JUDECTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI

DOSAR NR. 9188/303/2015

OBIECTUL DOSARULUI: aciune n constatarea clauzelor abuzive

Domnule Preedinte
Mir Valentin i Mir Aritina, n calitate de reclamani n dosarul nr.9188/303/2015,
aflat pe rolul Judectoriei Sectorului 6 Bucureti, urmare a adresei emise la 04.05.2015,
n termen legal de 10 zile de la primire, depunem n dou exemplare:

RSPUNS LA NTMPINREA PRTULUI

I Referitor la invocarea de ctre prt n ntmpinare a excepiei necompetenei

materiale a Judectoriei sectorului 6, apreciem c n temeiul art. 94 lit. j din NCPC,
competena material de soluionare a prezentei aciunii aparine Judectoriei
sectorului 6, deoarece aciunea n spe este o cerere evaluabil n bani n valoare de
pn la 200.000 lei, pentru urmtoarele considerente:
Dreptul subiectiv material constituie fundamentul aciunii, fiind factorul
configurator al acesteia.
Astfel spus, dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat n justiie ,,transfer caracterul
su patrimonial sau nepatrimonial litigiului nsui i, astfel, procesul va putea fi
evaluabil n bani, ori de cte ori n structura raportului juridic de drept substanial,
dedus judecii, intr un drept patrimonial, real sau de crean.
n consecin, ori de cte ori pe cale aciunii n justiie se tinde a se proteja
un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibil i necesar, aspecte
de altfel reinute i n considerntele Deciziei nr. 32 din 09.06.2008, pronunat n
interesul legii de CCJ Seciile Unite, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.
830 din 10.12.2008, obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 Cod proc.civ..
Astfel, procednd la calificarea aciunii, Curtea constat c, n baza contractului
de credit bancar pentru persoane fizice nr. 0124719 din 07.09.2007au luat natere
pentru ambele pri contractante , drepturi i obligaii patrimoniale corelative,
reclamanilor revenindu-le printre altele dreptul i obligaia de a achita diferite sume
de bani, cu un anumit titlu.
Mai mult, prin Decizia nr.3175/2011, pronunat de CCJ Secia a II a Civil n
dosarul nr. 957/1371/2009, se apreciaz ca fiind fondat motivul de recurs prevzut de
art. 304 pct. 9 C. proc. civ., n sensul nclcrii prin hotrrea atacat a prevederilor
imperative ale art.1 pct.1,art.2 pct.1 lit a) i b) i art. 282 alin (1) C.proc.civ., cu
privire la competen, reinnd caracterul comercial i patrimonial al aciunii deduse
judecii, astfel se admite recursul declarat de prt, cu consecina casrii deciziei
pronunate n apel i trimiterii cauzei spre judecare, n prim instan Judectoriei
Trgu Mure

Aadar, dreptul a crui valorificare este urmrit de noi prin prin aciunea
n spe ntemeiat pe un act juridic cu efecte patrimoniale, nu poate fi integrat
drepturilor personale nepatrimoniale.
II Referitor la prezentarea de ctre prt a Deci ziei Arpad Kasler mpotriva
OTP (paginile 07-12) din ntmpinare, considerm c aceast prezentare este eronat,
deoarece a fost formulat astfel nct s duc n eroare instana de judecat.
Ce nu s-a prezentat de ctre prt n 6 pagini dedicate Hotrrii Curii Europene
de Justiie n cauza C 26/13 Arpad Kasler mpotriva OTP:
Doi maghiari au intentat un proces mpotriva bncii OTP, care au obinut un
credit n 2008. n contract se prevedea c rambursarea creditului se va face la cursul de
vnzare a valutei valabil cu o zi nainte de data de plat a ratei. mprumutaii au cerut
bncii s plteasc ratele la cursul din data semnrii contractului de credit, adic mult mai
mic. Curtea de Justiie Europene de Justiie n cauza C 26/13 a admis aciunea celor doi
maghiari, constantnd ca abuziv clauza privind plata ratelor la cursul de de vnzare a
valutei valabil cu o zi nainte de data de plat a ratei.
Pornind de acest caz, avocatul general al Curii de Justiie a Uniunii Europene
Nils Wahl spune c utilizarea a dou cursuri diferite, unul mai mic la acordarea
mprumutului i altul mai mare la plata ratelor, poate fi o clauz abuziv.
Avocatul general al Curii de Justiie a Uniunii Europene a anunat ns c ,, este
totui de competena instanei naionale s determine dac mprumutaii au fost n msur
s neleag c s-au expus la o cheltuial suplimentar din cauza diferenei dintre cele
dou cursuri de schimb ,,
Opiniile avocatului general al Curii de Justiie a Uniunii Europene nu sunt
obligatorii, dar sunt respectate n 9 din 10 decizii finale ale judectorilor.
III Referitor la invocarea de ctre prt (pag.4-7) din ntmpinare a principilui
nominalismului prevzut n art.1578 din Codul Civil din 1864, cu ignorarea sau
nlturarea normelor speciale privitoare la interzicerea clauzelor abuzive, nseamn c
acest contract de nprumut este nul CMTRESC.
Vechile reglementri relative la ,,nominalismul monetar, n special art. 1578 -1579 din
Codul Civil de la 1848, erau menite a combate tentaiile mprumutului de tip
cmtresc, astfel nct s se salveze de la nulitate unele contracte care, aparent erau
mprumuturi cmtreti, introducnd aceste reguli supletive menite a asigura un
anumit echilibru al prestaiilor, n limitele legale, morale i culturale ale epocii.
Normele relative lanominalismul monetar sunt supletive. Ca orice alte norme
supletive, ele nu se impun prilor, ci sunt menite s suplineasc voina prilor, prile
pot deroga de la ele.
Conform art. 3 alin.1 din Legea nr. 193/2000, nu se poate supune analizei, sub raportul
caracterului abuziv, o clauz care reflect sau transpune n contract dispoziii legale sau
norme administrative obligatorii. Textul din legea noastr, care transpune un principiu din
Directiva clauzelor abuzive 93/13/CEE, se refer la acele clauze care sunt obligatorii,
conform unor legi speciale, clauze pe care prile nu le pot evita. Contractul este, n astfel
de situaii, total sau parial reglementat de lege. Este cazul, spre exemplu, al contractelor
de leasing, al asigurrilor obligatorii, al contractelor cu caiete de sarcini etc, adic al
acelor contracte pe care le putem numi contracte forate.
Raiunea prevederilor art. 3 alin 1 din Legea nr. 193/2000 este aceea c astfel de
contracte forate nu depind de voina niciuneia dintre pri, deci nu este posibil un abuz
de putere economic al profesionistului.

Pe de alt parte, aceste clauze pot fi contestate prin alte metode, spre exemplu prin
atacarea legii care conine acele clauze abuzive ca fiind contrare Dreptului UE sau
CEDO.
n conformitate cu prevederile art.20 alin(2) din Constituia Romniei, n vigoare,
dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale
ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile
internaionale, cu excepia cazului n care Constituia sau legile interne conin dispoziii
mai favorabile.
ntruct principiul nominalismului monetar est reglementat de norme supletive, este
evident c el nu intr sub incidena i nici n interesul sintagmei ,,acte cu putere de lege,
sau norme administrative obligatorii.
De aici concluzia evident ca o clauz relativ la riscul valutar, chiar dac
reflect n contract principiul nominalismului monetar (n nelesul contorsionat dat
acestuia de ctre prt, pentru salvarea bncilor profitoare), poate s fie supus
analizei sub raportul su abuziv.
Aciunile pe tema conversiei n lei i a ngherii cursului francului elveian sunt
ntemeiate nu numai pe legislaia privind clauzele abuzive, ci i pe cea privind obligaia
bncii de informare a consumatorului, pe legislaia privind practicile neltoare sau
agresive ale profesionitilor, precum i pe legislaia privind produsele defectuase i
reclama deceptiv, i dispoziii ale Dreptului Uniunii Europene i Jurisprudena CJUE.
1.Hotararea
RWE
Vertrieb
(C-92/11),
considerentul
26:
dupa cum reiese din al treisprezecelea considerent al Directivei 93/13, excluderea
prevazuta la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13 cuprinde clauze care
reflecta dispozitii din dreptul national care se aplica intre partile
contractante, independent de alegerea acestora, sau cele ale dispozitiilor mentionate
care sunt aplicabile din oficiu, cu alte cuvinte in lipsa unui aranjament diferit al
partilor in aceasta privinta.
Or, a obliga, chiar si implicit, partea mai slaba din contract sa suporte intregul risc
valutar, adica a exploata lipsa de informare (prezumata) a consumatorului, inseamna un
aranjament diferit al partilor, asa cum rezulta din cauza Mohamed Aziz din
2013, C-415/11. Un consumator se gaseste intr-o situatie de inferioritate fata de un
vanzator sau un furnizor in ceea ce priveste atat puterea de negociere, cat si nivelul de
informare. Prin urmare, in situatia in care partile au prevazut ca riscul valutar va fi
suportat doar de consumator, art. 1 alin. (2) nu este aplicabil.
2. Hotararea Barclays Bank (C-280/13) are un inteles si o aplicabilitate complet diferite
de cele vehiculate de hijackerii principiului nominalismului monetar.
In cauza principala, instanta de trimitere nu invoca nicio clauza contractuala care
poate fi calificata drept abuziva. Cele patru intrebari au ca obiect compatibilitatea actelor
cu putere de lege si a normelor administrative nationale cu Directiva 93/13. Niciuna
dintre dispozitiile nationale in discutie in litigiul principal nu este de natura contractuala.
Pe de alta parte, spre deosebire de cauzele in care s-au pronuntat Hotararile Banco
Espaol de Crdito si Aziz, niciuna dintre aceste dispozitii nu se refera la intinderea
competentelor instantei nationale de a aprecia caracterul abuziv al unei clause
contractuale.
Astfel, dispozitiile nationale care fac obiectul trimiterii preliminare sunt acte cu
putere de lege sau norme administrative si nu sunt reluate in contractul in discutie in

litigiul principal. Or, astfel de dispozitii nu intra in domeniul de aplicare al directivei

mentionate, care urmareste sa interzica clauzele abuzive in contractele incheiate cu
consumatorii.
Spre deosebire de cauza in care s-a pronuntat Hotararea RWE Vertrieb (C-92/11), in
care, potrivit punctelor 29-38 din aceasta hotarare, partile au convenit cu privire la
extinderea domeniului de aplicare al unui regim prevazut de legiuitorul national, actele cu
putere de lege si normele administrative nationale care fac obiectul intrebarilor sunt
aplicabile fara sa fi intervenit vreo modificare a domeniului lor de aplicare sau a
continutului lor prin intermediul unei clauze contractuale. Se poate prezuma, asadar, in
mod legitim ca echilibrul contractual stabilit de legiuitorul national este respectat.
Legiuitorul Uniunii a decis in mod explicit sa mentina acest echilibru, astfel cum reiese
din formularea celui de al treisprezecelea considerent si din articolul 1 alineatul (2) din
Directiva93/13.
In plus, actele cu putere de lege si normele administrative nationale in discutie in
litigiul principal se aplica intre partile contractante cu conditia sa nu se fi instituit alte
acorduri. Prin urmare, in conformitate cu al treisprezecelea considerent al Directivei
93/13, ele intra sub incidenta articolului 1 alineatul (2) din aceasta directiva, potrivit
caruia dispozitiile prezentei directive nu li se aplica. Astfel, directiva amintita nu are, in
orice
caz,
vocatie
de
a
se
aplica.
In ceea ce priveste principiile dreptului Uniunii referitoare la protectia
consumatorilor si la echilibrul contractual, este necesar sa se constate ca Directiva 93/13
urmareste sa asigure respectarea lor prin eliminarea din contractele incheiate cu
consumatorii a clauzelor abuzive ca manifestare a unui dezechilibru intre partile
contractante.
Or, astfel cum s- a subliniat deja, actele cu putere de lege si normele administrative
nationale in discutie in litigiul principal nu intra in domeniul de aplicare al Directivei
93/13, avand in vedere ca nu a fost invocata existenta unei clauze contractuale abuzive.
Prin urmare, in prezenta unei lex specialis, precum Directiva 93/13, care exclude din
domeniul sau de aplicare o situatie precum cea in discutie in litigiul principal, principiile
generale pe care se intemeiaza aceasta nu isi pot gasi aplicarea.

Cu aleas consideraie,
Mir Valentin Mir Aritina -

DOMNULUI PREEDINTE AL JUDECTORIEI SECTORULUI 6 BUCURETI