Cod HCJ .1 E C U :RO:CABIX’,:2018:046.

001826

ROMANI A

DOSAR NR.20993/3/201.5*(Nurnar in format vechi 261/2018)

CURTEA DE APEL BUCIJRE§TI- SECJIA A YI-A CIVILA

DECTZIA CIVII/A NR. 1826 A

$edin(a publica de la 03 oetombrie 2018
Curtca constituitS din:
PRE§ED1NTE LIDIA DAN I FLA GHINDAR
.1UDECATOR ElJGENIA ALINA PANESCU
GREF1ER GEORG IAN A MUIALACHE

Pe rol fund pronuntarea asupra apel m ilor apcluriior formulate de apelanta-reclamanta

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTEC 1IACONSUMATORI1 -OR ?i de
apclanta-parata BANCPOST S.A., impolriva sentinjei civile nr. 7696 din 15 dccembrie 2016
pronunfalS de Tribunalul Bucure^ti Secpa a Vl-a Civila, in dosarul nr.20993/3/2015*.
Dezbaterile in fond $i sus|incrile orale ale parjiior au lost consemnatc prin incheierca
de $cdin|a din 12.09.2018. care face parte integrants din prezenta dcoizie, cand Curlea avand
nevoie de limp pentru a delibera, a amanat pronunJarea la data de 19.09.2018, 26.09.2018
apoi la 03.10.2018, cand in aceeasi compunere, a deliberat si a pronunfat urmatoarea hot3rarc:

CURT EA

Delibetfind asupra cauzei dc fa t ft,

Prin sentinta civila cu nr. 7969 din data de 15.12.2016 Tribuim lui Bucuic?ti
sectia a V ILa admis excepfia lipsei calit&pi procesuale active in privinja capitalui al palmlea
a! eererii de c hem are in judecata.A respins capatul al patrulea al cererii de ehemare in
judecata avand ca obiect obiigarea paratci la restituirca catre reclamanp sai indiea{i in
procesul verbal de contraven|ie a sumeior de bani incasate in temeinl clauzelor ee vor fi
constalate ca Hind abuzive, ca fund formulate de catre o persoana lipsita dc legitimate
procesuaia activS. A admis in parte cererea Ibrmulata dc reclamanta AUTORITATEA
NATIONALA PENTRU PROTECT!A CONSUMATORJLOR cu sediul in Bucure$ti, B-dul
Aviatori lor, nr. 72, Sector 1,CUI 4266502 in contradictor! u cu parata BANCPOST SA ,
J40/9052/1991, CIJI 404416, cu sediul in Bucure§ti, Bd. Dimitric Pompeiu, nr.6 A, Sector 2.
A constatat caractcrui abuziv al clauzei inscrate la articolul 4,5 din conlracteie dc credit nr.
. nr. $i nr. A meiginut
procesul verbal de contravcnpe numai in privinja constatarilor avand ca obiect clauza
prevSzuta la articolul 4.5 din cele trei contracte de credit anterior enumerate.
A dispune militatca procesului verbal de constatare a contravenpei nr.
0687120/21.04.2015 in privinta celorlalte clauze contestate ce au facut obiectul controlului
(4.1, 4.10 lit, b reteritoare la comisionul de administrare, 5,1 $i 5.11), rcspectiv a clauzelor
4.1, 4.5, 4.11 lit. b privind comisionul dc administrate, 5,1 $i 5.13 din contractcie de credit
urmStoarc: nr. " ----------------- ------- ------------- ------------- ---------
?i nr.
A aplicat paralei sancpunca contravenjionala a amenzii in cuantum de 700 Ici. Pentru a
pronunta accasta sentinta instanfa a rep nut ca, la data de 12.06.2007 inire Tachc Rica, in
calitate de imprumutat si parata S.C. Bancpost S.A., in calitate de creditor ipotecar, s-a
Incheiat conlractul de credit nr. avand ca obiect acordarea unui impruinut in
 valoare de 36.450 Cl IF pentru complinirea unor nevoi personaie. lmpruimitui fiind acordat
pe o perioada de 360 dc iuni,
Prin art. 4.1 din acest coatrat s-a stabilit e ft,.pentru pcrioada cuprinsa intre data primei
trageri din contul dc credit §i 12.00 luni, rata dobanzii este fixa. Du pa aceasta pcrioada .
dobanda estc indexabila”.
In continuare, prin art. 4.5 s-a stipulat ca pc dupa primul an dc creditare banc a i§i
rezerva dreptui dc a modi flea dobanzile §i comisioanele banc are, instiin|area imprumutatului
privind modificarea dobanzii $i a comisioanelor bancarc rcalizandu-se dc catre banc& tie prin
afi§are la sediui sau, Ire prin notiticarc scrisa, imprumutatul putand accepta sau refuza
modificarea operata, ins$ in situafia ncacceptarii, consumatorul arc dreptui sa.denunte unilateral
contractul, rambursand in avans creditul impreuna cu comisioanele $i dobanzile aferente.
Prin art. 4 JO litera b) s-a menfionat ca banca va percepe un comision de administrare
lunara dc 0, 10%, aplicat la valoarca soldului credituIui.
Referitor la modalitatea de rambursarc a crcditului in art. 5.1 s-a stabilit cd plata ratclor
lunare sc va face in moneda in care s-a acordat creditul, prin art. 5.11 imprumutatul autorizand
parata sa debiteze conturile sale pana la limita sumelor datovate ori sa faca in nutnele $i pc
contul sau oriee operapune de schimb valutar.'Prin actul adifional incheiat intre par|i la data de
30.03.2015 au fost modificate uneie dispozi|ii ale convenpei initiate referitoare la dobanda,
fiind acordata o reducere a ratei ini|iale a dobanzii pc o perioada de trei luni, ulterior urmand a
fio aplicat meeanismul de variajie prevazut In contract.
2. Intre parata S.C. Baricpost S.A., in calilatc dc banca-imprumulatoare /
ii calitate de imprumutat, s-a incheiat la data de 14.05.2007 contractu! dc credit nr.
obiectul convenfci rcprczcntandu-1 acordarea wiei facilitS|i de credit pentru nevoi
personaie in cuantum dc 64.200 CHF, pe o perioada de 300 de luni.
Prin art. 4.1 din acest central s-a stabilit ca „pentru pcrioada cuprinsa intre data primei
trageri din contul de credit ?i 12.00 luni, rata dobanzii este fixa. Dupa aceasta perioada, dobanda
este indexabila”.
In continuare, prin art. 4,5 s-a stipulat ca pc dupa primul an dc creditare banca i$i
rezerva dreptui dc a modifica dobanzile si comisioancle bancarc, m$tiin|area imprumutatului
privind modificarea dobanzii $i a comisioanelor bancarc realizandu-se dc calrc baneft fie prin
afi^are la sediui sau, lie prin notificare scrisa, imprumutatul putand accepta sau refuza
modificarea operata, msd in situafia ncacceptarii, consumatorul are dreptui sa den«n|e unilateral
contractul, rambursand in avans creditul impreuna cu comisioanele §i dobanzile aferente.
Prin art. 4,10 liters b) s-a mcn|ionat ca banca va pcrccpc un comision dc administrare
lunara dc 0,15%, aplicat la valoarca soldului crcditului.
Referitor la modalitatea de rambursarc a crcditului in ail. 5.1 s-a stabilit ca plata ratelor
lunare sc va face in moneda in care s-a acordat creditul, prin art. 5.11 imprumutatul autorizand
parata s3 debiteze conturile sale parft la limita sumelor datorate ori sa faca in numelc §i pe
contul sau oricc operaJiune de schimb valutar.
3, Intre parata S.C. Bancpost S.A., in calitate de haneft-imprumutatoare $i 1
in calitate dc imprumutat, s-a incheiat la data dc 05.11,2007 contractul dc credit nr.
obiectul convened reprczcntandu-l acordarea unei facilitaji dc credit pentru nevoi
personaie In cuantum dc 30.075 CHF, pc o pcrioada de 300 de luni, durata ce include $5 o
perioada dc grape de 6 luni.
Prin art. 4.1 din acest contrat s-a stabilit ca „pentru periuada cuprinsa intre data primei
trageri din contul dc credit 12.00 luni. rata dobanzii este fixa. Dupa aceasta pcrioada, dobanda
cstc indexabila”.
In continuare, prin art. 4.5 s-a stipulat c5 pc dupa primul an de creditare banca i$i
rezerva dreptui de a modifica dobanzile si comisioanele bancarc, in$tiinjarea imprumutatului
privind modificarea dobanzii si a comisioanelor banc-are reaiizandu-se de catre banca fie prin
ali^are la sediui sau, fie prin notificare scrisa, imprumutatul putand accepta sau refuza
modificarea operata, insS in situapa ncacceptarii. consumatorul arc dreptui sft denunie unilateral
contractul, rambursand in avans creditul impreuna cu comisioanele $i dobanzile aferente.
9
 Prin art, 4.10 litcra b) s-a menfionat ca banca va percept un comision de administrare
lunarS de 0,20%. aplicat la valoarea soldului creditului.
Refcritor la modal it atea de rambursare a creditului m art, 5.1 s-a stabilit ca plata ratclor
lunare se va face in inoncda in care s-a acordat creditui, prin art, 5.11 imprumutaUil aulorizand
parata sa debiteze conturiie sale pana la limita sumelor datorate ori sa laea in numele §i pe
eontul sau oriee operafiune de schimb valutar.

4. A1 patnilea contract in cuprinsul careia reclamanta susfine ca au lost introduse clause

abuzive a fost ineheiat la data de 14.05.2007 intro c o n s u m a to rii__ _ ____
in calitate de imprumutati si partita S.C. Bancpost S.A.. in calitate dc creditor imobiliar, s~
a ineheiat contraetul de credit ipotecar nr. avand ca object acordarca unui imprumut
in valoare de 57.375 CHF pcntru achizifionarea unui bun imobil, astfcl cum este idcntifieat in
clauza nr, 1.1, imprumulul fiind acordat pe o perioada de 360 de luni, cu un tcrmen de grafic de
3 luni.
Prin art. 4.1 din acest contrat s-a stabilit cd ..pentru perioada cuprinsa intre data primei
trageri din eontul de credit $i 12.00 luni, rata dobanzii este fixa, Dupa aceasta perioada. dobanda
curenta se calculeaza in funefie de indicele de referinfa stabilit de BancS pentru creditele
ipotecare in CIIF. Indicele de referinfa al Bancii pentru creditui ipotecar se stabile.? te in funefie
de costul resurscior de fmanfare $i de evolufia dobanzii la creditele ipotecare de pc pia(a bancara
din Romania, se public!! In presa §i se afi$eaza la sediile teritoriale ale Bancii".
..Conform art, 4.5 din contract, in cazul modificarii nivclului dobanzii, noua rats se va
aplica automat !a valoarea soldului creditului existent la data modificarii acestuia",
Prin art. 4.11 litcra b) s-a menfionat ca banca va perccpe un comision de administrare
lunaia de 0,! 0%, aplicat la valoarea soldului creditului.
Refcritor la modalitatea dc rambursare a creditului In art. 5.1 s-a stabilit cfl plata ralelor
lunare se va face In moneda in care s-a acordat creditui, prin art, 5.11 imprumutaUil autorizand
parata sa debiteze conturiie sale pand la limita sumelor datorate ori sa facS in numele ?i pe
eontul sSu oriee operafiune de schimb valutar.
Dispozifiile accstui contract au fost mocliiicate in mod semnificativ prin acttil
adifional m. 1 din data de 24 noiembrie 2009, respeetiv actul adifional nr. 2/07.02.2011 nr.
3/15.10.2012.5

5. Contraetul de credit ipotecar nr. ~. . a fost ineheiat intro eonsumatorii

___ U n calitate de fmprumutat, respeetiv
codebitor si parata S.C. Bancpost S.A., in calitate dc creditor imobiliar. la data de 20 iunie
2007, obiectul sau fund acordarca unui imprumut in valoare dc 40.425 CHF pentru
achizifionarea unui bun imobil in judeful Teleoiman, astfel cum este identificat in clauza nr. 1. 1,
imprumutul fiind acordat pe o perioada de 300 de luni, cu un terrnen de grafie de 3 luni.
Prin art. 4.1 din acest contrat s-a stabilit ca ..pentru perioada cuprinsa intre data primei
trageri din eontul de credit §i 12.00 luni, rata dobanzii este fixa. Dupa aceasta perioada, dobanda
curenta se calculeaza in funefie de indicele de referinfa stabilit dc Banca pentru creditele
ipotecare in CHF. Indicele de referinfa al Bftncii pentru creditui ipotecar sc stabiieste in funefie
de costul resurscior de fmanfare §i de evolufia dobanzii la creditele ipotecare de pc piafa bancara
din Romania, se publics in presa $i se afiseaza la sediile teritoriale ale Bancii".
..Conform art. 4.5 din contract, in cazul modificarii niveiukii dobanzii, noua rata sc va
aplica automat la valoarea soldului creditului existent la data modificarii acestuia”.
Prin art, 4.11 litcra b) s-a menjionat cd banca va percepc un comision de administrare
lunara de 0 , 10%, aplicat la valoarea soldului creditului.
Refcritor la modalitatea de rambursare a creditului in art. 5.1 s-a stabilit ch plata ratclor
lunare se va face in moneda in care s-a acordat creditui, prin art. 5.11 imprumutaUil autorizand
parata sa debiteze conturiie sale pana la limita sumelor datorate ori sa Idea in numele $i pe
eontul s£u oriee operafiune de schimb valutar.
 Dispozifiile aeestui contract au lost modificate in mod senmificativ prin actul adifional
nr. 1 din data de 5 noiembrie 2010, respectiv aclul adifional nr. 2/24.11.2011. nr, 2/09.09.2012
§i nr. 3/30.05.2013.

6. Al ^asclca contract in cuprinsul. careia rcclamanta sus!'8*11'' cn an lost introduce elauze

abuzive a fost incheiat la data de 24.05.2007 intre consumatorii
pn calitate de imprurmitati si parata S.C. Bancpost S.A., in caiitate <ie cretmor
iinobiliar. Contractu! de credit ipotecar nr. are ca obicct acordarca unui imprumut in
valoare dc 98,000 CHF pentru achizifionarea unui bun imobil situat in municipal! Bucure$li,
sector 2 , aslfei cum este identifies! in clauza nr. 1. 1, imprumulul Hind aeordat pe o perioada de
300 de him, cn un termen de grafie de 3 hmi,
Prin art. 4.1 din acest contrat s-a stabilit ca ..pentru perioada cuprinsa intre data primei
trageri din eontul de credit §i 12.00 luni, rata dobanzii este iixa, DupS aceasta perioada, dobilnda
eurcnta se calculeaza in funcfie de indicele de referinfa stabilit de Banca pentru creditele
ipotecare in CHF. Indicele de rcferinfa al Bancii pentru creditul ipotecar sc $tabile$te in funcfie
de costul rcsurselor de finanfare si de evolufia dobanzii la creditele ipotecare de pe piafa bancara
din Romania, se pubiica in presa ri sc a rise a za la scdiile teritoriale ate Bancii”,
..Conform art. 4.5 din contract, in eazul modiftcarii nivelului dobanzii, noua rata se va
aplica automat la valoarea sokiului creditxilui existent la data modifieatii acestuia”.
Prin art. 4.11 litera b) s-a menfional ca banca va percepe un comision de administrare
lunara de 0 , 10%, aplicat la valoarea soldului creditului.
Referitor la modaiitatea dc rambursare a creditului in art. 5.1 s-a stabilit ca plata ralelor
lunare se va face in moneda in care s-a aeordat creditul, prin art. 5.11 imprumutatul autorizand
parata sa debiteze conturile sale pana la limita sumelor datorale ori s i faca in mimele $i pc
eontul s&u oriec operafiune de schimb valutar.
7. Contractu! de credit ipotecar nr, ] a fost incheiat intre consumatorii
,tn calitate de imprumutat, respectiv
codebitor parata ^.v.. oanepust o .^ ,, u* ^«..tate de creditor imobiliar, la data de 6 august
iunie 2007, obiectul sau fund acordarea unui imprumut in valoare de 22.800 CHF pentru
achizifionarea unui bun imobil in judeful Tclcorman. asifel cum este identiticat in clauza nr. 1. 1,
imprumutui fund aeordat pe o perioada de 420 de luni, cu un termen de grafie de 3 luni.
Prin art, 4.1 din acest contrat s-a stabilit c& ..pentru jrerioada cuprinsa intre data primei
trageri din eontul de credit $i 12.00 luni, rata dobanzii este fixa. Dupa aceasta perioada, dobanda
curentS se calculeaza in funcfie de indicele de referinfa stabilit de Banca pentru creditele
ipotecare in CHF. Indicele de referinfa al Bancii pentru creditul ipotecar se stabile$tc in funcfie
de costa! resurselor de finanfare si de evolufia dobanzii ia creditele ipotecare dc pe piafa bancara
din Romania, sc pubiica in presa §i se afi$eaza la sediile teritoriale ale Banc if'.
..Conform art. 4,5 din contract, m eazul modifieflrii nivelului dobanzii, noua rata se va
aplica automat la valoarea soldului creditului existent la data modificarii acestuia”.
Prin art. 4.11 litera b) s-a menfionat c& banca va percepe un comision dc administrare
lunara de 0 , 10%, aplicat la valoarea soldului creditului.
Referitor la modaiitatea de rambursare a creditului in art. 5,1 s-a stabilit ca piata ratelor
lunare se va face in moneda m Care s-a aeordat creditul, prin art, 5.11 imprumutatul autorizand
parata sa debiteze conturile sale pana la limita sumelor datorate ori sa facd in numclc §i pe
eontul sau orice operafiune de schimb valutar.
Dispozifiilc acestui contract au fost modificate in mod semnificaliv prin actele adifional
nr. 1 din data de 25 noiembrie 2011, respectiv actul adifional nr. 2/24.11.2011 $i ulterior aclul
adifional nr. 3.

8 . Contractul dc credit ipotecar nr. a fost incheiat intre consumatorii;

_______ m calitate dc imprumutat, respectiv codebitor $i parata S.C,
Bancpost S.A., in calitate de creditor imobiliar, la data de 20 iunie 2007, obiectul sau fund
acordarea unui imprumut in valoare de 103.200 CHF pentru achizifionarea unui bun imobil in
4
comunajudeph Ilfov. astfei cum este identifical in clauza nr. 1. 1, impmmuUil fiind acordat pc o
perioada dc 276 de luni, cu un termcn dc grape de 3 hmi.
Prin art. 4.1 din. acest contrat s-a stabilit c5 ..pentru perioada cuprinsS intre data primei
trageri din coniul de credit si 12.00 hmi, rata dobanzii este lixa. Dupa accasta perioada, dobanda
cu rents se calculeazS in funepe de indicele de refetin|a stabilit de Banca pentru crcditele
ipotccttre in CHF. Indicele de referinja al Ranch pentru creditul ipolecat' se stabile§te in funepe
de costal rcsurselor de finaniare $i de evolupa dobanzii la crcditele ipotecarc dc pe pialabancara
din Romania, se publics in presa $i se afi$eaza la sediile teritorialc ale Bancii".
..Conform art. 4.5 din contract, in cazul modificarii nivelului dobanzii, noua rata se va
aplica automat la valoarea solduiui creditului existent la data modificarii acestuia'f
Prin art. 4,11 litera b) s-a menponat ca banca va percepe un cornision de administrare
lunar5 de 0 , 10%, aplicat la valoarea solduiui creditului.
Referitor la modalitatea de rambursarc a creditului in art. 5.1 s-a stabilit ca plata ratelor
lunare sc va face in moneda in care s-a acordat creditul, prin art. 5.11 hnprumutatu! autorizand
partita sS debiteze conturilc sale pana la limita sumelor datorate ori sS faca in numele §i pe
coutul sau orice operapune de scliimb valutar.
Dispozipile acestui contract au fosl modificate in mod semnificativ prin actul adiponai
nr. I din data dc 21 octomhrie 2010, respectiv actul adipona! nr. 2/22.03.2013. nr. 2/09.09.2012
§i nr. 3/30.05.2013.

Consuinatorii, contmetanti in contractele dc credit anterior prezentate, au sesizat

Autoritatca Naponala pentru Protecpa Consumatorului, solicitaud prin reelatuapile formulate sa
sc constate prezenfo in contractele de credit a unor clauze abuzivc privind mecanismul de
stabilirc a dobanzii variabiie, percepcrca comisionului dc administrare, respectiv verificarca
c-lauzei referitoare la restituirea ratelor in moneda Cl IF.
La data de 21.04.2015, rcclamanta Autorilatea Nationals pentru Protectia
Consumatorilor a incheiat pe nuinele pftratei S.C. Bancpost S.A, ea urmare a scsizarilor depuse
de consumatorii enumerap, proccsul-verbal de constatare a cont raven pei serta AN PC nr.
0687120 (aflat la filele 15-32 din primui volum al dosarui Sccpei a II-a), repnand ca dispozipile
cuprinse in art. 4.1. 4.5, 4.10 lit. b, 5.1 $i 5.11 ar prezenta caractcr abuziv, fiind inculcate
prevederile art. 4 alin. I §i 2, respectiv art. 1 alin. 3 din Legca nr. 193/2000.
In conformitate cu dispozipile art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive
din contractele inchciate intre profcsioni$ti §i consumatori, procesul-verbal seria ANPC nr.
0687099 /21.04.2015 a fost transmis Tribrmalului Bucure?ti In vederea analizarii caracterului
abuziv al clauzelor conlractuale anterior anSfate, aplicarii sanepunii contravenponalc in limitele
prevazutc de art. 16 alia 1 din aceeap lege si restituirii catre ciienpi operatoruiui economic a
sumelor de bani incasate in temeiul acestora.
In temeiul art. 13 alin. I din Legea nr. 193/2000, care prevede ea, in cazul in care
instanfo constata existenfa clauzelor abuzive in contract, aplica sanepunea conlravenponala
conform art. 15 $i dispune, sub sanepunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in
masura in care contractul ramane in Uinta, sau desfiintarea acelui contract, cu daune interesc,
dupa caz instanta va analiza conpnutul clauzelor cuprinse in acestc dispozipi contractuale.
In prealahit, tribunalul observa ca reelarnanta invedereazh ca „cchipa de control a
constatat faptul ca, contractele dc imprumut pentru nevoi personale incheiate intre banca si
petenpi menponap in prezentul Proccs Verbal de Constatare a Contravcnpei, sunt contracte
prefornmiatc, prin urmare s-au constatat urmatoarele clauze contractuale care pot fi
considerate a fi abuzive dup5 cum urmcaza:
Conform art, IV-Dobanzi.. si Coroisioanc nct.4.1. pct.4.5 si pet. 4,10 lit.b) din
contmctul de credit mai sus mentionaL astfei:__________
4.1. « Pentru perioada cuprinsa intre data primei trageri din contul dc credit si 12 luni,
rata dobanzii esie lixa. Dupa accasta perioada, dobanda este variabila »
4.5. « Pe parcursul derulfirii coutraclului, cu exccppa perioadei menponate la pet. 4.1,
banca isi rezerva dreplui dc a modi flea dobanzile si comisioanele bancarc. Modificarea
5
 dobanzii va fi operata in Luna de refer inf a la data acadentei prevazuta in contract ul de credit.
!n§timtarea imprumutatului privind modilicarea dobanzilor si comisioanelor bancare se face
de catre banca prin afi$are la scdiui unitapi sau prin notiticare scrisa. (11 cazui modiHcarii
dobanzii or se modifiea si graficul de rambursare. imprumutatui poate accept a sau refuza
modilicarea. Neprecizarea punctutui de vcderc pana la urmatoarea scadenta a creditului de la
data modificSrii dobanzii. comisioanelor si taxelor bancare se considera acceplare tacita, In
situafia neaceeptarii dc catre imprumutat a modificarii dobanzii si comisioanelor bancare are
drcplul sa denunje unilateral contractul rambursand in avans, crcditul, comisioanele ?i
dobanzile aferente. »
4.10 «Pcntru creditu! acordat, imprumutatul va piati urmaloarclc coinisioane: Lil.b)
comision de administrare lunara a creditului de 0 , 10% aplical la valoarea soldului creditului»
De asem enea:
Art.5.1 - rainbursarea ratelor lunate se va face in moneda in care s-a acordat creditul,
la o data de scadenta slabilita de imprumutat, incepand eu luna unnfitoare dupa acordarea
creditului.
Art.5.11- imprumutatui autorizeaza Banca sa debileze automat conturile in iei/valuta
deschide ia Banca cu sumele datorate. imprumutatui autorizeazd banca sa faca in numele si pe
contul sau once operafiune de schimb valutar necesara penlru conversia sumelor depnutc de
imprumutat in coniuriic sale curente in moneda prczentului Contract”
Sc suspne in continuare de catre rcclamanta eft aceste clauzc ..la care s-a facut reierirc
a.u fost prestabilite de catre banca, fara posibilitalea oierita consumatorului de a modifiea sau
inlatura vreuria din aceste clauze, si dupa cum se observa la un sludiu atent a! contractelor
rcclamate, clauzele sunt in aceea^i formulare pentni tofi elien|ii”.
Contour suslincriior A1JTOR1TATII NATIONAL,R PENTRU PROTRCTIA
CONSUMATOR11-OR, clauzele indicate de catre ea in cuprinsul cererii de chemare in
judecatft nu au intru-lolu! o formulare identical, constatandu-se de catre instanta prevederi
diferile in privinta mecanismului de modiiicarc a dobanzii in conlractclc de nevoi personale
fata de cele ipotecare. imprejurarc cc rezuttS cu eviden|a din prezentarea situafiei de fapt.

In drept, in analiza caraclerului abuziv al clauzelor contractuale, instanta are in vedere

dispozitiile legale in vigoarc lamomentul incheierii convenpei, respectiv Codul Civil anterior,
pe de o parte, si Legea nr. 193/2000 pc dc alta parte, ambele prin raportare la data incheierii
contractului de credit, polrivit principiului tempiisrepitactum (aetul juridic, respectiv
condijiile de validitate ale acestuia $i cauzclc de militate, sunt supuse legii in vigoare la
momcntul incheierii convenfiei). Cum mcheierea tuturor contractelor de credit suspuse
analizei a avut loe anterior datei de 1 oclombric 2011 (data la care Codul civil din 2009 a
intrat in vigoare). raporturile juridice dintre piirfi sunt guvermte de Codul civil din 1864,
aslfel cum art .6 alin.(2) din Codul civil din 2009 §i art.3 §i art. 102 din Legea nr.71/2011
pentru puncrea in aplicare a Codului civil din 2009 stabikso.
Totodata, tribunalul constats ca dispozitiile Legii nr. 193/2000 sunt apHcabile
raporlurilor contractuale stabilite intre parti, intrucat intervenicntul are calitatea dc
consumator in sensul arl .2 alin.l din .aetul nonnativ, respectiv de persoana fiziea parte la un
contract incheiat m atara activitftjii sale comcrciaie, industriale sau de produepe, artizanak ori
liberate, iar partita are calitatea dc comerciant in sensul art .2 alin .2 din aetul nonnativ,
respectiv de persoana juridica parte 1a un contract dc credit perfectat in cadrul unei activitafi
comcrciaie.
Tribunalul, de asemenea, apreciaza ca aetul nonnativ specificat cstc incident
raportului juridic stabilit intre pftrp, avand in vedere efi petenfii au calitatea de consmnaion.
in mfefe.sul dispozifiilor art.2 alin. 1. iar paratft este un profesionist, perfectand contractul de
credit in cadrul unei activitati comerciale, polrivit prevederilor art. 2 alin. 2 din aceastS lege.

Cerintele calificarii unci clauze contractuale drept "abuzive":

6
 Procedand in contiinmre la verifiearea caracterului abuziv al clauzelor menfionate in
procesiil verbal de conlravenjie $i in pritnul petit al cererii de chcmare in judecata, fribunalul
rc|ine urmStomcle:
Conform art.4 alin.l §i alin,2 din Lcgea nr, 193/2000, o clauzi contractual^ care nu a
lost negociala direct cu consumatorul va ii considerate abuziva daca, prin ea insa?i sau
impreunS cu aitc prevedcri din contract, creeaza. in dctrimentul consumatorului $i contrar
cerin{elor bunei-ciedinfe, un dczechilibru scmnificativ intre drepturiie §i obligajiile parfilor, o
clauza contractual^ fn'nd considerate ca nefiind negociala direct cu consumatorul daca accasta
a lost stability fara a da posibilitate consumatorului sa inlluenfeze nature ei. cum ar ti
contractele standard preformulate sau condipile generate de vttnzarc predicate de comcrcianfi
pe piaja produsului sau serviciutui respectiv.
Potrivit art.4 alin.3 din aecla§i act normative faptul ca anumite aspectc ale clauzelor
conlractuale sau numai una dintre clauze a fost negociala direct cu consumatorul nu exclude
aplicarea prevederilor prezentci legi pentru restui contractuiui, in ca/.ul in care o evaluate
global a a conlractului evidenfiaza ca acesta a lost preslabilit unilateral de comerciant Daca un
comerciant prcltnde ca o clauzS standard prefonnulata a fost ncgocialS direct cu
consumatorul, este dc datoria lui sa prezinte probe in acest sens.
De asemenea, art.l alin.l din Lege prevede ca orice contract inchciat intre comcrcianfi
si consumatori pentru vanzarca de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauz.c
contractualc dare, fSra cchivoc, pentru infelegerca carora nu sunt necesare cuno§tinfe de
special itate.
Conform art. 4 aim. 6 din Legca nr. 193/2000 cvaluarea naturii abuzive a clauzelor nu
sc asoeiazfi nici cu defmirea obiectului principal al contractuiui, nici cu calitalea de a satisface
cerinfeic de pref ?i dc platft, pe de o parte, nici cu produsele §i scrviciile oferitc in scltimb, pe
dc alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj u$or inteligibil.
Potrivit art. 4 alin.2 din Directi va m.93/13/CEF., aprccierea caracterului abuziv al
clauzelor nu priveste nici defmirea obiectului contractuiui, nici caracterul adeevat al prefului
sau remunerafici, pe de o parte, fafii de scrviciile sau dc bunurile furnizate in schimbul
acestora, pe de alta parte, in masura in care accste clauze sunt exprimate in mod clar si
inteligibil.
Conform dispozifiilor legale anterior citate rezulta ca o clauza contractual^ estc
considerata abuziva daca intrunestc trei condifii: 1) nu a fost negociala direct cu
consumatorul; 2 ) creeaza un dczechilibru semnilicativ intre drepturile si obligajiile pdrjtlor, in
detrimental consumatorului $i contrar bunei-credinfc; 3) nu se refers la obiectul sau la preful
conlractului, atunci cand acestca sunt clar inteligibil exprimate.
Din perspectiva condifiilor anterior emmjale, un prim pas in analiza caracterului
abuziv al unci clauze conlractuale, in temeiul legii 193/2000, il reprezinta stabilirea
imprejurarii daca accste clauze au lost negociatc cu consumatorul.
Cu privire ia primul aspect, instanja are in vedere, in primul rand, dispoztjiile
legate din legislajia specials interna (art. 4 alineaide 2 §i 3 din Legea 193/2000 mai sus citatc)
care instituie prezumjia relativS a caracterului nenegocial al clauzclor standard in favoarea
consumatorului; accasta poate ti rasturnata de profesionisl prin clovada contrary, accstuia
aparjiiiand in excliisivitale sarcina probei,
Referitor la prima cerinja, instanja deja a refinut calitalea de consumatori a petenfilor.
In privinja ceiui de-al doilea aspect, in sensul art. 3 din Ordinului ANPC nr.
92/2007, prin contractul prei’o rmulat sc infelege acel tip de contract rcdactat in mtregime sau
aproape in intregime de catrc operatorul economic prestator de servicii, consumatorii
neputand modifica sau interveni asupra clauzelor conlractuale, ci avand doar posibilitatea de a
1c aceepta sau nu.
Referitor la aceastS cerinja, se impune a ii avutft in vedere, nsadar, distinefia intre
eonvenjiilc ncgociate, aic caror prevedcri sunt rezultatul voinjelor concordantc ale tuturor
parjilor contractantc, respectiv rezultatul propunerilor, contrapropunerilor $i al conccsiilov
reciprocc ?i categoria contracielor nencgociate din care fac parte conventiile ale caror clauze
7
 mi au lost negotiate sail discutate de parp, meheicrea contractuiui avand ioc numai ca urmare
a adeziunii unei pArp la oferla celcilalte.
Aceasla deoarccc nopunea de ..negociere dirccta’*cu cnnsumatorul, nu presupune dour
prezentarca ofcitei impreuna to obligapa de inforanare, ci semnificS negocierea sail
posibilitatea cfectiva de a ncgocia p de a influen|a/inodiiica coup nut ul clauzeior contractuale,
deci uu doai' ocazia abstracts de a discula slipularea unei clauze, de a lace o ccintraofcrla. de a
alcge nioneda in care se va lace ercditul sau de a analiza condijiile contractuale oferite de
bancA, Principalul element de diferenta mtre contractclc negociate p celc de adeziune o
constituie loctnai posibilitatea concrela a destinatarului ofeilei de a interveni asupra
condipilor acesteia, chiar daca accstea au fost redactate in prcalabil.
IntrucaU parata nu a lacut dovada tit petenpi, ca destinatar al ofeilei, au avut p altc
posibilitap in afara oppunii de a adera in integralitate la aceasla elauza prestabilita ori a reiuza
in totalitate convenpa propusa (dep ii incumba sarcina probei conform art. 4 alin. 3 din Legea
nr. 193/2000), rcspcctiv posibilitatea modificarii conpnutului clauzeior din inipativa sa,
instanta apreciazA cA prevederiie contractuale retinule in cuprinsul procesului verba! nu au
fost negociate imre parp.
Pentru aceste motive instaiga va repne cA prima dintre eondifiile prevazutc de lege
pentru eonstafarea caraclerufui abuziv al clauzeior inserate in contractul de credit p criticate
de cStre reclamanta cste mtrunitA in priviiga tuturor clauzeior.
In privinja condipilor privind dezecbilibrui contractual in detrimental consmnatorului,
neiiind respeclala ceiinpi bunei-credinle. instanta repne ca dezechilibru! contractual
presupune alterarea armoniei contractuale care este data, in special, de echivalenfa si
reciprocitatea prestapilor; in analiza echilibrului contractual se au in vedcre elemente precum
conpnutul drcpturilor sau obligapiior parplor. valoarea la care acestea se raporteaza, precum
p existenja clauzeior prin care nu se acorda ace leap drepturi ambelor parp contractante.
Cu referire la buna credinfa instanta are in vedere considcrcntului nr, 16 al Dircctivei
nr. 93/13/CEE la evaluarea bimei credinfe, Irebuic acordata oatenpe deosebita autoritApi
pozipilor de negociere ale parplor, daca consumatorul a fost inllucntat sa tie de acord cu
condipa in eauza si dacA marfuriic sau serviciile au lost vandute sau furnizate la cererea
expresa a consumatorului: intrucat condipa de buna credintA poate ii indeplinita de vanzator
sau furnizor daca accsta aeponeaza cored p echitabil faja de cealalta parte, ale carei intcrcse
legitime trebuie sA le ia in considerate”.
Prin urmare in cauza aceste aspcctc vor fi analizate in mod distinct, in funepe dc
siluapilc identilicate p de nalura clauzei verificate.
Referitor la comisionul de administrate credit inserat in artieolele 4.10 litera b) din
contractele de credit , nr. p nr.
resoecliv in clauzele art. 4.11 litera b) din contractele de credit ipotecar
nr. i
p nr. se repn urmAtoarele:
Prin toate aceste clauze banca parata ip rezervA dreplui dc a percepe un comision de
administrate lunara cuprins, in funepe de contract, intro 0 , 10% - 0 ,20%, lunar, aplieat la
valoarea soldului crediUilui.
Pciccperea unut comision dc administrate intr-un contract de credit este justificata cAtA
vreme acordarea unui impruinut de cAtre o institupe de credit implica p prestarea unor servicii
de administrare a contuiui de credit, activitap desfA^urale prin intermediul angajaplor bancii p
earc presupun indiseutabil animate costuri.
Deopolriva, comisionul de administrare a creditului estc inclus in costuriie pe care
creditoarca le are pentru a pune la dispozipa clientului suma nnprumutata pentru o perioadA
indelungatA de timp, iar pentru aceastS suma exista contraprestape din partea sa, care consta
in operapunile dc administrare a contuiui de credit, precum p in activitatea de monilorizare ce
se desta§oara pe ioata durala creditului, ce include atat verificarea condipilor de utilizare a
acestuia, cat p gestionarea modului de rambursare a imprumutului, precum p controlul de
indeplinire de catre imprumulat a tuturor obligapilor asnmate prin contractul tie credit. Or,
8
 euantumul comisiomtlui obligafia de plata a accstuia a tost convenit prin clause dare,
asumate de parfi si cunoscule inca dc la momentul seirmarii contraclului menfionat in mod
distinct in contract, sub aspectul euantumului, cat $i a faptului cd se perccpc lunar.
baplul cd in contractul de credit nu a tost detlnit comisionul de administrate nu
confers coractcr abuziv clauzci. in condifiiic in care scopul pentru care este perccput acest
comision se justified. De altfei, tcrmenul de administrarc cste unul uzual, cu o scmnificafie ce
poate fi ii^or m|eleasa, farfi a necesita cxplicafii suplimentare.
De altfei. posibilitatea perceperii de catre banea a unui comision penlm aclivilatea de
administrate a creditului a fost prevazuta expres de Icgiuitor ulterior incheierii contraclului de
credit, prin OUG nr.50/2010, tiind astfel expres sis verbis recunoscuta ca juslificata aebitarea
dc catre tmprumutai a unor sumc de bani pentru activitatea de administrarc a cicditului de
c&tre banea.
De§i OUG 50/2010 nu este incidents contraclului incheiat de parfi, din moment ce este
inchciat anterior intrarii sale in vigoarc, refin, ca si considered, iaptul ca acest act normativ
prevede posibilitatea insemrii eomisiomilui dc administrare (art.36), eeea ce iht&rc§te
concluzia instan|ei ca legiuitoru! nu a avut in vedere, prin Lcgea 193/2000. $i accasta clauza
printre celc care prezinta caracler abuziv.
Tofodata, sc constats ca nu cxista o disproporfie intre drepturjle §i obligafiile parfilor,
comisionul de administrate neavand o valoare disproporfionat dc mare in raport cn costurile
activity!lor dcsl^urate de banea pentru administrarea contului de credit.
In cuprinsul clauzelor 4.10 litcra b), respectiv 4.11 litcra b) din contractclc de credit
este menfionata modalitatca de determinare a cuantumului comisionului de administrarc prin
indicarea formulci de calcul. a procenlului din valoarea soldului credituhii, platibil lunar, pe
toata durata contraclului.
Asadar, pe baza elementclor indicate in cuprinsul clauzei consumatorul putea sa
determine cu exactitatc valoarea totals a comisionului de administrare pe parcursul inlregii
perioade dc creditare.
Cum la inchcierea contraclului consumatorul a putut vedea exact euantumul sumei
percepule lunar de insfitufia de credit cu accsl litlu, nu se poate susjine ca acesta s-ar fi all at
Intr-o poz.ifie dezavantajoasa fata de insfitufia de credit, intrucat nu ar fi inteles modul de
calcul al acestui comision.
Fata dc considerentele anterior expuse, acest comision mi poate fi incadrat in
prevederile pet. 1 lit. b din Anexa la lcgea nr. 193/2000, consumatorul nefiind obligal sa se
supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea de-a iua cuno§tinta
efccliv la data incheierii angajamentului contractual. Dimpolriva, astfel cum s-a evocat
anterior, clauzele contestatc au lost redactat in mod clar, prin exprimarea unui proccnt
maiematic a carui valoare putea fi calculate chiar la momentul perfectarii eonvenfiei de
creditare, astlel incat consumatorul sa aiba reprezentarea consccintelor patrimonialc ale
obligafiiior asumate prin noile dispozifii contractu ale.
Nu se poate conslata existenfa nieiunui dezechilibru scmnificativ intre drcpturile $i
obligafiile partilor, constand in procurarea unui avantaj excesiv pentru profesionist in
detrimentul consumalorului prin perccperea comisionului bancar. Dimpolriva, surnele
solicitatc reprezintS contra valoarea prestafici bancii, in ecca ce "private componenta
subieefiva a coustatarii caracterului abuziv, astfel cum s-a refinut anterior, nici nu au lost
prezentale argumentc tcmeinice pentru a sc refine reaua crcdinja a profesiomstului bancar la
practicarea acestui tip de comision.
Pe cale de consecin{&, dand eficicu|a principiului conform cflruia convcntia reprezinta
legea parfilor, potrivit art,969 € . civ., tribunalul socoie^te ca acestc elauze contractuale nu au
un caracter abuziv in sensui prevazul dc dispozifiile Lcgii nr. 193/2000, ccrcrea reclamantei
privind constatarea nulitafii absolute a acestcia Hind nefondata.
Cu piivire la clauzele rcferiloare la dobanda prevazute de dispozifiile art. 4.1 si 4.5
din contractele dc credit ipotecar nr.
, instan{a conslata ca
y
nu sunt Tntrumte tn mod cumulativ ccrinfcle prevazute de art. 4 aim. 1 din Legea nr. 193/200,
pentru a cons idem accstc prevederi contractuale drept clauze abuzive deoarece accstca mi
ereeaza In detrimentui consumatorului $i contrar cermfelor bunei-eredinjc, un dezechilibru
semnificativ nitre drepturile §i obligafiile parfilor.
Dispozifiilc art. 4 .1 din aceste contract dc credit prcvlid cu dupa primul an dobanda
curcnta se va calcnia In funefie dc indicclc de referinfa stabilit de catrc banca pentru credilde
ipotecai'e acordatc in CHF, acest indice tiind determinal in funefie de costul resurscior de
iinanlarc ai bancii pentru creditul ipotecar $i dc cvolufia dobanzii la crcditele de acest tip pe
piafa bancarft din Romania, accste informapi fund pubiieatc in presft si afixate la sediile
unitaiilor tciitoiiale ale bftneii. De asemenea, prin art. 4,5 din contractele de crcdite numerate s-
a stabilit eft ,, in cazul modilicarii niveltilui dohftnzii, noua rata se va aplica automat la valoarca
soldului creditului existent la data modificarii acestuia".
Sc constata din lecturarea acestor clauze ca dispozifiile contractuale supuse verificarii
nu permit paratei sa modifiec prin simpla sa manifestare de voinja rata dobanzii curente. Cum
aceasla modiftcarc poate interveni numai in prezenfa circumstanteior obiective enuufate in art.
4.1, se poate concluz.iona ca aceste clauze pe langa faptul ca stmt intciigibile, nu ereeaza un
dezechilibru semniiieativ intre drepturile $i obliga|iile parti lor. Astfel, prin ele se prevede doar
posibililatca adapt an i dobfmzii stipulate in com rade perfectate pe perioade lungi de timp
real itali lor de pe piafa eeonomico-financiara si riscurilor prezerUatc de client, mecanismul de
determinare a dobanzii variabile fin d astfel clar, nccchivoc §i incleajuns delaliat.
De altfel, prevederile punctufui 1, liters a) din Anexa legii 193/2000, nu interzic
clauzele prin care se confers unui fumizor de servicii finauciare dreptu! de a modifica rata
dobanzii cc unneazft a tl plfttitft de catre consumator In cazul in care exists o justificare
temeinieft, cum este cazul in litigiul de fiifa.
Cum in prezenta cauzft pftrfile eontraetante an atasat unor critcrii obiective
posibilitatea modifieftrii ratei dobanzii ?i nu doar voinfei uneia dintre cle, se poate conchide
de cat re instants ca prevederile contractuale in discufie nu creeazft un dezechilibru
semnificativ in detrimentui debitorului bcncficiar a! imprumutului,
Astfel, prin inscrarea acestor clauze in contractu) dc credit nu s-a creat o dispiopoifie
a prestafiilor greu suportabila de catrc consumator, iar din punct de vcdcre subiectiv, nu a
fost incalcatft cerinfa bunei crcdinfe, schimbarea ratei dobanzii realizandu-se prin raportarc la
indici obiectivi cc fin de situafia piefei financial* bancare §i de reglemenlarile in materie, cu
impact asupra costurilor de creditarc.
Dupa cum s-a amintit anterior, clauzele inscrate in aceste articole sunt criticate, in
esenta, din perspectiva faptului ca acorda un drept discrefionar bancii, in sensu! eft dobanda
de referinta nu are un caractcr determinabil, indieii de referinta neputand fi verilkaji astfcl ca
pretul proclusului cumparat nu este predictibil.
Or, s-a observat anterior, ca pentru tipul de credit contractat de catre ace$ti petenti au
fost indicate modaiitatile in funefie de care poate fluctua dobanda de referinta variabila.
Astfel, in cuprinsul acestor clauze sunt enunfate prevederi referitoare la creditul cu
dobandft variabila, variatia dobanzii fund reglementata chiarin cuprinsul conlractuiui, la fel si
posibilitatea bancii de a modifica cuautumul acesteia in funefie do vaiiafia tndicelui
corespimzfttor monedei in care a lost acordat creditul.
Fata de cclc rctinute, instanta constata ca, in concret, rata dobanzii pentru contractele
dc credit ipotecar se calcuieaza in report de indicatori obiectivi, ce trebuie indeplinifi ori
respectafi de inslilutia bancara.
In concluzie, schimbarea ratei dobanzii neftind lasala la aprecicrea exchisivft a paratei,
prevederea contraetuala analizata nu intrange nici dispozitia legalft stipulate in ait. 1 din
Anexa 1 a Legii 193/2000.
De asemenea, aceste clauze au fost redactale tulr-un limbaj accesibil, u$or inteligibil
de o inanicra clara, fiind indicate lara ambiguitate elementde determinante in stabilirea
ratei dobanzii §i anume: momcntul in care intervine schimbarea tipului de dobanda.

10
mocialifatea in care reelamantii o pot modifies prin oppunea comunicalS, precum si efecteie
pe care lipsa manifestarii do voinfa a nuprumntaplor Ic priciin»e§tc.
i$i gasesc aplicabilitale. a§adar, in cauza, dispozifiile art. 4 alin. ( 6) din Legea nr.
193/2000. care prevad ca evaiuarea nalurii abuzivc a elauzeior nu se asociaza nici cu definirea
obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisfaee ccrin|ele de pref dc plaia,
pe de o parte, nici cu produsele $i servic-iile oferite in schirnb. pe de aha parte, in iMsura in
care acestc clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor intcligibil. Regletnentarca din drcpiul
national este in consens cu cca din dreptul curopean, art. 4 alin (2) din Directiva nr. 13/93
stabilmd ca aprecierea caracterului abuziv al clmizclor nu prive§te nici definirea obiectului
contractului, nici justetea prcfului sau a remunerajiei, pe de o parte, laid de serviciile sau de
mlir turtle lumizate in schimbu! accstora, pe de alta parte, in m&sura in caie aceste clauze sunt
exprimate In mod clar §i intcligibil.
Totodata, considerentui 19 al Directive! arata c3 "aprecierea caracterului abuziv mi
se efectueazii asupra elauzeior care descriu obiectul principal al contractului, nici asupra
raportului calitaie/pre{ a! bunurilor sau serviciilor funnzate "
RezultS ca pentru a putea exclude de la controlul jurisdictional o clauza aceasta
trebuie sa dcscrie obiectul "principal” al contractului.
Or plata dobanzii face parte din obiectul principal al unui contract de credit, deoarece
aceasta sc re!era la pvestapa caracteristica a imprumutatului, potrivit naturii convenpei.
Pe cale dc consecinfa, cum modalitatca de redactare a elauzeior referitoare la pref este
neechivoca, clara $i inteligibilS. Lege a 193/2000 §i Directiva 93/13 ie exclude de la controlul
caracterului abuziv, consuniatorul tiind in masurS a cunoasle chiar de la data incheierii
contractului intindcrea obligajici asumate.
In privinfa elauzeior stipulate in art. 4.5 din contracted dc credit nr.
............... . yi n r . ........................... prin care se
confera paratei facultatea de a modifier unilateral nivelul dobdnzilor $i al comisioanelor
bancare, fara comim{dmdntul cocontractanldordmpnmutafL tribunalul socotc$le ca se
impiinc a se constata caracterul lor abuziv, fiind refinuta incidenta dispozijiilor alin. 1 lit. a din
anexa Legii nr. 193/2000, din moment ce prin aceste prevedcri contractuale sc recunoa§te
dreptul profesionlstului de a modifica unilateral clauzcle contractului referitoare la dobanzi $i
la comisioane, tarS a avea un niotiv intemciat care s& fie precizat in contract.
Prin urmarc, aceasta modificare unilatcrala a contractului nu este in concordan|a cu
teza finals a literei a) din Anexa Legii nr. 193/ 2000. Potrivit acestui text, sunt considerate
clauze abuzivc acele prevedcri contractuale care „dau dreptul cornerciantului dc a modifica
unilateral clauzelc contractului, fata a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in
contract”. Or, legea are in vederea indicarea/ specificarea express in contract a ..motivului'' in
fimejie de care poatc avea loc modificarea unilatcrala a contractului. In realitatc, aceasta
clauza ofera bancii dreptul exclusiv dc a schimba cuaniumul initial al comisioanelor §i
dobdnzilor datorate de catre cornumator in mod discreponar, fara ca instant a inveslita cu
verificarca legal itapi unci astfel de masuri sa poata aprecia lemeinicia accstci modificari,
Nu sunt prevdzute in contract critcrii obiective pe baza carora banca sa majoreze
aceste eosturi, fund prevSzut un drept exclusiv $i discreponar in favoarea p a c a td .e e
contravinc echilibrului contractual ce trebuie s& existe nitre drepturile §i obligapile ambelor
parp. fiind de natura sa produca prejudicii consumalorului.
Aceste clauze nu au facut. obiectul negocierii, iar dezechilibntl intre drepturile
obligap’ile parjilor este semnificativ $i crcat in detrimental consumatorului, nefiind
respcctata cerinfa btmei-credin^e.
Prin unnare, aceastS din urmS clauza analizatS, redactata in mod identic in cele trei
contracte de credit enumerate (conpnutul sdn fiind redat la punctclc 1-3 din situapa dc lapt)
este abuziva intrucat nu cuprinde, prin modul in care este formula!&, o m otivate intemeiata a
modilicarii unilatcrale a niveluiui dobanzii si comisioanelor crcditufui tbra consinipainantul
cocontractantului, crcand, totodata. un dezechilibru major intre parjiic contractante, contrar
bunei-credinte cu care ar fi trehuit ineheial $i cxecutat contractu! (art. 970 alio. ! C. civ. din
ami! 1864).
Clauza ce se regase$te la punctul 4.1 din contract nu prezinta caracter abuziv mtrucat
m cadru! sau sc stabile$te cuantunxul dobanzii fixe pentru primul an de creditare ?i
imprejurarea ca ulterior acestei date dobanda va fi una variabila.
Or, prevederile punctului 1, litera a) din Ancxa legii 193/2000, nu interzic clauzclc
prin care sc confers unui furnizor de scrvicii fmanciare dreptu! de a modifica rata dobanzii ce
urmeazS a ft platita de eatre consumator in cazul in care exists o justifkare temeinicS. cum
este cazul in litigiul de fata.
A§adat, aceasta clauza cste de sine-stStatoare, ncfiird de antura sa producS un
dez.echifibru al prcstatiilor in defavoarea eonsuinatorului, in cuprinsul sau fin d indicata
oppunea partilor pentru o dobanda variabila dupS primul an de creditare.
Cum prin art. 5.1I, eu confinut identic in toale ccle opt contracte, banca este autorizata
sa debiteze in mod automat conturile eoeontractanjilor sSi numai in cazul in care ace$tia-i
datorcaza sume de bani, neindcplinindu-?i obligapile de plata la scadenfS, nu poatc aprecia cS
acest drept recunoscut paratei in caz de neexeeutare a unei obligafii contractuale ar constitni o
masura cu caracter abuziv.
In privinja ccrerii de constatare a caraclcrului abuziv al clauze lor regasite la art. 5.1
din toale aeeste contracte, cu o formulate identica. instates apreciazS ca se impime
respingerea acestor pretenfii in considerarea um iatoardor rafitmi:
Contractand un credit intr-o rnoneda strains consumatom au acceptat, in deplina
cuno§tin(a de cauzft, variapa de curs valutar, care este un element intrinsec oricarui credit in
valuta. In opinia instanjei. prezentui demers judicial- a fost detenninal de vaiiapa extrern de
mare a CHF fata de LEU, care insa, in lipsa unor dovezi coachidcnte, nu poate it califieat
drept un eveniment previzibil pentru bancS, pe care ar fi avut obligatia legala sa-l aduca la
cuno^tinja cocontraetantului sau.
Or, obligapa de informare cu privire la riscul asumat se justifies dear in cazul in care
clientul neinifial se angajeaza intr-un contract care prezinta pentru el un rise de care el nu este
consent.
Mai mult, responsabilitatea bSncii nu poatc li angajatS din eauza caracterului prea
oneios al creditului consimpt decat daea la momentul acordarii sale aceasta stia sau trebuia sa
§tic imprumutul va deveni prea impovarator pentru consumator ori incompatibii cu veniturile
sale. Obliga{ia dc informare a consumatorului are anumite limite, ea neexistand pentru aspccle
pe care profesionistul insult le ignora, ori cu privire la ccca ce consumatorul eunoa$te sau
poate cunoa§te cu u$urint3.
Sc observa efi nu s-a probat dc catre reclamanta imprejurarea ca banca dispunea de
elemente de apreciere care sa-i permits sa ariticipcze aceasta valorizarc a monedei Cl IF,
iluctuatiile cursului valutar nefiind controlate de cStre parata,
In analizarea sus|incri{or privind incalcarca obligate! de a nu insera in comrade
clauze abnzive. instant a constats ca nu sunt indeplinite in privinja acestor clauze conditiilc
prevazute in cuprinsul legii nr. 193/2000, respectiv: ( 1) clauzele contractuale in litigiu sa nu ti
tost negociate; ( 2) prin cle insasi s& creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile §i
obligajiile partilor; (3) dezechilibrul creat sa lie in detrimental consumatorului. Cut incalcares
cerintei bunei credinte.
Instant a constata ca sunt clare $i inlcligibile clauzele contractuale criticate $i ca accstea
nu presupun dificult&fi de inlelegerc, cats vreme cel mai putin avizat consumator putea sa
mJeleagS ca are obligatia de a rambursa lunar suma datoratS in rnoneda creditului, adica CHF.
Cat p riv a te variafia cursului valutar, s-a refinut deja in prezentele considerenlc, ca nu s-a
facut dovada cunoajlerii dc catre paratS a faplului ca rnoneda elvetiana sc va aprecia in mod
considerabil fata dc leu. Prin urmare, lluctuajia cursului valutar nu este de nalura a afecta
caractcrul clar si inteligibil al clauzelor conlestatc al monedei creditului, mtrucat
profesionistul nu putea nici el sS prevada modalitatea concreta in care cursul va varia.

12
 De asemcuea, instanta apreciaza ca nu sunt incident© prevederile alia, 1 lit. b din
Anexa la Legea nr. 193/2000, conform carora sunt considerate abuzive aee-le clauze care
obligd consumatorul sd se supund unor cmidi{ii contnwiuak’ despre care nu a avut
posihUiiatea reaid sd ia cimoftinfa la data semndrii coniracUtlui. Este adevSrat ca petered nu
puteau sa cunoascS la momeiitul incheierii contract dor cu eat anume va fluctua cursul valutar,
insa in egala niasura nu s-a incut dovada ca parata avea cuno$tinjS de aceste aspcctc, astfel
incat sa lc poatS connmica in mod cfectiv ciienfilor sai. Instanta considers ca acest text de lege
se refers la accle condipi contractuaie care puteau ti cimoseute. ffird sa vizeze §i evolupile
viitoarcale cursului valutar.
In jusliiicarea temciniciei pretentiilor .sale reclamanlaa invocat §i considerentele CJUE
in cauza Kasler. Instanja constata insfi ca situajia de fapt §i cea juridicS din prezenta pricing
sunt diferite de cele avute in vedere in hotSrarea respcctiva. Cauza Kasler avea ca ipoteza dc
lucru un contract de credit in moneda nationals a imprumula{ilor (foriup) o elauzS a
acestuia care prevedea cS denominarea creditului se iacea prin raporlare la CHF in vederea
rambursarii, la cursul practical de banea imprimiutaloare la vanzarc. in ziua anterioara
scaden(ei. In accst context, imprumulatul ora tinut sS suportc dilerenfele de scliimb valutar.
fSra insa ca vreun servieiu de scliimb sa fie furnizat dc imprumutator. Instanta constant ca In
cauza dedusa judeca(ii situ alia este diferita cleoarece reclamanta contests cliiar moneda in care
a fosl aoordat creditul §i obligaiia esenpala a aeesteia de a restitui ratele in aceea?i moneda.
Nicio clauza contractuaia nu ingrflde$tc posibilitatea reclarnantei de a-§i procura liber aceasta
valuta. Spre deosebire de cauza Kasler, tn care se aveau in vedere clauzele care permiteau
bSncii utilizarea unor cursuri valutare diferite la vanzare la cumparare, in spe{a dc taja
banca parata arc dreptul de a converti ea insa§i, la propriul curs, sumele exisientc in conturile
imprunuitaiilor doar in siluapa in care acedia nu au in contul CHF sumele necesare acliitarii
ratelor, ipoteza contractuaia care nu este dc naturd a atinge libertatea de optiune in procurarea
sumelor necesare.
Avand in vedere diferenja dintre situaiia de fapt §i cea juridicS, anterior menfionata,
instanta apreciaza ca argumentcle reclarnantei intemeiate pe considerentele CJUE exprimate
in cauza Kasler nu sunt reievante in prezenta pricina.
Totodata observe instanta ca nici legislapa specials din materia drepturilor
consumatorului $1 nici jurisprudcn{a coinunitara nu con (in eiemente care sa determine
iniSturarea de la aplicare a acestui principiu.
Prin urmarc. in considerarca prevederilor arl.3 alin.2 din legea nr. 193/2000 instanla
apreciaza ca nu poatc constitui obiectul verificarii instantei, din pcrspectiva caracterului
abuziv clauza care prevede rambursarea credit ului in CHF. ca obligate a consumatorului.
De altfel. chiar dacS s-ar aprecia ca prevedcrile coniestate pot face obiectul analizei
caracterului abuziv, instanta constats. ca nu sunt intnmite cerin[ele cumulative impuse de art.4
alin.l din Legea nr. 193/2000.
in ceea ce priveste condijia dezcchilibrului. instanta apreciaza ca nu este incleplmita.
dcoarece legea are in vedere clauzele care sunt de nature sa ereeze un dezcchilibm intre
drepturile §i obhgafiile pupilor iar in cauza dedusa judecapi dezechilibrul nu este, astfel cum
invocS reclamanta, consecin|a obligapei de rambursare a crcditului in moneda in care a lost
acordat ci este determiriat de fluctuafia cursului valutar, variafie independents de voinja sau
posibilitaple de anticipare ale paratei, aspecte deja stabilitc in prezentele considerente. Faptul
ca. In eoncret, pentru o perioada dc timp din durata contractulni, flucluafia cursului valutar a
fost defavorabilS consumatorilor, nu este de nature a atrage dezechilibrul avut in vedere dc
tcxtul legal, to m cat raportarea mi se poate realiza la situafiilc concrete ivite la un moment dat,
ci la continutul juridic al drepturilor §i obligati lor parplor. Nu pot li primite susfinenle
reclarnantei In sensul cS cstc singura care suporla riscul valutar pentru ca modul de formularc
a ciauzelor contcstate nu conduce la o astfel dc concluzie. Sc constats, ca in lipsa unor
stipulapi exprese in contracte riscul valutar este in sarcina ambelor pa pi, dupa cum arc loc o
apreciere sau o depreoiere a monedei contractate in raport cu moneda nationals.

13
 Aplicand in acest context criteriile de stabilire a dezechiiibrului semniticativ, indicate
de CJUE in cauza CM 14/11 Mohamed AzizvsCaixaD ’Estatvis de Catalunya, respect iv daca
vanzatoru! sau furnizorul, aefionand in mod corcct si echitabil faja do consumator, se putca
a§1cpta in mod rezonabil ea acest a din urmS. sA accepte o asemenea clauza in urma unei
negocieri individuate, instanfa apreciaza cA. avand in vedere contractarea imui credit in CIO7
$i virarea sunici in aceastS m one da de eatre banca, este legitim sa sc presupuna ca, in urma
unei negocieri individuale, reclamaata a acceptat restituirea crcditului tot in CHF, aceasta
fund, de altfel, regula in dreptul roman in piapt financial.
Referitor la condifia inserarii elauzclor cu rea credinja. in contextul in care aeordarea
creditelor in CHF era legala §i nu s-a dovedit ea partita cuno$tea, la momenta! incheierii
contractului, modal in care va evolua cursul valutar, instanta apreciaza ca nu este doveilitS In
cauza rcaua-credinJA a bancii.
Verificand suslitterea 3‘eclamantei releritoarc la incidenja in cauza $i a prevederilor
alin. 1 lit. b din Anexa la Legea nr. 193/2000. conform carora sunt considerate abuzivc acele
clauze care obligfi comumaiond sa se supuna imor condiRi contrcictuale despre care nu a
emit posibiliuttea reald sa ia cuno,pin(d la data seaman i contractului, instanta repne ea intr-
adevar. astfei cum su.s|ine reclamanta, la momentul incheierii contractelor nu a putut cunoa^te
cu cat anume va fluotua cursul valutar insa, in egalft masurS, nici nu a lacut dovada in cauza
ca banca parata cuno§tea faptul ca valoarca CHF urma s& se aprecicze §i nu le-ar it comunicat
acest aspect. Instanja apreciaza cA norma legala invocata se referA la acele condipi
contractuale earc puteau ft cunoscute. iara a include si evolulia vuloare ale cursului valutar.
Pentru considerenteie expose, instanja constala ca nu sunt indeplinile coudifiile pentru
constatarea nulila{ii absolute a clauzelor nr. 5.1. nefiind in prezenta unor clauze abuzivc $i
nefiind dovedita incAlcarea altor condipi de validitate prevazute de norme imperative pentru
incheierea contractelor do credit.
In ccca ce priveste sanc|iunea contra venp’onala ce se va aplica, instanta va avea in
vedere natura acestei sanepimi, astfei cum reiese din Lg. n r.! 93/2000 - sanejiunea amenzii
contravenfionale, solicitarea formulate de ANPC in acest sens $i criteriile generalc de
individualizare a pedepsei menponatc de art,2 1 alin.3 din OG nr.2/2001: ,.(3) Sancfnmea se
aplica in limitele prevazute de. acta! normativ f trebuie sd fie propor{iona!d cu gradul de
pericol social al faptei sdvdrsite, (imindu-se seama de imprejurdrile in care a fast sdvdrfitd
fapta. de modal si mijloacele de sdvdrsire a acesleia, de scopul inward, de annarea produsd.
precum de circumtcmfek personate ate contravenientuhn si de celetalle date inscrise in
procesut-verbal. ”
In sensui celor menfionate anterior, sc vor avea in vedere limitele minime §i niaxime
ale amenzii. care sunt 200 lei $i 1000 lei. Instanpi apreciaza in urma evaluarii pcricolului
social al faptei contravenponale constand in nercspectarea de catre profesionist a interdicted
de a insera in cele trei contracte clauzcie abuzive stipulate la artieolele 4.5.. o amenda in
cuantum de 700 lei se justified in speja.
In eonsceiuta. instanla va adinite in parte cererea formulate de reclamanta
AUTO RITA TEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORI LOR, in
contradictoriu cu parata BANC POST SA const at and caraelerul abuziv ai clauzelor inscrate
la art. la articolui 4.5 din contractele de credit j
va menpne procesu! verbal de com raven pc
numai in privinpt constatArilor avand ca obiect ciauza prevazuta la articolui 4.5 din aceste trei
contracte de credit, nulilatca acestui act juridic adm inistrate fund dispusa in privinta
celorlalte clauze coutestate ce au facul obiectul controlului cu privire la aceste trei contracte.
$i anume clauzele nr. 4.1, 4.10 lit. b (referitor la comisionul de administrate), 5.1 ?i 5.11,
respectiv a clauzelor 4.1, 4,5, 4.11 lit. b, 5,1 si 5.11 din contractele dc credit urmatoarc: nr.
ii
nr.
Pentru fapta iiicitA sAvar^ita paratci i se va aplica sanepunea contravenponala a
amenzii in cuantum de 700 dc lei.
14
 impotriva acestei smtinte a formulat apel AVTORUATEA NA'flONALA PENTRU
PROTECJIA CONSUMA TORI LOR care a soiicilat admiterea apelului, modificarea
Sentin^ci in sensnl eonstatdrii faptci BANOPOST S.A do a insera clauze abuzive in
contractele incheiate cn clicnpi, respectiv contravenpa prevSz.uta de art. 13 alin. ( 1) (“Instaripi,
in ca/.ul in care conslata existenta clauzelor abuzive in contract, ohligii profesionistu! sa
modifice toate contractele cle adeziune in curs de executare, prccum si sa dim ine clauzele
abuzive din contractele preformulate, destinate a ti utilizale in cadrul activitapi prolesionale.'’)
coroboralcu prevederile art. 1 alin. (3) din Legea 193/2000 §i menpnerea celorlalte dispozipi
ale Sentintci Civile referitoare la constataica clauzelor abuzive cuprinse in Procesului-Verbal
de Constatare a Contraven|iei 0687120/21.04.2015, ca tcmeinice $i legale.
Rcclamapa donmului
Contractele de credit bancar Inclieiate sunt contracte de adeziune, clauzele la care s-a
facut reterire in proccsul-verbal au fost pvestabilite de catre banca, lard posibilitatca ofevila
consumatorilor de a modifica sau inldtura vrcuna din aceste clauze, $i dupa cum se va observa
la un studiu atent al conlractelor rcciamate, clauzele sunt per ansamblu in accea$i Ibrmulare
pentru tod clienpi, cu mici diferente de la un contract la allul in func|ic de particularitapic
specifice oppunilor personale ale clientilor.
Constat&rile agcnplor constatatori consemnate in procesu[-verbal fac referire ia natura
prezumtiv abuziva a urmfttoarelor clauze cuprinse in eoiifinutul conlractelor de credit, astfel.
Pentru documented ata^ate reclamapiior inscrise la pozipa mai jos evidenpata:
1. In reclamapa nr. petentul ' solicits analizarea
din punct de vcdcre al clauzelor abuzive a contractual dc credit cu nr___ ___________
incheiat pentru o perioada de 360 de luni pentru suma de 36450,00 CHF cu o dobanda dc 5,96
pe an la data semnarii rata dobanzii este tlx<4 pentru o perioadS de 12 iuni conform art.4.t. si
cu un comision dc administrate lunara a creditului de 0 , 10% aplicat la valoarca soldului
creditului, conform A rt.4.10 iit.b).
2. In rcclamapa nr. j solicita
analizarea eontractului dc credit cu nr. incheiat pentru suma de
64.200,00 CHF pentru o perioada de 300 luni. avatid o dobanda de 5,9% pe an , fixa in
primeie 12 luni, dupa aceasta perioada fund indexabila si un comision de administrate de
0 J 5% aplicat la soldul creditului.
Credite ipotceare:
1. In reclamapa nr. petentul ( solicita
analizarea contractului de credit nr. 1 din punct de vedere al clauzelor
abuzive. Contractu! a fost incheiat pentru suma de 57.375,00 CHF, pentru o perioada de 360
luni cu dobanda de 5,35% pc an pentru primeie 12 luni, conform art.4.1, dupa aceasta
perioada nivelul dobanzii fund variabile in functie de indicelc dc referinpl plus o marja de
zero puncte procenluale. Si un comision de administrate de u,W7o.
2. In rcclamatia nr. 1 petentul
ic solicita analizarea clauzelor stipulate in contract incheiat cu SC banepost SA.
f.a data dc 20.06.2007 intre petet si banca se incheic contractul de credit ipotecar nr.
potrivit can.ua limita creditului aeordat este in valoarc dc 40.425,00 CHF, pe o
perioada de 300 luni, cu o dobanda raportata fa indicclc de referin^a stabilit de banca pentru
crcditele ipotecare acordate in CHF plus mafia 0 puncte procenluale. Se menponcaza iaptul ca
pentru primeie trei luni se acorda o perioada de grade de 3 luni si in plus in primeie 12 luni, o
dobanda fixa de 5,35%.
la data de 05.11,2010, 09.03.20(2 prccum si 30.05.2013 sc incheie actele adiponaie,
ca urmare a soliciiarii de restructurari a creditului din partea petentilor, si astfel Banca
mfelcge sa modifice si alle clauze din contract, ba mai mult mtreaga structure a eontractului.
interveninc! urmatoarele modificari esenpale :
* SC Banepost SA devinc creditor ini pal, iai creditul devine BFG New Europe
Funding II B.V., o socictatc privata cu raspundcre limitata constituita in mod legal si cxisland
in conformitatc cu legislapa din Olanda, fara justificare a acestei schimbari;
15
 • Scopul Incheierii actului adiponal este :
Avand in vedere contextul macroeconomic international dificil caracterizal prin:
deprecierea monedei na(ionale in raport cu principalcle monede de relerinta, scaderea
volumului dc afaceri pentru o marc parte a agcnplor economic!, dimimtarea puterii de
cumparare si a capacitatii de rambursare a ratelor in moneda strains a populajiei, precum si
situajia ceonoinica dificiia a imprumutatului si solicitarea express a imprumutatului in
vcdcrea inlesnirii rambursarii sumeior datorate in baza contractului.
Asttei, Banca a inteles sa vina in intampinarca consumatorilor prin anularea
comisionuiui de administrare dar si prin majorarea Marjei fixe de la 0% la 8%, re speed v 7%
conform Art.2.2 si prin acordarea unei reesalonari conform art.2.1. cu o dobanda fixa de
5,2%, respectiv 2,14% pe o perioda de 365 dc zilc.
3. In reclamatia nr. 1 petenta 1
reclama cxistenta in contract a uuor clauze abuzivc.
In urma controlulni s-a constalal ca petenta impreuna cu so)ul sau
r contractat in data dc 24.05 2007 un credit ipotecar conform contractului dc credit
ipotecar nr pc o perioada de 300 luni, cu o perioda de grade de 3 luni, cu o dobanda
llxa pentru o perioada de 12 luni conform.. Art.4.1, aceasta avand valoarea de 4,85% si o
marja de 0 puncte procenlualc, conform art.4.2. De asemcnca la art.4,11 lit.b) este mentionat
comisionul dc administrare lunara a crediluiui dc 0 , 10% aplicat la valoarea soldului creditului.
4. In reclamatia nr. petentul
reclama cxistenta de clauze abuzive in contractu! de credit supus atenpei.
Astfel, in urma controlului efcctuat s-a constatat faptul ca petentul impreuna cu sopa
sa in calitate de codebitor a contractat un credit ipotecar
conform contract Nr. 1 in surna dc 22.800,00 C H F , pentru o perioada de 420 luni, cu
o perioada de grade 3 luni eonf. Art.2.1 si o dobanda dc 5,35%,(conform art.4.2) fixa pe o
perioada de 12 luni si un comision de administrare de 0, 10% conform art.4. 11.
Asa cum se constata si din punctul de vedere transmis dc banca, dobanda a llucluat de
la 5,35 la 7,45 si 6,91%.
De asemenea in urma solicitarii unei reesalonari ca urmare a mtampinarii unor
dificulta|i financiare, banca a venit 'In intampinarca” clientului acordand o dobanda fixa pe o
perioada dc 365 de z.ile in procent de 4,5 % dar modificand marja la 8%, condijii ce nu puleau
fi aceeptate decat impreuna.
5. In reclamatia nr. 1 petenta 1 reclama
cre$terea cursului Cl IF ce a dus la imposibilitatea plafii ratci. Dar din analiza contractului de
credit ipotecar NR. se constata urmatoarcie:
La data de 24.10.2007 petenta impreuna cu sopil sau in calitate dc
codebitor a contractat un credit ipotecar in suma de 103.200,00 OHF pe o perioada de 276
luni cu o perioada de grape de 3 luni, o dobanda fixa de 4,85% pentru o perioada de 12 luni,
dupa care dobanda este indexabila si cu un comision de administrare de 0,10 %.
Jn data dc 21. 10.2011 ca urmare a solicitarii unei restructurari din partea petentei se
intoeme§te un act adiponal prin care sub forma unui ajutor din partea bSncii, inlervinc o
reesalonare pe o perioada de 365 de z.ile cu o dobanda de 5,10% pe an, dupa care intervine
modi ficarea marjei de dobanda de la 0 puncte procentuale la 8%, si anularea comisionuiui dc
administrare. In data de 28,03.2013. intervine al doilca act adiponal din ace!ea$i motive.
6. Jn reclamatia nr. petentul solicila
analizarea contractului de credit nr in 05.11.2007 din punct de vedere al clauzelor
abuzive. Acesta a lost incheiat pentru suma cic 30.075,00 CHF pentru o perioada de 300 luni,
o perioada de grade de 6 luni, cu o dobanda de 5,4% in perioada de grade, dupa care aceasta
perioada fiind indexabila, un comision de administrate lunara a creditului de 0, 20% aplicat la
valoarea soiduiui creditului..
In urma controlului cfcctuat de c&ire echipa cic control se constata urmatoarcie :

16
 - Com i.simud dc acordare a fost retinut din sums credituhii. astfcl calculul de dobanda a
fost efectuat pc intreaga pcrioada de derulare a crediluiui la intreaga valoarc si nu la cca
elect iv acordata;
-Comisionul de administrate credit la inceputul perioadei dc rambursare reprezinta
72% din valoaiea anuitati si 57% din valoarea raici de dobanda;
-Cesionarea inlregului portofoliu de creanfo nu a fost un proces transparent,
instiintarca consumatorului efectuandu-sc in momentul solicitarii dc catro aeesia de o
restructtirare a crediluiui:
-Impunerea asigurarii imobilului la o societate de asiguvart agreata de banca;
-Marja crediluiui este modilicata printr-o simpla notiiieare.
In punctele dc vedere transmise de calre SC Bancpost $A, aceasta susfine faptul ca
petentii an avut posibiiitatea reak, concreta de a lua ia euno§tinfa despre ficcarc dintre
elauzele si costuriie, avand la dispozifie elementele necesare pentru a cunoa^te costuriie si
condifiilc contractuale, facand in acela?i timp precizarea ca niciuna dintre elauzele
contractuale nu obliga pe consumator la suportarea uuor conditii contractuale despre care nu a
avut posibiiitatea reala sa ia la cuno^tmfa la data semn5rii contractului.
Banca susjine faptul ca prin sernnarea contractului de credit, imprumufatul a eitit,
inleles si accepiat tennenii si toatc condifiiie prevazute in elauzele contractuale privind
acordarca crediluiui, respcctiv derularea contractului.
Petentul precizeazS faptul ca a solicitat bancii rcncgocierea contractului, avand in
vedere dezechilibrul fmanciar provocal ca unnare a credent cursului valutar, fund singura
parte care suporta riscul valutar in totalitate, ce contravine bunei-credtnte si cchita|ii. Se
mcnfioneazS de asemenea, faptul ca rccomandarea pentru aceasta moneda a venit din parfea
Creditorului, profesionist in materie, cu titlu de moneda stabik si sigura.
In acest sens, alin. I, pet. a) din anexa la I.egea nr. 193/2000, prevede faptul ca ..sunt
considerate clauze abuzivc acele prevederi contractuale care dau drcptul profesionistului de a
modifica unilateral elauzele contractului far a a avea un moliv mtemeiat care sa fic precizat in
contract”.
Prin „motiv prevaznt in contract” se info lege o situafie clar descrisa, care sa ofere
clientului posibiiitatea sa $tie de la inccpul ca, daca acea situafie se va produce, va trebui sa
suportc o dobanda mSrita. In acest sens, T.egea nr. 296/2004 stabile$ie prin art. 27, lit. b)
drcptul consumatorului de a fi informal complet, cored si precis, asupra caradcristicilor
esentiale ale produselor si serviciilor, astfcl incat decizia pe care o adopta in legdturii cu
acestea sa corcspunda cat mai bine nevoilor sale, precum si de a II educat in calitatea sa de
consumator.
Coiiskleram ca nu se pot iucadra in sfera nofiunii de „motiv intemeiat” cvolupa piefoi
fmanriare san politica de eredite a Bancii, inlrucat prin acestea nu sunt definite ni$te elemente
concrete care ar putea fi analizate si de cStre consumatori, tiind la sate cxclusiv la latitudinea
Bancii. De asemenea, nu se prevede niei posibiiitatea consumatorului de a rezilia imedial
contractul in momentul in care este informat despre aceasta modificarc.
Dobanda tiind variabila in funefie de fluctuafiik piefoi fmanciare, Banca si-a asigurat
vaiiapa dobanzii in funefie de un element exterior voinfoi clientului, pe care il aplica si if
interpretcaza dupa cum are intcrcs si o aduce la euno$tirifo cbhsurnatbrilor prin simpla afi^are
la sediul bancii.
Aceasta clauza este cupiinsd intr-im contract preformulat, lipsindu-i caracterul
negociat, Totodala, ea creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturiie $i obligafiile
parpior contrar cerinfolor bunei-credinfo.
Dezechilibrul contractual pe care il genereaza elauzele prevazute de art. 4 .1 si 4.5 sunt
evidente, Aceastc clauza permite bancii ca in mod arbitral sa inoditice cuantumul dobanzii
(preful Iblosinfoi banilor impiumutap, contraprestalia datoratS de catrc consiimator), afectand
interesele legale ale consumatorilor in ealilate de consumator inlrucat nu se poate cunoa(te cu
precizic preful produsuliri cumparat, acest pref nefiind predictibil.

17
 ContractuI de credit bancar este un contract de adeziune ce sc caracteiizeazft prin
aceea ca partite trebuic sa eunoasca Tnca de la momentu! incheicrii contractului existenla
drepturilor $i obliga|iilor par|ilor.
Sau, stipulajiile contraclualc potrivit carora dobanda revizuibila sc stabileste in fimcpc
,,de politica de credile a Bancii” ori ,.prin afi$area acesteia la scdiul bancii". nu sunt dc natura
sa determine in mod obiectiv, la momentul cxigibilitafii obligate! * ee reprezinta ohiectul
contractului - intinderea acesteia (in cazul de fata cuantumul dobanzii), asemenea stipula(ii
avand un caractcr alcatoriu - incompatibil eu contractu! dc credit bancar.
Cele dona clauze eontractualc care permit Bancii stabilirca dobanzii aniversarc
revizuibila .,prin afi§arca acesteia la sediul bancii" ori in func|ie ,.de politica dc crcdite a
Bancii” acorda un drept discre|ionar Bancii de a modi flea acordul dc voin(a format la
momentul semnarii contraclclor de credit.
Atat Lcgea nr. 193/2000 cat $i Direcliva nr. 93/13/CEE/1993 a Consiliului Comunitapi
Furopene conjin o lista a clauzclor care sunt considerate abuzive. La alin. (2) din acesta lista,
respectiv la lit. a) §i lit. c) sunt prevSzute exeeptarile dc la apiicarea caraclerultii abuziv,
stabilind ca modificarea prefului in functic dc modificarea unei rate de pc piafa financiarS pe
care furnizorul nu o poatc controla. nu este clauzfl abuziva. Per a contrario, daca modificarea
dobanzii nu arc legatura cu un indice de pe pia|a fmanciara, InseamnS ca ne a 11am in fata unor
clauze abuzive.
Ait. 1 alin.3 din accst act normativ prevede fapiul ca ,.se interzice comercian|ilor
stipuiarca dc clauze abuzive in contrcalele inchciate cu consumatorir. Potrivit art.4 alin.l ,, o
clauza contractuala care nu a lost negociata direct cu consumalorul va fi considerata abuziva
daca prin ea insasi sau Impreuna cu altc prevederi din contract, creeaza, in dctrimentul
consumatorului si contrar bunei-eredinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si
obligatiile par[ilor,! .
Intr-adevar, potrivit art.4.alin.6 din Lege 193/2000, evaluarca naturii abuzive a
clauzelor nu se asociaza nici cu defmirea obiectului principal al contractului, nici cu ealitatea
dc a satisfacc cerinfeie de pre| si de plata, pc dc o parte, nici cu produsele si scrviciile oferite
in s chi mb, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj u$or
inteligibil.
l.egea 193/2000 transpunc in dreptul romanesc Di rectiva Consiliului 93/13/CEE
privind clauzele abuzive in contractele incheialc cu consumatorii, in preambulul accstei
directive se avata ca evaluarea caraclcrului inechitabil nu se efeclueaza. Mai mult, din masura
conditiilor care descriu obicctul principal al contractului, nici asupra raportului calilale/prct al
marfurtlor sau serviciilor fumizate; obicctul principal al contractului si raportul calitate/pret
pot fi, cu toate acestea, luale in considerare corectitudinii altor conditii.
A$adar, Icgiuitorul european permite analiza obiectului principal al contractului in
evaluarea corectitudinii altor conditii pentru a se putea rcaliza scopui editSrii normei,
respectiv proleciia adeevata a intereselor consumatorului.
De aceea, corpul de control nu atmlizeaza pretui creditului astfcl cum a fost agreat de
parti, ci doar constata ca anumitc clauze Hind posibil abuzive. ce au fost mai sus prezentatc,
permit bancii sa modificeobieetul unei obligalii,
De aceea, conform art .4 alin .2 din Directiva Consiliului 93/13/CEE condipa esen[iala
este exprimarea clara si inteligibila, iar in cauzele mentionate nu se poate retine o exprimare
d ata. Clauzele constatate la art. 4.1, art.4.5, art.4,10 dau posibililatea intcrpretarilor multiple
si ii permite Bancii sa modi lice intr-o maniera inechitabila dispo 7.i|ia contractuala privind
dobanzilc si comisioanele, dispozijia contractuala care permite bancii sa modi lice
dobandaneavand un caractcr clar.
In concrct, contractele incheiatc intro parti sunt uncle prelbnnulate, standard, iar
eventualele diferente dinlrc accstca si alte contracte nu se datoreaza negocierii cu clicnpi, ci
particularitatilor liccarui client in parte. Prin urrnarc, aceste contracte si clauzele lor nu au fost
negotiate de catre parti, nefiind dovedit accst lucru.

18
 Din prevederile art.4.5 menfionat, banca isi rezerva drcptui, pc lot parcursul creditului.
de a modifica dobanz.ife, comisioanele si taxeie bancare, nefiind specificate condifiile in care
pot intervenii accstc modificari. Asilel este demon strat iaptul ca modificarea dobanzii estc
lasata la pulerea discrefionara a bancii.
In solufionarea reclamatiilor mai sus meigionate, corpul de control a retinut faptul ca,
fata de maniera de redaetare a contractelor de credit - in momentul in care au fost mcheiate,
consumatorii au aefionat dc pe pozifii inegalc in raport cu banca, aceste contractc fiind praclic
dc adeziune, clauzclc fiind prestabilite de cdtre banca, fara a da posibiiitatea contractantului
de a modifica sau inlatura vreuna din accstc clauze, in urma unci negocieri, fiindu-i praclic
impuse, intr-o anumita forma.
Intrc consumatorii-reclamariti si Banca au fost mcheiate contraclele de credit mai sus
menponatc in care era prevazuta clauza potrivit eareia banca isi rezerva dreptul de a modifica,
pc tot parcursul creditului, dobanzii e, comisioanele si taxeie, fara a fi nevoie dc
consimtamantu! clienfilor, urmand ca banca sa informeze cosumatorul printr-o notificare
scrisa si afi?are la sediul b&ncii.
Aslfel, corpul dc control a constatat faptul ca potrivit acestci clauze, banca a modifica!
dobanda si comisioanele doar in favoarea acestcia. in ciuda faptulu? ca toatc contraclele mai
sus amintite sunt guvemate de L.egca 190/1999 si potrivit carcia nu pot fi modificatc dccat in
scris de catre parti, prin semnarea de acte adi|ionale conform art.9 alin .2 din legea mai sus
amintita.
In ceea ce priverge caracterul abuziv al clauzei contractualc reieritoare la comisionul
de administrate prevazute de art. 4.10 llt.b) din contractu! de credit mai sus menfionat
Bancpost sustine in punctul de vedcrc iransmis echipei de control unnatoarele: „ Comsionul
de administrare a creditului reprezintS costurilc pcnlru intrefinerea si adminislrarea creditului
”, Perceperca acestui comision este abuzivS din unnatoarele motive :
Aceastd clauza cstc cuprinsi intr-mi contract preformulat, nu a fost negoeiatS astfe! ca
nu a avut posibiiitatea de a influenza in vreun fel introduccrca acestci prevederi in contract sau
nivelul obligafiei, iar aplicarea acestei clauze creeaz.5 un dezcchilibru semnificativ intrc
drepturilc $i obiigap'lie parfilor, In detrimental consumatorilor, contrar ccriigelor bunei-
eredinfe, intrucat consumatorii sunt obligafi sa plfiteasca bancii lunar o suma considcrabila
avand o valoare apropriata dc cea a nulitatii, fara ca in schimb sa beneficicze de un serviciu
sau de o contrapresiafie din partea bancii.
Din adresele transmise de cdtre Bancpost reiese recunoa§terca acesteia de « utilizavea
de produsc predefinite si a unor contracte de credit standardizate, dar care nu afecteaza
iibertatea tmprumutaUtlui de a opta pentru un anumit tip de comision si nici mt poate ducc la
concluzia caracterului nenegociabil a clauzei, opfiunca clientului fiind liber exprimata »,
aecasta efectuandu-se doar declarativ.
Aceasta declarable a Bancii este contrazisa si din suspnerea sa, cantl in urma alinierii
contractelor la OUG50/2010, accasta ia decizia unilateral de a renun|a la comisionul de
administrare a contuiui curent, ce reprezinta o suma infima in comparajie cu comisionul dc
administrare de credit.
Art. 3 pet. 2 din Directiva 93/13 prevede c5 se considcra inlotdeauna ca o clauza nu s~a
negocial individual atuiici band a fost redact afa in prealabil, tar consuniatorul nu a puti.it sa
influenfeze confinutul clauzei In special in caz.ul contractelor de adeziune, cum este si
coniractul de credit din cauza.
Comisionul de administrare este perceput fara a exista preciznri In cuprinsul
contractului cu privire la fundament ul perccpcrii acestui comision ori dcstinafiei acestuia, ccca
ce inseamna ca nu s-a prevazul in contract o obligate corelativS bancii, a$a Incat aceasta nu
poate incasa de la eonsumatori acest comision conform Rczohtfiei Parlamentului Hu rope an
din 18 noiembrie 2008, prolesionistuj are obiigafia de a -1 informa pc eonsumator in mod
cored $i cchidistant, iar faptul ca nu s-au solicitat lamuriri suplimentare de consumator cu
privire la acest comision nu este de nature! a complini aceasta obligate a bancii ?i nici dc a
hnprima clauzei un caracter clar $i inteligibil.
19
 Jurisprudents a statuat ca prevederea contract uaia prin care se stipuleaza percepciea de
catre bancS a comisionului de administrate, fara a exista o contrapresta|ic din partea bancii.
sau tarn a se arala lundamentu! ori destinafia comisioanelor constituie, reprezinta o clauzft
abuziva intrucat instituie un dezechilibru semniftcativ intre drepturile §i obligaiiilc parplor, in
detrimentut consumatorului care nu arc putere de negociere in ceea ce p riv ate aceste clauze.
Fata de celc prezentate, se consiata fara echivoc, faptul ca doar petentii sunt singura
parte din contract care trebuie sa suporte riscurilc in contextui actual economic, Banca
realizand doar returnarea comisionului de adm ini spare cont.
Cu toatc ca in contractele menjionale, se face referire ca aceste sunt nicheiate ,
guvernate si semnate in baza dispozipilor Legii nr.190/!999 cu modiffcarile ulterioare, oniile
prevederile Art 9 alin. 2 din Legea nr, ! 90/1999 conform caruia «Contractul de credit ipotccar
pentru investifii imobiliare nu va pulea fi modificat decat in sens dc catre parti, prin
incheierea de acte adiponalc »
In accca?i lege, este expres prevazut la art. 15 in mod limitativ care sunt costurile pe
care trebuie sa le suporte consumatorul dintr-un contract de credit iinobiliar/ipotecar : « In
sareina impruniutatului vor Ft puse numai chcltuiclilc aferente intocmirii dosarului si
constituirii ipotecii»
Prin urmare, oricc alt cost pus in sareina consumatorului, inciusiv comisionul dc
administrarc cstc intends in mod expres de legislafia in vigoare.
Intrucat Banca nu a efectuat nicio contraprestafie in sdumbui acestui comision ,
informarea efcctuandu-se conform contractului prin airfare , intrucat monitorizarca despre
care se face referire in contract cstc pur formalin (si nu una reala), din urmfitoarele
considerente:
Comisionul de administrarc este pereeput fara a exista precizari in cuprinsul
contractului cu privire la fundamentul perceperii acestui comision ori destinapei acestuia,
ceea ee rnseamna ca nu s-a prevazut in contract o obligatie corelativa a bancii, a$a incat
accasta nu poale incasa de la consumalori acest comision.
In privin^a solicitarii petentilor de a renegocia prevederile contractului, avand in
vcdcrc dezechilibru! financiar pro vocal ca urmare a created i cursutui valutar, fund singura
parte care suporta riscul valutar in totalitate, ce contravinc bunei-credinte si echitapi. sc
menpoucaza dc asemenea, ca recomandarca pentru aceasta nioneda a vonit din partea
Creditorului, profesionist in matcric, cu titlu de moneda stabila si sigma.
Avand in vcdcrc, faptul ca in acea perioada, conform criteriilor Bancii, cu veniturile
consumatorilor de la acea data nu sc califica pentru un credit in euro si nici in lei,
recomandarea SC Bancpost SA, a fost pentru un credit in CHF. ca flind o moneda stabila
ajutandu-i chiar prin acordarea unci perioade de gratii de trei luni de zilc.
Din puncUil de vcdcrc formula! de catre SC Banpost SA se retine faptul ca :
"Bancpost este preocupata de problems creditelor ClIF si oferS o scrie de sol up i
individualizate de reduccre a serviciului datoriei clientilor care au fost afectaji de turbulenlelc
recenle de pe pia\a financiara Internationa la determinate de decizia Bancii Centraic a Elvefiei.
Astfel, incepand cu data dc 29 ianuarie 2015, Bancpost a redus dobanda cu 0,80
puncte proccnlualc. rcducere valabila pana ia data de 01.04,2015, urmaloru! lermen de
revizuire a dobanzii. conform clauzelof prevazute in contractu! de credit, Cu acest discount de
0,80 puncte proeentuale, rata lunara a creditului scade considerabil. Suplimentar reduccrii
dobanzii cu 0,80%, venim in sprijinul petentilor cu reducer! adijionale dc reduccrc a ratei de
dobanda, pe o perioada de 3 luni, condi|ia pentru a benelicia dc accstc reducer!, ca acedia sa
nu inregislreze reslantc la plata rate)or. Astfel, cu accstc solu|ii cumulate, petentii ar bcneficia
dc o rcduecre a ratei in CHF de cca 15%, adica cu un procent similar implactului din cursul
valutar”
Astfel, prin ccle susjinute de catre Banca, accasta a recunoscut implicit faptul ca avea
cuno$tinfe despre riscul ce putca aparea din partea Bancii Cent rale a Elvepei, incercand sa
atenueze $ocuI produs asupra consumatorilor prin reducerea dobanzii cu 0,5 % pentru o
perioada limitata.
20
 Astfei se constata faptul ca banca a avut acces la infonnapi cc putcau sa conduct la
suspiciunea riscuiui ce poate ducc ia cre§terea cursului valutar, ace.st lucru nu a fost prezentat
si clicajilor pentru a prcvcni intmrea accstora in incapacitate de plata.
In argumentarea celor susfinute amintim cauza ArpdKasler contra OTP. prin care
Curtca de justitie a Uniunii Curopenc considera ca plata ratelor la un curs valutar diferit de cel
care a fost luat in considerate la data in care s-a incheiat contractul de credit poate fi
considerata de catre instanja o clauza abuziva. Astfcl CJUE a slabilit:
„Clauza care stabilesjte reaiizarea plapi ratelor unui credit in moneda strains nu face
parte din prc{ si poate fi analizata in ceea ce private caracterul sa.u abuziv. Ea poate It
considerata abuziva de catre instanfa na|ionala in masma in care diferenfa disttre rata de
schimb dc la data acordarii creditului si cel de la data pla|ii ratelor cste una foarte mare,
contractul mi a fost negociat de catre parii, iar banca a ascuns clienlului riscui la care se
supunc. In aceste condipi. in cazul in care ea este considerata abuziva v-a fi lasatafara efect de
catre instanfa, plafile reaiizatc in temeiul ei urmaiul sa lie returnate, alaiuri dc dobanda legaia
aferenta. M
In privinfa prevenirii impactului dramatic pe care 1-a avut asupra consumatorilor
cre$terea cursului valutar. observant ea Banca nu a rcspectat prevederile Regulamentului
Bancii Nafionale nr. 17/12.12.2012, care prevede la art.7:
“( 1) Imprumutatorii, prccum si institufiilc prevazute la art..!, alin.( 2) Irebuie sa
infonneze persoanclc neacoperite in mod natural la riscui valutar care solicita acordarea unui
credit in valuta sau indexat la cursul unci valutc despre impactul unci cvcntuale deprecieri
severe a monedei nafionale asupra o b lig a to r lor de plata periodice.
(2) In plus fara dc informarea prevazuta la alin (1). in cazul credilelor care nu au
dobanda fixa, imprumutatorii si instilufiile prevdzute la art.l, alin{2) trebuie sa prezinte in mod
distinct si nivelul la care respectivele obligafii de plata periodic ar pulea ajunge ca urniarc a
unei eventualc deprecieri severe a monedei nafionale asoeiate cu majorarea dobanzilor
Prin urniarc Iuslilupile de credit nu au aflat acum, o data cu cri/a declansata de
cre?terea CHF, de nopunea dc rise valutar si dc i’aptul ca au sau ar trebui sa aiba anumite
responsabilitap fata de client- consuniatori.
Riscurile aferentc conlraetelor de credit incheiate pentru o moneda strains au fost si
sunt bine cunoscute de catre instituiile baticare. cu atat mat mult cu cat chiar Banca Naponala
a Romaniei a prevazul, in anul 2012, obligapa acestora de a informa consuniatorii in accst
sens fund prevederile art.7 a regulamentului BNR ifr. 17/2012.
In aceasta situafie, observant unnatoarele:
pe de o parte, laptul ca Banca a informal in mod eronat consumatorui inainte
de incheierca contractului cand nu numai ca nu a expus riscurile valutare aferenle unei
monede siraine, dar a si prezentat moneda CHF ca Hind una stabila si sigura, determinand
astfei eonsumalorii sa ia o deeizic de tranzaeponnre pc care nu ar id luat-o daca ar fi avut toate
inforniapile;
Si
pe dc alia parte, faptul ca nici prin contract eonsumalorii nu au fost inform al
cu privire la riscui valutar. nici macar dupa impuncrea obligafiei de catre BNR.
Astfei, apreciem faptul ca, in aeest mod, s-a crcal un dezechilibru intre drepturile si
obligapile pSrfilor, Banca profitand de dorinta/nevoia consumatorilor de a contracta un credit,
aceasta din unna oferindu-lc contracle de credit cc presupuneau ce! mai mare rise pentru
consuniatori, rise direct proportional cu profllul obtimit de banca. Banca a incalcat diligenfa
profesionala - competenfa §i grija asteptate, in mod rezonabil, de un consumator din partea
comercianfilor, in conformitate cu practicile corecte de plain $i/sau cu principiui general al
bnnci-credinte, in domcniul de activitate a! accstora;
Se constata incit o data pozijia de inegalitate intre cele doufl parfi eontraclante. Banca
foiosindu-se doar dc drepluri si nu de obligati.
Conform drepturilor protecliei consumatorilor, comerciantul trebuie sa indeplineasca o
serie de oblignlii printre care se regasese si :
 i) Obligapa de informare (un consuniator sufieient dc informat va fi capabii sa isi
apere interesele impunand astfel profcsionistului sa asigure o prealabila si cxacta informare.
In privinja procesului de cesionare a intregului portofoliu de creanfa, coipui de control
a constatat ca aeesta a avut loc in baza Contraetului Cadiu de Vanzare Cumpararc Creante din
data de 11.07.2008. Nolificaica consumatorului privind aceasta cesiunc trebuia efectuata in
tcrmcn dc 10 zilc de la data mcheierii contraetului de cesiunc. print no scrisoare recomandata
cu confirmare de primire, conform Art.26. alia,2 din Legea 190/1999 modificata. Acest lucru
nu numai ca nu s-a intarnplat, dar banca s-a folosit de siluafia fortuita a consumatorului, si a
introdns in actele adifionale aceasta notilicare de cicanfc, in mod abuziv.
Conform art. 12 alin.i din Legea 193/2000 rep. prezentul Proces Verbal de Constatare a
Conlravcnpci sc va transmite instanfei de judecata competenle in vederea pronunfarii asupra
cavacterului abuziv al clauzelor menponatc anterior, Contraven|ia are caraeter continuu.
De asemenea rugain onorata instanfa in cazul in care se constata ca bind abuzive acele
clauzc menfionate in prezentul Proces Verbal dc Constatare a Contravenpei, refer! toarc la
comision de administrare, dobanda variabila, precum si cele referitoare ia tiscului valutar la
care au lost supusipetentii. sa dispunft modificarea/eliminarea aeestoia din contracte.
In urma analizflrii reclamaliilor mai sus menponate, echipa de control a costatat faptut
ca, contractde de imprumut pentru nevoi personale incheiate intre banca si petentii menponap
in prezentul Proces Verbal de Constatare a Contravenpei. sunt contracte preformulate, prin
urmare s-au constatat urmatoarclc clauze contractuale care pot il considerate a fi abuzive dupa
cum urmeaza:
Conform ari. IV - Dobanzi si Comisioane pet. 4.1, pet. 4.5 si pet. 4,10 lit.b) din
contractul de credit mai sus menponat, astfel:
4,1. «Pentru perioada cuprinsa intre data priniei trageri din contul de credit si 12 lunt,
rata dobanzii este fixa. Dupa aceasta perioada, dobanda este variabila »
4.5. « Pc parcursul derut Sri i contraetului. cu cxceppa perioadei menponale la pet. 4.1.
banca isi rezerva dreptul de a modifies dobanzi le si comisioandc banca re, Modificarea
dobanzii va fi operata in luna de referinja la data scadcntci prevazutS in contractul de credit.
in$tiinfarea fmprumutatului privind modificarea dobanzi lor si comisioanelor bancare se face
de catre banca prin afi§arc la sediul unitatii sau prin nolificarc scrisa. In cazul modificarii
tlobauzilor sc modifica si graftcul de rambursarc. imprumutatul poate accepia sau refuza
modificarea. Neprecizarea punctului de vedere pana la urmaloarca scadenta a creditului de la
data modiiicarii dobanzii, comisioanelor si taxelor bancare se considera acceptare lacita. In
siuiapa neacceptarii de catre imprurnutat a modifiedrii dobanzii si comisioanelor bancare are
dreptul sa denude unilateral contractul rambursand in avails, creditul, comisioandc si
dobanzite aferente. >>
4.10 «Pentru creditul acordat, imprumutatul va play unnatoarele comisioane: Lit.b)
comision dc administrare lunara a creditului dc 0, 10% aplicat la valorea solduiui crcditului»
De asemenea:
Art.5.1 - rambursarea ratelor lunarc se va face in moneda in care s-a acordat creditul,
la o data de scadenta stabilita de imprurnutat, incepnad eu luna unnatoare dupa acordarea
creditului.
Art.5.1 D imprumutatul autbrizcaza Banca sa debiteze automat eonturile in lei/valuta
deschide la Banca eu sumclc datorate, imprumutatul autorizeaza banca sa faca in numele si pc
contul sau once operafiune de schimb valutar nccesara pentru conversia sumclor depnute de
imprurnutat in conturile sale curento in moneda prezentului Contract.
Clauzelc la care s-a tacut referire au lost prestabilite de catre banca, fara posibilitatea
ofei ita consumatorului de a modifica sau inlntura vreuna din aceste clauzc, si dupa cum se
observa ia un studiu atent al contractelor red am ale, clauzelc sunt in aceea$i formulate pentru
toti clienfii,
Precizam faptul ca accstc contracte au fost alimale la prevederile DUG 50/2010 prin
actul aditfonal implementat tacit si nedenuntat dc catre partiasa cum prevede art. 95 alin. II
„Acte adifionale nesemnatede catre consuniatori. considerate acccptate tacit pand la data
22
 intrarii in vigoare a prezentci legi, i§i vor produce d e c id e Trt conforinitatc cu ternienii in care
au lost formulate, cu cxcepfia eazului in cave consumatorul sau creditorul notifies cealalta
parte in sens contrar, in termen de 60 de zile dc la data intrarii in vigoare a prezentci legi.",
modificat prin Legea 288/2010, aceste clauze asa cum sunt precizate si in actul adifional,
raman neschimbate.
Astfel, in mod abuziv, unilateral, banco in orice moment, si fara indcplinirea altor
formalitafi isi rez.erva dreptul potrivit Art. 13, Art. 11, inserat in contract, sa modifice
‘’valoarea Dobanzii, Amutafile si Penalit&file fara eonsimfSmantuI consumatorului ”
Subliniem faptul ca acesle clauze stipulate in contractele de nevoi pevsonale mcheiate
intre consumaiori si banca, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca
ofera Bancii dreptul discrefionar de a menfine sau nu in sarcina consumatorului anumite
obligafii si de a modifica sau nu in iunefie dc decizia Mncii coslurile aferente contractelor.
Clauzeie mai sus menfionate consideram ca bind inserate in mod abuziv, fara a da
posibilitatea petentilor sa influenfeze natura lor - prin ele insele aceste clauze ercand in
dctrimentul consumatorului si contrar cerinfelor bunei-credintc un dezechilibru semnificaliv
intre drepturile si obligajiile parfiior (Art 4, Legea 193/2000 republican). Mai mult dccat atat,
prin punerca la dispozifia consumaiori lor munai oferta bancii privind condifiile de creditare
care confin de asemenea in mare masura termeni tehnici, banca nu poate pretinde ca i~a fost
data posibilitatea consumatoarei de a negocia iiecare clauza, contractul bancar avand mai mult
caracterul unui contract dc adeziune.
In privmfa caracterului abuziv a! ciauzeior contracluale privind dobanda rcvrzuibila
denota ca acest tip de dobanda nu a lost negociata cu petentii, imprimand clar caracter abuziv,
aceasta nu a fost negociata, impimandu-i-se doar condifii de dobanda (pref) despre care nu
avea posibilitatea reala sa ia la cunostiinta la data semn&rii contractului.
Aceste clauze permit bancii ca in mod arbriirar sa modifice cuantumul dobanzii (prcful
folosinfci banilor imprumutafi, contraprestalia datorata de consumator), afectand interesele
legale ale consumatorului intrucat nu se poate cunoa^tc cu precizic preful produsului
cumparat, acest pref nefiind predictibil.
Avand in vedeve faptul ca dobanda constituie elementul esenfia! intr-un contract de
credit bancar, orice clauza ticlegala cu ineidenfa asupra dobanzii. este de natura a afecta grav
normala derulare a raportufilor conlractuale. Apreciem de asemenea faptul ca, in condifiile in
care aceste contracte s-ar derula in continuare, se men fine pericolul lezarii drepturilor si
interesclor consumatorului prin majorarea indirecta a difcrilelor altor costuri.
Subliniem faptul ca aceste clauze stipulate in contractele de nevoi personale incheiate
intre consumaiori si banca, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca
ofera Bancii dreptul discrefionar dc a menfine sau nu. in sarcina consumatorului, anumite
obligafii si de a modifica sau nu in fimefie dc decizia bancii costurile aferente contractelor.
Contractu! dc credit este un contract dc adeziune, ce se caractcrizeazA prin accea ca
parfile trebuie sa cunoasca iuca de la momentul meheierii existenta drepturilor si obligafiile,
iar fntinderea acestora sa poata fi determinata sau determ inab ila.
Confonn iegislafiei din domeniul proteefiei consumatoriior, comereiantui trebuie sa
indeplineasdi o scrie de obligafii printre care s i :
OWigafia de informare (un consumator sullcient de informat va fi capabif sa isi apere
interesele impunand astfel profesionistului sa asigurc o prealabila si exacta informare);
Obligafia de a se abfine dc a insera in contractele cu consumatorii, clauze abuzive.
In cauza. nu poate fi neglijat nici faptul ca sistemul dc proteefie pus in aplicatc prin
Legea 193/2000 prin care s-a transpus Dhectiva 93/13/CEE/1993 se bazeaza pe aceea ca un
consumator se gasestc intr-o situafic de inferioritale fata dc un vanzator sau fumizor in ccea ce
p riv ate atat puterea de ncgociere, cat si niveiul de informare, situafie care ii conduce la
adez.innca la condifiile redactatc in prealabil de vanzator sau furnizor.
Una din condifii pentru clarificarea unei clauze ca fiind abuzive se refera la
deteriorarea echilibrului contractual prin abuzul de putere ai operatorului economic care
impune, contrar principiului bunei credinfe, la momentul semnarii contractului, clauze care ai
23
creeaza un avanfaj in detrimental consumatoruiui. Principiul bunei-credinle a fost pie hi at din
art. .3, pet. I din Uirectiva 93/13/CEE/I993 si desemneazS respectul reciproc al pai|Hor
contractanfe, acioptarea unui comport ament onest si rezonabi! care sa aiba in vcdcrc interesele
legitime ale consumatoruiui, fundamenland ehiar o abordare obicctiva a dezechilibruiui
contractual cc poate ft aprecial ca rezultat al unui dezechilibru in puterea de negoeiere a
parplor.
Prin „motiv prevSzut in contract”, in sensul legii, se inlelcge o situape clar descrisa,
care sa ofere clientului posibilifatea sa §tie, de la inccpul, ca de acea situate sc va produce.
Faptul ca anumite aspecte ale d a u zd o r contractual sau nurnai ima dintre clause a fost
negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevcdcrilor legii nr. 193/2000 pentru
rcstul contractului, in eazul in care o evaluare globala a contractului evidcnpazS ca acesta a
fost prestabiiil unilateral de profesionist. Uaca un profesionist pretinde ca o clausa standard
preformulata a fost negociata direct cu consumatorul estc dc datoria lui sa prezinte probe in
acest sens.
Nedctalierea in niciun context a cauzelor reale , ecjtc, verificabile a situapilor care
dctcmiina modificarea dobanzii, demonstreaza unitaralitatea contractului, banca modificand
in fapt si in drept, un contract bilateral intr-unui unilateral cu un profit exclusiv pentru
Banca, cu cosiuri majorate abuziv in detrimentul consuinatorilor fara ca acedia sa aiba parghii
de verificare concrete, corecte si precise a tnodului de calcul a dobanzii variabile sau a
criteriiior concrete care stau la baza modificarii crejterilor costurilor de creditare.
Instanja de fond a injclcs sa repna caractcml abuziv doar pentru clauza 4.5 din
contractele consuinatorilor, concluzie ce va rugam sa o menpnep.
Fa{a dc celelalta dauze menponam urmatoarelc:
Cu privire la elauzeie contractuale refcritoare la dobanda perceputd: Art.4.1 Pentru
perioada euprinsa nitre data primei trageri din conlui dc credit si 12 luni. rata dobanzii este
tixft.
Aeeasta clauza, nu a fost negociata cu petenpi, in condipile in care a lost redactatS in
prcalabit, iar consuinalurul nu a avut posibilitatca de a influents eonpnutul respective! clauzc,
a§a cum se menponeaza in art.3 pcl.2 din Directiva 93/13.
Banca a prezental un produs cu o dobanda favorabilS consumatorilor, insS in realitalc
variajia dobanzii estc determinata de politica bfincii, asllel atenpa consumatorilor a fost
Indreptata catre dobdnda, ca Hind escnpaln si nu catre eostur ile ascunse.
Conform jurispruden^ei CJUF (Spe|a VB Penzugyi Li zingZrt vs Ferenc Schneider 9 no.
2010) se menponeaza taptul ca un eonsumator se gase^tc "intr-o situape de inferioritate far.i
dc un furnizor sau vanzStor in ceea ce p riv a te atat puterea de negoeiere, cat §i nivelul dc
informare, situape care ?! conduce la adeziunea la contractclc redactate in prealabil de catre
vanzator sau furnizor, fdra a putca cxercita vreo mflucnra asupra conpnutului acestuia. ”
In spefa de faja consumatorilor Se estc imposibil sa determine modalitatea in care va ft
calculata dobanda, fapt ce echivalcaza cu o nerespcctare a caracterului detenninabil al
dobanzii, inc&ieand nu nurnai dispozipile Icgislapei prolecpei consumatorilor, cat ?i
prevederile art. 948 pet. 3 §i art. 964 C, Civil, care se saneponeaza cu nulitalea absoiuta lips a
caracterului determjnahil al obicctului tocmai pentru a proteja interesele pcrsoanelor ce se alia
in situapa consumatorilor.
Acest aspect este suspnut ?i prin Decizia nr. 3913/13,11/2013 pronunfatS de catre
inalta Curie de Casape Justipei, In dosarul nr. 17947/3/2011, prin care ICCJ a incnpnut
decizia Curpi de Apei Bucure?ti nr. 495 din 26 noiembrie 2010 prin care instanja a repnut in
mod cored ca: ” Ceea ce intereseaza in cadrul criticii fonnulatc in apel este ultima teza a
acestei clauzc, care consfmte$te caractcml abuziv al elauzei de vreme ee dobanda variabila
estc raportata la o dobanda stabilita discreponar dc banca si nu la indici de referinja obicctivi,
verifkabili, exteriori voinjei bdneii. Din acest punct de vedere. o atrage clauza apare intr-
adevar ca Hind izvorul unei obligapi pur potestative din partea celui care sc obligtp deoareec
’’dobanda afisata la sediilc...” nu se cunoa$lc in funepe de ce critcrii va fi stabilita dc catre

24
fiunizoruf de scrvicii bancare, astfel ca in temeiui art. 4 din Legea 193/2000 raporlai la art.
1010 din vechiul Cod Civil - 1864 va contests caracterul abuziv al aeestei elauze
Dreptnl de a modiliea rata dobanzii e.ste eviclenta absenfa oricarui crileriu obiectiv in
raport cu care respectivul drept sa fie exerciiate, niineni in afara accsteia nepntand interprets
respectivul erileiiu, pentru a stabili card, dacS $i in cc masura devine incident.
Menfionam faptul ca banca ar trebui sa fac ,1 dovada ca s-a negociat natura clauzei, si
nu doar ca difera cifreie ace.steia dc la consumator la con sum a tor. aceasla adaptare este taenta
tot de banca, mi se poatc prezuma ca sc datoreaza ncgocierii.
Negocierea trebuie dovedita de catrc banca. astfel daca banca ar trebui sa faca dovada
ca a explicat consumatorului ce inscamnS variafia dobanzii in funepe dc politica bancii $i
faptul ca banca mi poate sa nu finS cont de variafia indiceiui Libor si ca accsta, infelegand
despre cc e vorba, acceptat sS semneze pentru o astlel de clauza, in cuno$tinf& de cauza, ori
banca nu poatc dovedi a$a ccva intmeat nu a existat o astfei dc negociere.
AceastS natura juridica a contractelor dc credit rezulta Iara echivoc din analiza
dauzelor contractuale menfionate in procesul-verbal de control, clauzclc aparand ca
prestabilite de catrc banca, fara a exista o posibilitate certa pentru consumatori dc a le
modifies sail a le i'nlatura.
La un studiu atent al contractelor reclamate, clauzclc sunt per ansamblu in aceea$i
formuiare, presfabilita de banca $i Iara a fi negociate direct cu consumatorul.
Aprcciem, de ascmcnea, indreptaptc $i perfect legale reclaniapilc formulate de clicnp,
care in calitatea lor de consumatori, i$i exprima nemulfumirea dc a se fi aflat pc o pozijie de
inechitatc in raporturile lor contractuale cu Banca, la momenta! incheierii contraclului de
credit.
Astfel, se evklenfiazS faptul dc a nu fi existat posibilitatea reala a negocierii clauzelor
contractuale, inlregul act juritlic fin d ini pus, in forma lui finals, de cStre Banca.
De altfel, prin necireumstanperea in niciun mod a anumitor elemente specifice,
precum si prin neindicarca niciunui critcriu care sa-i ofcrc bancii un atare drept, doar la libera
§i unica apreciere a ace.steia, rcspcctiv in funefie de «evolufia piefei financiare», acest tip de
clauzc, dar §i alte ascinenea clauzc contractuale, incalca in mod flagrant prevederilc legale
incidente in materie. fund dc naturS a produce in sarcina clienplor grave prcjudicii de ordin
material.
Caracterul abuziv al acestor clauzc, precum si a cclorlalte elauze, sunt ilustrate conerct
in modalitatea de dcrulare a contractelor de credit, $i reciamata dc consumatori.
Astfel, din cuprinsul reclamapilor primite de catrc ANPC se invcdereazS tocmai cu
privire la masurile dispuse de catrc banca, masuri potrivit carora sunt cons Ira n$i a le respecta
pentru evitarea unor sanepuni cu repercusiuni grave asupra situapei lor materiale.
Menfionam, in consideiarea celor mai sus evidenfiatc, ca eventualele acte de care s-ar
prevaia banca in susfinerile sale nu pot reprezenta decal un simplu act unilateral, ceea ce ne
mdreptSfe$tc a considera maniera de a aefiona a bancii ca fund una discrcfionara. exclusiv in
favoarea ace.steia si in detrimentul dientului.
Aprcciem astfel, pe deplin just ill cat a, calificarea aspectelor consemnate dc catre
agenfii constatatori in procesul-verbal de constatare a contravened ca fiind clauzc ahuziye, in
masura in care clauzcie contractuale ini an tost formulate 'astfel'incat consumatorul sa poatS
anticipa ca daca o amanita sit nape intervinc, atunci anumile consecinfe sc produc.
Moditicarile operate de banca nu pot indeplini cerinfele legii, aflandu-nc in situafia in
care nu sunt stabilite conform unor critcrii obiective care sS fie apreeiate direct §i de catre
clicnfi.
Devine destul de evident faptul ca, aplicarca anumitor cosluri ar putea prezenta
importanfa doar in masura in care aprecierca coslurilor poatc fi facuta la fcl, in mod obiectiv
de orice persoana, fie ei instanfa, clicnfi, banc a pentru determinarca legalitSp'i acestora.
Posibilitatea verificarii indeplinirii condifiilor pe care le cuprind, de catre clienfi, nu
estc operabila la momentul inchcicrii contractelor, dcci insuficicnt prezentate, ci abia ulterior.

25
 atunci earn! dear clientuI devine eel care, in laporturile create, asuma consecinjele
imposibiiitatile cunoa^terii $i asumarii unui criteriu obiectiv.
Astfel, modalitatca cle abordare a clauzelor de catre bancS, face ca acestea sa fie
interprelatc exclusiv in favoarea sa, servind doar imereselor proprii, iara a lasa posibilitatca
clicnplor a verifica legalitalea §i oporwnitatea modiflcitrilor operate.
Din modui dc rcdactare al clauzelor conlractclor de credit se poale observa usurinja cu
care opcratoml economic infelege sa utilizcze amimite teirninologii, considerate esenpale,
fata a lua in calcul §i pule tea dc Trgelegere a consumalorului, persoanfl fiziea luata individual.
Aprecicin astfel ca. prin modui deosebit de eiaborat de rcdactare a textelor, clarilalca
$i coerenja clauzelor se disipcaza. pierzandu-§i astfel din mfclesul contextual general, fin d
redaetate inlr-un limbaj ce utilizeaza terminologii de tehnicS tinaneiar - banenra neaceesibil
inaiii mase a clientelei.
Coroborand textui legal precizat cu situajia de fapt constalata de catre agentii
conslaiatori in cuprinsul procesului-vcrbaf de constatare a coat raven Jiei, se poale lesne
observa core eta incadrare a faptclor pe dispozipile Legii nr. 193/2000,
De alt tel, lextul contractelor. privit in intcgralitatea Ini nu face altccva decat sa induca
in eroare, in mod grav consumalorul, viciindu-i astfel percepjia cu privire la legalitatca $i
oportunitatea achizitionarii produsului.
Mai mult, considerSm cit semnatura clientilor inscrisa pe fonnularele de conlraete de
credit prin care ace$tia in{eleg sa desfa§oare raporturi contractuale cu banca nu este de naturS
a suplini acordttl lor §i asupra modificarilor uHcrioare survenite la nivclul contractelor, asupra
necesitapi acestor modificari existand suspichmea de a nu li corcct $i legal informati.
Trebuie avul in vcdcre ca obiectul supus judecapi este reprezentat de contractul de
credit, act juridic care in esen|a reprezinta acordu! de voinja al color dona parti semnatare.
inclieiat in scopul de a crca, modifies sau stinge intre elc drepturi $i obliga|ii.
Potrivit atat normclor legale, cat $i doetrinei §i jurisprudentei in malerie, atata timp cat
rela(ia eotncrciala dintre pSr|i are la baza semnarea unui contract, de orice natura. sc va avea
in vedere intinderea efectclor pe care acest act juridic le produce in timp fa(fi dc
coconlractanti.
In acest sens, atata timp cat vorbim de banca, in calitate de parte contract ant a a unui
contract, trebuie avut in vedere laplul ca, atat doctrina eat §i practica juridica in materia
impun, in mod expres imperativ, acordul prealabil al ambilor coconlractanti in ceea ce
prive$te executia contractelor bilaterale.
Astfel, modificarile de structure intervenile la nivelul o b lig a to r create in sarcina
elienlului, fara a se face dovada existentei consimfmnantuiui ambclor par{i (insa§i termenii
contractual! ducand la concluzia ca Banca nu a avut niciun moment intentia dc a rcspecta
ptevederile legale rderitoare la valabilitatea actului juridic sub raportu! existen|ei
consimtamantuiui liber exprimat al ambclor par|i cocontractantc) confers legitimilale deplina
procesului-verbal de control inchciat in cauzS.
Nu pot ii primite nici aspectele conform carora dreptul baneii de a modifica, in lot sau
in parte, tarifble .si comisioanele, prccum §i modalitatca prin care aceste majorari sunt aduse la
cuno§tinja clien|ilor sunt prevazute in contractul negociat direct cu olicnpi, cala vreme vorbim
de acte juridice bilaterale, care pres iiputi acordul de vein Jit valabil exprimat al ambclor parfi in
orice moment at aparijiei accstor modific&ri, consumatorii avand de alt lei dreptul legal de a ii
in cuno$tin|a dc cauzft, in orice moment, asupra conditiilor ce impun efectuarea de astfel de
modificari.
In acest sens, atat timp cat vorbim dc Banca, in calitate de parte contractanta a unui
contract, ne punem fireste intrebarea cat de temeinic cunosc reprezentanjii acestcia principiile
generate de drept, eata vreme, atat doctrina, cat $i practica juridica in materie impun, in mod
expres $i imperativ, acordu! prealabil al ambilor coeontractanji in ceea cc private
valabilitatea contractelor bilaterale.
Mai mult, avand in vedere faptul ca dobanda eonstituic elementul esenjial intr-un
contract de credit bancar, orice elauza nelegala, cu incidents asupra dobanzii, este de natura a
26
 afcela grav norma Ia dcrulare a raporturilor coniractuale. Apreciem de asemenea ca, in
condijiilc in care aceste contractu s-ar derula in continuare, se mcntinc pcricolul lezArii
drepturilor 51 interesclor consumatorului prin majorarea indirecta a diferitelor alter costuri.
Un alt aspect pe care Injelegem sA II supnnem afcnfic instancei de control judicial' se
referfi la modul defectuos in care accasla a Inteles sa analizeze clauza contractuala posibil
abuziva referitoare la rambursarea creditnlui.
Art,5.1 - rambuisarea ratelor lunare se va face in moneda in care s-a acordat credit«1,
la o data de scadenta stabilita de imprumutat, incepand cu luna urmAtoare dupA acordarea
creditului.
Art.5.11- impiumutalul autorizeaza Banca sa debiteze automat conturile in lei/valuta
dcschide la Banca cu sumele dat orate, imprumntatul autorizeaza banca sa faea in numeie si pe
contul sau oricc operapune de .schimb valutar neeesara pentru conversia sumelor dc|inutc dc
imprumutat in conturile sale curente in moneda prczcntului Contract.
Avand in vedere, faptul ca in perioada contractedi creditului, conform crileriilor
Bancii, cu veniturile consumatorilor de la acea data nu se califica pentru un credit in euro p
nici in lei, recom and area SC Banepost SA, a fost pentru un credit in Cl IF, ca fiind 0 monedA
stabilS ajutandu-i ehiar prin acordarea unci perioade de grapi de trei luni dc zilc.
Bin punciul dc vedere fonnulat de catrc SC Banposl SA se refine faptul cA:
“Banepost este preocupata de problema crediteior CHF si ofera o serie de so Iup i
individualizate de reducere a serviciului datoriei clienfilor care au fost afectap de turbulentclc
rccente de pe piafa fmanciara internaponalA determinate de dccizia Bancii Centrale a Elvepei.
Astfel, incepand cu data de 29 ianuarie 2015. Banepost a redus dobanda cu 0,80 puncle
procentuale, reducere valabila pan A la data de 01.04.2015, urmalorul termen de revizuire a
dobanzii, conform clauzelor prevazute in eontractiil de credit. Cu accst discount de 0,80
puncte procentuale. rata lunara a creditului scadc considerabil. Suplimentar reducerii dobanzii
cu 0,80%, venim in sprijinul petcnlilor cu reducer! adiponale dc reducere a ratei de dobanda,
pe o perioada dc 3 luni, condipa pentru a benelieia de aceste reduceri, ca acedia sa nu
inrep st reze restante la plata ratelor. Astfel, cu aceste sol up i cumulate, petenfii ar beneficia de
0 reducere a ratei in CHF de cca. 15%, adica cu un procent similar impactului din cursul
valutar”
Astfel, prin cele suspmite de catrc Banca, aceasta a recunoscut implicit faptul ca avea
cunostinfe despre riseul ce putea apArea din partca Bancii Ceutrale a Elvepei, incercand sa
atenueze $ocui produs asupra consumatorilor prin reducerea dobanzii cu 0,5 % pentru o
perioada limitata.
Astfel se constata faptul ca banca a avut acces la inlormapi ce puteau sA conduct! la
suspiciunea riscului ce poate duce ia crepcrea eursului valutar, acest lucru nu a lost prezenlat
p clienplor pentru a preveni intrarea acestora in incapacitate de plata.
In argumentarea celor suspnutc amintim cauza ArpdKaslcr contra OTP, prin care
Curtea de justipc a Uniunii Europene considers ca plata ratelor !a un curs valutar diferit dc cei
care a fost luat in considerate la data in care s-a inchciat contraclul de credit poate fi
considerata dc eSlre instanfA o clauza abuziva. Astlel CJUE a stabilit:
ClauzA care stabilepe realizarea plApi ratelor unui credit in moneda strAina nu face
parte din prej p poate fi analizata in ccea ce privepe caracterul sau abuziv. Ea poate fi
considerata abuziva dc catre instanfa nationals in masura in care diferenfa dintre rata dc
schimb de la data acordarii creditului p cel de la data plafii ratelor este una foarte mare,
contractul nu a lost negociat de cAtre paifi, iar banca a ascuns clientului riseul la care se
supune. in aceste condifii, in cazul in care ea este considerata abuziva v-a fi lAsatA farA elect
de catrc mstan|a. plafile realizate in temciul ei urmand sfi fie returnate, alaturi de dobanda
legala aferenta.
Riscurile aferente contractelor dc credit ineheiate pentru 0 moneda straina au fost p
sunt bine cunoscutc de catre institutiile bancare, cu atat mai mult cu cat chiar Banca National a
a Rom ania a prevAzut, in anul 2012, obligafia acestora de a informa consumatorii in acest
sens fiind prevederile art.7 a regulamentuhii BNR nr. 17/2012.
27
 in accasta situafie, observSm urmatoarele:
Pe de o parte, faptul ca banca a informal in mod eronat consumalorul inainte de
mcbeierea contractului cand nu numai ca nu a expos riscurile valutarc aferente unei monede
strainc, dar a $i prezentat moneda Cl IF ca Hind una stabila §i sigtirS. determinant astfcl
consumatorii sa ia o decizie de tranzaeponare pe care nu ar ft luat-o tiaca ar fi avut toate
iniormapile;
?i
Pe de alia parle, faptul ca nici prin contract consumatorii tut au fost informal cu
privirc la riscul valutar, nici tnScar dupS impunerea obligapei dc catre BNR.
Dupa cum se poate obscrva instifupa fmanciara nu a pruccdat la o intormare
corespunzaloarc cu privirc la riscul valutar, ttu au fost primite, din calitatea de profesionisl a
mipnimntatorului in domeniul financiar bancar neputandu-se trage prezumpa cunoa§tcrii ori a
posibilitajii de prevedere a cvolufiei cursului de schimb al CHF. ConsiderSm faptul ca
fiuctuapa cursului de schimb constituie prin sine insa$i o rmprejurare care sa determine a se
rejine caracterul abuziv al clauzclor privind rambursarea sumei imprumutatc, fiind indeplinite,
numai pcntru accst considerent, condifiile prevazute de art. 4 din Legea nr. 193/2000.
€ei care sunt supu§i riscului valutar sunt consumatorii, atunei cand Tn momentul
ineasarii conlravalorii marfunlor, valuta de contract se depreeiaza ta|a de momentul incheierii
contractului comcrcial international, dar $i banca. tn cvcntualitatea in care valuta dc contract
se apreciazl in perioada dinlre inchcierea contractului §i scaden^a accstuia. Prin urmare,
condipa dczcchilibrului semnificativ intre drepturile obligapilc pa (filer si reaua-credinla a
bancii sunt indeplinite in spet&.
Legea mfelege prin clauza clara §i inteligibila aeea clauza contractual^ pentru a earei
iigclcgcrc nu sunt necesare cuno$tin|e de specialitatc. Este obligntorie redactarea clara ?i fara
echivoc a clauzelor astfel incat sa nu fie necesare cunostin|e de specialitatc pentru infelegerea
lor.
Consumalorul este o persoana incdiu avizata si mediu diiigenla care nu poate face
abslracpe de faptul ca iluctuapile cursului valutar afecleaza participanpi unei piefe libere.
Pc de alta parte. insa?i jurispruden t CJUE statueaz.5 ca obligapa dc inforinare are
niste limite reprezenlale de condipile unei bune funcponari a picfci. Cantitatea §i conpnutul
inibrmapilor furnizate de profesionisl consumatorului nu trebuie sa depa§easca ceea cc cste
necesar pentru reglarea optima a mccanismelor piejei (llotararea CJCB din 4 martie 2004,
Cauza CoiinogaMerignac SA/SylvainSachithanathan).
Dupa cum se poate observa clauzclc privind suportarea riscului valutar, acestea sunt
lipsite de daritate $i nccesita cuno$finfe de specialitatc pentru a ie mjelege. incadrandu-sc,
astfcl, in cerinfele art. 1 din Legea nr. 193/2000.
Creditoarea $i-a asumat o pozipe favorabila. deoarecc a continuat sa incaseze, integral,
dobanzile $i comisioanele, tar riscul ilucluapilor dc curs valutar, care este considcrabil in
caz.ul CHF, a fost suportal doar dc catre consumatori.
Totodata o astfcl de vanafie de curs valutar nu era, in mod rezonabil, previzibila la
momentul contractului si nici nu a avut posibilitatea negocierii vreunci clauze contractuale,
contractu! fiind until dc adcziune, De§i banca nu i-a informat cu privire la riscul ilucluapilor
de curs valutar, pretinde de la reclamanji plata uuoi sume disproporfional de marl comparativ
cu suma acordata in 2007, cand a fost incheiat contractu I, asigurandu-$i un profit nejustificat,
fbndat pe un dczcchilibni contractual.
Consumatorii sunt pcrsoane mediu avansate si mediu diligentc care nu puteau face
abstracpe de faptul ca fluctuapile cursului valutar ai'ecteaza participanti unei pieje libere in
cazul contractului de imprumut bancar.
Consideram ca sunt indeplinite condi|iile eerute dc art, 4 din Legea nr. 193/2000, art.
78 din Legea nr. 296/2004 art. 2 pet. 16 din O.O, nr. 21/1992, in sensul ca accstc clauze
sunt abuzive, deoarece nu a lost negociata direct cu ei $i a creal un dczcchilibni semnificativ
intre drepturile $i obligafile parplor, in defavoarea lor, contrar cerinfelor bunei-oredinje.

28
 Hotararca pronunfata de instanfa de fond fafa de clauzcle conlractuale menfionate maj
sns a fust data cu apiicaiea gre^ita a lcgii, astfe! apiicabilitatea teoilei impreviziunii este
indiscutabila in prezenta spefa, iar instanfa sc poatc subslilui voinfei pftrfilor, acesta Hind
voinfa institufiei.
Instanfa de fond a iralat, cu precadcrc, probleina dedusS. judecafii, din pcrspcctiva
prevederiior do drept comun, or, in cauza de fa fa avem dc a face cu o cerere de constatare a
caraclerului abuziv a I unor clauze dintr-un contract de credit, conscranate inlr-un proces-
verbal de constatare a unor clauze abuzive, iar contraetui care a stat la baza mtocmirii Ini care,
de?i trebuie sa respeete condifiile dc validitate ale oricarui contract, din punct de vedere a.l
caractcrutiii abuziv al unor clauze cuprinse in cl, trebuie analizat, cu precadcrc din pcrspcctiva
Legii nr. 193/2000, a Directivci nr. 93/13/0 FE, a jurisprudenfei CJUE si a jurisprudenfei
tnaltei Curfi de Oasafie Justifie in aceasta rnaterie.
Din aceasta perspectiva, caraeterul negociat al contractelor nu poate ft aprcciat doar
prin simpla semnarc- a contractului, deoarece parfile nu se a Ha pe pozifii de egalitate, tiici in ce
privc§tc euno§tinfele dc specialitate. nici in cc prive$le puterea de negocierc, inlimata-parata
fiind un profesionist care se ocupa cu acordarea de crcditc, iar consumatorii fund simple
persoane tlzice care nu au avut posibilitatca sa negocieze, in cuno$tinfa de cauza, contraetui,
ci doar sa-l semneze sau nu.
Simpla informare a reclamanfilor in leg&turS. cu prevederile contractului nu
echivaleaza, in nici un fcl, cu negocierea contractului, in cazu! contractelor de acesl lip,
jurisprudenfa CJUE $i a Instanfei Supreme, fiind in concordanfa cu ideea ca acest tip de
comrade, de adezhme, sunt prezumate a ti ncnegociale, cat timp, potrivit art. 4 alin. (3) din
Legea nr. 193/2000, clauza a fost prestabilitS unilateral dc comcrcianfi. fund de datoria
comerciantului (in prezent profesionistului) dc a prezenta probe in sensui negocierii c-lauzei,
ceea ce in spefa de fafa mi s-a petrecut.
Instanfa dc fond a refinut. in mod gre$it, jurisprudenfa CJUE privind limitele obligafiei
dc informare. aceasta facand reterire la o clauza ce privea un litigiu tntre doi comcrcianfi, or,
in spefa de fafa este aplicabila iegislajia jurisprudenfa privind prolecfia consumatorilor.
Pe de alta parte, banca nu se obliga sa procedeze intr-un anumit fcl, constant pe toatS
perioada creditului, pentru a da posibilitatca impnimutalului sS anticipczc consecinja
necreditarii contului curent cu suma dc rambursat, ci t$i rezerva doar dreptul la debitarca
conturilor, urtnand a aprccia de la caz la caz, fiSra sa dea vreo explicate sail a rasp unde de
daunele cmizatc. care variants ii cstc convenabilS, Alcgcrca variantei celei mai pufin
costisitoare trebuie sa aparlina debitorului, posibilitatca bancii de a aefiona in orice fel, fiind
susceptibila de abuzuri.
Fata de cele aralate, rezultS faptnl ca, in legaUirS cu acestc clauze, nu numai cS se
verifica Coate ceie 3 condifii care caracterizeaza o clauza abuzivS, dar sc poatc observa
inclusiv incidcnfa alin. (I) lit. i) din Ancxa la Legea nr. 193/2000.
Referitor la clauza privind comisionui dc administrare 4.10 «Pentru eredilul acordat.
fmprumutatul va plafi urmStoarelc comisioane: f.it.b) comision de administrare lunar a a
creditului de 0, 10% apiical la valoarea soldutui creditului»
Instanfa de fond in mod gre$it a refinut faptul ca nu a tost motivat acest capat al
cererii. Atat in procesul-verbal de constatare, cal §j in eupririsul cererii de chemare in judecata
a fost expus acest comision dc administrare, astfel ca in cc prive§te posibilitatca ca instanfele
sa analizeze caraeterul abuziv al clauzeior ce fin de caraeterul adeevat al prefului.
Exists o practica constants, atat a tnaltei Curfi de Casafte si Justifie, cal a CJUE, cu
privive la faptul ca o instanfa poatc analiza o clauza ce sc retina la obiectul principal at
contractului sau la caraeterul adeevat al prefului sau al remnnerafici, cal limp acestea nu au
fost redaetate in mod clar $i inteligibil. Aceasta problerna a fost traumata in jurisprudenfa
CJUE, jurisprudenfa ce este obligntoric pentru instanfele din. Romania.
Astfel, tn cauza C-484/08 se arata ca: „dispozifiile art. 4 alin. 2 ?i art. 8 din Di recti va
nr. 93/13/CEE trebuie interpretate in sensui ca nu sc opun unei reglementari... care
autorizeaza un control jurisdiefionai al caraeterul ui abuziv al clauze Ior conlractuale privind
29
 definirea obiectului principal al contractului sau caraclerul adecvat al prep.il ui sau a
remuneration pe de o parte, fafd de serviciilc sau bunurile fumizate in schimbul acestora, iar
pe de alta parte, chiar daca accste ciauze sunt redactare in mod clar p inteligibil" .
Mai mult, in cauza C-241/9S, CiUE a aratat ca rccunoape judecatoriilui puterea de a
declara, din oficiu, ca nuie, ciauzcle abtizive ale unui contract, arStand, totodata, cd aceasta
putere ,,se ineadreaza pc deplin in contextul general al protccpci speciale pe care dircctiva
lindc sa o recunoasca interesului cokclivilapi, care, facand parte din ordinea publica
economics, depS§e§te inleresele spccifice ale unor parp. Exista, cu altc cuvinte. un interes
public ca acesle eiauzc prejudiciabile pentru consumator sa nu-si product efectele”.
Ca atare, instan|ele au dreptul sa cxamineze caraclerul abuziv al ciauzefor privind
pre|ul chiar daca acestea sunt redactate in mod clar p iiildigibil, cu atat niai mult avand accst
drepi alunci eand aceste ciauze nu sunt redactate mtr-un limbaj clar p iiildigibil, astfel i'ncat
se poate afirma cS instan|ele nu au doar dreptul, ci au, chiar, aceasta obligate, iar sintagma
"limba clar p inlcligibil" trebuie analizata nu din pcrspcctiva dreptului comun, ci din
perspcctiva legislapei speciale, privind protccpa consumatorului.
Tdmbaj clar inseamna, in primul rand, exprimarea corecta din punct de vedere
gramatical, insa, sub acest aspect, chiar daca respectivele ciauze au lost exprimate clar din
punct de vedere gramatical, trebuie print seama de faptui ca ele nu au fost negociate, a?a dupa
cum s~a aratat mai sus, contractu! fund unul de adeziunc, iar faptui cS banca a informal pe
reeiamaup in legatura cu conpnutul contractului p ca le-a lasat tiinp de analiza p gandire nu
inseamnS cS a p negociat accstc ciauze cu reclamanpi,
in ce privepe limhajul inteligibil, inalta Curte apreciaza ca acest caracter inseamna
mai mult, respectiv, Inseamna posibilitatea pentru consurnatori sa prevadS consecirgeic cc
deeurg din cuprinsul clauzelor contractului. mai ales sub aspectnl consecinfclor cconomice
care rezulta din acesta, in ceea ce-i privepe,
In acest sens, sunt refevante concluziile la care a ajuns C.1UE in cauza C-26/13 (Arpad
Kasler unpotriva OTP JelzalogbankZrl), expuse in paragrafele 67,72, 73, 74 p mai ales 75.
CJUE a aratat urmaloarclc; „Art. 4 alin. 2 din Dircctiva 93/I3/CEE, trebuie inlcrprclat
in sensul ca, in ccca ce privepe o clauza contractual!}..., cerin|a potrivit carcia o clauza
contractus 13 trebuie redaetata in mod clar p inteligibil trebuie npclcasa ca impunand nu numai
ca respectiva clauza sa tic inteligibilS pentru consumator din punct de vedere gramatical, ci p
ca contracted sa expunS in mod transparent function area concrete a inccanismului... la care se
refers, clauza respecliva, prccum p relajia dintre acest mccanism p cel prevazul prin alte
ciauze,.., astfel incat consumatoml sa poata sa evalueze pe baza unor criterii dare p
inteligibile consecm{ele eeonomicc care rezulta in ceea ce -1 priveste”.
Or, instanla dc fond nu a procedat in accst fel, netacand o analiza asupra caractemlui
clar p inteligibil al clauzei privind coinisionul de adm ini share, in ce privepe eonseciuleie
economice ale acesteia, din punctul de vedere al producerii unui dezechilibru, vadit p
semniiicativ, intre drepturile p obligapilc parfilor, in detrimental consurnatori lor, situate ce
pane in discu{ie buna-credmla a bancii la incheierea accstui contract, in ce privepe clauza
respectiva, ci a hpclcs sa se rezume la modul in care acest comision a lost expus.
Aceasta inseamna ca instanta de fond nu a lamuril, pc deplin, situafia de fapt, astfel ca
se inipune admitefea apclului, casarea sentiipci apclate.
Fata de comisionul de administrare in cuantum de 0,10% aplicat la valoarea soldului
creditului, nu a lost niciodata negociat cu consumatorii. Potrivit art. 4, alin. 3 din Legea
193/2000, daca un comerciant pretindc ca o clauza standard preformuiata. a fost negociata
direct cu consumatoml eslc dc datoria lui sa prezinte probe in acest sens.
Dcstiiupia accstui comision nu a fost inclusa in contract, astfel incat sa fie cunoscuta
de consumator. Scopul pentru care a fost perceput comisionul, cicstinapa acestuia, trebuia sa
se regSseasca in cuprinsul contractului de credit ia momenta! incheierii acestuia, astfel incat
sa ofere rcelamantului toate informapilc necesare in raporl de care sa incheie sau nu
contractu! respectiv. D ep numit generic "comision de administrare", nu se specified in niciun

30
artieol contractual care sunt operafiunilc concrete pe care banca se obiiga sa le cfectuczc in
schimbul acestui coniision.
Se poatc retine faptul ca prin iicintroducerea in cadrul contractelor a contrapresiapilor
bancii In schimbul unci sume dc bani lunar, sc poatc observa dczechilibrul contractual. Mai
mult* Intimata-parata nu explicit nicaicri de ce acest coniision este stabilit ca un procent de
0, 10% din §o!dul creditului, neliind identifieate in vreun fel costurile efective pc care banca
le-ar ft putut suportacu administrarea creditului.
Fata dc cele expuse considcram faptul ca accst coniision dc administrare se
circumscrie prevcderilor Anexci 1 din Legca 193/2000 lit. b) "obiiga eonsumatorul sa se
suptma unor eondipi contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunopin|a la
data semn&rii contractului".
Pcntru prestarc-a serviciilor de administrate a creditului. banca obtine un profit sub
forma dobanzii. Comisionul de administrare fund o dobanda "mascatS".
Comisionul cste o dobanda ascunsS, iar accsta nu poatc li considerat un pre{ al banilor,
caci „pre(ul” banilor estc dobanda, daca acest coniision ar II considerat un pre{ al banilor,
prczunfiia de caracter abuziv ar ft mai puterniea, mtmeat pcntru aceea§i prestapc/scrviciu.
banca mcascaza dona prcpiri.
Pcntru motivele mvedcrate apreciem cd se impune admilerea cererii de apcl formulate
de subscrisa, in consechrja niodificarea Sent Intel Civile nr. 7969/15.12.2016 pronvmtata de
Tribunalul Bucuresti. in scnsul constatarii faptei BANC.POST S.A. de a inscra clauze abuzive
in contractele incheiate cu efienfii, respectiv contravenpa prevazuta de art. 13 alin. (1)
(“lnstanpi, in cazul in care constata cxistenta clauzelor abuzive in contract, oblisa
pro lesion istu I sa modifice toate contractele dc adeziune in curs de executarc, preeum si s&
eliminc clauzele abuzive din contractele prefonmiiale, destinatc a li utilizate in cadrul
aetivitSpi profesionale. ”) coroborat cu prevederile art. 1 alin. (3) din Lcgea 193/2000 §i
menpnerea celorlalle dispozijii ale Sentin|ei Civile rei’eritoare la constatarea clauzelor abuzive
cuprins in Procesului-Verba I de Constatare a Contravened 0687120/21.04.2015, ca temeinicc
§1 legale.
In drept, an fost invocate prevederile Codului de Procedure Civila, Legii nr. 193/200
privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comcreianp si consumatori §i O.G. nr.
2/2001 privind regimul juridic al conlravenpilor, cu modificSrile ?i completSrile ultcrioare.
Tmpvtriva acestet sentinte a formutot ape! apeUmta-p&rftta BANCPOST SA care a
soiiciiat admiterca apelului propriu $i tnodificarea in parte a sentinjei de fond in sensul
respingcrii eap&tului de eerere prin care se solicita constatarea caractcruiui abuziv al ciauzci
conpnuta de arl.4.5 din contractele ............. , ..... . ......... si ML
' “ ! IL 'I C H .-....., unularea sanepunii amenzii dispusa de catre in stanza de fond, anularca in
tolalitate a procesului verbal nr. 0687120/21.04.2015.
Atat apelul promovat cat si eriticile aduse scntin|ei de fond, vizcazS niodificarea
hotararii atacate dear in ccca ce prive$te arl.4.5 din contractele
I l l ________ * ...... denumita in continuare "Clauza 4.5". Restul
hotararii o consideram ca Hind legala si temeinica.
Prin Procesul-verbal nr. 0687120 din data de 21.04,2015, Autoritatea Na|ionala pcntru
Protect ia Consumatori lor a constatat ca ar exists clauze abuzive la pet. 4.1., pet. 4.5.. Dct.
4.10. lit. b), pel. 5 .1. si pet. 5.11. din contractele de credit cu numerete:

Clauzele cu privire la care Autoritatea National pcntru Protecpa Consumatori lor

pretindca ca ar fii abuzive se refera la dobanda variabila (pet. 4,1., pci. 4.5.), comisionul de
administrare credit (pet. 4.10. lit. b), rambursarea creditului in moneda in care a fost acordat
(pet. 5.1.) si autorizarea data bancii de catre client de a debita automat conturilc deschise pe
numele aecsluia din urma (art. 5.11).
Instanfa de fond a conslatat caracterul abuziv la clauzelor stipulate la art.4.5 din
contractele de credit cu numerele
31
 denponam ca aceste contracte de credit stipulau la art.4.5 o dobanda
variabiUi.Rcfcritor la aceasta clauza, in motivarea hoUlmrii, Tribunaiul arata ca: *'Nu sunt
prevazute in contract criicrii objective pe baza carora banc a sa majoreze aceste costun. fund
prevazut un drept cxclusiv si discreponar in la vo arc a paratei, ce contravine echilibrului
contractual ce trebuie sa .existe intre drcpturile si obligafiile ambelor parti, fiind de nalura sa
product prejudieii cunsumatorului. "Aceste clauze nu au facet obiectul ncgocierii, iar
dezechilibrul intre drepturile si obligapile parplor este semmftcaliv si creat in detrimental
consumatorului".
Din pacatc, la analizarea earaeterulni clauzei in spe|a, instanta tic fond a gre$it in
examinarea si aprecierea probclor, neluand in considerare documente care laceau dovada
faptului ca aceasta Clauza 4,5 a fast m odilkata in totalitate dupa apart pa OUG nr,50/2010
privind contractele de credit penlru consumatori. Prevederile peutru care s-a solid tat in
prezent constatarea caractcrului abuziv nu mai exista din anul 20l0,Se poatc observa de
asemenea laptul ca. in analiza caracterului Clauzei 4.5.. instanfa nu sc raporteaza nici la
dispozipilc legale prevazute de OUG nr.50/2010 sau la cele din Legca nr.288/2010.
Din actele cxislentc la dosar reiese in mod elar faptul ca, in prezent, aceasta Clauza 4.5
nu mai exista si nu mai produce efeete in niciunul din cele tret comrade, conjiiiutul acesteia
fiind modificat in totalitate inccpand cu anul 2010, in coni'ormitate cu dispozijiile art.37 si 95
din OUG nr.50/2010. In fapt, aceasta clauza declarata ca fund abuziva nu mai exista si nu mai
produce cfccte in niciunul din contractele de credit existentc in portofoiiul Bancpost.
Moditicarile aduse respectivci clauze au fast detenninatc de apart pa dispoziiilor imperative
ale OUG nr.50/2010, astfel cum vom arata mai jos.
Potrivit art.37 din OUG nr.50/2010. "In contractele dc credit cu dobanda variabila se
vor aplica umiatoarclc reguli: a) dobanda va fi compusa dintr-un indice de refer nipt
EURIBOR/ROBOR/L1BOR la o anumita perioada sau din rata dobanzii de referinja a Bancii
Naponale a Romaniei, in funepe de valuta creditului, la care creditorul adauga o anumita
marja fix a pc toata durata derularii contractu lui”.
Conform dispozijiilor art.95 alini si 2 din accca^i ordonanja, Banca avea obligapa sa
se conibrmczc urmatoarelor reguli: "(1) Pcntru contractele ailale in curs de derulare, ereditorii
au obligapa ca, in tennen de 90 de zile de la data mlrarii in vigoare a prezentci ordonanfe de
urgenta, sa asigurc contbrmitatea contractului cu dispozipile prezenlei ordonanje de urgenta.
(2) Modificarea contractelor ailale in derulare se va face prin acte adiponale in termen de 90
de zile de la data mlrarii in vigoare a prezentei ordonanje de urgenta".
In aplicarea dispozipiior imperative ale art.95 alin.l si 2 din OUG nr.50/2010, Banca a
fast obligata ca, in termen dc 90 de zile de la data intrarii in vigoare, sa asigurc conformitatea
contractului cu dispozifiile ordonanjei dc urgenta, aceasta presttpunand inclusiv modificarea
Clauzei 4.5 potrivit noilor reguli referitoare la dobanda variabila prevfizute la art.37.
In scopul asigurarii conformitapi contractului cu noilc reguli obligatorii privind
creditarea.in temeiui ai1.95 din OUG nr.50/2010, Banca a ends cdtre toti consumatorii
notiflcari prin care acedia era in for map cu privirc modiflcarile contraclualc aduse de actul
normativ prccum si deposibilitatea in d icia ii tmui act adiponal ia contractul de credit in
unitatea Bancpost care a sernnat creditul.
in urma transmiterii noliftcdrilor. majorifatea clienplor s-au prezentat la sucursalclc
Bancii pcntni semnarea actelor adiponale care adaptau contractele la nolle eondipi impuse de
OUG nr.50/2010. Acesta este si cazul contractului nr.Hl. incheiat cu Dl.

In situapa in care clientii s-au prezentat la sueursalele Bancii, intre parti au fast
incheiate acte adiponale prin care niodul dc calcul al dobanzii era pus in acord cu dispozipile
ait.37 din OUG nr.50. In spc|a, la contractul nr.I a fast sernnat un act
adiponal, nr.2/27.12.2010 (ANEXA nr.4 la prezentui apel), in care, la artJU pct.2, se explica
in mod elar si coerent modalitatca de calcul a dobanzii raportata la indicatorul LIBOR. Mai
mult, se poate observa faptul ca atat compuncrca dobanzii cat si formula de calcul au lost
preluale din dispozipile art.37 si ale Anexei l fa OUG 50, A§adar. este evident faptul ca in
32
 cazul senmarii unui act adijional. vcchea Clauza 4.5 si-a incetat efecteie, AN PC formal and o
ac(iune impotriva unel clauze inexistentc.
A« existat de asemenca si clienti care nu au dat curs notificarilor si nu s-au prezentat
pentru semnarea actclor aditionalc. Acesta este si cazul cclorlalte doua contracte deduse
judecafii, respcctiv 1 ........... Intrucat clientii, desi au
lost notificafi, nu s-au prezentat pentru modificarea contractelor de credit, banca a fost
obligata sa aplic-e dispozitiiie ait.95 alin.5 care prevedea ca "nesemnarca de catrc consumator
actclor aditionalc prevazute la alin.2, este considcrata acceptare tacita".
Mai mult decat atat, se poatc observe faptul ca debilorii din celc doua contracte
menfionate rnai sus, nu au ac|ionat in vretm fcl nici macar dupa intrarea in vigoare a Legii
nr.288/2010 pentru aprobarea DUG 50. Legea 288/2010 a dat posibifitatea consumatorilor ca,
in termen dc maxim 60 de zilc de la intrarea in vigoare, sa denunje actcle aditionalc propuse
dc ctilre institu{iilc dc credit.
In toate acesle situa[ii in care clicntii nu s-au prezentat pentru modificarea contractelor
de credit si corelarea clauzclor cu legislatia in vigoare, Banca a modilicat Clauza 4.5 prin
puncrca in aplicare prevederile contractuale pe care ie-arn indicat anterior, la punctul 2.8 al
apehiluuiiodiiicand atat struclura dobanzii cat si modal itat ca dc ealcul, in confonnitatc cu
art.37 din OUG 50/2010. A§adar, si in situa|ia in care par|ile nu au semnai un act adittonai,
vechea Clauza 4.5 si-a incetat efecteie. continued ei nemaiexistand intrucat din anui 2010
dobanzile sunt pcrcepute in conformitate cu dispozitiiie art.37 din OUG nr.50/2010.
Din toate probcle depuse la dosar reiese taptul ca atat la momenlul efectuarii
controlului ANPC cat si in prezent toate contractele deduse judccatii (atat in ceie in care au
fost incheiate actc aditionalc cat si in cele in care nu au lost Incbeiate astfel de acte) respects
mtocmai dispozitiiie OUG 50 in privinta dobanzii practicatc. Avand in vedere cole arid ate mai
sus, este evident so!u|ia instanfei este una gre?ita intrucat actiunea promovata de catre ANPC
vizcaza o clauza goala de confinut, fata obiect si care nu mai exista si nu mai produce efecte
inca din anui 2010, cererea de chemare in judeeala fiind, lipsita dc obiect pe acest aspect.
Prin ignorarea dispoz.ifiilor OUG nr.50/2010 si ale Legit nr.288/2010 referitoare la
obligativitatea adaptani contractelor la node condipi de creditare, instanfa in mod eronat a
considerat ca fiind abuziva o clauza inexistenta la moraentul efectuarii controlului ANPC.
Eliminarca articolului 4,5. va avea ca si consecinfa transformarea acestor actc juridice din
contracte din credit cu dobanda variabila, in contracte de credit cu dobanda fixa, articolul 4.1.
producandu-si in continuare efecteie, infrangandu-se astfcl acordul de voin|a al parjilor.
Prin solupa prom intat a, inslanja de fond trebuia sa constate faptul ca vechile prevederi
contractuale nu mai sunt in vigoare, far capatu! de cercrc corespondent este lipsit de obiect.
Analiza textului art. 13 din Legea nr. 193/2010 releva doua clemente foartc importante
in pronunfarea solujiei si anume:
- contractul trebuie sa fie in curs dc desfa$urare
- in cazul constatarii caractcrului abuziv al unci clauze, ittstanta trebuie sa dispuna
eliminarca ei din contract In ceea ce p riv ate menjiunea "contract in cots dc desta$urare" este
evident ca prin aceasta nu sc intelege dear contractul privit ca un lot, dar gol dc continut, ci
sunt avute in vedere si clauzele accstuia care trebuie sa xndeplineasca aceea^i condipe, sa lie
in curs de desfd^ui are si sa isi product efectc.
In ceca ee priveste mentiunea referitoare la eliminarca din contract a clauzei abuzive,
putem constata ca instant a nu il poatc obliga pe profesionist la eliminarca din contract a
acestei clauze care nu se afla in "desfasurarc", inexistente. Daca solufia instaufei nu va fi
modilicata, in sarcina Bancii se va stabili o obligate pc care nu are cum sa o indeplineasca si
anume cJiminarea din contract a unui articol inexistent.
Se solicits admiterea apelului si modificarea in parte a sentinfei de fond prin
respingerea capStului dc cerere privind dcclararea ca abuziva a Clauz.ei 4.5 din contractele de
credit cu mmierele ca
fiind lipsit de obiect
 Atat in cererea introduciiva cat si in motivarea sentin{ei dc fond se arata ca au
caracter ahuziv clauzele rcfcritoare la dobanda variabila, intrucat nu sunt prevazute in
contractele dc credit deduse judecajii motivele tcmcinicc in funejie de care variaza dobanda si
nu este prevazuta pentru consumator posibilitatea de a rezilia contractu] de credit in eazul in
care este modiileata dobanda de efttre Banca.
Cu privire la dreptul bancii dc a modifies dobanda ca o consccinja a caracterului
variabil al dobanzii, aceste sus|ineri sunt neinteineiate. intrucat dreptul bancilor de a modifies
nivelul dobanzii in chiar cursut executarii contractului de credit este prevazuta dc alin. (1) lit.
a} teza a 11-a din Anexa la Legea nr. 193/2000 potrivit cSrora, ,,prevederile acestei litere nu sc
opun clauzelor in lemeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a
modiftca rata dobanzii platibile de ealrc consumator ori datorata accstuia din urma sau
valoarea alter taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o
m otivate intern data, in condipile in care prolcsionistul este obligat sa infiormeze cat mai
curand posibil despre aceasta celclaitc parti contractante si acestea din urma au libertatea dc a
rezilia imedial contractu]".
Rcspectivele clauze nu sunt abuzive intrucat in chiar cuprinsul art.4.5.. este prevazuta
posibilitatea pentru consumator de a denun (a unilateral contractul de credit, rambursand hi
avans creditul.In aceste condifii, notificarea Bancii reglementata de prcvcderile Ciauz.a 4.5.
din contractul de credit coroborat cu posibilitatea of'erita impnmnitafilor de a rambursa
anticipat creditul in condipiie art. 5.3. din contract, are natura juridiea a unci oferte de
modifiearc a actuiui juridic, pe care consumatorul are libertatea de a o accepta tacit sau de a o
respinge expres, noile modifieari contractuale neputand sa intre in vigoare prin infrangcrca
vointei consumatorului.
Faptul ca prevederile Clauzci 4.5. din contract nu ar coniine coniine o desericrc
suficient de cuprinzatoare a motivelor temeinicc, pentru care Banca este indreptatita sa
procedczc modificarea ratei doanzii, este complinita prin libertatea deplina recunoscuta
consumatorului de a accepta sau respinge oferta Bancii pc calea mecanismului rambursatii
anticipate. Prin prevederile art. I lit. a) teza 1 din Anexa Legii nr. 193/2000 legiuitorul a
inteles sa reglementeze conduits bancii, in sensu! instituirii unor motive temeinice inseratc in
cuprinsul contractului doar in ipoteza specials, cand consumatorului nu-i mai este recunoscuta
libertatea de a accepta sau repudia oferta bancii, a§adar, atunci cand in mod exceptional si
doar pentru motive inlemeiate, recunoscute scriplic in convenpa par{ilor. principiul pacta sunt
servants nu mai opereaza.
Se admite astlel ca, desi consumatorul nu a cons illicit, se va supune, lotu§i, voinfei
bancii, caci motive temeinice, convenitc anterior in cuprinsul contractului, justifies aceasta
imprejurare. Prin urmare, interpretarea in sensul ca dispozipile art. 1 lit. a) din Anexa Legii
nr. 193/2000 ar institui cumulativ atat condipa motivelor temeinice, expres prevflzute in
contract, cat si condifia privind libertatea de alegere a consumatorului, este gre^ila intrucat
ignora existenta color dona teze separate ale art. 1 lit.a) din Anexa Legii nr. 193/2000.
Dc asemenea, potrivit dispozifiiior art. 2 pet. 24 din OG nr. 21/1992, costul total al
creditului este definil ca iiind ,,toate costurile, inclusiv dobanda, comisioanele, taxclc si orice
alt tip de costun pc care trebuie sa le suportc consumatorul in legatura cu creditul acordat”,
rezultand ca dobanda reprezinta prcpil contractului de credit. Astfel, dobdnda conlractuala
fiind o parte semnillcativa din prepu! contractului, devin aplicabile dispozifiilc art. 4 alin. (6)
din Lcgca nr. 193/2000, potrivit carora, „evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza
nici cu detinirea obieclului principal al contractului, nici cu calltatea de a satisiace cerin{ele de
prel si de plata, pc de o parte, nici cu produse si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte,
in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un liinbaj u§or si inteligibil".
Intrucat la data incheierii contractului de credit, imprumutatului i-a tost inmanat si un
grafie dc rambursave pe toata perioada contractuala, inclusiv pentru cea in care dobanda ora
variabila, iar valoarea ratclor, inclusiv cea reprezentata de dobanda, era preeizata intr-o suma
lixa, rezulta ca iinprumuta{ii au avut reprezentarea exacts a sumclor platite cu acest titlu.
Astfel, rezulta ea este indepiinita centra ca o clauza contractuala sa fie exprimata intr-un
34
limhaj u$or si inteligibil, lntrucal graft cul de rambursare face parte integracita din contractu!
de credit, jar mend unite acestuia conduc la iamurirea elauzele referitoare la costul creditului,
inclusiv cele care stipuleaza dobanda contractual a. Prin tmnare, sunt aplicabile dispozipile art.
4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 care exclud de la controlul caracferului abuziv al clauzelor
referitoare la profit I eontractului.
Faplul ca imprumutapi sunt nemulfumip de evolutia pc care a inregistrat-o nivelul
dobanzii pe parcursu! derularii eontractului no estc de natura a intemeiala caracterul abuziv ai
clauzclor care sc fefera la caracterul variabi! al dobanzii. Nu acesta a lost produsul dc
creditare pentru care au optat rcclamanpi, ci dimpotrivS. au optat pentru un produs de
crediiare care sc particularizcaza, printre allele, prin caracterul variabil al dobanzii (in anumite
cazuri, dupa expirarea perioadci de dobanda fixa menponata, in contractul de credit)
asumandu-si si dezavantajele pe care le implica o astfcl de dobanda.
Admiterea cxeeppei lipsci de object a aepunii formulate de catre AM PC si modiftcatea
in parte a sentinfei dc fond in sensul respingcrii capatului de ccrere prin care se solicita
conslatarea caraclerutui abuziv al clauzei conpnuta de art,4.5 din contractelc

a peianta reciamantu a formulat mtihnpiaare prin care solicita respingerea apelului

promovat de catre apelanta-parata ca nefondat netntemciat.
Ccrerea de c hem are in judecata este fonnulata in baza art. 12-13 din Legea 193/2000.
astfel instanja de judecata considers ca in toate contrac-tcle de credit deduse judecapi exists
clauze abuzive, obliga profesionistul sa modifice foate contractcle de adeziune in executare.
Prezenta aepune difera in ceea cc priveste obicclul cererii de chemave in judccata, de
cererilc introduse de catre consumatori. avand in vedere ca prin aceasta ANPC aeponeaza in
indeplinirea atribupilor ?i a scopului pentru care a fost infiinfata, anmne aceea de a oferi
proteepe unei catcgorii generate a consumatori lor de a constata contravenpi.
Ccrerea de chemare in judecata are scop saneponarea profcsionistului prin inlermediul
instance'! de judccata printr-o obligape de a lace, anume aeeea de a modified toate contractcle
in curs de executare prin eliminarca clauze lor abuzive, r?i aplicarea sanepunii prevSzuta dc
catre art. 16 din Legea 193/2000.
ANPC a formulat cere re a de chemare in judecata In ealitate dc auloriiate publica,
pentru a obpne acordarca proteepei intregii categorii a consumatorilor, prin pronunfarea unei
hotarari care sa aiba drept consecinfa saneponarea contravenponala a bancii si obligarea
acesteia la modificarca eontraetelor in curs de executare, prin eliminarea clauzclor abuzive.
Mai mult, materia proteepei consumatorilor, care are drept scop proteepa unei
categorii generice, aceea a persoanelor fizice care aefioneaza in ealitate dc persoane fizice,
simplu particulari, nu este eompatibila eu institupa autoritapii de lucru judecat. in mod
evident, nu aceasta a fost intenpa legiuitorului, iar actul normally trebuic inlerpretat in sensul
in care sa produca un elect util. Modificarea Lcgii 193/2000 introducerca posihilitapi
formul&rii unci astfel de aepuni a intervenit ulterior emiterii de modificari contractuale, iar in
situapa in care legiuilorul ar fi doril sa aiba in vedere modilicarile aparute in caz.u! unor
conlracte sau hotararife judecatore$ti .individuate, nu arinai fi reglemenlat aceasta posibilitate
de a aepona de catre ANPC.
Astfel. legiuitorul a identificat un just echilibru intre activitatea economics a bancii §i
intercsul general al consumatomlui, avand in vedere ca este iniposihi! de a depune la dosarul
eauzei toate contractelc din portofoliu! bancii, iar apelanta-parata nu a facut dovada faptului
ca a eliminat elauzele abuzive din toate contractelc consumatorilor, astfel a special invocat
este neintemeiat, motiv pentru care solieitfim respingerea acestci apaiAri,
In mod evident, activitatea bancii este influenfata de faplul ca. pornind de la
identifiearea unor clauze abuzive in contractelc de credit, trebuie sa modifice intreg
portofoliul care confine astfel de clauze. Cu toate acestea, legiuitorul a considerat faptul ca
ocrotirea consumatorului estc prioritarfl, iar printr-o astfcl de acfiune de cxceppe se alenueazS
dezecbilibrul vddit dintre consumatori $i profesioni$li.
 In plus, exista garanpi sulide pcutm profesionist, deoarecc acesta nu va fi obligat s<1
modifice decat contract el c in care se gSse$te aceea^i clauza, in caz eontrar, daca s-ar accepla
upararea ibrmulata de cfttre parata, s-ar ajunge la situapa in care instanfa de judecala ar (rebui
sa idcntifice fiecare contract in parte.
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din conlractcle incheiate intrc
prolesioni$ti §i consumatori (redenumita astfel, in urma amendarii prin I.egea nr. 76/2012
pentru ptmerea m aplicare a Legii nr. 1.14/2010 privind Codul de proeedura civilS §i
republican! in Monitorul Oficiai al Romaniei) a transpus, in dreptui intern, Direcliva
93/13/CEL a Consiliului din 5 aprilic 1993 privind clauzele abuzive tn contracted incheiate
cu consiimatorii.
Potrivit dispozipilor art. 12 alin. (1) ?i (2) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au tost
amcndate prin Legea nr. 76/2012, in cazul in care constata utilizarea tmor contracte de
adeziune care conpn clauze abuzive, organelc de control (prevazutc la art. 8 din prima lege
citala) vor scsiza trihunalul de la domiciliu! sau, dupa caz, sediul profesionislului, solicitand
obligarea acestuia sa modifice contractele ailate in curs de executarc, prin eliminarea
clauzelor abuzive, la cererea de chemarc in judecatS tiind anexat procesul-verbal intocmit
potrivit pevederifor art. 11 din Legea nr. 191/2000.Tolodata, potrivit prevederiior art. 13 alin.
(1) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au lost amendate prin Legea nr. 76/2012, inslan(a, in
cazul in care constata existen{a clauzelor abuzive in contract, obliga profesionistul sa modifice
tonte contractele de adeziune in curs de executarc, precum §i s5 eliminc clauzele abuzive din
contractele prefcrmulate, destinale a fi utilizate in eadrui activitSpi prolcsionale.Tn
confonnitate cu dispozipilc art. 13 alin, (2) din Legea nr. 191/2000, astfel cum au fost
amendate prin Legea nr. 76/2012, instaipa va aplica $i amenda contravention ala prevazuta la
art. 16 din Legea nr. (93/2000.
A$a fund, spre dcosebire de cadrul legislativ anterior, in sisternul noii reglementari s-a
atribuil instanfelor judec5tore,sti compctenpi de a dispune obligarea protesionistuiui de a
modifica toate contractele de adeziune in curs de cxecutare, precum p de a eiimina clauzele
abuzive din contractele preformulale, dcstinate de a II utilizate in cadrul activitapi
profesionaie. Prin urmare, noua reglementare coni era hotararii judecatore$ti cfccte juridice
particulare in raport cu regula generals a reiativit&pi efectelor hotararilor judecatorepi,
exprimata dc adagiul res inter aliosjudicata, aliisnequcnocetnequeprodest. in doctrina s-a
opinat efi efectele aepunii reglementate de art. 12 ?i art. II din Legea nr. 193/2000 fa{a de
consumatori pot fi analizate ca un caz dc extindere a efectelor hotararii judecatore^ti extra
partes.
!n sisternul procesual civil roman (atat cel actual, cat p cel vcchi) admite posibilitatea
pionuniarii unor hotarari judecatorepi in materie civila, avand efecte general obligatorii, in
raport cu toate celclaltc instance judecalorcpi civile: dezlegarea data problemelor de drept
soluponatc in recursuf in interesul legii este obligatoric pentru cetelalte instance; tot astfel,
dezlegarea data chesliunilor de drept in proeedura hotararii prealabilc este obligatoric p
pentru celelaltc instance judec§tore$ti.
f)ar, in context, irebuic observat ca hotararca prin care se insiiluie obligapa eliminarii
clauzelor abuzive este opozabila doar profesionistului parte in proces, farS a viza clauzele
similare din contractele incheiate dc alp profcsioni^li.
Clauza 4.5, «Pc parcursut derularii eontractului, cu exceppa perioadei menponate la
pet. 4.1, banca ip rezerva dreptui de a modifica doMnzile §i comisioancle bancare.
Modificarea dobanzii va fi operate in lima dc re fe rra l la data scadenjei prevazuta in
contractul de credit, instiin^area imprumutatului privind modificarea dobanziior , si
eomisioanelor bancare se face dc eatre banca prin airfare la sediul unitapi sau prin notificare
scrisd. In cazul modificarii dobanziior se modifica si gralicul dc rambursare. impruniutatui
poate accepta sau refuza modificarea. Neprecizarea punctului de vedere pana la uimatoarea
scadenpi a creditului de la data modificarii dobanzii, eomisioanelor $i taxeior bancare sc
considers accepta re tacita. In situapa ncaccepiarii de calre impiiimutat a modificarii dobanzii

16
 $1 comisioanelor bancare are dreptul sS denude unilateral contractu! rambursand tn avans,
creditul. comisioande $i dobanzile afercntc.»
Instanja de fond In mod coreet a apreciat caracterul abuziv aJ clauzei stipulate In
rcspectivde contracte de credit In cadrul art. 4.5 prin care se confers apelantei-parate
facultatea de a modiUca unilateral nivelul dobair/ilor $i al comisioanelor bancare, fata
eonsimjamaniul cocontractanjiior-imprumutafi, fund rep nut a incidenfa dispozipilor at in. 1 lit.
a din ancxa Legii nr. 193/2000, din moment ee prin acesle prevederi contracluale se
recunoaste dreptul profusionistului de a modifica unilateral clauzelc contractului rcfcritoare la
dobanzi $i la comisioane, fara a avca mi moliv Interneiat care sS lie precizat In contract.
In contractcle analizate, exists o clauza care suna in scnsul ca dobanda esie variabiiii in
conformitate cu politica banco, dobanda curents poate fi modificata tn mod unilateral de eatre
banc a luand in considerare valoarca dobanzii de relerinla lara a exista consimjftmantul
clientului. Daca aceasta clauza ramane In contract, tn oricc moment, banca va putca sa
intervina la modificarea dobanzii, comisioanelor $i taxelor bancare si bineinfeles ca va face
acest lucru tntotdeauna in sens crescator intrucat se menponcaza In aedeatji contracte faptul
ca banca va avea dreptul, dar nu obligapa, sa modi flee acele taxe.
Mecanismul urmat de c5tre banca a lost in sensul ca, in ceea ce prive$te clauza
referitoare la dobanda, accasta esie referitoare la o dobanda variabila §i, pentru a fi o dobanda
variabila care sa nu aibft tin mecanism dc modilicare abuziv, astfel cum rezultS din Codul
Consumului, O.U.G. nr, 21/1992 si nlte acte normative in domcniul prolecpct
Consumatorilor, trebuie sa varicze, Hind obligatoriu sa varieze in funejie de un indice public,
necontrolabll de c&tre banca. Ori, tn spefa in cauza, clauza de dobanda prin ambele sale
mecanisme, atat prim a teza in sensul ca este variabila tn conformitate cu politica bancii, cstc
un mecanism de modificare abuziv, intrucat nimeni nu eunoa^te ce inseamnd politica bancii,
contravenindu-sc astfel Anexei la Legea nr. 193/2000 - literci a din accasta anexa, pe de o
parte cu acest mecanism de modificare, politica bancii nereprezentand un indice obiectiv iar,
pe de alta parte, eea de-a doua components §i anumc faptul ca banca are- dreptul, nu $i
obligapa de a modifica dobanda In lunctie de indicele public de refer! n $ , face ca acest
mecanism sa lie vAzut intr-un mod abuziv. La momentul incheierii contractelor de credit,
exista o astfel de dobanda.
Prin uimare, aceastb modificare unilaterala a contractului nu este in concordan|a cu
teza finala a literei a) din Anexa Legii nr. 193/2000. Potrivit accslui text, sunt considerate
elauze abuzive acele prevederi contracluale care "dau dreptul comercinntului de a modifica
unilateral clauzele contractului, fara a avea un moliv Intemeiat care sa fie precizat in
contract”. Or, legea arc in vedere indicarea/speciftcarea express in contract a “motivului” in
funejie de care poate avea loc modificarea unilaterala a contractului. in realitate, aceasta
clauza ofera bancii dreptul exclusiv de a schimba cuantumul initial al comisioanelor $i
dobanzi lor datorate de catre consumator Ininod discre|ionar, fSr5 ca instanja investita cu
verificarea Icgalilapi unci astfel de mSsuri sa poatd aprecia tcmcinicia acestei modilicari.
Nu sunt prevazute in contracte criterii obieciive pe baza efirora banca sa majoreze
acestc costuri, Hind prevazut un drept exclusiv §i discretional' in favoarea apelantei-parate, ce
contravine echilibiului contractual ce trebuie sa existe intre drepturile $i obligajiilc ambclpr
paifi. fund de naturS. s&produca prejudicii consumatoruluf Aceasta clauza nu a tacuf obiectul
negocierii, iar dczecliilibrul intre drepturile si obligatiilc parti lor este semnificativ $i creat in
detrimentul consumatomlui, nefiind rcspectata eerinja bunei-credinte. Trebuie avut in vcdcrc
ca obiectul supus judecSfii este reprezentat de contractu! de credit, act juridic care in esenpi
reprezinta acordul dc voinfa al cclor doua par|i semnatare, incheiat in scopul de a erea,
modifica sau stinge intre ele drepturi §i obligatii.
Potrivit atat norm dor legale, cat $i doctrine! jurisprudenjei in materie, atata timp cat
rclajia comerciaia dintre parfi are la baza semnarea unui contract, de orice natura, sc va avea
in vedere intinderea efectelor pe care acest act juridic le produce in timp fa|S de
cocontractanji. In acest sens, atata timp cat vorbim de banca, in calitatc dc parte eontractanla a
unui contract, trebuie avut in vedere faptul ca, atat doctrina cat $i practica juridica in materie
37
 impun, in mod ex pres $i impeiativ. acordul prealabil al ambilor cocontractanp in ceea ce
prive^te execupa contracteior bilaterale. As Pel, inodiJicarilc dc structure intervenile la nivclui
obligapilor create in sarcina clientului, iar& a se face dovada exis ten [ci consimjamantului
ambelor parti (insa§i termenii contractuali ducand la concluzia ca Banca nu a avut nici un
moment intenpa de a respeeta prcvcdcrilc legate referifoare la valabilitatea aelului juridic sub
raporlul cxistcnfei consimjamantului liber expriinat al ambelor parp cocontractante) contera
legitimitate deplini procesului-verbal de control inchciat in cauza.
Nu pot li primitc nici aspectele conform carora dreptui h/tneii de a modifica, in tot sau
in parte, tantele §i comisioanele, precum modalitalea prin care aceste major&vi sunt aduse la
cuno§tin|a clienplor, prevazute in contractul negociat direct cu clienpi, cata vreme vorbim de
acte juridicc bilatcrale, care presupun acordul de voinfft valabii expriinat al ambelor pSrfi in
orice moment al aparipei acestor modi Pearl consumatorii avand de altfe) dreptui legal de a li
in cuno§tin(a de cauza, in orice moment, asupra condipilor ce impun decluarca dc astfel de
modilicari. Avand in veclere c£ doMnda la credit se modifies permanent in funepe de
condipile piefei, handle nu ar trebui sit aiba nici un fei dc problems in a reinvest]’ banii ia an
randament similar.
Mai mult, avand in vedere faptul ca dobanda constituie elementul esenpal intr-un
contract de credit bancar, orice clauza nclegala, cu incidents asupra dobanzii, estc dc natura a
allot a grav norm ala derulare a raporturilor contractuale. Aprccicm de asemenea cS, in
condipile in care aceste contracte s-ar deruia in continuare, se menpne pericolul lezarii
drepturilor $i interesclor consumatomiui prin majorarea indirecta a dilcritclor costuri.
Aspectele avute in vedere la mcheierea prczentului proces-verbal sunt in deplina
concordanfa. inclusiv cu prcvcdcrilc legislapei comunitare in materie. rcspectiv Divectiva
87/102/CBH a Consiliulut din 22 decembrie 1986.
Prin urmare, aceasta clauza anaiizata, redactata in mod identic in contractclc dc credit
supuse analizci agcnplor constatatori, este abuziva inlrucat nu cuprinde, prin modui in care
este tonnulatfl, o m otivate intemeiata a modillcarii uni laterals a nivelului dobanzii ?i
comisioanelor eredilului lara consimf&mantul consumalorilor.crcand, totodata, un
dezechilibru major intre pArpile contracUmle, contrar bunei-credinje cu care ar li trebuit
incheiate §i exeeutale contractclc.
3. in ceea ce prive$te sanepunea amenzii contra venponale, apltcati potrivit art. 16
din i.egea nr. 193/2000 privind ciauzelc abuzive din contractele incheiate intre profcsiomsti si
consumatori: “Art. 16, - (1) Constituie contravenpe, in inasura in care fapta nu este s3var§it&
in astfel de condipi incat, potrivit legii pcnaic, sa fie considerate infraepune, incalcarca
interdiepei stipulate la art. I alin. (3) se saneponeaza cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei;
(2) Prcvcdcrile prezentei legi se completeaza cu dispozitiilc Ordonan|ei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contra venpilor, aprobata cu modilicari $i compielSri prin Lcgca nr.
180/2002, cu modificarile §i completarile ulterioare, cu exccppa art. 27-29”, a pel anta-parata
fund sancponatS cu amenda contra venponala in cuantum de 700 lei.
Conform prevedcrilor art. 13, alin. 1 si 2 din acela^i act normativ, nurnai instanfa poate
apiica sanepunea amenzii contravenponale - “Art. 13 (1) Instanfa, in cazul in care consiata
existenja clauzelor abuzive in contract, obliga profesionistul sa modilicc toate contractele de
adeziunc in curs de executare, precum $i sa elimine elauzele abuzive din contractclc
preformulate, destinate a li utilizalc m cadrul activit&pi profesionale; (2) In cazul prevaz.ut la
alin. (1), instanja va apiica §i amenda contravenponala prevazuta la art. 16”.Astfel, agenpi
constatatori au incheiat un proces-verbal dc constatare a unor posibile clauze abuzive, instanfa
de judecata liind singura abilitata sa constate caracterul abuziv al clauzelor, iar ca urmare a
accstui fapt, sa aplice sanepunea amenzii.
In ceea ce prive$le sanepunea stability de instanfa de fond, art. 5. alin. 5 din O.G.
2/200), prevede ca ..sanepunea stability irebuie sa lie proporponala cu gradul de pericol social
al faptei s&vdnpte.”, aceasta liind una dinlre cerinfele impuse prin jurisprudenfa Curpi
Europene a Drepturilor Omului in materia aplicarii oricaror masuri restrictive de drepturi, in
cauze precum Handyside impotriva Marii Britanii Muller Tmpotriva Elvepei, iar art. 21,
38
 alin. 3 din acela,?i act normativ prevede ca ..sancfiunca sc aplicS in iimitcic prevflzute de lege
si irebuie sa lie proportionate cu gradul de pericol social al faptci savarsite, tinandu-se seam a
de iinprejurariie in care a fost s3var?ita fapta. de niodul si mijloacelc de sSvarsire, de scopul
urmdrit, de urmarea produsa, precum si de cireumstanfele personale ale contravenientuliii si
de celelalte date inscrise in procesul-verbal de eonlravenpe’-, astfel considerSm faplul ca
instanta de fond a apiicat in mod cored sanctiunea amenzii contra ventionale finand coni de
fapta apelanlei-parate ?i solicitam inenpmerea acestei sancpimi.
4, Faja de solidtarea de anulare in totalitale a Procesului Verbal de Constatare a
Contraventici nr. 0687120/21.04.2015, menpottem ca aceasta nu a fost motivate in nici
tin fel, astfel incat se solicits respingcrea acestui capat al cererii.
5. In privinja chcltuielilor de judecata solicitate de apelanta-paratS, menponatn
urmatoarelc:
Dupa eum se poate observa, instanta de fond a admis in parte aejiunea introductiva de
instants, dar in acela$i timp a apiicat sanctiunea contraventionaia in cuantum de 700 lei. iar
clxclluielile solicitate sunt disproportionate de solufionarea catizei, dar de amends aplicatS.
Int aprecierca cuantumului onorariului, instanta trebuia s3 aiba in vedere a tat valoarea
pricinii. cat propor|ionalitatea onorariului cu volumul de numca presupus de pregfttirea
apararii in cauza, determinat de elemente precum complexitatea, difieultatea sau noutatea
litigiuhri.
Judecatorii au drepUil, potrivit Codului de procedure civila, s3 mareasca sau s&
mic?orcze- onorariilc avocajilor, potrivit cu cole prevd/.ute in tabloul onorariilor minimale ori
de cate ori vor eonstata motivat c3 sunt nepotrivit de mici sau de inari fata de valoarea pricinii
sau numca indepiinila de avocat.
Tolodatft, practice in aceasta materie a Carpi Europene a Drepturilor Omului statueaza
in sensul ca partea care a ca§tigat procesul nu va pulea obtine rambursarea mior cheltuieli
decat in masura in care se eonstata realitatca. necesitatea $i caracterul lor rezonahil (cauzele
Cost in impoiriva Romaniei, Strain impotriva Romaniei. -Stere alfii impotriva Romaniei,
Raicu impotriva Romaniei), dar in prezenta spe{& nn sc poate face vorbire despre tin ca^tig
obpnut do eatre apelanta-parata. Dispozijiile Icgii privind organizarea .si exereilarea profesici
de avucai mentionate consacra principiul obligati Vitalii rcspectarii eontractului de asistenpl
ju d ic ia l $i stmt apiicabile exciusiv parplor conlractante. Drcptul de a pretinde despagubiri
pentru prejudiciile cau/ate prinlr-o fapta ilieitS, ca oricc drept civil, este i'ns3 susccplibil de a
li exercitat abuziv. Jurisprudenja C.E.D.O este relevant?! sub aspectul principiului pe care il
degaja si anume, acela ca cheltuieiile do judecata efcctuale in proccs urmeaza sa fic recuperate
de partea care are ca^tig de cauza numai in masura in care constitute cheltuieli necesarc, reale
$i rezonabilc.
Proporfionalitatea onorariului avocapa! cu valoarea ori complexitatea cauzei §i cu
munca preslat3 de avocat reprezinta o ehestiune de lemeinicic. I3sat3 la aprccierea instan{ci de
fond, aceasta justificand redueerea onorariului avocapal, astfel ineat acesta sa rcflecte
valoarea muncii depose de aparator pe parcursn! prezentuhii litigiu.
Analizdnd senfinfa apelata prin raportare la motivclc de apd invocate, Vvrica refine
urmdtoarele:
AUTGR1TATEA NAJIONALA PENTRU PROTECT! A CONSUMATORH -OR a
formulat apel araland c3 intreaga justiflcare a instantci de fond este un cumul dc argumente
contradictorii f3ra o fundam ental lemeinica a deciziei ado plate §i far a o analizS temcinica §i
pertinent^ a situapei de fapl existente si dovedite in cauza.
S-a retinut ca prim motiv de apel faptui e3 instanta a judecat cauza pe legea veche dar
potrivit art. 82 din legea 76/2012 prevederiie art. 13 nu se mai aplica incepand cu data de
01.10.2013 pana laacea data fund in vigoare prevederiie art. 13 din legea 193/2000 publicata
in Monilorul Oticiai al Romaniei nr. 305 din 18 aprilie 2008: art!3. „imUm{a m cazul in care
eonstata existenfa clauzehr abuzive in contract, aplica sanctiunea contraventionaia potrivit
art. 16 si dispime, sub sanctiunea daunelor, modijicarea clauzelor contracluak in masura in
care contractu! rdmdne in fiinffi , sau desfi intarea acdui contract cu daune-interese. dupa
39
caz. alin 2 in caz contrar, instanta va cmula procesul verbal intocmit. Alin. 3 hotararea
itvstanfei este supasd mmai apdului. "in timp ce art. 13 alin l din lege a 193/2000 prevede cd
la alin I. Imlanta in cazul in care cons!aid existenta dauzelor abusive in contract,, ohligd
profeskmistul sa modijke loale contractele de adezime in curs de executant preann si set
elimine clauzek abuzive din contractele reformulate, destinaie a ft utilizate in cadrul
activitdtii profesionale "'alin 2. In cazul prevdzut la alin.l imlanta va aplica amenda
contraventionala prevdzutd la art. 16. alin 3 dacd imlanta constatd cd mi sunt clauze abuzive
in contract, va anula procesul verbal intocmit. alin .4 hotdrdrea este supusd mimai apdului. "
Se mai a rata de cat re apeianta reclanianta ch prin aopunca formulata in tcmeiul art. 12
§i 13 din legea 193/2000 a urmnrit sa protejeze consumatorii ce au incheiat contracte de credit
eu parata si s-a urmSrit ca prin hotararca atacafo instanja de jtidecafo sa oblige parata sa
modifice contractele de adeziune prin eliminarea clauzclor abuzive sa produca efecte fata de
tofi consumatorii ce au incheiat sau urmeaza sa incheie contracte ce con|in astfel de clauze.

Clauza prev. de art. 4.5 din contractele cu numerele

1 prin care se arala ca ,,banca va modilica unilateral
niveini nonanzuor at connsioaneioi oancare fora consimfomantul cocontractantilor -
im prum ulajr, a fost refinufo ca fiind abuziva de catre prima instanta.
Aceasta clauza nu eslc in concordant S cu teza finals a literei a din Anexa Jegii
193/2000 banca aloeandu-si un drept discrefionar de a moditica comisioaneie si dobanda,
consumatorui ncavand posibilitatea de a cunoa?te si nici nu a lost informat despre modul de
determinare a acestui element variabil din formula dc calcul a dobanzii contractuale.
Curtea mai precizeazS ca, in mod cored, a apreciat prima instanjfl indeplinirca
condipilor privind existenfa unui dezechilibru semniJicativ intre drepturile $i obligapile
part ilor. contrar exigcntclor bunei-credinte.
Astfel, este evident ca dreptul bancii de a modiiica unilateral dobanda practicata, in
funejie de vointa proprie, du pa criterii generalc f ncverificabile, creeaza un dezechilibru faja
de consumator.
Nu exists niciun niotiv ca apelanta-parata sa poafo presiipune ca consumatorii ar II
acccptat in unna unei negocierii individuate clauze contractuale prin care sunt inculcate
dispozitii legale referitoare la :
- condi|Iile in care un profesionist poate moditica unilateral clauzele contractuale,
inclusiv ccic referitoare la rata dobanzii [pet. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/20001;
- faptul cS oricc contract incheiat intre profesionisti si consumatori trebuie sa cuprinda
clauze contractuale dare, fora echivoc, pentru intelegerea earora nu sunt necesare cunostinte
de specialitate (art. 1 alin.l din Legea nr. 193/2000):
- dreptul consumatori lor de a it informati, in mod eomplct. cored si precis, asupra
caracteristicilor esentiale ale produselor $i serviciUor, astfel in cat s5 aiba posibilitatea de a
face o alegere ralionala intre produsele $i scrviciile oferite, in conlormitate cu interesele lor
economice si de alta natura §i sa lie in masurfi sa le utilizcze, potrivit destina{iei acestora, in
deplina siguranta §i securitatc fart.3 lit. b) ^i art. 18-20 din OG nr.21/1992, art.27 lit. b) ^i
art.45~art.47 din Legea nr. 296/2004],
Prin urmare, clauza contractuala mai sus menfionata nit are caracter clar ft intdigibil,
este nenegociatd f produce, contrar exigen(elor bunei-credinte. un dezechilibru semniJicativ
intre drepturile f obliga(iile par(ilop astfel c5, in mod corect si judicios arguments!, prima
instanfa a constatat caractcrul abuziv fi. in consccinta. nufitatea absolula a acestea.
Refcritor la aplicarea dispozijiilor an. 13 din legea 193/2000 se constata ca motivul de
ape) este intemeiat, in sensul ca in ultima variants din 2014 - acti tinea Hind imegistrata la data
de 08.06.2015, se rejine ca aceste clauze urmeazA a fi eliminate din celelalte contracte de
credit in curs de executarc.
A1 doilea motiv de ape) se refera la clauzele prevSzute la art. IV dobanzi si comisioane
pct.4.1, 4.5 si 4.10 lit. b, 5.1, 5.11 ce reprezinta clauzele prestabilite de catre banca fora
posibilitatea consumatorului de a moditica sau infotura vreuna din aceste clauze.
40
 Clauza 4.1 stabileste cuantumul dobanzii fixe pentru prinrnl an dc crcdilare faplul ca
ulterior dobanda va fi una variabila si sc va catcvila In. fimetie de indieele de referinfa stnbilit
de cdtre bailed pentru crcditde ipotecarc acordate in CHF. Cuitea apreciaza temeinica
refinerea primei instance conform careia nu exist® un dczcchilibru semnificativ intre drcpturile
$i obiigapile parfilor. eontrar exigentclor bunei-credinte. Astfcl cum in mod jud ictns s-a
retinut, aceasta clauzd este clar stipulata a tost adusa la cunostinta consumalorului la
momentu! semndrii contractului, fund stability valoaiea dobanzii pe primul an imprumutatul
avand reprezentarea costmilor ce ii revin. Modul de redactare a acestor clauze cste accesibil $i
inteligibil. Dreptul bancii de a percepe o dobanda, este de esenfn ?nsa§i a contractului de
credit bancar.
In plus, trebuie remarcat ca nici reglementarea specials - Legea nr. 193/2000 si
Directiva nr.93/13/CEL-, nici reglementarea de drept comun - Codul civil de la 1864- nu
perm it intervenfia instaiifel de judeeata fn acordui de voinfd a! par^iior, judecStorul Hind
abilitat doar sa constate militates unci clauze, sa o lipscasca de efecte, nu §i sa ii modilice
con$inutul.
Singura posibilitate de a interveni in contract este legal recunoscuta in cazul clauzeior
de hardship, in contractele de cotner{ international, ca ?i in noul Cod civil - exempli gratia art.
127I-, insa in primul caz irnpreviziunea vizcaza o altd ipoteza, anumc cea a contractelor
valabil inch date, dar a eSror exccutare a devenit exccsiv de impov&rdtoare pcnlru una dintre
parti, ccea ce impune adaplarea contractului. Cat prive?te Legea nr. 287/2009 privind Codul
civil, aceasta nu este aplicabila contractului dedus judecatii in cauza dc fata, care cade sub
incident® Codului civil de la 1864 conform principiului tempus regit actum, dispozitiilor art. 6
din l.egea nr.287/2009 si dispozi{iiior art.3-6 din Legea nr.71/2011 pentru punerea m aplicarc
a noului Cod civil.
Clauza de art. 4.10 lit. b reprezintd comisionu! de administrate lunara a creditului de
0.10% aplicat la valoarea soldului. Modalitatea de stabilire a acestuia, in procenl aplicat la
soldul ereditului, reprezintd voinia par ti lor conlractante §i este obligatorie pentru accstca in
lemetul art. 969 din Codul civil din 1864.
Curtea apreciaza ca, prin clauza rderiloare la comisionu! de administrate, nu a lost
afectata situafia juridica a consumatorilor. acestia nefiind pusi intr-o pozifie mai pufin
favorabilft in rapoit cu cea prevdzuta dc dreptul national.
In acest sens, trebuie observat ca, la data incheierii contractului de credit, nu cxista
nicio dispozitic Icgala care sa intcrzica perceperea unui asllel de comision sau care sa puna in
sarcina bancilor toate costurile legate de monitorizarea unui credit.
Prin urmare, nu exista niciun drept care sa fie prevazut in legisiatia nationals .si at carui
confinut sd ti fost rcstrans ori a carui cxcrcitare sd fi fost impiedicata prin stipularea clauzei
referitoarc la comisionu! dc administrare.
Totodata, prin aceastd clauza nu a fost impusa in sarcina cons uma tori lur o obi igape
suplimentara fa|d de celc existente in legisiatia nationals.
Cu privire la dispozitiilepct.l lit. g) din Ancxa la Legea nr. 193/2000, care statueaza ca
„$unt considerate clauze ahuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul exdusiv
comercianiuhii sa interpreter clauzeie contractuale"', trebuie relevat ca d e nu sunt aplicabiJe
in privinta elmizclor analizate in context,
Aceasta. intrucat, prin dispozifiile 4.10 lit. b din contmctul de credit, nu este stabilit
dreptul exclusiv al bancii de a interpreta clauzele contractuale, ci este stability obligatia
consumatorilor reprezentati de ANPC dc a acfiita un comision dc administrare. A$a Hind, nu
se poate susfine cu temei ca banca ar ft incdicat dispozifiile pct.l lit. g) din Anexa la Legea
nr. 193/2000.
In ccea ce privepe transparent clauzei referitoare la comisionu! de administrare,
apreciazd C’urtca ca aceasta este dura inteligibild.
Obligatia de transparenfa presupunc utilizarea unor clauze contractuale dare, lara
echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesnre cuno$linfe de specialitatc.

41
 Oerirrja privind transparent clauzelor contractuale nu poatc fi redusS nuraai la
caracterul inieligibil al acestora pe plan formal §i gramatieal, prezentand o im portant
escnpala pentru respectarea cermj,ci privind Iran spa rents §i posibilitatea ea un consumator
infomiat sS poata sa prevada, pc baza unor criterii clare si inteligibile, consecin|ele economicc
care rezulta din clauzele contractuale in ceea ee il p riv a te (hotSrarile Cur[ii dc Justice a
Uniunii Europene in cauza Mate}, C-143/13 si in cauza Kasler si Rabat, C-26/13).
Vaioarea comisionului de administrare, modalitatea de calcul §i scadenta au fost
stipulate foartc clap iar motivele pereeperii acestui com isi on rezulta p din denuinirea
sa.Consumatnrii puteau sa prevada ca banca va monitoriza modalitatea in care este
utilizat/rambursat ercditul si sunt respectate obligapile contractuale.
In ceea ce prive.pe obligafia de informare, este de remarcat ca, potrivit art.l 8 din OG
nr.21/1992 §i art.45 din Lcgca nr.296/2004, consumatorii au clrcptul de a fi informaji, in mod
complel, corcct si precis, asupra caracterispeilor esentiaie ale produselor §i serviciilor,
mclusiv a serviciilor finandarc, oferite de catre operatorii economici, astfel incat sa aiba
posibilitatea de a face o alegere rationale intre produselc ?i scrviciile oferite, in conformitate
cu intcresele lor economice de aita natura si sS fie in masura sa le utilizeze, potrivit
destinatiei acestora, in depfina siguranja si securitate.
Obligapa de informare presupune acordarea de cStre profesionist a tuturor
informapilor referitoare la caractcristicile serviciilor / produselor furnizate.
Este neeesar de ream in tit, in context, ca vaioarea comisionului de administrare,
meloda de calcul $i scadenta au fost stipulate foarte clar, iar- motivele pereeperii acestui
coniision rezulta cu u$urinta din denumirea sa, apelanpi-rcclammtp putand sa prevada care
sunt demersurile pe care le face banca in vcdcre monitorizdrii credilului pc care 1-au solicitat.
Mai mult, o eventuala incalearc a obligatiei de informare nu atrage in mod automat
considerarea unci clauze ca fiind abuziva daca nu cxista un dezechiiibru semnificativ care sd
afcctcze situapa juridied §i economica a consnmatorului.
in aceste condipi, Curtea constata ea, prin clauza referitoare la eomisionul de
administrare nu s-a creal un dezechiiibru semnificativ intre dreptarik .>•/ obliga(ii!e ptirfilor in
detrimental comumatorului.
Nu este mdeplinita nici condi pa relei-crcdinje,in acest sens, trebuie observat ca banca
a aeponat corect §i echitabil in stabilirea acestor clauze contractuale intrucat nu a urmarit
perceperea acestui coniision fara a presta vreun serviciu.
Vaioarea comisionului de administrare, metoda de calcul §i data scadenjei an fost
stipulate foarte clar, iar motivele pereeperii acestui eomision rezulta din cuprinsul 4.10 lit. b
din contracted de credit si din denumirea lui.
Prin urmare, in aprccicrca Cnrtii, nu sunt indeplinite condipile prevazute dc lege
pentru a sc constata caracterul abuziv al clanzei privind eomisionul dc administrare credit,
rcspectiv a art. 4.10 lit. c din contract, astfel ca solupa pronuntata de prima instanja in privinta
acesteia este legala tcmeinica.
in referire la criticile apdantei-reclamante, in sensul ca. grept, nu .s-a refimtt de
tribunal cd este abuziva clauza de rise vaiuiar, inseratS in contractele de credit la art. 5. 1
..rambursarea ratelor iunare se va face in moneda in care s t a acordat ercditul, la o data de
scadenpl stability de imprumutat, incepand cu la urmaloare dupa acordarea credilului” §i art.
5.11 constata instaufa de apel cd nu sunl fondaie.
Astfel, se observd ca, potrivit clauzei evocate mai sus, ..Bunco este automata de catre
imprumutat sa debiteze automat conturile in lei sou valuta deschise la banca cu sitmele
datorale, imprumutat ul autoriseazd banca sa faeti in nwnele hu d pe contul scat once
opera(iune de schimb valutar necesarit pentru conversia sumelor definute de imprumutat in
conturile sale curente in moneda prezentului contract ”.
Or, asa cum rezulta din cuprinsul contractelor de credit nr.
imprumutat ii au primit credit m franci elvelieni.

42
 In aceste conditii, cste absolut firese ca, prin clausa contesfata, banca apelanta-paratS
Bancpost SA sa solicite restituirea tot in fraud elvefieni a sumelor acordale cu tiiiu dc credit,
alaturi de ceielalte costuri convenite de parfi.
Aprcciaza Curtea c3, in prezonta cauza, Hind vorba despre un contract de credit, adica
de nn tip de contract de imprumut de consumafie cu dobanda, se aplica principiul
nominalismului monetar, instituit dc art. 1578 din Codul civil de la 1864,
Acestc prevederi legale sunt incidentc in cauza fata de data incheierii inlre parti a
convenfiei de c red it antcrioam intrarii In vigoare a nouhii Cod civil (1.10.201.1) §i in raport de
dispoziiiile art. 102 alin.(l) din Legca nr.71/2011,
Conform art, 1578 din Coditl civil de la 1864,,,Obiigatia ce rezultd din un imprumut in
bani este ioldeauna pentru aceeasi sumit numeric^ arcitatd in contract, huamplcmdu-se o
sparire. mu o sc'Mere a pretului monedelor, fnainte de a sosi epoca plaid debitorid trebuie sd
rest itme sitma numerica imprumutatd si nu e.ste obligat a restitui aceasta sumd deceit in
spedile qfldtoare in curs in momentul plain''.
Asadar, principiul nominalismuhti monetar are o rcglcmcnlare legala, as 1I'd incat
clauza contractual a privind rambursarea creditului in moneda in care a fost acordat/riscul
valutar si snportarea de imprumutal/ codebitor a evcntualelor diferenfe de curs valutar nu
poate fi considerate ca afecland interesele economice legitime ale apelanjilor-reclamanfi.
Nici o prevedere legala nu eonsacra dreptul unei persoanc imprumutate de a restitui
imprumutul cu mcalcarea principiului nominalismului monetar.
Curtea tnai retine ca, prin clauza reJ'eritoare la riscul valutar, ttu a tost afectata situajia
juridica a imprumutatiior, acestia netiind pu$i intr-o pozilic mai pulin lavorabila in raport cu
cea prevSzuta de dreptul national.
In acest sens, trebuie observat ca nici la momentul incheierii contractelor de credit nici
in prezent nu cstc interzisa acordarea creditelor in franci elve|icni, astfei ca nu pottle li
considerate ilicit3. detinerea m portofoliu dc eaire banca a unor astfei de credite.
Totodata, chiar daca nu ar ti fost stipulate in contract clauza conleslata, principiul
nominalismuhti monetar prevazut de art. 1578 din Codul civil de la 1864 impune restituirea
sumci imprumutate in aceeasi moneda (suma numerica indiferent de variajia monedei).
In aceeasi online dc idei, evidenjiaza Curtea c3, in hofdrdrea Curfii de la Luxembourg
din data de 20.09.2017, pronunfatd in cauza (2-186/J6 - care, potrivit dispozitiilor
constitutionaic $i ale Tratatului de aderare a Romanic! laU niunca Europeans, este obligatorie
pentru in sta n ce rationale-, s-a araial ca prirna etapS in analiza caracterului abuziv al clatizci
dc rise valutar este aceea de a verifica daca acca clauza nu face altceva decat sft reflecte
principiul nominalismului monetar eonsacrat la art. 1578 din Codul civil roman, astfei incat, in
tcmeiul art. 1 alin.(2) din Directive 93/13. clauza menjionata nu ar intra in domeniul de
aplicare al acestcia.
Relevante in acest sens sunt considerentele de la paragrafele 27-31 din hotararea
amintita mai sus, conform carora:
„27. In aceasta privinta, trebuie aminlit ca arlicolu! 1 alineatul (2) din Directiva 93/13
instituic o excludere din domeniul de aplicare al accsteia, care vizeaza clauzele care reflects
actele cu putere de lege sau normele administrative obligatorii (Hotararea din 10 seplcmbrie
2014, KuSionovS, C-34/13, KU:C:2014:2189, punctul 76, precum §i, in acest sens. HotSrarea
din 21 inartic 2013, RWE Vertrieb, C-92/11, nU:C:20!3;180, punctul 25).
28, Curtea a statuat deja ca aceasta excludere presupune tndeplinirea a dona conditii.
Pe dc o parte, clauza contractual it trebuie sS retlecte un act cu putere de lege sau o norma
administrative, iar pc dc alia parte, actul sau norma respective trebuie sa fie obligatorie
(Hotararea din 10 septembrie 2014, Kusioiiova, C-34/13, EU:C:2014:2189, punctul 78).
29. Astfei, pentru a stabili dacS o clauzS contractuaia este exelusa din domeniul
de aplicare al Directive! 93/13, revine instanfei nation ale sareina sa vcrifice daca aceasta
clauza reflects prevederile din d reptul national care sc aplica intre parfile contractante
independent de alegerea lor sau pe cele care sunt de n atu ra supletivS si, prin urm are,
aplicabile ope legis. cu alte cuvinte ill lipsa nnni acord diferit nitre pflrfl in aceasta
43
pi’ivinfS (a se vedea in acest sens llotararea din 21 martie 2013, RWJE Vert rich. C-92/11,
EU:C:2013:180, punctul 26, §i Hotatarea din 10 septembrie 2014, Kusionova, C-34/13,
EU;C:20I4:2189, pimcfu! 79). '
30. In spetS. dupa cum a sublinial avocatul general la punctul 59 din concluzii, revine
instamei dc triraitcrc sarcina de a aprecia, tinand seama de nature, de economia gcncrala si de
prevederile contractelor de imprumut in discu|ie. precum fi de cuntcxiul juridic si factual in
care se inscriu aces lea din urma, daca clauza in di sen tie in litigiul principal, potrivit careia
credit ul trebate rambursat in aceeasi mam da in care a fast acordat, veil eel a actele sau
normele obligatorii ale dreptului national in sensul articoiului 1 alineatul (2) din Directiva
93/13.
31, Procedrind la verificarile mentionate necesare, instanta najionala trebuie sd tin a
seama de faptul ca, avand in vederc in special obiectivul directive! respective, mai precis
protcctia consumatorilor tmpotriva clauzelor abuzive inserate in contraetclc ineheiate de
profesioni$ti cu consumatorii, excep{ia instiluita la articolul 1 alineatul (2) din aceeasi
direcliva este de stricta in terp retare (a se vedea in acest sens Motararea din 10 septembrie
2014, Kusionova, C-34/13, FU:C:2014:2189, punctul 77).”
Or, procedand la verificarea evocata mai sns, constats Curtea ca, clauza ee
reglcmcntcaza, riscul valutai, constituie o reflectare a prevederilor an. 1578 din Codul civil de
la 1864. norme cu caracter supletiv.
In aeelasi sens, trebuie stibliniaf ca a decis si Curtea Constitutional;!, in considerentele
deciziei nr.62/2017 [considerente care, ca dispozilivul deciziilor Cur|ii Constitnponale. sunt
general obligator^, potrivit dispozifiilor art. 147 alin. (4) din Constitute, se im puu cu
aceeasi forfa tu tu ro r subicctelor de drept, a$a cum a statuat instanta de contencios
constitutional in repetate randuri (de excmplu, pet.35 al deciziei nr. 794 din 15.12.2016 ori
pet.52 in fine al deciziei nr. 392 din 6.06.2017)].
Astfel, la paragrafele 37 §i 38, instan|a de contencios constitutional a menponat ca:
„37, Textul legal (nota redactorului: art. 1578 din Codul civil de la 1864) are caracter
supletiv, astfel cci pdrfile an posikilitatea set deroge de la principiul nominalismuhii, daca se
intriwejte acordul de vainlet in acest sens. Cu alte cuvinte, principiul nominalismuhii nu se
aplicd aeehti contract in care pdrfile au conventt in mod expres sd Mature incidenfa normei
din Codul civil sau acelui contract in care pdrfile au convemt in mod indirect derogarea de la
acest principiu. iniroduednd o clauza contract uald de indexare, al edrei scop este mentinerea
valorit reale a obligatiilor pe tot timpul executdrii lor. in cazul in care contractu! mi cuprinde
clauzele derogatorii menfUmate, devine incidenfa norma de drept comim in aceasid matetie,
respectiv art. 1578 din Codul civil din 1865 sau art. 2164 alin. (2) din non} Cod civil.
38. hi viriutea principhdui nominalisnmlui monetary suma acordata cu tltlu de
im prum ut trebuie m titu ita m tocm ai, iudiferent de valorizarea sau devalorizarca
acesteia. Designs cd la aceastd sumd, potrivit convenfiei par filar, urmeaza a fi addugate
surnele care reprezinid cosiurile asociate cu acordarea creditului - dvbdnda ft comisioanele
prevdzute in contract.
Acelap principiu se aplicd in cazul concret al contractului de credit (care nu
reprezinid altceva deceit un lip de contract de imprumut de cornumafic, cu dobdndd), atat a
vreme cat acordarea creditului in momdd strdind este permisd conform reglementdr/lor
legale si cata vreme imprumutatui are ohligafia de a rest it ui lucruri de aceeasi cant state si
calilate.
C lauza contractual^ care prevede ca ram h u rsarea creditului urmeaza sa sc
realizcze in moneda in care a fost contractat crcditul, cbiar si in condifiile
aprecierii/deprecieru acestei monede comparativ cu moneda nafiomild, reprezinta o
transpuriere a legii in domeniul contractual, adieu a principiului nominalssimilui nionctar,
niciun act normativ neinterziednd acordarea ft rambursarea crediielor in moneda strdind.''
(sublinierea redactorului).
Ca norma cle la art. 1578 din Codul civil dc la 1864 reprezinta o norma obligaforie
pentru parti, daca accstca nu prevad in contract altceva, rezulta cu evidenta si din
44
considcrentul 13 in fine al Directive! 93/13, conform cAruia Jornndarea „acte cu putere de
lege sou norme administrative obligator!;" din ariicolul l alineatul (2) se referd si la normek
care, in confonnitate cu legea, se aplica intre. parfik conlractante. cu conditio sd nu se ft
Uistituit alte acordurT.
Prin urmare, concluzioncazA Curtea cii, avand in vedere ca, clauza ce reglementeazd
risen} validor refieetd un act cu putere de lege, care este obligatoriu, ca este exclusa de art-1
alin.(2) din Direeiiva 93/13 si respectiv dc art.3 alin.(2) din Legea nr. 193/2000 din domcniul
dc aplicare al acestor norme de prolecpe, cu consecinja cA mi poate ft analisat pe fond
caracterul abuziv al acestei clauze.
Cu privire la apehdpromovat de apelanta-parata BANCPOST S.A
Curtea, constate ca apehd declarat de apelanta panda nu este fondat, fata de
considerentele care sucecd:
Referilor la primal motiv de apel p aniline exeepfiei iipsei de obicct a aepunii
formulate dc ANPC privind constatarea caracterului abuziv a clauzci prev. de art. 4.5 p pe
fond respingerea acestei clauze cu anularea sanepunii amenzii p anularea in totalitate a
procesului verbal dc eontravenpe, aceasta este de fapt o aparare de fond.
Perioada pentm care s-a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei in discupe
are in vedere intervalul pana la data incheicrii actelor adifionalc potrivit dispozipilor OUG
50/2010, avand in vedere cA, dc ia accst din urma moment, meeanismui dobanzii a fost
esenpal modificat si exists p alte rapuni, pentm care nu se mai poate repne caracterul abuziv
al clauzelor privind dobanda.
Astfel. incheierca accstor convenpi ulterioare presupune exprimarea unei noi
maniiestari dc voinja a parplor, fiind modificate aspectc esenpale in raport cu eontraciul
inipal (inlocuirea unora dintre subiectelc de drept impale, excluderea unor clauze. schimbarea
mecanismului de revizuire a dobanzii, introducerea unor noi dispozipi).
Din actul adiponal nu rezulfa ca a fost incheiat p in vederca renunfarii de catre
reclamanp la pretenpilc aferente perioadei in care s-a executat eontraciul inipal. astfel ca
prezenta cerere nu este lipsita de obicct in ccea ce privepe perioada anlerioara datei inebeierii
actului adiponal, cu atal mai mult cu cat caracter abuziv antrencaza si sanepunea nulitapi
absolute, care are un elect retroactive
Refcritor la exceppa pulcrii de lucru judecal invocata de catre apelanta-parata la
teimenul de judccata din data de 12 septembrie 2018 deoarcce printr-o Decizia cu nr. 1612
din 10-10-1017 a Curpi de Apel Bucurepi s-au respins in integralitate argumentelc aduse de
consumalor. Ulterior apelanta-parata a aratat ca nu a invocat o exeeppe ci doar a vrut sa arate
ca instanja dc fond face distinepe intre autoritatca de lucru judccat p prezumpa puterii dc
lucru judecat. Curtea constata ca nu exista putere de lucru judccat cu privire la decizia mai sus
menponatA, dcoarece clauzelc privind dobanda au o formulare diferita astfel ca urmeaza a li
analizatA ca o aparare de fond.
Avand in vedere faptul cA motivul dc ape! cu referire la clauza prcvAzuta de art. 4.5
din contracted de credit p
a fost comun color doua apeiante, motivarea mat sus menpuncua za ft reilcratA.
Deoarcce s-a constatat ca Hind abuziva clauza 4.5 sc va respinge pe cale d e consecinja
p m otived de apel privind anularea sanepunii amenzii dispusa de instanja dc fond p anularea
in totalitate a procesului verbal de contravenpe cu nr. 0687120/21.04.2015.
Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul an. 480 epe admite apclul dcclaral de
cAtre apelanta-reclamantA AUTORITATCA NAflONALA PENTRU PROTECTIA
CONSUMATORILOR trnpotriva sentinjei civile nr, 7696 din 15 decembrie 2016 pronunfata
de IVibunalul Bucuresti - Secpa a Vl-a Civila, in dosarul nr.20993/3/2015*. respinge apclul
formulat de BANCPOST S.A, impotriva sentinjei civile nr. 7696 din 15 decembrie 2016
prorumfata de Tribunalul Bucuresti - Secpa a Vi-a Civila, in dosarul nr.20993/3/2015*, ca
nefondai. Schimba in parte sentinja aiacatS in scnsul ca conslatA caracterul abuziv p nulitatea
clauzelor care au formularea cedi prev. la art. 4.5 din contracted de credit cu nr. TIL

45
 §i din cciclaltc contracte
de credit in curs de executare. Menjine in rest celeiaite dispozijii ale sentinjei apeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMKLE LEGII
DECIDE

Admite apclul dcciarat de catrc apcianta-reclamanta AUTOR1TATEA NAJ'IONALA

PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR cu sediu! in Bucure$ti, bd. Avintorilor, nr.72,
sector l,impotriva sentinjei civile nr. 7696 din 15 decembrie 2016 pronimjata de Tribunalul
Bucure§ti - Secjia a VI-a Civiia. in dosarul nr.20993/3/2015*.
Respinge apelul formulat de BANCPOST SA apelanta-p&ratS BANCPOST S.A. cu
scdiui in Bucurc$li, bd. Dimilric Pompeiu, nr.6A. sector 2, impolriva senlinjei civile nr. 7696
din 15 decembrie 2016 pronunfata de Tribunalul Bucure§ti ~ Sccjia a Vl-a Civiia. in dosarul
nr.20993/3/2015*, ca nefondat,
Schimba In parte sentinja atacala in scnsul ca constata caracicrul abuziv nulitatca
clauzelor care au formularea celei prev. la art. 4.5 din contractele de credit cu nr. TIL
§i din celeiaite contracte
de credit in curs de executare.
Menjine in rest celeiaite dispozijii ale sentinjei apeiate.
Dcfinitiva.
Pronunjata in <>edin|& pubiicd astSzi, 03.10.2018.

PRESHD1NTE JUDRCATOR
Lidia Daniela Ghindar Eugenia Alina Pancscu

GREFIER
Georgians Mihalache

46