Aspecte introductive Procedura insolventei este o procedura colectiva (concursuala) unitara, generala, indreptata impotriva debitorului care se afla

in insolventa, avand ca scop acoperirea pasivului debitorului, fie prin reorganizarea activitatii acestuia, sau sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului, sau prin faliment. Scopul legii, prevazut in art. 2 din Legea 85/2006, consta in crearea unei proceduri colective pentru acoperire pasivului debitorului aflat in insolventa, prin una din urmatoarele posbilitati: Reorganizarea debitorului si a activiatii acestuia, inclusiv lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului Falimentul

Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este reglementata sub forma a doua proceduri distincte: Reorganizarea debitorului si a activiattii acestuia Lichidarea patrimoniului, in caz de faliment

Lichidarea in caz de faliment nu trebuie precedata obligatoriu de reorganizare judiciara, deci nu are un caracter subsidiar.1 Caracterele procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare: Caracterul judiciar: potrivit legii, procedura de reorganizare si lichidare se realizeaza de catre instanta judecatoreasca, judecatorul sindic, administratorul judiciar, lichidatorul, adunarea creditorilor si comitetul creditorilor ( art. 4 din Legea 64/1995). Fiecare organ are atributii

Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial pentru invatamantul economic, Editura Universitara, 2006; pag. 275-276

stabilite de lege. Prin caracterul sau judiciar, procedura reorganizarii si lichidarii asigura satisfacerea intereselor creditorilor, dar si protectia debitorului.2 Caracterul colectiv (concursual) se urmareste satisfacerea interselor intereselor tuturor creditorilor comerciantului debitor aflat in dificultate. Portivit art. 36 din Legea 64/1995, in termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, toti creditorii ale caror creante sunt anterioare datei incetarii platilor, cu exceptia salariatilor, vor depune declaratia de creante in adunarea creditorilor. Procedura de reorganizare si lichidare judiciara asigura satisfacerea tuturor creditorilor care vin in concurs, in conditiile stabilite de lege. Prin caracterul sau colectiv, procedura reorganizarii si lichidarii judiciare se deosebeste de procedura executarii silite din dreptul comun, care este o executare silita individuala.3 Caracterul general si unitar: regulile dupa care se realizeaza reorganizarea activitatii debitorului sau dupa caz, cele privind lichidarea, se aplica tuturor bunurilor din patrimoniul debitorului. Caracterul unitar: debitorul este supus unei singure proceduri la care participa toti creditorii, care se desfasoara sub autoritatea instantei competente ( art. 5 Legea 64/1995). Caracterul general procedura reorganizarii si lichidarii se aplica oricarui comerciant aflat in incetare de plati, indiferent de dimensiunea activitatii comerciantului.4

Carpeneanu, Stanciu D., Procedura reorganizarii si lichidarii juduciare, Editura Atlas Lux, Bucuresti 2006, pag. 1920 3 Idem, pag.21 4 Carpeneanu, Stanciu D., Procedura reorganizarii si lichidarii juduciare, Editura Atlas Lux, Bucuresti 2006, pag. 21

Conditiile aplicarii procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare In art.1 din Legea 64/1995 se precizeaza: procedura de reorganizare si lichidare judiciara se aplica comerciantilor persoane fizice si societati comerciale care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale si care vor fi denumiti in continuare debitori5 Potrivit Legii nr. 64/1995 , republicat i modificat, procedura reorganizrii judiciare i falimentului se aplic tuturor comercianilor societilor comerciale, persoanelor fizice care acioneaz individual sau n asociaii familiale, organizaii cooperatiste - aflai n stare de insolven, precum i societilor agricole, ca i oricrei alte persoane juridice de drept privat care desfoar i activiti economice. Procedura reorganizrii se va aplica n mod corespunztor i grupurilor de interes economic (G.I.E.) ca forme asociative cu personalitate juridic i scop patrimonial, potrivit art. 218 din Legea nr. 161/2003, indiferent dac acestea au sau nu calitatea de comerciant.6 Din textul art. 1 Legea 64/1995 rezulta doua conditii: Debitorul sa aiba calitatea de comerciant persoana fizica sau societate comerciala Debitorul sa fie in situatia de a nu mai face fata datoriilor sale comerciale.

Prin insolven cadrul legal definete acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizat prin incapacitatea vdit de plat a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. Insolvena comercial nu presupune n mod necesar i implicit ca activul patrimoniului debitorului s fie mai mic dect pasivul acestuia, condiia esenial de existen a strii de insolven fiind imposibilitatea debitorului de a-i plti datoriile. Procedura , pur comercial prin natura ei, are de regul caracter colectiv, concursual, general i unitar, avnd drept scop declarat tot de ctre legiuitor acoperirea integral sau parial a pasivului, fie prin reorganizarea comerciantului (implicit a activitii acestuia) sau prin lichidarea
5 6

Art. 1, Legea 64/1995 Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial pentru invatamantul economic, Editura Universitara, 2006; pag. 277

unor bunuri din patrimoniul su pn la stingerea pasivului, fie prin declararea falimentului. Starea de insolven a debitorului trebuie s rezulte exclusiv din imposibilitatea de plat a datoriilor. Nu va putea fi considerat stare de insolven i, pe cale de consecin, nu se vor aplica regulile care guverneaz procedura reorganizrii judiciare i falimentului mprejurarea n care debitorul refuz, justificat sau nu, s onoreze debitele rezultate din raporturi contractuale sau obligaii ugetare. Procedura reorganizrii judiciare i falimentului este o procedur contencioas, n care instana judectoreasc, prin judectorul sindic, exercit atribuii de decizie i control. Alturi de instana de judecat i de judectorul sindic mai particip la aplicarea procedurii administratorului sau lichidatorului, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor i comitetul asociailor sau acionarilor. Competena material n aplicarea procedurii prevzute de Legea nr.64/1995, republicat i modificat, revine tribunalului ca instan de fond i Curii de Apel ca instan de recurs. Competena teritorial revine instanei de la sediul debitorului. Reorganizarea constituie o operaiune juridic ce cuprinde cel puin dou persoane juridice i care produce efecte creatoare, modificatoare sau de ncetare a lor. n alte opinii, asemntoare, se consider c reorganizarea este o operaiune juridic ce implic dou sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiin i care produce efecte constitutive, extinctive i translative.7 Reorganizarea judiciara Pentru atingerea scopului procedurii insolventei, acoperirea pasivului si activului debitorului, legea prevede atat posibilitatea reorganizarii judiciare cat si posibilitatea lichidarii bunurilor. In doctrina sociala, reorganizarea trebuie sa fie intotdeauna prima optiune, lichidarea fiind ultima ratio; in timp ce in doctrina liberala, lichidarea este prima optiune in caz de insolventa. Legea

Turcu, Ion, Procedura insolventei comercintilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 310-312

romana acorda preferinta conceptiei sociale, care are la baza ideea de salvare a debitorului insolvent.8 Natura juridica a planului de reorganizare Planul de reorganizare este elementul central al procedurii de reorganizare judiciara care cuprinde programul de plata al creantelor, in principal. Conform art. 3, alin.(22) din Legea 85/2006, prin programul de plata al creantelor se intelege tabelul de creante cuprins in planul de reorganizare si care este alcatuit prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferenteplanului de organizare si care cuprinde: Cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora Termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.9 Legea 85 din 2006 da definitia reorganizarii judiciare ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata al creantelor, acesta presupunand intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, explicitandu-se si cuprinsul posibil al acestuia.10 Intr-o opinie, planul de reorganizare este considerat un act juridic multilateral, avand o natura complexa: contractuala, jurisdictionala si legala.11 Alta opinie considera ca planul de reorganizare este instrument juridico-economic elaborat cu anticipatie, cuprinzand o suita ordonata de operatiuni de natura juridica, economica si sociala, destinate sa conduca la restructurarea si continuarea activitarii debitorului si plata pasivului acestuia, sau daca acest lucru nu este posibil, lichidarea prin vanzarea averii debitorului in mod

Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.258 9 Art. 3, alin (22) din Legea 85/2006 10 Rusu, Nicolae-Octavian, Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare si a prelungirii perioadei acestuia de executare, in Revista de Drept Comercial, Anul XVI, nr. 10-2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006, pag. 83-84 11 Schiau, I., Regimul juridic al insolventei comerciale, Editura All Bech, Bucuresti 2001, pag. 220

ordonat, partial sau total, ca un ansamblu in stare de functionare, pentru a obtine valoarea maxima12 Natura juridica a planului de reorganizare are o tripla valenta: contractuala, juridica, legala. Natura contractuala a planului de reorganizare rezulta din faptul ca planul este propus de anumite persoane indreptatite, in primul rand de debitor si este acceptat prin exprimarea votului de catre creditori in adunarea creditorilor; judecatorul sindic are posibilitatea de a confirma sau de a respinge planul, in functie de indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor expres prevazute de lege, fara a-l putea modifica. Astfel, planul de reorganizare poate fi considerat ca o forma speciala de tranzactie, supusa regulilor imperative si specifice ale legii insolventei. Faptul ca legea prevede anumite conditii de forma si de fond cu respectarea carora trebuie obtinut si dat acordul creditorilor, nu reprezinta o negare a caracterului conventional al planului de reorganizare.13 Natura judiciara a planului de reorganizare este data de faptul ca acesta este confirmat de judecatorul sindic, dupa acceptarea aceuia de catre creditori.14 Natura legala este data de faptul ca legea reglementeaza efectele acestuia fata de debitor si creditori. Legea 64/1995 prevede ca judecatorul sindic va confirma prin hotarare planul acceptat de creditori, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Judecatorul sindic nu avea caderea de a modifica planul acceptat de creditori, ci doar de a-l confirma sau de a-l respinge in functie de indeplinirea conditiilor legale referitoare la exprimarea acordului partilor.15 Etapele planului de reorganizare In textul initial al Legii 64/1995 procedura planului urma sase etape: 1. propunerea planului ( art. 55)
12 13

Costin, M.N., Schiau, I., Prescure, T., Reorganizarea si lichidarea judiciara, pag. 64 Rusu, Nicolae-Octavian, Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare si a prelungirii perioadei acestuia de executare, in Revista de Drept Comercial, Anul XVI, nr. 10-2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006, pag. 85 14 Ibidem, pag. 86 15 Ibidem, pag. 86

2. admiterea planului de catre judecatorul sindic ( art. 62, alin. (1)) 3. publicitatea planului (art. 62, alin. (2)) 4. votarea planului (art. 63) 5. confirmarea planului de catre tribunal ( art. 64) 6. executarea planului Modificarea Legii 64/1995 cu Legea 99/1999, procedura planului s-a simplificat la 5 etape: propunerea planului ( art. 59); publicitatea planului (art. 66, alin. (2)); votarea planului (art. 67); confirmarea planului de catre judecatorul -sindic ( art. 68); executarea planului. A fost suprimata admiterea planului de catre judecatorul sindic, fiind inlocuita cu confirmarea planului de catre acelasi organ, drept consecinta a transferului general de atributii de la tribunal catre judecatorul sindic, conform dispozitiilor art. 6 al Legii 64/1995.16 Daca s-a propus un plan, chiar si gresit sau incomplet, el nu poate fi respins de judecatorul sindic mai inainte de a parcurge etapele publicarii si votarii. Abia ulterior , in etapa confirmarii, judecatorul sindic verifica atat rezultatul votului cat si fezabilitatea planului si constatand ca planul , desi votat de creditori, nu este complet sau nu este realizabil, hotaraste infirmarea lui.17 In Legea 85/2006 privind procedura insolventei, etapele planului de reorganizare sunt tot sase: 1. propunerea planului de reorganizare( art. 94) 2. comunicarea si admiterea planului de catre judecatorul sindic ( art. 98) 3. publicitatea planului de reorganizare (art. 99) 4. votarea planului (art. 100) 5. confirmarea planului de catre judecatorul - sindic ( art. 101) 6. executarea planului de reorganizare

16 17

Turcu, Ion, Procedura insolventei comerciantilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 335 Ibidem, pag. 335

Calitatea persoanelor care propun un plan de reorganizare a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante , cu conditia formularii intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta si in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori.18 In cazul societatilor comerciale, debitorul care solicita deschiderea procedurii insolventei trebuie sa declare eventuala intentie de reorganizare si sa prezinte o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii. Daca nu si-a manifestat vointa in acest sens sau declaratia sa nu este conforma cu legea, debitorul este decazut din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare si de asemenea daca a mai beneficiat in ultimii 5 ani de o reorganizare judiciara. 19 b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa-si manifeste aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut in art. 59, alin. (2) din Legea 85/2006. Raportul prevazut in articolul mai sus mentionat trebuie sa indice daca exista posibilitatea reala de redresare a activitatii debitorului. Administratorul are dreptul, iar nu obligatia de a propune un plan de reorganizare. 20 c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut in art 59, alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea toatala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv al creantelor. 21 In cadrul cererii referitoare la deschiderea procedurii insolventei, creditorii vor face si declaratia prevazand eventuala intentie de a participa la eventuala reorganizare a debitorului, caz in care va trebui sa precizeze modalitatile prin care intelege sa se implice in
18

Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.260 19 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.260 20 Ibidem, pag. 260 21 Ibidem, pag. 261

reorganizarea. Lipsa unei asemenea prevederi in cerere nu este sanctionata cu decaderea din dreptul de a propune un plan de reorganizare. Pentru realizarea procentului de 20% nu are relevanta felul creantelor.22 Termenul pentru propunearea unui plan de reorganizare este de 30 de zile si se calculeaza de la data deschiderii procedurii (art. 59, alin 4 din Legea 64/1995). Este un termen de decadere si nu un termen de prescriptie extinctiva a dreptului la actiune. La cererea oricarei parti interesate, judecatorul sindic poate scurta termenele in care va fi depus planul de reorganizare. Poate constitui motiv de scurtare a termenului: debitorul a mai fost supus unei proceduri de insolventa in ultimii 5 ani anteriori deschiderii actualei proceduri, iar raportul asupra debitorului este unul pesimist.23 Planul de reorganizare va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. Nedepunerea unui plan de reorganizare, nerespectarea termenelor prevazute de lege, precum si depunerea unui plan de catre un subiect fara calitate, conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan sau inadmisibilitatea acestuia ( ultimul caz), duce la trecerea , din dispozitia judecatorului sindic, la faliment.24 Proiectul planului de reorganizare In cazul in care se propune continuarea activitatii, proiectul planului de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele finaciare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv n ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si nlocuire a administratorilor si a directorilor. 25
22 23

Ibidem, pag. 261 Ibidem, pag. 262 24 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.262; Art. 94, alin (5) din Legea 85/2006 25 Art. 95, alin (1) din Legea 85/2006

Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plata a creantelor.26 Procedura de reorganizare judiciara presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea planului de reorganizare care poate sa prevada impreuna si separat: a) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social Majorarea capitalului social reprezinta o sursa financiara externa importanta pentru redresarea unei persoane juridice aflate in dificultate financiara. Sumele aportate la capitalnu sunt purtatoare de dobanzi, penalitati si nici nu pot fi cerute inapoi de catre cei care le-au varsat, acestia avand dreptul la beneficii conform legii ( dividende0). Aprtul de capital poate fi facut nu numai in bani ci si in alte bunuri mobile si imobile. 27 b) restructurarea operationala sau financiara a debitorului Aceasta presupune schimbarea managementului, marketing-ului sau a activitatii debitorului. Restructurarea financiara inseamna modificarea parametrilor de ordin banesc in care isi deruleaza activitatea debitorul, in sensul reducerii cheltuielilor, a optimizarii raporturilor venituri incasari. Poate fi considerata restructurare financiara si atragerea de resurse financiare externe, altele decat majorarea de capital.28 c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului Cu pretul obtinut in urma lichidarii bunurilor, se vor plati datoriile acestuia. 29 d) Combinarea masurilor in functie de nevoile persoanei juridice in cauza De exemplu, modificarea structurii capitalului social poate fi corelata cu restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din avearea debitorului. 30 Planul de reorganizare trebuie sa fie realist, sa aibe sanse obiective de realizare. Pornind de la scopul legii, anume acoperirea pasivului debitorului insolvent, legea impune ca planul de reorganizare sa cu prinda obligatoriu programul de plata a creantelor. Legea
26 27

Art. 95, alin (2) din Legea 85/2006 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.265 28 Ibidem, pag. 256 29 Ibidem, pag. 266 30 Ibidem, pag. 266

mentioneaza ca executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani socotitide la data confirmarii. Durata executarii planului nu poate depasi 3 ani, dar poate fi mai scurta.31 Programul de plata al creantelor trebuie sa contina cunatumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor si termenele la care debitorul urmaeaza sa plateasca aceste sume.32 Termenele de lichidare a pasivului pentru fiecare creditor constituie termene de plata a datoriilor debitorului, in totalitate sau esalonat, fata de fiecare creditor in mod individual. Din interpretarea textelor rezulta ca legea da libertatea persoanelor care sunt indreptatite sa propuna un plan de reorganizare sa cuprinda in acesta termene de plata esalonate, insa cu conditia ca acestea sa nu depaseasca termenul de 3 ani prevazut in Legea 85/2006.33 Programul de plata a creantelor devine cu titlu executoriu impotriva debitorului prin confirmarea planului si reprezinta principiul indicator fata de care administratorul judiciar raporteaza cu privire la buna derulare a planului de reorganizare. Programul de plata a creantelor, care face parte din prima etapa a planului de reorganizare, trebuie sa cuprinda cuantumul sumelor care urmeaza a fi platite de debitor, cu respectarea urmatoarelor reguli: 1. respectarea prevederilor referitoare la creantele garantate in sensul ca niciun creditor nu poate primi mai mult decat cunatumul creantei recunoscute in tabelul definitiv 2. niciun creditor nu poate primi mai putin decat ar primi in cazul falimentului (chiar daca se voteaza impotriva planului) 3. toti creditorii dintr-o grupa sunt indreptatiti la acelasi procent de recuperare din valoarea absoluta recunoscuta creantei. 4. termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.34

31 32

Art. 91, alin. (3) din Legea 85/2006 Rusu, Nicolae-Octavian, Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare si a prelungirii perioadei acestuia de executare, in Revista de Drept Comercial, Anul XVI, nr. 10-2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006, pag. 90 33 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 93 34 Birchall, Ana, Note de curs, Bucuresti 2012

Posibilitatea modificarii planului de reorganizare Prin executarea planului de reorganizare se urmareste in principal achitarea datoriilor debitorului, conform programului de plata a acestora. Prin modificarea planului de reorganizare se intelege modificarea termenelor de plata a obligatiilor prevazute prin plan.35 Conform art. 106, alin (1) din Legea 85/2006, debitorul isi conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar. Astfel, debitorul va lua singur masurile care sunt necesare pentru realizarea obligatiilor de plata. Necesitatea modificarii planului de executare poate aparea in cazul in care executarea obligatiilor de plata decurge conform planului, dar debitorul are interesul acordarii de catre creditori a unei noi esalonari pentru consolidarea resurselor sale financiare necesare achitarii obligatiilor stabilite in plan; cat si din motive evidente, in caul in care debitorul nu reuseste sa respecte termenele de plata stabilite din cauza lipsei temporare, accidentale, de lichiditati.36 Art. 95 alin (3) din Legea 85/2006 prevede ca executarea planului de reorganizare confirmat nu va putea depasi 3 ani socotiti de la data confirmarii acestuia. Rezulta ca un plan de reorganizare a carui perioada de executare este mai scurta de 3 ani va putea fi modificat prin prelungirea termenului de plata. Art. 95 alin (4) din Legea 85/2006 prevede ca propunerea de prelungire va putea fi facuta de administratorul judiciar si va fi aprobata cu votul a doua treimi dintre creditorii aflati in sold.37 Planul de reorganizare va cuprinde mentiuni referitoare la categoriile de creante care nu sunt defavorizate, tratamentul categoriilor de creante defavorizate, daca si in ce masura asociatii cu raspundere limitat si debitorul vor fi descarcati de categoriile de creante, in comparatie cu valoarea ce ar fi primita prin distributie in caz de faliment. Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, masuri prevazute de legiuitori cu titlu de exemplu, cum ar fi: modificarea actului constitutiv al debitorului, vizand inclusiv majorarea capitalului social,

35 36

Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 94 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 94 37 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 97

fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de catre o alta persoana juridica, conversia creantelor, prelungirea datei scadentei, amanari, esalonari de achitare a creantelor. 38 Comunicarea planului Planul de reorganizare va fi depus ( in copie) la grefa tribunalului si la registrul Comertului, dupa caza la Registrul societatilor agricole, fiind comunicat debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar, comitetului creditorilor si comitetului asociatilor/actionarilor.39 Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pana la care acestea trebuie depuse, astfel incat votarea planurilor sa se faca in aceeasi seinta a adunarii creditorilor. Admiterea planului In termen de 20 de zile de la inregistrarea planului, judecatorul sindic va convoca o sedinta la care vor fi citati cei care au propus planul si administratorul judiciar, comitetul creditorilor si comitetul asociatilor/actionarilor, si in care planul va fi admis sau respins. Dupa audierea peroanelor citate se poate cere opinia unui expert , practician in reorganizare si lichidare, care sa confirme posibilitatea de realizare a planului, inainte de admiterea lui.40 Publicitatea planului de reorganizare admis Administratorul judiciar va publica in termen de 5 zile de la depunerea planului un anunt referitor la acest plan in Buletinul Procedurilor de Insolventa, cu mentionarea datei la care se va vota, faptul ca se poate vota si prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului.. Sedinta adunarii creditorilor pentru votarea palnului trebuie sa se tina in termen de 20 pana la 30 de zile de la publicarea anuntului.41
38

Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial pentru invatamantul economic, Editura Universitara, 2006; pag. 303 39 Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, op.cit., pag. 303-304 40 Ibidem,, pag. 304 41 Ibidem,, pag. 304

Votarea planului de reorganizare Votarea planului se face dupa urmatoarele reguli: fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot voteaza separat urmatoarele categorii de creante: creditorii titulari de creante garantate; creditorii bugetari; creditorii chirografari si respectiv furnizorii fara de care activitatea debitorului nu se mai poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti (art. 96 alin (1) din Legea 85/2006) Un plan se considera acceptat de catre o categorie de creante daca in categoria respectiva planul este acceptat in conditiile prevazute de lege, respectiv: de catre o majoritate de jumatate plus unu din valoarea creantelor din acea categorei; de catre cel putin jumatate plus unu din numarul titularilor de creante din categoria respectiva. In situatia in care planul prevede ca, pentru creantele dintr-o anumita categorie nu se va primi nimic, se considera ca acestea au respeins planul si nu e necesara votarea planuluide catre creantele categoriei respective.42 Confirmarea planului de reorganizare Planul va fi confirmat de catre judecatorul-sindic daca cel putin doua dintre categoriile de creditori care voteaza separat acepta planul in situatia in care exista doua categorii de creditori. Doar un singur plan de reorganizare poate fi confirmat. In ipoteza ca niciun plan de reorganizare nu este confirmat si a expirat termenul pentru propunerea unui plan, judecatorul sindic va dispune inceperea procedurii falimentului.43 Votarea si confirmarea planului produc urmatoarele efecte: activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate asa cum este prevazut in plan
42 43

Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, op.cit., pag. 304-305 Ibidem, pag. 305

hotararea de confirmare a planului de reorganizare este o hotarare judecatoareasca executorie si definitiva ( conform art. 12 alin (1) din Legea 85/2006). Obligatiile date prin plan in sarcina participantilor la procedura, inclusiv obligatia de plata, vor trebui executate de cei indatorati la aceasta, in primul rand de buna voie, in conditiile prevazute de lege, sau vcand aceasta nu se realizeaza, prin executarea silita. Prin explicitarea acestui efect al pronuntarii hotararii de confirmare, art. 101 alin (1) din Legea 64/1995 prevede ca in cazul unei executari silite, planul confirmat urma sa fie socotit ca o hotarare definitiva impotriva debitorului. 44

Avantajele procedurii de reorganizare judiciara Pentru o societate comerciala aflata in dificultate financiara aprobarea unui plan de reorganizare prezinta anumite avantaje: De la data deschiderii procedurii, n temeiul art. 41 din Legea nr. 85/2006, nici o dobnd, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuial nu va putea fi adugat creanelor nscute anterior deschiderii procedurii (cu excepia creanelor garantate). Astfel, prin stoparea curgerii dobnzilor i penalitilor, se mpiedic mrirea pasivului societii.
45

De la data deschiderii procedurii, n temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, se suspend de drept toate aciunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale, astfel c nici un creditor nu va mai putea aciona separat n judecat societatea aflat n insolven pentru recuperarea creanei sale. Tot n temeiul acestui articol se suspend orice executri silite ori popriri pe conturile societii. Toate plile efectuate n cursul procedurii de insolven se vor face printr-un cont bancar unic, care nu poate fi oprit.46

44 45

Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 87 Art. 41 din Legea 85/2006 46 Art. 36 din Legea 85/2006

Societatea fa de care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenei poate fi supus reorganizrii judiciare pe baza unui plan de reorganizare, prin care se pot obine i n anumite condiii, chiar se pot impune, ealonri ale plilor ctre creditori, pe perioada reorganizrii, care poate dura pn la trei ani, cu posibilitate de prelungire cu nc un an.47

n cazul reorganizrii judiciare, activitatea debitoarei este condus de ctre un administrator special numit de ctre asociaii societii, care poate fi chiar fostul administrator. Astfel, conducerea activitii debitoarei poate rmne n mainile fostelor organe de conducere ale debitoarei, care sunt i cele mai n msur s continue activitatea societii. Activitatea acestora este supravegheat de administratorul judiciar.48

n temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006, cererile de chemare n judecat pentru recuperarea creanelor sau a altor drepturi sunt scutite de tax de timbru, ceea ce reprezint un avantaj n efectuarea demersurilor pentru recuperarea acestora.49

n cadrul reorganizrii judiciare, societatea funcioneaz dup principiul business as usual, ramanand un juctor pe piaa economic, putandu-i pstra clientela, brandul i patrimoniul.

Pe

perioada

insolvenei,

societatea

nu

pltete

nu

ncaseaz

TVA.50

Concluzii Activitatea comerciala se fundamenteaza atat pe promovarea creditului, cat si pe securitatea si celeritatea operatiunilor economice, acestea reprezentand functii vitale ale mediului economic care pot fi grav afectate de declansarea insolventei comerciale.

47

Godanca Herelea, Vasile, Avantajele procedurii de reorganizare judiciara, Foaia transilvana, articol on-line, www. ftr.ro 48 Ibidem 49 Art. 77 din Legea 85/2006 50 Godanca Herelea, Vasile, op. cit.

Avantajele sfecifice comertului, precum rapiditate, simplitate, interes oneros, sansa castigului , au fost valorificate si transpuse de catre legiuitor si in situatia celor care, din diferite motive, ameninta blocarea mecanismului regulat al incasarilor si al platilor intre comercianti, in relatiile dinamice, multiple, complexe si continue cu diversi furnizori (creditori) si clienti ( debitori). Toti comerciantii care si-au asumat obligatii participand la raporturile juridice sunt tinuti sa le execute, neexecutarea unei obligatii prejudiciind nu numai pe creditorul respectivei obligatii, ci si pe partenerii comerciali ai acestuia din urma. Daca mecanismul se intrerupe, se blocheaza din cauza lipsei de lichiditati la o veriga din acest circuit, activitatea mai multor comercianti, legati prin succesiunea operatiunilor lor este amenintata. Acesti comercianti care nu mai pot face fata obligatiilor scadente pe care si le-au asumat, sunt eliminati din sistem printr-o procedura numita insolventa In acest sens s-au adoptat succesiv Legea 64 din 1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare ; Ordonanta de Urgenta 58/1997, Legea 99/1999, Ordonanta de Guvern 38/2002 aprobata cu modificari prin Legea 82/2003; Legea 149/2004, Legea 249/2005 si Legea 85/2006 privind procedura insolventei. Procedura reorganizarii judiciare cuprinde regulile care urmaresc organizarea activitatii debitorului pe baze noi, in vederea redresarii economico-financiare si a platii creditorilor. In caz de esec bunurile din patrimoniul debitorului sunt transformate in bani in vederea satisfacerii creantelor creditorilor. Reorganizarea judiciara are atat avantaje cat si dezavantaje, astfel putem mentiona ca avantaje: - continuarea activitatii economice - sporirea sanselor de recuperare a creantelor - pastrarea locurilor de munca - sansa de a reintra in sistemul economic dupa redresarea economica. Ca dezavantaje: - suspendarea oricaror proceduri judiciare impotriva debitorului - imposibilitatea de a actualiza creanta cu dobanzi sau penalitati

- perioada lunga de timp pentru planul de redresare pana la 3 ani. Trebuie mentionat ca sansele de reusita intr-un plan de reorganizare sunt foarte mici, doar 1% din cazuri reusesc sa finalizeze cu succes planul de reorganizare.

Bibliografie Stanciu D. Carpeneanu Procedura reorganizarii judiciare, Editura Atlas Lex, Bucuresti 1996

Stanciu D. Carpeneanu, Vasile Nemes, Mihai Adrian Hotca Noua lege a insolventei nr. 85/2006 / comentarii pe articole, Editura Hamangiu, Bucuresti 2006 Ion Turcu Procedura insolventei comerciantilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002 Nicolae Octavian Rusu Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare si a prelungirii perioadei acestuia de executare, Revista de Drept Comercial, An XVI, Nr. 10 2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica Drept comercial pentru invatamantul economic, Editura Universitara, Bucuresti 2006 Ion Schiau - Regimul juridic al insolventei comerciale, Editura All Bech, Bucuresti 2001