Cuprins:

1.Consideratii generale……………………………..Pag.1
2.Rolul judecatorului sindic………………………...Pag.3
3.Atributiile judecatorului sindic…………………....Pag.4
4.Desemnarea judecatorului sindic………………..Pag.5
5.Hotărarea de deschidere a procedurii de reorganizare
judiciar……………………………………………...Pag.5
6.Notificarea creditorilor…………………………….Pag.7
7.Declararea starii de faliment si inchiderea ei…..Pag.8
8.Raspunderi si sanctiuni…………………………..Pag.8
9.Bibliografie…………………………………………Pag.9

1
 Insolventa - Judecatorul sindic
Consideraţii preliminare:

Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană şi dobândirea, în cursul anului

2004 a unui statut de economie de piaţă funcţională din partea Comisiei Europene (de
fapt, o economie de piaţă ,,semifuncţională”) a declanşat un amplu proces de armonizare
a legislaţiei în toate domeniile de reglementare, dar mai ales în cel economico-financiar şi
juridic. Necesitatea instaurării şi menţinerii unui mediu economic ,,sănătos” a determinat
orientarea cadrului normativ spre crearea de instituţii şi instituirea de proceduri menite să
excizeze agenţii economici neperformanţi. În materia societăţilor comerciale, procedura
prin care comercianţii neperformanţi sunt înlăturaţi estereglşementată de Legea nr.
64/1995.
Potrivit Legii nr. 64/1995 1, republicată şi modificată, procedura reorganizării
judiciare şi falimentului se aplică tuturor comercianţilor – societăţilor comerciale,
persoanelor fizice care acţionează individual sau în asociaţii familiale , organizaţii
cooperatiste - aflaţi în stare de insolvenţă, precum şi societăţilor agricole, ca şi oricărei
alte persoane juridice de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice2. Procedura
reorganizării se va aplica în mod corespunzător şi grupurilor de interes economic (G.I.E.)
ca forme asociative cu personalitate juridică şi scop patrimonial, potrivit art. 218 din
Legea nr. 161/2003, indiferent dacă acestea au sau nu calitatea de comerciant.
Prin insolvenţă cadrul legal defineşte acea stare a patrimoniului debitorului,
caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani
disponibile.
Insolvenţa comercială nu presupune în mod necesar şi implicit ca activul
patrimoniului debitorului să fie mai mic decât pasivul acestuia, condiţia esenţială de
existenţă a stării de insolvenţă fiind imposibilitatea debitorului de a-şi plăti datoriile.
Procedura , pur comercială prin natura ei, are de regulă caracter colectiv,
concursual, general şi unitar, având drept scop – declarat tot de către legiuitor –
acoperirea integrală sau parţială a pasivului, fie prin reorganizarea comerciantului
(implicit a activităţii acestuia) sau prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul său până la
stingerea pasivului, fie prin declararea falimentului.
Starea de insolvenţă a debitorului trebuie să rezulte exclusiv din imposibilitatea de
plată a datoriilor. Nu va putea fi considerată stare de insolvenţă şi, pe cale de consecinţă,
nu se vor aplica regulile care guvernează procedura reorganizării judiciare şi falimentului
împrejurarea în care debitorul refuză, justificat sau nu, să onoreze debitele rezultate din
raporturi contractuale sau obligaţii bugetare.
Procedura reorganizării judiciare şi falimentului este o procedură contencioasă, în
care instanţa judecătorească, prin judecătorul sindic, exercită atribuţii de decizie şi
control. Alături de instanţa de judecată şi de judecătorul sindic mai participă la aplicarea

1
Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului a fost republicată în
M.Of. nr.1066/17.11.2004.
2
Prevederea ,,oricărei alte persoane juridice de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice” a
fost introdusă prin Legea nr.249/2005.

2
procedurii administratorului sau lichidatorului, adunarea creditorilor, comitetul
creditorilor şi comitetul asociaţilor sau acţionarilor.
Competenţa materială în aplicarea procedurii prevăzute de Legea nr.64/1995,
republicată şi modificată, revine tribunalului ca instanţă de fond şi Curţii de Apel ca
instanţă de recurs. Competenţa teritorială revine instanţei de la sediul debitorului.
Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului are drept scop plata pasivului
debitorului aflat în imposibilitate de plată (art.2 din Legea nr.64/1995).
Aceasta procedură a reorganizării judiciare şi a falimentului, pentru a fi ocrotite
interesele generale ale bunei desfaşurări a activităţii comerciale,se realizează,de că--tre
instanţele judecătoreşti şi de alte organe, sub autoitatea organelor judecătoreşti.
Potrivit art.5 din Legea nr.64/1995, organele care aplică procedura sunt:
- instanţele judecătoreşti;
- judecătorul sindic;
- adunarea creditorilor;
- comitetul creditorilor;
- administratorul;
- lichidatorul

Judecătorul-sindic are statutul juridic al unui judecător al tribunalului el îndepli -neşte

o funcţie publică, de interes genreal; organizează şi conduce întreaga proce- -dură a
reorganizării judiciare şi a falimentului sub autoritatea tribunalului.
Judecătorul-sindic este desemnat de către preşedintele tribunalului dintre ceilalţi
judecători sindici desemnaţi.
Toate procedurile prevazute de Legea nr 86 / 2006 privind procedura insolventei, cu
exceptia recursului prevazut la art 8 din aceeasi lege, sunt de competenta tribunalului in a
carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul
comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si
fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.
Asadar, deschiderea procedurilor prevazute de Legea nr 86 / 2006 sunt de competenta
tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul si nu in competenta
tribunalului de la sediul creditorului.
Astfel, daca debitorul figureaza ca are sediul conform inregistrarii in registrul
comertului in Pitesti, instanta competenta va fi Tribunalul Pitesti.
Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege
judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem
informatizat.
In conformitate cu dispozitiile art 7 alin 1din Legea nr 86 / 2006, citarea partilor,
precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se
efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa.

In temeiul art 10 din Legea nr 86 / 2006 privind procedura insolventei, in indeplinirea

indatoririlor sale, judecatorul-sindic va putea desemna, prin incheiere, persoane de
specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Remuneratiile vor fi platite din contul prevazut
la art. 4 alin 2 din Legea nr 86 / 2006, in conformitate cu criteriile stabilite prin hotarare a
Guvernului.

3
 Trebuie mentionat ca atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul
judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele
si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei.
Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod
exceptional, debitorului (daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea),
iar deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin
organele acestora.
Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin
organele acestora.
Potrivit prevederilor art 12 alin 1 din Legea nr 86 / 2006, hotararile judecatorului-sindic
sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.
Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic
in temeiul art 11 din Legea nr 86 / 2006.
Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede
altfel ( art 8 alin 2 din Lege ).
In ceea ce priveste hotararile pronuntate de judecatorului-sindic, mentionam ca acestea
sunt definitive si executorii si pot fi atacate separat cu recurs.
Dispozitiile art. 24 alin. (1) C.proc.civ. privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile
judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei
rejudecarii, dupa casarea hotararii in recurs.
Cadrul legal: a) Legea 85/2006 privind procedura insolventei, b) Legea 304/2004
privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Rolul judecatorului sindic:

Judecatorul-sindic are un rol activ in aplicarea procedurii insolventei, detine statutul de

judecator al tribunalului si este nominalizat de catre presedintele tribunalului, dintre
judecatorii desemnati ca judecatori sindici. El indeplineste o functie publica, de interes
general; organizeaza si conduce intreaga procedura a insolventei sub autoritatea
tribunalului.
Judecatorul-sindic actioneaza in calitatea sa de magistrat, iar nu ca reprezentant al
debitorului sau al creditorilor. In consecinta, actele sale sunt obligatorii atat pentru
debitor, cat si pentru creditori.

Atributiile judecatorului sindic:

Cadrul legal: a) Legea 85/2006 privind procedura insolventei, b) Legea 304/2004 privind
organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si
administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi
caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre
anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

4
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte,
incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima
instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta
fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect
de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6
martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6
septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si
uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati
comerciale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat
o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea
si persoanele juricide.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de
munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este
Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Judecatorul-sindic are un rol activ in aplicarea procedurii insolventei, detine statutul de
judecator al tribunalului si este nominalizat de catre presedintele tribunalului, dintre
judecatorii desemnati ca judecatori sindici. El indeplineste o functie publica, de interes
general; organizeaza si conduce intreaga procedura a insolventei sub autoritatea
tribunalului.
Judecatorul-sindic actioneaza in calitatea sa de magistrat, iar nu ca reprezentant al
debitorului sau al creditorilor. In consecinta, actele sale sunt obligatorii atat pentru
debitor, cat si pentru creditori.

Conform art. 11 din Legea 85/2006, principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt
urmatoarele:
a) pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi, după caz, de intrare în
faliment atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată;
b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru
începerea procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în
insolvenţă care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a

5
administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra
procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor,
stabilirea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a
profesiei de practician în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această
perioadă. În vederea desemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul-sindic
va ţine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens
depuse de creditori şi, după caz, de debitor, dacă cererea introductivă îi aparţine;
d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat
de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au
contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 138, sesizarea organelor de
cercetare penală în legătură cu săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 143-147;
h) judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru
anularea unor acte frauduloase şi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial,
anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane
interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după
votarea lui de către creditori;
k) soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de
întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;
l) soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale
lichidatorului;
m) judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
n) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

Judecatorul-sindic pronunta hotarari in indeplinirea atributiilor sale. Hotararile sale

sunt definitive si executorii, art. 12 alin. 1 Legea 85/2006. Acestea pot fi atacate separate
cu recurs exercitat la Curtea de Apel – instanta competenta. Termenul de recurs este
de la 10 zile de la comunicarea hotararii, daca lege nu prevede altfel – art. 8 alin. 2.
Judecatorul-sindic poate fi ajutat de persoane desemnate de acesta, de ex. experti,
avocati, etc. Retributiile acestora vor fi platite din patrimoniul debitorului, conform art.
10 din Legea 85/2006.
Judecătorul-sindic îşi incheie îndatoririle în momentul în care se încheie procedura sau
în cazul în care este înlocuit.

Desemnarea judecătorului sindic:

Primind cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii

falimentului, preşedintele tribunalului va desemna judecătorul-sindic în condiţiile Legii
nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

6
Hotărârea de deschidere a procedurii:

Judecătorul-sindic se va pronunţa asupra cererii de deschidere a procedurii de

reorganizare judiciară, respectiv a procedurii falimentului prin sentinţă. În funcţie de
titularul care solicită deschiderea procedurii, judecătorul-sindic se va pronunţa imediat
sau va dispune efectuarea unor acte premergătoare.
Dacă cererea este formulată de către debitor, care invocă starea de insovenţă
existentă sau iminentă, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă de deschidere a
procedurii, pe care o va notifica creditorilor din lista pe care debitorul a ataşat-o cererii
sale potrivit art.33 din Legea nr.64/1995 republicată. Creditorii debitorului pot depune
opoziţie împotriva deschiderii procedurii. Legea (art.38 alin.1) nu prevede termenul în
care trebuie formulată opoziţia, ci doar faptul că, în cazul în care creditorii se opun
deschiderii procedurii în termen de 15 zile de la publicarea notificării, judecătorul-sindic
va ţine, în termen de 10 zile, o şedinţă la care vor fi citaţi debitorul şi creditorii care se
opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluţiona, deodată, printr-o sentinţă, toate
opoziţiile.
Dacă cererea introductivă este formulată de creditori, judecătorul-sindic, mai înainte
de a se pronunţa asupra cererii, o va comunica debitorului şi va dispune şi afişarea
acesteia la uşa instanţei.
Creditorii pot solicita deschiderea procedurii numai pentru starea de insolvenţă
existentă a debitorului, nu şi pentru cea iminentă.
De la data comunicării cererii de deschidere a procedurii, debitorul are la dispoziţie
în termen de 5 zile în care poate contesta starea de insolvenţă invocată împotriva sa.
Contestaţia formulată de debitor va fi soluţionată de judecătorul-sindic prin sentinţă, dată
cu citarea părţilor.
La cererea debitorului şi pentru motive temeinice, judecătorul-sindic va putea obliga
pe creditorii care au introdus cererea de deschidere a procedurii să consemneze la o
unitate bancară o cauţiune de cel mult 30% din valoarea creanţelor. Cauţiunea se va
consemna în termen de 30 de zile de la data la care a fost dispusă măsura de către
judecătorul-sindic. Nedepunerea cauţiunii atrage respingerea cererii introductive. Dacă
judecătorul-sindic stabileşte că debitorul se află în stare de insolvenţă, va respinge
contestaţia acestuia, va admite cererea introductivă, va dispune deschiderea procedurii
prin sentinţă şi restituirea cauţiunii celor care au consemnat-o. Dacă judecătorul-sindic
stabileşte că debitorul nu se află în stare de insolvenţă, va admite contestaţia acestuia, va
pronunţa o sentinţă de respingere a cererii introductive şi poate dispune folosirea
cauţiunii pentru acoperirea eventualelor daune suferite de debitor. Dacă debitorul nu
contestă starea de insolvenţă în termenul legal, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă
de deschidere a procedurii.
Sentinţa prin care judecătorul-sindic dispune deschiderea procedurii va fi comunicată
şi adunării generale a asociaţilor/acţionarilor.
Judecătorul-sindic va desemna administratorul sau lichidatorul debitorului aflat în
stare de insolvenţă, stabilindu-i şi remuneraţia, care să exercite atribuţiile prevăzute de
lege până la şedinţa adunării creditorilor, care pot angaja un administrator sau
lichidator.De asemenea, judecătorul-sindic va putea numi un comitet al
asociaţilor/acţionarilor format din 3-7 membri care au dreptul să verifice situaţia

7
debitorului, toate actele efectuate de administrator/lichidator, să facă propuneri, să acorde
consultanţă, fără a participa însă la luarea deciziilor. Ulterior numirii comitetului
asociaţilor/acţionarilor sau dacă acesta nu a fost numit de către judecătorul-sindic,
adunarea generală poate alege comitetul. În cazul în care comitetul a fost numit de către
judecătorul-sindic, comitetul ales de adunarea generală va înlocui comitetul desemnat
anterior.
Efectele deschiderii procedurii sunt:
- suspendarea tuturor acţiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea
creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia situaţiei în care creditorul
este titularul unei creanţe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanţie reală mobiliară ori
drept de retenţie şi atunci când valoarea obiectului garanţiei este pe deplin acoperită de
valoarea totală a creanţelor şi părţilor de creanţe garantate cu acel obiect sau există riscul
pieirii, diminuării valorii obiectului garanţiei sau existenţei unui pericol real ca aceasta să
sufere o diminuare apreciabilă ori diminuării valorii părţii garantate dintr-o creanţă cu
rang inferior, ca urmare a acumulării dobânzilor, majorărilor şi penalităţilor de orice fel la
o creanţă garantată cu rang superior;
- suspendarea termenelor de prescripţie, care vor reîncepe să curgă după 30 de zile de
la data încheierii procedurii;
- indisponibilizarea părţilor sociale sau a acţiunilor pe care le deţin administratorii
societăţilor comerciale la debitorii aflaţi în stare de insolvenţă; părţile sociale sau
acţiunile vor putea fi totuşi înstrăinate, dar numai cu încuviinţarea judecătorului-sindic;
- suspendarea curgerii dobânzilor şi penalităţilor;
- ridicarea dreptului debitorului de a-şi administra averea, afară numai dacă acesta nu
şi-a declarat intenţia de reorganizare; dreptul de administrare va putea fi ridicat
debitorului chiar dacă şi-a declarat intenţia de reorganizare la cererea creditorilor, a
comitetului creditorilor ori a reprezentantului membrilor sau, după caz, al
asociaţilor/acţionarilor, dacă o asemenea cerere este justificată de pierderile continue în
patrimoniul debitorului sau de lipsa probabilităţii de realizare a unui plan raţional de
activitate;
- după rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii, toate actele şi
corespondenţa emise de debitor, administrator sau lichidator vor cuprinde, în mod
obligatoriu şi cu caractere vizibile, în limbile română, engleză şi franceză, menţiunea "în
insolvenţă";
- După intrarea în reorganizare judiciară sau faliment, actele şi corespondenţa vor
purta menţiunea "în reorganizare judiciară" sau, după caz "în faliment".

Notificarea creditorilor:

După deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va dispune notificarea creditorilor

din lista ataşată de debitor cererii sale introductive, debitorul şi oficiul registrului
comerţului unde acesta este înmatriculat, în vederea efectuării menţiunii.
Dacă cererea introductivă a fost formulată de creditori, debitorul va fi obligat să
depună lista creditorilor în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii, în caz
contrar judecătorul-sindic putând să desemneze un expert, pe cheltuiala debitorului, care
să întocmească lista pe baza registrelor comerciale şi a evidenţelor contabile.

8
 Notificarea va fi trimisă de către administrator creditorilor menţionaţi în lista depusă
de debitor în conformitate cu art. 33 sau art. 39 ori, după caz, întocmită în condiţiile art.
40, debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor
agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii.
Notificarea va cuprinde:
a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opoziţiilor la hotărârea de
deschidere a procedurii, pronunţată ca urmare a cererii formulate de debitor, precum şi
termenul de soluţionare a opoziţiilor, care nu va depăşi 10 zile de la data expirării
termenului de depunere a acestora;
b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii
debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum şi
cerinţele pentru ca o creanţă înregistrată să fie considerată valabilă;
c) termenul de verificare a creanţelor, întocmire, afişare şi comunicare a tabelului
preliminar al creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut
la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile de la
expirarea termenului prevăzut la lit. c);
e) locul, data şi ora primei şedinţe a adunării creditorilor.
Termenul de convocare a adunării creditorilor este de 10 zile de la expirarea
termenului pentru înregistrarea creanţelor. Pentru motive temeinice, judecătorul-sindic va
putea să prelungească termenele, în condiţiile prevăzute de art.76 din Legea nr.64/1995,
republicată.
Notificarea va fi publicată, pe cheltuiala debitorului, într-un ziar de largă circulaţie.

Declararea starii de falimentul si inchiderea aceteia:

Declararea stării de faliment se face de către judecătorul-sindic prin sentinţă în

situaţia în care declanşarea procedurii falimentului este solicitată prin cererea introductivă
sau prin încheiere, dacă:
- debitorul şi-a declarat intenţia dea intra în faliment ori nu şi-a declarat intenţia de
reorganizare şi nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de
reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;
- debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de
reorganizare ori planul propus deacesta nu a fost acceptat şi confirmat, iar nici unul dintre
celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre
planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;
- obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite, în condiţiile
stipulate prin planul confirmat, sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul
reorganizării aduce pierderi averii sale.
Închiderea procedurii falimentului se va face prin sentinţă pronunţată de judecătorul-
sindic, după ce a aprobat raportul final al lichidatorului şi sumele de bani obţinute din
vânzarea bunurilor debitorului au fost distribuite potrivit art.120 şi 122 din Legea
nr.64/1995. Fondurile rămase nedistribuite şi nereclamate vor fi depuse la bancă la
dispoziţia debitorului. Sentinţa va fi notificată creditorilor, asociaţilor/acţionarilor,
direcţiei teritoriale a finanţelor publice şi oficiului registrului comerţului unde este

9
înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii sau pentru radierea comerciantului, dacă
judecătorul-sindic a dispus aceastămăsură prin sentinţă.

Răspunderi şi sancţiuni:

Toate cheltuielile aferente procedurii reorganizării procedurii reorganizării judiciare

şi falimentului – remuneraţia administratorului, lichidatorului şi a persoanelor angajate de
aceştia în condiţiile legii, taxele judiciare, cheltuielile făcute cu conservarea averii
debitorului şi cheltuielile făcute pentru buna desfăşurare a procedurii – vor fi suportate
integral din averea debitorului supus procedurii şi plătite cu preferinţă, înaintea tuturor
celorlalte creanţe, indiferent de modul de garantare al acestora.
Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a datoriilor să fie acoperite de către
membrii organelor de conducere a debitorului persoană juridică, care prin fapta lor au
generat starea de insolvabilitate a debitorului.
Această prevedere legală este o aplicare a principiului reparării prejudiciului cauzat,
urmând practic regulile răspunderii civile delictuale. În măsura în care faptele persoanelor
din conducerea debitorului constituie infracţiuni, acestea vor avea evident şi o răspundere
penală, care se cumulează celei civile.

10
BIBLIOGRAFIE:

1.Stanciu D.Cărpenaru - Drept Comercial Român

Editura All Beck - Editia a III-a Bucuresti 2001

2.V.Roş - Judecătorul-sindic - poziţia în raport cu instanţa şi părţile.Tranzacţia şi

compromisul în procedura reorganizării şi lichidării judiciare
Revista de drept comercial nr.5/1997

3.C.L. Popescu - Judecătorul-sindic

Revista de drept comercial nr.6/1995

4.Legea 64/1995 privind Procedura Reorganizării Judiciare şi a Falimentului

11