Functia de emisiune monetar

Aparitia bncilor de emisiune este strns legat de cresterea rolului bancnotelor n

circulatia monetar, fenomen specific climatului de dezvoltare economic impus de revolutia
industrial.

nfiintarea unor bnci de emisiune, de regul prin desprinderea lor de bncile comerciale a
fost un prim pas al autonomizrii si dezvoltrii emisiunii care a avut loc la date diferite n trile
avansate, n functie de evolutia istoric, economic si social diferit ( Banca Angliei - 1964,
Banca Frantei - 1800 ).

n momentul respectiv, n fiecare din aceste tri era evident discrepanta dintre cerintele
tot mai ample de moned si posibilittile restrnse de satisfacere, n functie de efectivul si
productia curent de metal monetar. Astfel s-a impus satisfacerea major a cererii de moned pe
baza emisiunii de bancnote, al cror rol devine primordial. Istoria arat c aceast prim etap a
evolutiai bncilor de emisiune nu a rezolvat satisfctor problema. n toate trile au aprut cu
timpul crize, desincronizri, fenomene negative, determinate de excesul cantitativ al emisiunii,
fie din diletantism, fie din lips de reglementare.

Astfel c, n mod necesar, etapa hotrtoare n dezvoltarea bncilor de emisiune a fost
etapa reglementrii de ctre state a sistemului de emisiune, adesea concomitent cu instituirea
monopolului asupra emisiunii.

Un asemenea moment a fost n istoria Angliei adoptarea legii lui Robert Peel (
1844 ), care a stabilit sistemul de emisiune la care s-au aliniat multe tri.

n Franta, anul 1848 aduce excluderea de la dreptul de emisiune a bncilor departamentale
si asigur monopolul Bncii Frantei.

Desvrsirea sistemului de emisiune n trile dezvoltate este o expresie a procesului de
consolidare a pietelor nationale, o emisiune reglementat si care are girul statului, reprezentnd
unul din stlpii de rezistent ai esafodului economiei de piat.

Trile angajate mai trziu pe fgasul dezvoltrii economice si industriale au avut modelul,
pe care l-au preluat si adaptat, plecnd de la forme deja revolute, asa cum s-a petrecut si la noi, la
nfiintarea n 1880 a Bncii Nationale, banc de emisiune. n general, n marea majoritate a
trilor, activitatea bncii de emisiune se desfsoar sub reglementarea si sub girul statului, n
conditiile n care aceasta este considerat autonom si independent.

Uniunea dintre stat si banca de emisiune se statueaz pe temeiul priviligiului de emisiune
pe care statul l confer unei singure bnci.

Fcndu-se, probabil, ecou al unor interpretri pertinente din epoc, Napoleon, care a avut
meritul de a-si lega numele de mari legiferri, spunea: Banca nu apartine numai actionarilor, ci
apartine de asemenea statului, pentru c acesta i d privilegiul de a bate moned .

n strns legtur cu exercitarea privilegiului de emisiune, banca de emisiune devine,
patrimonial, detintoarea stocului de aur monetar si titulara rezervelor valutare ale trii. n
perioada etalonului aur - monede, banca de emisiune a fost de drept detintoarea stocului de aur
necesar pentru convertibilitate n cadrul normelor de emisiune valabile n fiecare tar. Desi
convertibilitatea n aur - monede nu mai functioneaz, n marea majoritate a statelor, din 1914,
iar hotrrea comun a trilor membre ale F.M.I. din 1976 de la Kingstom ( Jamaica ) s-a czut
de acord asupra demonetizrii aurului, totusi statele pstreaz stocurile de aur monetar. Asa se
explic de ce bilanturile bncilor de emisiune includ asemenea sechele, cu pondere,
nefunctionale pentru ele. Este la mijloc probabil o chestiune de prestigiu a statelor, dar si o
expresie final a unei rezerve monetare, respectiv valutare, externe, pe care mprejurri
exceptionale le-ar putea crea.

Functionarea etalonului aur - devize a determinat detinerea de ctre banca de emisiune a
unor rezerve valutare ample pentru asigurarea conditiilor de convertibilitate. Cu timpul, ele s-au
mentinut, fiind considerate utile si n cadrul functional contemporan al convertibilittii pe baza
flotrii libere.

n functia de emisiune, banca are un rol primordial si preponderent n creatia monetar.
Bancnotele emise, precum si depozitele la banca de emisiune, denumite si detineri de moned
central, reprezint partea susbstantial a circulatiei monetare, parte cu pondere a componentei
masei monetare. Prin functia de emisiune, banca are o rspundere a calittii circulatiei monetare,
msur n care aceasta satisface nevoile circulatiei monetare sau le depseste, sunt probleme
vitale ale economiei si sarcini ce urmeaz a fi rezolvate n primul rnd de banca de emisiune.
Aceast problem major a economiei nationale se rezolv n mare msur prin intermediul unor
prghii monetare si de credit, specifice politicii monetare si de credit.

La noi, priviligiul emisiunii monetare a fost ncredintat Bncii Nationale prin legea de
nfiintare a acestuia (Legea din 17 aprilie 1880, art. 4), initial pe termen de 20 ani, apoi termenul
a fost extins. [1]

Legea privind Statutul Bncii Nationale (101/1998, art. 13), prevede c banca National a
Romniei este unica institutie autorizat s emit nsemne monetare sub form de bancnote si
monede metalice ca mijloace de plat pe teritoriul Romniei.

n continuare, se prevd drepturilesi obligatiile Bncii Nationale n contextul functiei de
emisiune.

Drepturile Bncii Nationale a Romniei:

- dreptul de monopol al emisiunii monetare (art. 13);

- dreptul de a impune si a cere acceptarea monedelor si bancnotelor emise si neretrase din
circulatie pentru plata obligatiunilor publice si private (art. 17);

- dreptul de a stabili valoarea nominal, dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici
tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice, precum si de a le semna prin reprezentantii si
legali (art. 15);

- dreptul de a hotr s anuleze sau s retrag din circulatie orice bancnot sau moned
metalic care a fost emis de ea si s pun n circulatie n locul lor alte tipuri de bancnote si
monede metalice, cu conditia c modalitatea si perioada de preschimbare public n Monitorul
Oficial si n cel putin dou ziare de circulatie national (art. 19).

Obligatiile Bncii Nationale sunt:

- elaborarea programului de emisiune a bancnotelor si a monedelor metalice, astfel nct s
asigure necesarul de numerar n strict concordant cu nevoile reale ale circulatiei bnesti (art.
16, alin. 1);

- suma total a bancnotelor si monedelor metalice n circulatie, care exclude rezerva de
numerar, se evidentiaz ca pasiv n contabilitatea Bncii Nationale (art. 16, alin. 2);

- transa de numerar n circulatie, emis de Banca National a Romniei peste nivelul
rezervelor internationale stabilite si mentinute conform prevederilor art. 31, trebuie acoperit
integral cu urmtoarele active:

a) titluri de stat detinute n portofoliul de investitii;

b) active rezultate din credite acordate bncilor si altor persoane juridice, n conditiile legii;

c) cecuri, cambii si alte titluri de credit scontate sau detinute n portofoliu;

- asigur tiprirea bancnotelor si baterea monedelor metalice si ia msuri pentru pstrarea n
sigurant a celor care nu sunt puse n circulatie, precum si pentru distrugerea, cnd aceasta este
necesar, a matritelor, cernelurilor si a bancnotelor si monedelor metalice retrase din circulatie
(art. 18, alin. 1);

- retrage din circulatie si distruge bancnotele si monedele metalice uzate sau
necorespunztoare, nlocuindu-le cu bancnote si / sau monede metalice noi (art. 18, alin.
3);

- nlocuieste, fr taxe si comisioane, bancnotele si monedele metalice emise si neretrase din
circulatie (art. 18, alin. 4);

- poate refuza nlocuirea bancnotelor si a monedelor metalice care prezint deformri, sunt
ilizibile sau dac lipseste mai mult de 40% din suprafata lor. Aceste nsemne monetare vor fi
retrase din circulatie si distruse fr acordarea de compensatii detintorilor, exceptnd cazurile
speciale mentionate n regulamentele proprii (art. 18, alin. 5);

n conformitate cu statutul Bncii Nationale, moneda national este leul, iar subdiviziunea
acestuia, banul.

Dup evenimentele din decembrie 1989, liberalizarea preturilor si a salariilor determin o
mrire a cererii de numerar, n conditiile n care aceast cerere nu a fost nsotit de aparitia unui
sistem de plti alternative; ca atare are loc suplimentarea emisiunii monetare a Bncii Nationale.
Se introduc monedele metalice de 1, 5, 10, 20, 50, 100 si 500 lei si bancnotele cu valoare ridicat
de: 200, 500, 1000, 5000, 10000, 50000 si 10000 de lei, paralel cu retragerea vechilor semne
monetare.


Monedele

Prima moned aprut este cea de 10 lei (1991), urmat de cele de 50 lei
(1991), 20 lei (1992), 100 lei (1992) si 500 lei (1999). Pe verso fiecreia dintre aceste monede
sunt nscrise valoarea nominal n cifre, precum si anul emiterii. Pe fat, toate monedele cuprind
inscriptia Romnia .

Moneda de 10 lei nftiseaz un drapel si o ramur de mslin, nsotite de inscriptia 22
decembrie 1989 ca un elogiu adus martirilor din 22 decembrie 1989. Moneda de 20 lei
reconstituie chipul lui Stefan cel Mare, cea de 50 lei profilul lui Alexandru Ioan Cuza, moneda
de 100 lei l reprezint pe Mihai Viteazul. Moneda de 500 lei are o alt configuratie, avnd pe
verso stema Romniei, precum si anul emiterii, iar pe fat moneda cuprinde inscriptia Romnia
si valoarea nominal. Lng figurile personalittilor din istoria noastr, amintite mai sus, se
afl numele acestora. Monedele de 10 lei si 100 lei sunt confectionate din acelasi aliaj, prezint
n plus pe prtile laterale fie o linie serpuit discontinu, fie inscriptia Romnia .


Bancnotele

Bancnota de 200 lei ( care-l reprezint pe Grigore Antipa ) si cea de 500 lei ( pe fata creia
se afl chipul lui Constantin Brncusi ) au fost deja retrase, fie datorit valorii mici, cum a fost
cazul celei de 200 lei, fie c nu rspundeau standardelor impuse de Legea 101 / 1998 privind
Statutul Bncii Nationale. Conform acestei legi, Banca National este unica institutie autorizat
s emit bancnote si monede metalice pe tot cuprinsul trii ( art. 13 ), precum si singura n drept
s stabileasc valoarea nominal, dimensiunea, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale
bancnotelor si monedelor metalice.

Tot n statutul Bncii Nationale, se precizeaz obligatia ca bancnotele s fie semnate de
guvernator si de casierul central; modelul celor dou semnturi l regsim n dolarul S.U.A.,
marca german si francul elvetian.

Fr a intra n foarte multe amnunte, vom enumera aspectele comune ale bancnotelor
aflate n circulatie n acest moment n Romnia; ne referim la bancnotele de 1000, 5000, 10000,
50000 si 100000 lei:

Pe fat bancnotele contin:

- denumirea Bncii Nationale;

- sigla Bncii Nationale;

- numrul de serie;

- valoarea bancnotei ( cifre si litere );

- stema Romniei;

- semntura guvernatorului Bncii Nationale;

- semntura casierului central;

- firul de sigurant;

- desenul (cadrul, format din elemente numeroase si variate, care include figura unei
personalitti, 1000 lei - Mihai Eminescu, 5000 lei - Lucian Blaga, 10000 lei - Nicolae Iorga,
50000 lei - George Enescu, 100000 lei - Nicolae Grigorescu).

Pe verso sunt renscrise denumirea si sigla Bncii Nationale, valoarea nominal n cifre si
litere, data emisiunii (luna si anul), sintagma Falsificarea acestor bilete se pedepseste conform
legilor , desenul respectiv.

Confirmnd inflatia, ale crei rate lunare si anuale au cunoscut suisuri spectaculoase,
emisiune asetor bancnote cu valori din ce n ce mai mari reflect adaptarea Bncii Nationale la
permanente si substantiala cerere de moned, precum si la nevoile economiei romnesti, n
conditiile n care nu se acord important necesar restructurrii economice si se opteaz pentru
calea cea mai usoar, dar cu efecte deosebit de nocive a emisiunii monetare.


Emisiunea monedei scripturale

Emisiunea monedei scripturale se realizeaz n trei directii principale care mpletesc
diverse si importante functii ale Bncii Nationale. Acestea sunt:

- refinantarea bncilor comerciale de banca Central;

Banca Central furnizeaz lichiditti bncilor care le solicit, n conformitate cu obiectivele
interne si externe ale politicii monetare si de credit.

Refinantarea bancar este o operatiune pe termen scurt care se realizeaz prin deschiderea de
linii de credit bncilor crora le este permis s preleve sume de bani dintr-un cont deschis la
Banca Central pe o perioad scurt de timp.

- cumprarea sau vnzarea de obligatiuni ale statului

Conform statutului, Banca National are obligatia s actioneze direct sau indirect, ca agent al
statului, n ceea ce priveste: emisiune obligatiunilor si a altor nscrisuri de stat, vnzarea si
rscumprarea acestora, plata dobnzilor si a altor speze aferente acestor titluri.

- acordarea de credite direct de Banca Central

Conform normelor Bncii Nationale, nr. 10 / 1992, bncile sunt obligate s limiteze acordarea de
credite la 20% din capitalul lor. Atunci cnd necesarul de credite depseste un astfel de plafon (
este vorba de finantarea unor investitii de amploare sau a unor ramuri economice strategice, etc.
), creditul este acordat direct de Banca National n virtutea privilegiilor acordate prin Statutul
su si nlesnite de fondurile de care dispune.



[1] D.D. Saguna - Drept financiar si fiscal, Editura Oscar Print, 1997, vol. I, pag. 70 - 74