Sunteți pe pagina 1din 12

Procesorul

DATA: 14.01.2020

DISCIPLINA : INFORMATICA

NUME: GHEORGHE ALEXANDRU GABRIEL

SPECIALIZARE : Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism


Procesorul CPU
Procesorul sau CPU (Central Processing Unit) este creierul
calculatorului. E cel mai important component din calculator. El
"gandeste" si construieste toate datele.

Cel mai important aspect la un procesor e viteza, mai specific frecventa


lui, care se masoara in GHz (gigahertzi). Cu cat are frecventa mai mare,
cu atat mai bine, deoarece cu atat "pulseaza" si "mananca" datele mai
repede. Un procesor actual are pana la 4 GHz (4000 MHz).

Arhitectura procesorului (forma lui interioara) e pe 32 de biti, sau pe 64


de biti, (sau mai vechi, pe 16 biti, 8 biti.).

Cei doi mari producatori de procesoare sunt Intel si AMD. Procesoarele


lor sunt foarte diversificate, de exemplu, Intel are foarte multe modele
printre care Celeron, Pentium, Core 2, Core i3, Core i7, Core i9, etc.
AMD are Phenom, Athlon, Sempron, Opteron, etc.
Cel mai rapid procesor la ora actuala (ianuarie 2020) fiind Core i9.
Cum functioneaza?
Procesorul primeste biti (0-urile si 1-urile) care apar fara sens de pe hard disk sau
din memorie (RAM) si le trimite inapoi pe ecran sau pe oricare mediu de stocare
dupa ce le-a aranjat intr-o forma ordonata pe care o intelegem, forma care este
dictata de instructiunile care au fost scrise de tipul care a facut programul.

Datele sunt luate din hard disk sau alte medii de stocare si sunt trimise in RAM de
unde le proceseaza. Apoi trimite rezultatul pe ecran prin placa video, sau sunetul
prin placa audio.

Procesorul "gandeste" totul din memoria RAM, deoarece este aproximativ de 1000
de ori mai rapida decat hard disk-ul, in cazul in care am putea pune hard-disk-ul in
considerare ca spatiu de procesare. Oricum, calculatoarele nu sunt construite sa
poata functiona fara RAM.

Procesorul primeste instructiunile de la programele din memorie si le proceseaza


intr-o cantitate de milioane pe secunda, instructiuni care au fost scrise de
programator linie cu linie. O instructiune are nevoie deun numar fix de cicluri
(adica de hertzi).

(o instructiune este o linie de cod dintr-un program, care e data procesorului sa o...
proceseze.
Bine, dar cum functoneaza la nivel mai profund?
Procesorul e constituit din mai multe unitati care se leaga intre ele. Fiecare unitate,
sector din CPU e specializat sa faca o anumita treaba. Procesorul nu e doar un chip
si gata. Procesorul e, de fapt... computerul, sa o luam pe aia dreapta.

In primul rand, unitatea care contine clock-ul sincronizeaza toate celelalte unitati
ca sa functioneze la unison, si pe acestea, cu northbridge. Clock-ul e cel care da
viata si sens procesorului, pentru ca acesta pulseaza curentul prin CPU in mod
inteligent, curent care e "filtrat" prin celelalte sectoare. Fara clock, procesorul ar fi
ca un balon spart, sau mai bine zis, ca o orchestra fara dirijor. Cand clock-ul
pulseaza, toate celelalte unitati se activeaza si fac ce au de facut atata timp cat au
curentul stabilit de clock.

In al doilea rand, are un decodor de instructiuni care face programul sa aiba sens,
ca sa-l poata executa.

Degeaba programul e smecher si inteligent daca procesorul nu-l converteste in


limbajul lui propriu, in setul propriu de instructiuni, ala frumos si compact cu care
procesorul se simte confortabil.

In al treilea rand are o unitate de logica si aritmetica, prin care instructiunile


decodate trebuie sa treaca sa fie executate in functie de scopul lor. Da, la urma
urmei deaia-i calculator fiindca calculeaza. Ce ar fi un calculator fara o unitate de
logica si aritmetica? Aceste numere se apropie cel mai bine de limbajul binar, de
nivelul electricitatii care e seva oricarui aparat electronic. Unitatea asta e puntea
dintre abstract si concret, pentru ca numerele sunt cele care ne gadila noua
simturile (mai bine zis frecventele, care se bazeaza pe numere).
Memoria Cache
Procesorul are o memorie interna de rezerva, care se numeste "cache"
(ascunzatoare, loc sigur).

Memoria cache e ca un sertar personal al procesorului in care acesta pastreaza


temporar datele marunte.

Sunt mai multe nivele de cache, si anume level 1, level 2 si level 3 (L1, L2, L3).
Fiecare nivel fiind mai "lent" pe masura ce "urca" (L1->L3), deoarece nivelul cel
mai de jos e cel mai apropiat de CPU.

Acest cache e mai precis o memorie RAM interna in procesor, pentru a nu cere nici
macar din RAM-ul principal tot timpul fisierele cu care se lucreaza frecvent.
Memoria Cache e de tip SRAM (Static RAM) mult mai rapida decat memoria
RAM normala (DRAM), dar e mult mai scumpa si de aceea vine in cantitati foarte
mici. De exemplu, daca deschizi frecvent un fisier, acesta este adaugat in memoria
cache a procesorului, astfel incat nu mai este nevoie sa-l ia de fiecare data din din
RAM-ul principal (sau de pe hard), pentru ca il are acolo. Ca data viitoare sa il
acceseze mai rapid.

Cu cat exista mai multa memorie cache, cu atat mai bine. Pentru ca cu atat mai
multe fisiere pot fi indexate in cache, si atunci lucreaza mai repede.

Exista cache de 64 KB, 128 KB, 512 KB... 2 MB, chiar si pana la 12 MB.

In cache datele sunt pastrate temporar. Se sterg in functie de cerintele procesorului


si de dimensiunile fisierelor.
Setul de instructiuni
Oricat de complex ar fi programul, oricate milioane de linii de cod fantastice ar
avea, oricate propozitii complexe, oricate cuvinte smechere sau ciudate vezi in
orice cod, totul se reduce la setul de instructiuni al procesorului de relativ cateva
cunvinte, adica la propriul lui cod incorporat. Nu conteaza cum, sau in ce limbaj
programezi calculatorul, totul se reduce la acel set de instructiuni, si anume:

Cu aceste instructiuni procesorul face totul. Codul sursa (ala scris de programator)
este transformat in acest set, apoi se executa programul. Procesorul nu stie
"cout<<i++", sau "for(int i=0;i<sizeof(x);i++)". Acestea sunt codurile omului,
programatorului, care sunt convertite in setul nativ de instructiuni al procesorului.

Procesoarele relativ noi* (1997) au un set de instructiuni multimedia, adica au in


plus cateva "cuvinte" dedicate pentru muzica, poze, video, pentru ca in ziua de azi
calculatoarele sunt folosite cel mai mult pentru asta.
*procesoarele exista din 1971, deci pana in 1997 calculatoarele au tins mult catre
sisteme multimedia.

Compatibilitate
Asigura-te ca placa de baza suporta procesorul pe care vrei sa-l pui. Te poti insela,
pentru ca procesoarele sunt foarte asemanatoare intre ele, iar un singur tip de
procesor (de exemplu i3) poate fi produs pentru mai multe tipuri de socket. De
aceea trebuie sa te uiti atent la detalii.

Tipuri de procesoare
In trecut, un procesor insemna un nucleu. Acesta era standardul, ca si cum ai zice
om cu un singur creier.

Dar treaba a devenit un pic mai "SF" in 2004 cand AMD a lansat primul CPU dual-
core. De atunci se pot categoriza procesoarele dupa numarul de nuclee:

Single Core - Procesor cu un singur nucleu

Dual Core - Procesor cu doua nuclee

Triple Core - Procesor cu trei nuclee

Quad Core - Procesoare cu patru nuclee (de exemplu Intel Core i7)

Octa Core - Procesoare cu opt nuclee

Procesoarele sunt produse pe/pentru mai multe tipuri de socket-uri (sloturi):

Procesoare 775 (Intel)


Procesoare 1151 (Intel)

Procesoare 1155 (Intel)

Procesoare 1156 (Intel)

Procesoare 1366 (Intel)

Procesoare 2011 (Intel)

Procesoare 2066 (Intel)

Procesoare AM2 (AMD)

Procesoare AM3 (AMD)

Procesoare AM3+ (AMD)

Procesoare AM4 (AMD)

Procesoare FM1 (AMD)

Procesoare FM2 (AMD)

Procesoare FM2+ (AMD)

Ce inseamna aceste numere (cel putin la procesoarele Intel)? Inseamna numarul de


pini/contacte. De exemplu LGA 775 inseamna ca procesorul are 775 contacte
metalice / slotul de pe placa de baza are 775 de pini.
Tipuri generale de socket (slot):
LGA (Land Grid Array)

PGA (Pin Grid Array)

In tipul LGA, pini sunt situati pe placa de baza si nu pe procesor, procesorul are o
suprafata neteda, avand doar contacte metalice. Acest tip se foloseste la
procesoarele Intel din 2002.

La tipul PGA, pinii sunt situati pe procesor. Aceasta metoda este inca folosita de
AMD (desi au inceput sa produca si ei procesoare LGA).
Istoria procesorului
Primul procesor a fost inventat de Intel in 1971, se numea Intel 4004 si continea 6
tranzistori (in comparatie cu procesoarele actuale care au sute de milioane de
tranzistori) si rula la o frecventa de 740 KHz. Acesta a fost urma de Intel 8008 in
1972, rula la o frecventa maxim de 800 KHz, iar apoi de Intel 8086 in 1978
(procesor al carui set de instructiuni este mostenit pana acum de procesoarele
moderne, x86).

In 1989 apare procesorul Intel 80486 (486), iar in 1993 apare primul procesor
Pentium, Pentium 1 care trebuia sa fie defapt 586, dar au vrut ca numele lui sa fie
marca inregistrata, iar 586 a fost prea banal.

(poza facuta la microscop)

Tot ce vezi acolo sunt grupuri de grupuri de grupuri de tranzistori, pusi cap la cap
sa formeze porti logice, puse cap la cap sa formeze functiile procesorului. Toate
cadrele si patratele pe care le vezi sunt grupuri specializate de tranzistori.
Diagrama unui procesor tipic:

Greseli comune:
Core 2... Dual Core... este acelasi procesor?

Nu. Dual Core si Core 2 sunt doua denumiri total diferite. Multi oameni se incurca
la treaba asta si sunt nedumeriti. Core 2 este o denumire de brand, ca si Pentium,
sau Celeron... insa Dual Core este un atribut, o chestie fizica, arata ca-i vorba de
procesorul care are doua nuclee. De exemplu Pentium Dual Core.

Core 2 este un procesor Dual Core.

S-ar putea să vă placă și