BIOFIZICA CURS 9

ULTRASONOGRAFIE GENERALA (ECOGRAFIE)

Ce este ecografia medical?
Ecografia medical este o metod imagistic medical de diagnostic bazat pe
ultrasunete, folosit pentru a vizualiza diferite structuri (ca muchi, tendoane,
organe interne). Ecografia permite deteminarea dimensiunilor, evaluarea
structurii interne a organelor i evidenierea unor leziuni, pe baza imaginilor
obinute n timp real, frecvenele folosite n scop diagnostic fiind ntre 2 i 18
Mhz.
Ultrasunetele sunt unde sonore cu frecvena mai mare dect limita superioar a
auzului uman (>20 kHertzi) care pot penetra un mediu i pot fi folosite pentru a
msura caracteristicile undei reflectate, oferind detalii structurale interne ale
mediului respectiv sau pentru a administra energie n mod intit pe diferite organe
i esuturi.
Ecografia este folosit de mai bine de 50 de ani i a devenit una dintre cele mai
larg utilizate unelte diagnostice n medicina modern. Din punctul de vedere
tehnologic este ieftin i portabil, prin comparaie cu alte metode imagistice
precum tomografia computerizat sau rezonana magnetic nuclear. Ecografia
este i o metod sigur deoarece nu utilizeaz radiaii ionizante mutagene, care pot
duce la rupturi cromozomiale i favoriza apariia cancerului.
Ecografia este util multor ramuri medicale. n anestezie, ea permite ghidarea
acului pentru injectarea anestezicelor locale, lng plexurile nervoase. n
cardiologie permite diagnosticul unor afeciuni precum insuficiena cardiac
(dilatarea unor compartimente ale inimii), valvulopatii (funcia defectuoas a
valvelor inimii); medicina de urgen folosete ecografia pentru a confirma sau
exclude urgene medicale de tipul tamponadei cardiace sau hemoperitoneului.
Imaginile ecografice ale organelor interne permit medicilor gastroenterologi i
internitidiagnosticarea unor boli hepatice (ciroz, steatoz, cancer hepatic),
pancreatice (chisturi, pancreatit cronic, tumori), biliare (calculi biliari,
colecistit, colagiocarcinom), renale (calculi, tumori) sau splenice.

n ginecologie ecografia permite vizulizarea i evaluarea uterului i ovarelor i

afeciunilor acestora (ovar polichistic, fibrom uterin), iar n obstetric permite
monitorizarea dezvoltrii normale a ftului i detecia unor malformaii
congenitale.
Medicii urologi pot diagnostica afeciuni ca adenomul de prostat pe baza
ecografiei, iar neurologii pot evalua fluxul sanguin n artere de importan major
(ex. carotide) la pacieni cu risc cardiovascular crescut.
Ecografia poate fi utilizat i n scop intervenional, n ghidarea biopsiilor
(prelevare de esut din diferite organe), n evacuarea unor colecii sau injectarea
unor substane cu scop terapeutic (antibiotice, citostatice), n tratamentul unor
tumori prin energie termic intit (ultrasunete de nalt energie), litotripsie
(spargerea calculilor), tratamentul cataractei (facoemulsifiere) i chiar cu efect
procoagulant.
Cnd este un pacient pregtit pentru ecografie abdominal?
Pregtirea pacientului pentru ecografie abdominal const n post alimentar
(inclusiv buturi acidulate i cafea) cu cel puin 6 ore nainte de investigaie, astfel
ca stomacul s fie gol i coninutul gazos intestinal s fie redus, permind
vizualizarea adecvat. Este indicat s se bea 1-1.5 litri lichide (apa plat, ceai).
Cu 24 de ore nainte, nu se consum dulciuri, se evit alimente care pot fermenta
(fructe, lapte), iar cina din ziua precedent trebuie s fie uoar i s nu fie servit
mai trziu de ora 18:00-19:00. n cazul n care suntei balonat, se recomand ca n
ziua precedent investigaiei s se administreze medicamente ca Espumisan sau
Sab simplex (1-2 tablete de 3ori/ zi sau 1 lingur n sear dinaintea examinrii i 1
lingur cu 3 ore naintea examinrii).
n cazul ecografiei pelvine, se recomand consumul a 1 litru de ap plat ntr-un
interval de 30 minute, cu o or nainte de investigaie; pacientul nu trebuie s
urineze, chiar dac exist aceast senzaie, astfel vezica urinar va fi plin i va
permite vizulizarea structurilor nvecinate (prostata, uter, ovare).
Pe pielea abdomenului pacientului se va aplica un gel special care favorizeaz
transmiterea ultrasunetelor. Ulterior se aplic i apas uor transductorul pentru a
se vizualiza imaginea zonei respective pe ecranul aparatului.

Transductorul i importana lui

Transductorul este un dispozitiv care transform un tip de energie n altul (n acest
caz transmite ultrasunetele i recepioneaz ecourile folosind efectul
piezoelectric). Transductorul conine cristale de cuar, care i schimb repede
forma atunci cnd se aplic curent electric. Schimbarea rapid de form sau
vibraia acestor cristale produce unde sonore care se exteriorizeaz. Similar, cnd
undele sonore sau de presiune lovesc cristalele, acestea emit curent electric.
Aadar, aceleai cristale pot fi folosite pentru a trimite i recepiona unde sonore.
Transductorul este conectat la un computer (o unitate central de procesare), care
realizeaz toate calculele i conine puterea electric pentru transductor; exist
butoane de control ale pulsului transductorului (care regleaz amplitudinea,
frecvena i durata pulsurilor), un ecran pentru afiarea imaginilor, un dispozitiv de
stocare a informaiilor, tastatur sau cursor i o imprimant.
Ecografia este o investigaie nedureroas, excepie fcnd cazurile n care exist
o afeciune (ex. calculi biliari, colecistit, pancreatit acut) cnd poate aprea
disconfort sau uoar durere la apsarea unei anumite zone cu transductorul.
Din punct de vedere fiziologic, energia ultrasunetelor are dou efecte poteniale i
anume: crete rspunsul inflamator i poate nclzi esuturile moi. Energia
ultrasunetelor produce o und de presiune mecanic prin esuturile moi, putnd
duce la formarea de bule microscopice i distorsiunea membranelor celulare,
modificnd activitatea intracelular i fluxurile ionice, dar aceste efecte sunt
minore. Totui, ultrasunetele folosite la intensitate mare, pot provoca expandarea
i colapsul unor colecii mici de gaz din fluidele sau esuturile corpului, fenomen
numit cavitaie. Acest fenomen nu se produce la nivelul de putere folosit de
aparatura modern n scop diagnostic.
Limitele ecografiei
Ecografia are i limite: nu penetreaz structurile osoase, calitatea imaginilor este
slab n cazul cnd se interpune gaz ntre transductor i organul de interes, datorit
diferenelor extreme de impedan acustic (de exemplu vizualizarea pancreasului
este dificil la cei cu balonare), adncimea de penetrare a ultrasunetelor este mai
mic la pacienii obezi i deci acurateea imaginii mai sczut, iar limita de
rezoluie este de 3 mm (nu poate detecta structuri mai mici de aceast dimensiune).

1.Ecografie abdominala generala (abdomen superior + abdomen inferior)

Ecografia abdominal sau ultrasonografia este o metod de diagnostic de mare
utilitate folosit cu succes la ora actual. Ecografia este util n diagnosticarea
bolilor care afecteaz organe n care, n mod obinuit, nu se afl aer- ficat, rinichi,
splin, vezic urinar, ovare, prostat, inim etc. Ecografia nu prezint utilitate n
bolile care afecteaza plmnii, creierul sau oasele.
Ecografia prezint avantajul c nu are contraindicaii, deoarece razele sunt din
punct de vedere fizic ultrasunete-sunete cu frecven att de nalt nct nu pot fi
auzite. Din acest punct de vedere, diametral opus acestei metode de investigaie se
afl radiografierea i computertomografierea, metode de analiz care folosesc raze
X i prezint unele restricii n folosire. Unele aparate de ecografie sunt portabile,
astfel c ecografia se poate efectua la patul bolnavului sau la domiciliu dac
situaia o impune.
Ecografia abdominal-recomandri
Ecografia abdominal este recomandat de medic pentru a afla cauza durerii
abdominale, a cuta, a msura un anevrism sau a monitoriza aorta, a verifica
dimensiunea, forma, densitatea i structura organelor. De asemenea, se poate face
pentru a evalua diferite probleme la ficat. Ecografia abdominal detecteaz calculii
biliari (litiaza biliara), inflamare a colecistului (colecistita) sau conducte biliare
blocate de o piatr sau dilatate de alte cauze inclusiv pancreatice.
Ecografia abdominal este necesar pentru a descoperi problemele rinichilor
pietre la rinichi, formaiuni tumorale, dar i afeciuni ale pancreasului i splinei.
Prin ecografia abdominal, specialistul afl dac o mas, n oricare dintre organele
abdominale, este o tumoare solid sau un chist umplut cu lichid.
Ecografia abdominal este folosit pentru ghidaj de plasare a unui ac sau alt
instrument n timpul unei biopsii sau poate face ghidajul acului n timpul unei
proceduri pentru a elimina lichidul din abdomen.
Ecografia abdominal- msuri pregtitoare
n vederea efecturii unei ecografii, pacientul trebuie s cunoasc anumite aspecte
deosebit de necesare pentru acurateea analizei.
Ecografia se poate face fr o pregatire prealabil numai n condiii de urgen. n
mod normal, este recomandabil s nu se mnnce cu cel puin 6 ore nainte i
trebuie consumate numai lichide negazoase. Pentru obinerea unor imagini de i
mai bun calitate n ecografia abdominal este indicat ca, n preziua examinrii,

pacienii s ia 1-2 plicuri de SMECTA dizolvat n puin ap. Pentru buna

vizualizare a abdomenului inferior este bine ca vezica urinar s fie plin-pacienii
s nu urineze un timp nainte de examinare. Desigur c, n funcie de organul sau
organele examinate, exist indicaii specifice. Astfel, la diabetici se recomand o
diet lichid, iar pentru investigarea vezicii biliare este necesar o diet total
pentru o diagnosticare exact. Pentru examinarea pelvisului, pacientul trebuie s
consume 5-6 pahare de lichide, cu aproximativ o or nainte de examinare. Astfel
vezica urinar este plin, iar vizualizarea uterului i a ovarelor este corect,
eventualele chisturi de dimensiuni mici sau o sarcin mic fiind uor de observat.
Efectuare ecografiei abdominale
Testarea este efectuat de un medic specializat n executarea ecografiei i
interpretare imaginilor ecografice. Pacientul va sta ntins pe pat, iar pe abdomen se
va aplica un gel care are menirea de a mbunti calitatea transmiterii undelor
ultrasonore.
Transductorul-o mic sond ecografic, este presat pe abdomen, fiind mutat
nainte i napoi peste organele examinate. Pe un monitor video poate fi
observat imaginea organelor i a vaselor de snge. n funcie de organul urmrit,
pacientul va trebui s stea ntr-o anumit poziie, nemicat. Pacientului i se poate
cere, ca la un moment dat, s trag aer n piept i s-l rein cteva secunde n
timpul scanrii. Este posibil s fie necesar chiar o inspiraie profund. Examinarea
dureaz 20- 40 de minute, iar apoi medicul va trece n buletinul ecografic
informaiile obinute.
Ecografia abdominal-interpretarea rezultatelor
Pentru o ecografie abdominal normal mrimea i forma organelor aflate n
cavitatea abdominal- ficat, splin, pancreas, rinichi, suprarenale- apar de mrime
i textur normale. Nu este gsit lichid liber n abdomen. De asemenea, diametrul
de aorta este normal, nu este vzut anevrism, grosimea de perete a colecistului este
normal, calibrul ductelor biliare dintre colecist i duoden este normal. Nu sunt
gsii calculi biliari. Rinichii scanai apar n form de boabe de fasole, nu au pietre,
nu exist blocaj la sistemul de excreie.
Ecografia abdominal anormal nregistreaz inflamaii, infecii sau alte boli,
un organ poate fi mai mic dect n mod normal, din cauza unei rni sau inflamaii
cronice. Un organ poate fi mpins n afara locaiei sale normale din cauza unei
creteri anormale de vecintate care apas asupra sa. De asemenea, orice cretere
anormal poate fi observat ntr-un organ sau prezena lichidului n cavitatea
abdominal.

O ecografie abdominal poate nregistra diametrul mrit al aortei sau un

anevrism, ficatul poate aprea anormal, colecistul cu pereii ngrosai. De
asemenea, cile biliare principale pot fi dilatate din cauza unui blocaj sau o
piatr poate fi vzut n interiorul colecistului. Rinichii sau tuburile de drenaj de
urin de la rinichi la vezica urinar pot fi dilatate. O zon de infecie sau un chist
umplut cu fluid poate aprea la scanarea structurii organelor.
Ecografia abdominal poate fi compromis
Rezultatul ecografiei abdominale poate fi neconcludent din cauza gazelor
intestinale, prezena unui material de contrast n stomac sau intestine,
dac pacientul nu a stat nemicat n timpul testului sau nu s-a conformat cerinei de
a inspira i a ine cteva secunde aerul n piept. De asemenea, obezitatea extrem,
lipsa de lichid n vezica urinar, rana bandajat sau deschis n zona de examinat
pot compromite analiza.
Ecografia nu are contraindicaii i este chiar recomandabil s se fac de cel puin
una sau de dou ori pe an.
Ecografia abdominalmsoar organele, arat forma lor, dar nu d informaii
despre funcionarea lor. n aceste condiii, diagnosticul se stabilete innd cont i
de alte examene sau analize de laborator. Metoda nu poate detecta structuri foarte
mici, limita de rezoluie fiind valabila pentru structuri mai mici de 3 mm.

2.Ecografia mamara
Ecografia de san sau ecografia mamara foloseste undele sonore pentru a oferi o
imagine a tesuturilor din interiorul sanului. In timpul ecografiei mamare nu se
folosesc raze
X sau
alte
tipuri
de
radiatii
potential
nocive.
Cu ajutorul ecografiei mamare poate fi vizualizat, in detaliu, interiorul sanului,
inclusiv zona din vecinatatea peretelui toracic, care este mai greu de analizat prin
intermediul mamografiei.

Rolul ecografiei mamare

Cu ajutorul ecografiei mamare se pot adauga informatii importante la rezultatele
altor teste, cum ar fi mamografia sauimagistica prin rezonanta magnetica, deoarece
investigatia poate furniza informatii care nu pot fi obtinute cu ajutorul unei
mamografii.
O ecografie de san se poate face in oricare din urmatoarele situatii:
- cand sunt prezente simptome cum ar fi durere, umflaturi, roseata la nivelul
sanului
- cand se depisteaza un nodul la nivelul sanului in urma autoexaminarii sau a unui
control medical.
- pentru a se constata daca un nodul al sanului contine lichid sau daca este solid.
Un nodul in care nu se afla lichid sau care contine particule plutitoare ar putea avea
nevoie de mai multe teste.
- pentru a se aprofunda rezultatele anormale ale unei mamografii.
- pentru a se analiza tesutul mamar al femeilor tinere, intrucat tesutul mamar al
acestora este deseori mult mai dens iar mamografia nu poate furniza prea multe
detalii.
- ca tehnica de ghidaj in timpul introducerii unui ac sau a unui alt instrument pentru
a se drena un chist sau puroi, pentru a se recolta o mostra de tesut mamar (biopsie)
sau pentru ghidaj pe parcursul interventiilor chirurgicale de la nivelul sanului.
- pentru diagnosticarea cauzelor modificarii in dimensiune a unui chist
- pentru a se constata cat de mult s-a extins cancerul de la nivelul sanului
- pentru a se verifica sanatatea sanilor in cazul in care o femeie are implanturi de
silicon mamar sau sani cu o densitate ridicata. In aceasta situatie, prin mamografie
nu se pot vizualiza anumite tesuturi ale sanului.
Realizarea ecografiei mamare
Pacienta va fi rugata sa se dezbrace de hainele din partea de sus a corpului si sa isi
scoata eventualele bijuterii din jurul gatului. I se va aplica pe sani un gel, pentru ca
traductorul sa poata oferi imagini cu ajutorul undelor sonore. Imaginea tesutului
mamar poate fi vizualizata pe un ecran si poarta denumirea de sonograma sau
scanare cu ultrasunete.
Ecografia mamara dureaza de obicei intre 15-30 de minute, insa ar putea fi necesar
mai mult timp in cazul in care se va face o biopsie sau daca se va face un examen
mai amanuntit al sanului.

Pacientei nu i se va face ecografia mamara intrucat rezultatele nu vor fi relevante,

daca este prezenta o rana deschisa la nivelul sanului.
Beneficii versus riscuri
a) Beneficiile ecografiei mamare sunt:
- majoritatea tipurilor de investigatii care folosesc ultrasunete sunt neinvazive si
nedureroase
- ecografia este disponibila pe scara larga, este usor de utilizat si este mai putin
costisitoare decat alte metode imagistice
- pe parcursul ecografiei mamare nu se utilizeaza radiatii ionizante
- scanarea cu ultrasunete ofera o imagine clara a tesuturilor moi care nu pot fi
vizualizate bine ca urmare a radiografiei, de exemplu
- ecografia ofera o imagine in timp real, ceea ce o transforma intr-un instrument
potrivit pentru ghidare in cadrul procedurilor minim invazive, cum ar fi
biopsia, aspiratia cu ac fin
- ecografia mamara ajuta la detectarea si diangosticarea unei afectiuni a sanului,
care nu poate fi interpretata intr-un mod adecvat doar prin intermediul
mamografiei.
- utilizarea ultrasunetelor este utila pentru analizarea amanuntita a lobulilor de
grasime sau a chisturilor benigne.
b)Riscuri - Pentru stabilirea diagnosticului standard formulat cu ajutorul ecografiei
cu ultrasunete nu sunt implicate efecte nocive asupra oamenilor.
Rezultate
Sus
Ecografia mamara foloseste unde sonore care contribuie la formarea unor imagini a
tesuturilor din interiorul sanului. Medicul specialist poate interpreta ecografia
mamara imediat dupa test, iar rezultatele complete sunt disponibile in general, in
maxim 1-2 zile.
- Daca ecografie mamara este normala, medicul va specifica faptul ca tesutul
mamar este normal, iar daca investigatia se face la ambii sani, tesutul trebuie sa
aiba aspect similar.
- Daca ecografia mamara este anormala, medicul va semnala prezenta unor
noduli. Nodulii umpluti cu lichid au foma uniforma, iar formatiunile care nu contin
lichid sunt chisturi. O data depistati nodulii si chisturile, nu mai sunt necesare si
alte investigatii, decat in cazul in care chistul contine particule.

3.Ecografia de sarcina
Avantajul major al acestei metode este faptul ca nu este invaziva, e nedureroasa si
permite obtinerea de informatii in timp real. Exista doua modalitati prin care se
poate efectua ecografia de sarcina: transabdominal (pe abdomenul pacientei) si
endovaginal (prin vagin).
1.Ecografia in primul trimestru de sarcina (pana la 12 saptamani):
Calea endovaginala este metoda cea mai recomandata pentru studiul uterului si a
continutului acestuia in primul trimestru de sarcina. Ea permite vizualizarea
precoce a embrionului precum si a altor structuri embrionare. Examinarea se face
cu vezica urinara golita pentru ca o vezica urinara plina poate modifica pozitia
normala a uterului si a ovarelor.
Ce informatii ne aduce ecografia in primul trimestru de sarcina?
confirma prezenta sarcinii. Embrionul poate fi observat si masurat de la 5
saptamani si jumatate de sarcina;
- estimeaza varsta gestationala (varsta sarcinii). La paciente care nu pot dezvalui
cu precizie data ultimului ciclu menstrual trebuie facute masuratori ale embrionului
cat mai precoce pentru stabilirea corecta a varstei sarcinii;
- stabileste viabilitatea sarcinii (daca embrionul este viu);
- stabileste daca sarcina este situata intrauterin (in interiorul uterului) sau
extrauterin (in afara uterului).
- in caz de sangerari vaginale in primul trimestru de sarcina, stabileste daca sarcina
se dezvolta normal sau daca avem de-a face cu o patologie asociata: prezenta de
hematoame in jurul sacului ovular (cheaguri de sange) care pot duce la avort
spontan (pierderea sarcinii).
2.Ecografia in trimestrele II si III de sarcina.
Incepand cu trimestrul II de sarcina (dupa 12 saptamani) metoda cea mai folosita
de efectuare a ecografiei este transabdominala. In practica, prima ecografie

importananta de trimestru 2 se face intre 20 si 22 de saptamani. Scopurile acesteia

sunt:
- depistarea posibilelor malformatii fetale;
- depistarea intarzierii de crestere intrauterina (fatul nu creste suficient);
- verificarea datei probabile pentru nastere.
In trimestrul III (dupa 28 de saptamani) cea mai importanta este la aproximativ 32
33 de saptamani. Obiectivele urmarite sunt:
- in principal aprecierea starii de sanatate, a cresterii si maturitatii fetale;
- reverificarea morfologiei fetale (studiul dezvoltarii organelor fetale);
- localizarea placentei.
Un alt rol foarte important al ecografiei in sarcina este faptul ca permite efectuarea
unor investigatii mai invazive cum sunt amniocenteza (prin care se recolteaza
lichid amniotic) si biopsia de vilozitati coriale (prin care se recolteaza fragmente
din placenta) acestea fiind necesare in stabilirea diagnosticului unor anomalii
genetice (sindrom Down, Edwards). Tot cu ajutorul ecografiei se efectueaza dublul
test intre 11 si 13 saptamani si triplul test intre 16 si 18 saptamani, pentru
detectarea riscului de sindrom Down sau Edwards.
Tehnica ecografiei in sarcina
Pacienta va sta intinsa pe masa de examinare, iar pentru examinarea
transabdominala medicul va aplica un gel pe abdomen care va permite propagarea
ultrasunetelor apoi va plimba de-a lungul abdomenului sonda ecografica.
Ultrasunetele se lovesc de structurile corporale si de bebelusul din uter, iar sonda
ecografica receptioneaza undele care se intorc fiind recompuse intr-o imagine pe
un monitor. Zonele albe sau gri afisate infatiseaza oasele si tesuturile in vreme ce
zonele intunecate indica lichidul amniotic din jurul bebelusului. Aceasta examinare
nu este dureroasa, sonda ecografica putand crea o anumita presiune asupra
abdomenului insa aceasta nu reprezinta nici un disconfort. Daca sarcina este mai
mare de 18 saptamani, este posibil ca si bebelusul sa distinga unele vibratii care
insotesc procedura, fara a-l afecta in vreun fel. Examinarea endovaginala
presupune introducerea unei sonde ecografice in vagin, dupa aplicarea in prealabil
a gelului ecografic, aceasta nefiind o procedura dureroasa.

Nu exista un numar prestabilit de ecografii pe care o femeie insarcinata trebuie

sa il respecte. O ecografie suplimentara este indicata ori de cate ori se suspecteaza
o anomalia a sarcinii.
In practica, prima ecografie este indicata la 7 saptamani de sarcina pentru
confirmarea sarcinii, excluderea unei sarcini extrauterine, confirmarea prezentei
activitatii cardiace si stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii.
O a doua ecografie se efectueaza in saptamanile 20-22 de sarcina, pentru a
verifica prezenta unor posibile malformatii fetale, intrucat fatul este suficient de
mare pentru o evaluare atenta a anatomiei fetale de aceea se numeste si ecografie
morfologica. Sarcina multipla este evaluata cu precizie tot acum, se evalueaza
parametrii de crestere ai bebelusului, se determina pozitia placentei si sexul
bebelusului.
Multe centre efectueaza o ecografie si intre 11-14 saptamani de sarcina pentru a
determina grosimea translucentei nucale (pliul cefei)! si prezenta osului nazal fetal
ce ajuta la diagnosticarea sindromului Down. O noua ecografie poate fi
recomandata in saptamana 32 sau chiar mai tarziu pentru determinarea pozitiei
fatului, a greutatii, ritmului de crestere, se va verifica pozitia si greutatea placentei.
Unii medici efectueaza o ultima ecografie in saptamanile 39-40 de sarcina, pentru a
verifica cantitatea de lichid amniotic, greutatea si ritmul cardiac al fatului.
Numarul total de ecografii depinde de starea sarcinii; daca la o ecografie au fost
descoperite anumite anomalii, atunci sarcina necesita o evaluare suplimentara.
Ecografia Doppler
Este folosita pe scara larga pentru a evalua ritmul cardiac fetal, evaluarea starii de
sanatate a fatului in conditiile unei restrictii de crestere intrauterina, evaluarea
raspunsului fetal in stari ca hipoxia (aport redus de oxigen) sau anemia.
De obicei, ecografia Doppler investigheaza starea arterei ombilicale, arterelor
cerebrale medii fetale sau arterelor uterine materne.
Utilizarea maparii prin colorarea fluxului sangvin poate descrie in timp real
circulatia sangelui prin vasele de sange fetale, directia fluxului fiind reprezentata

de diferitele culori utilizate. Facilitatile Doppler sunt parte integranta a oricarui

aparat modern de ecografie, astfel pacientul nu trebuie sa fie conectat la un alt
dispozitiv pentru investigarea Doppler.
Ecografiile 3D si 4D
furnizeaza informatii tridimensionale (lungime, latime si inaltime respectiv timp
pentru 4D) a ceea ce dorim sa examinam. Folosesc acelasi tip de ultrasunete ca si
ecografia 2D, insa reflectate in mai multe unghiuri. Sonda ecografica scaneaza o
serie de imagini ale subiectului, iar computerul le proceseaza si reda o imagine
tridimensionala, adesea impresionanta pentru parinti, fiind posibila crearea unei
legaturi psihologice intre parinte si viitorul nou nascut.
Avantajele acestei metode sunt indiscutabile: anomalii congenitale mai greu
detectabile prin metoda clasica, cum ar fi spina bifida, palatoschizis (gura de lup),
polidactilia (degete in plus) pot fi vizibile mai bine ca urmare a ecografiei 3D.
Exista unele impedimente in obtinerea unor imagini satisfacatoare, cum ar fi:
pozitia fatului, cantitatea de lichid amniotic, gradul de obezitate matern, calitatea
imaginii depinzand si de abilitatea ecografistului.
Pentru obtinerea unor imagini superioare calitativ, perioada optima recomandata
pentru efectuarea ecografiei 4D este intervalul 26-32 de saptamani.