AGROTEHNICA

Procesul de producţie în agricultura

• Mijloc de producţie – Sol

• Munca Resursele naturale – factori edafici
• Capital -Clima (precipitaţii, temperaturi)
-Sol ( însuşiri fizice, chimice şi hidrofizice)
A
-Componenta biologică ( vegetaţie şi faună)
Producţie
B

C
fizică valorică
Nivelul producţiei – modul de utilizare al
resurselor
 Organizarea tritoriului exploataţiilor
agricole

A - stabilirea profilului (perspectiva de

producţie)

B – amplasarea şi dimensionarea
categorilor de folosinţă (cerinţe faţă de
sol,relief, climă şi regim hidric)
Folosinta / An 2001 2009 2015
C – organizarea teritoriului pe categorii
Arabil 9401,0 9422,5 9395,3
de folosinţă agricolă
Păşune 3421,4 3313,2 3272,2
1 - organizarea terenului arabil
Fâneaţă 15100,6 1528,0 1556,3
2 – organizarea terenului
plantaţiilor de vii şi pomi Vii şi pepiniere 267,4 215,4 209,4
3 – organizarea terenului Livezi şi pepiniere 251,0 205,2 196,9
pajiştilor Păduri 6605 6334,0 6387,0
Construcţii 628,2 703,3 758,3
Drumuri, căi ferate 389,8 389,8 389,8
Ape, bălţi 868,4 833,3 831,5
Neproductiv 494,3 474,5 495,4
SUPRAFAŢA TOTALĂ
23 839,1 23 839,1 23 839,1
 Organizarea terenului arabil (utilizarea optimă a resurselor)
Rotaţia culturilor într-un asolament de 4 ani
An S1 S2 S3 S4
I PORUMB SFECLĂ GRÂU RAPIŢĂ
Definiţie – activitate tehnico-
organizatorică managerială prin
II SFECLĂ GRÂU RAPIŢĂ PORUMB care se stabilesc dimensiunile,
II GRÂU RAPIŢĂ PORUMB SFECLĂ forma şi amplasarea unităţilor de
IV RAPIŢĂ PORUMB SFECLĂ GRÂU
lucru

Criterii de clasificare
Obiective:
1. Economice ( sa asigure producţii
ridicate şi profit cât mai mare) • folosirea raţională a terenului
prin aplicarea de măsuri de
conservare şi ameliorare;
2. Tehnice ( să permită un grad
ridicat de mecanizare) • asigurarea condiţiilor de
mecanizare;
3. Agrobiologice ( favorabilitatea ) • protecţia solului împotriva
factorilor de degradare;
• asigurarea condiţilor de
Dimensiunile
transport
solelor raţional, eficient şi cu
costuri minime;
Panta terenului (%0 Lungime (m) Lățime (m)
Sub 5 1500-2000 500-800
5-15 1200-2000 250-500
Peste 15 800-1600 150-300
 Tipuri de asolamente
a) Asolamente pentru culturi de câmp. In aceasta grupa de asolamente se includ urmatoarele culturi:
cereale, paioase, prasitoare, plante tehnice si leguminoase. Durata asolamentelor de câmp este de 3-6 ani si se
diferentiaza in raport cu sistemele de amenajare in:
- asolamente pe terenuri arabile irigate, in care culturile prasitoare si culturile cu plante tehnice sunt
preponderente: se dimensioneaza in corelare directa cu metoda de amenajare si cu schemele folosite la
mutarea aripilor de udare;
- asolamente pe terenuri arabile cu pante mici si neirigate, in care se includ si terenurile irigate din surse locale,
pentru care se stabilesc tehnologii si niveluri de productie diferentiate;
- asolamente pe terenuri in panta, din zonele de dealuri, podisuri si coline, diferentiate in functie de specificul
climei pentru zone secetoase, semiumede sau umede: au rolul de a pastra mai bine apa in sol prin eliminarea
scurgerilor de suprafata, prevenirea proceselor de eroziune a solurilor sau dirijarea controlata a excesului de
precipitatii.
b) Asolamente pentru legume. Se amplaseaza pe terenuri uniforme, amenajate pentru irigat, aproape de
sursa de apa sau de statia de pompare. Se dimensioneaza la nivelul unei unitati de profil, iar in cazul in care
marimea acestora este apropiata sau egala cu una dintre solele asolamentului de câmp limitrof, se poate
propune o schimbare de amplasament intr-o rotatie de 4-6 ani.
c) Asolamente pentru culturi furajere. Se amplaseaza in apropierea fermelor zootehnice pentru care se
asigura necesarul de furaj intr-o structura in care nu trebuie sa lipseasca lucerna sau trifoiul intr-o rotatie de 4-
6 ani.
d) Asolamente pentru orez. Se organizeaza pe terenuri amenajate pentru irigat prin inundare. Asolamentul
de tip orizicol se dimensioneaza la 6 sole, din care 4 sole cu orez, o sola cu orz si una cu floarea-soarelui.
e) Asolamente specializate. Se organizeaza pentru plantele tehnice, respectiv sfecla de zahar si cartofi.
Aceste culturi se amplaseaza cu precadere in zonele consacrate, pe terenuri cu favorabilitate ridicata.
f) Asolamente mixte. In unele cazuri se impune organizarea de asolamente mixte care includ mai multe grupe
de culturi.
Organizarea teritoriului în plantaţii viticole
 
Parcela
Lucrările de organizare constau în: • Unitatea de bază
 stabilirea formei, a dimensiunilor şi a modului de • Se amplasează cu latura lungă perpendicular pe curbele de
amplasare a unităţilor teritoriale şi de lucru; nivel
 dimensionarea şi amplasarea reţelei de circulaţie; • Este delimitată pe larura scurtă de De
 amplasarea zonelor de întoarcere, a rampelor de • Este delimitată pe latura lungă de poteci, debuşee, drumuri
trecere şi acces, precum şi a zonelor de umbrire şi de sau zone de întoarcere
influenţă • Forma este de poligon (dreptunghi, paralelogram, pătrat,
romb sau triunghi)
Societatea -Al Dahra -din Emiratele Arabe Unite, deținută de șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan.

55 mii ha
 Factorii edafici •Lumina
Ecuaţia generală a fotosintezei
6 CO2 + 6 H2O + lumina solară = C6H12O6 + 6 O2
•Temperatura

T 0C – 9-15 – microterme
T 0C – 10-40 – mezoterme, cereale păioase,
porum, sorg, mei, fasole etc.
T 0C – peste 40 – megaterme

•Aer •Apa
Dinamica temperaturii medii a aerului din perioada de vegetaţie (aprilie-
septembrie) înregistrată în anul 2005

Consumul anual global de CO2 =20 miliarde t 25 •Sol

Se produc – 80 miliarde t biomasă – echivalent cu 35 miliarde 20 Valoare medie Buzău

t combustibil neconvenţional Valoare medie staţionar

0C
15

10

0
Aprilie Mai iunie Iulie August Septembrie

Valori Staţionarul Aldeni Valori staţia meteo Buzău

Dinamica umidităţii solului, bilanţul apei din sol
40

35 nisip
praf
30 argila Rf – Ri = ( P + m +Aaf +S ) – ( E +T + Iaf + S`)
25
U(%)

20

15 Dinamica umidităţii solului pe Dinamica precipitaţiilor medii lunare

0-40 cm, parcela 15% din perioada de vegetaţie,
10
cultivată cu sfeclă roşie, în în intervalul 2006-2008
5
intervalul 2006-2008

0
7 CH 4,7 CO 4,2 CC 2,5 CT
30
pF 180

160
25
140 2006
2008
2007
20 2007 120
2008
2006
100

(mm)
15
(%)

80

60
10
40

20
5
0
aprilie mai iunie iulie august septembrie
0
mai iunie iulie august septembrie
Alcătuirea generală a solului
 Solul este stratul afânat, moale şi
friabil, care se găseşte la suprafaţa
scoarţei terestre, şi care împreună cu
atmosfera constituie mediul de viaţă
al plantelor.

 Este alcăuit din trei parţi:

 A. parte solida (minerala si
organica)

 B. Parte lichida: apa din sol

(soluţia solului)

 C. Partea gazoasă:aerul din sol

 Cea mai importanta propriete a sa

este fertilitatea
Argila
Si

(OH) (OH) (OH)

(Si O)4-
H2O
Al3+
Si4+
8-
Si O (OH)2
4 10

Si3 Al O10 (OH)2 (k,Al)

Aluminosilicat potasic (mica albă)

Six Aly O10 (OH)2(K, Al, Ca, Mg, Fe..) n H2O

x-y

Minerale argiloase
 RESTURI ORGANICE

DESCOMPUNERE

HUMIFICARE

Acid humic are

formula chimică
C 187 H 186 89 O N 9 S x
Complexul argilo-humic (complex adsorbtiv)
P Mg
Al Ca Al
Ca
Ca
K
H Complexul Fe
Argilă
Mg Humus H argilo-umic
H Mg

Fe H
P Ca
Al
K P K

H
H
Fe
Fe
H
Complexul Complexul
K argilo-umic + CaCO3 argilo-umic
Ca + H2CO3
H K

Mg
Mg

Adsorbţia şi schimbul cationic

Procese de formare a solului
• A – bioacumulare

• Bv – alrgilizare
A
Orizonturi
• Bt – argiloiluviere pedogenetice

• G – gleizare

• W –stagnogleizare B1

• sa – salinizare

• na – alcalizare B2
Profile genetice de sol funcţie de arealul fitoclimatic
Stepă Silvostepă Pădure

1 1 1 Ao
Am Ao
Profilul cultural
Ea
1. Stratul arat AC Bt
2 2 2
Bt
2. Stratul nearat C
(subarat) sau
C sau
Cca
Cca
C
Însuşirile solului ca indici de fertilitate

Însuşirile solului

Indici agrofizici Indici agrochimici Indici hidrofizici

Textură structură
volum edafic Capacitate de reţinere şi schimb cationic
Porozitate Indicii schimbului cationic Sucţiune
Plasticitate Reacţia gradul de saturaţie în baze Indici hidrofizici
Coeziune
Rezistenţă la arat
 Grupe de clase, clase şi subclase texturale
l Lut 21-32 ≤79 ≤79 oricare
. Lut nisipo- 21-32 ≤14 54-79 oricare
argil 21-32 15-32 23-52 oricare
os 21-32 33-79 ≤46 oricare
Denumire Argilă Praf Nisip Raport Lut mediu
Simbol <0,002 mm 0,002-0,02 mm 2-0,02 mm Nf/N Lut prăfos
g

g Texturi ≤12 ≤32 ≥56 oricare

n grosiere ≤5 ≤32 ≥63 oricare f Texturi fine ≥33 ≤67 ≤67 oricare
Nisip ≤5 ≤32 ≥63 <1 t Lut argilos 33-45 ≤67 ≤79 oricare
Nisip grosier ≤5 ≤32 ≥63 1-20 Argilă 33-45 14 41-67 oricare
Nisip mijlociu ≤5 ≤32 ≥63 <20 nisip 33-45 15-32 23-52 oricare
Nisip fin oasă 33-45 33-67 ≤34 oricare
Lut argilos
medi
u Nisip lutos 6-12 ≤32 56-94 oricare u
Nisip lutos 6-12 ≤32 56-94 <1 Lut argilo-
grosier 6-12 ≤32 56-94 1-20 prăf
Nisip lutos 6-12 ≤32 56-94 <20 os
mijlociu
Nisip lutos fin

m Texturi 13-32 ≤32 35-87 oricare a Argilă ≥46 ≤54 ≤54 oricare
s mijlocii ≤32 ≥33 ≤67 oricare Argilă 46-60 ≤32 8-32 oricare
Lut nisipos 13-20 ≤32 48-87 oricare luto 46-60 33-54 ≤21 oricare
Lut nisipos ≤20 ≥33 ≤67 oricare asă 61-70 ≤39 ≤39 oricare
grosier 13-20 ≤32 48-87 <1 Argilă ≥71 ≤29 ≤29 oricare
Lut nisipos 13-20 ≤32 48-87 1-20 prăf
mijlociu 13-20 ≤32 48-87 >20 oasă
Lut nisipos fin ≤20 33-50 30-67 oricare Argilă
Lut nisipos ≤20 ≥51 ≤49 oricare medi
prăfos e
praf Argilă fină

o Nu este cazulxxx

c Sedimente cu peste 40% CaCO3

p Roci compacte fisurate şi pietrişuri

z Roci compacte dure

- Depozite organice
 Structura solului

Nisip
Agregat structural
Praf
Argilă/humus
CRITERII Poliedrică subangulară Asemănătoare cu cea angulară dar cu muchii rotunjite
DENUMIRE

Monogranulară Grăunţi minerali nelegaţi Prismatică Axul vertical al agregatelor structurale este de obicei mai
dezvoltat decât cel orizontal; feţele agregatelor se
Masivă Masa unui orizont sau a unei părţi dintr-un orizont apare îmbină între ele, capetele fiind plate.
ca un monolit în care nu se recunosc agregate
structurale ci numai particule minerale cimentate
printr-un liant
Columnară Asemănătoare cu cea prismatică dar capetele agregatelor
Glomerulară Agregate structurale de formă sferoidal-cuboidă, structurale sunt rotunjite.
macroscopic poroase

Grăunţoasă Agregate structurale de formă sferoidal-cuboidă, Columnoidă Asemănătoare cu cea prismatică dar muchiile agregatelor
macroscopic relativ neporoase structurale sunt rotunjite.
Poliedrică angulară Elemente structurale aproximativ egal dezvoltate pe
direcţia celor trei axe rectangulare, feţe netede,
muchii ascuţite, feţele elementelor se îmbină Foioasă Axul orizontal al agregatelor structurale sunt mai
între ele dezvoltate în raport cu cel vertical; feţele
elementelor structurale, de obicei, se îmbină între
ele.
Sfenoidă Este un caz particular de structură poliedrică angulară,
agregatele structurale având axul lung înclinat
între 10 şi 60 0 faţă de orizontală; se întâlneşte la Compusă Agregate mari care se desfac în agregate mici
vertisoluri
 Valori orientative ale principalilor indici hidrofizici (medii pe adâncimea
0-100 cm) pentru principalele soluri agricole din România
(după Canarache 1990)
Sucţiunea
pF= lg (cm col H2O)
CH CO PM CC CT
0 U% CU = CC –CO
Capacitatea de apă utilă
Apă Apă
inaccesibilă inaccesibilă
Apă
accesibilă

Soluri Valori medii (% g/g) pe adâncimea 0-100 cm

Coeficient de Capacitate de Capacitate totală Capacitate utilă
ofilire câmp CT CU
CO CC
Cernoziom 8-12 20-26 37-41 12-16
Cernoziom 9-13 21-27 34-38 10-14
cambic
Cernoziom 10-14 20-26 32-36 17-21
argiloiluvial
Brun roşcat 11-15 20-26 29-33 8-12
Brun luvic şi 9-13 21-27 31-35 9-14
luvisol albic
Psamosol 1-3 6-12 30-34 6-10
Sol aluvial 1-18 13-25 34-40 7-16
Procese tehnologice din sol în timpul aplicării lucrărilor agricole
• Întoarcerea sau răsturnarea solului. Prin răsturnarea stratului arabil
sunt încorporate în sol miriştea, îngrăşămintele, amendamentele etc. şi
este adus la suprafaţă stratul de sol din adâncime, structurat, cu însuşiri
superioare.

• Mărunţirea şi afânarea solului. Stratul arabil poate fi afânat cu ajutorul

pieselor de subsolaj.Mărunţirea şi afânarea stratului superficial al solului
se poate realiza cu grape, cultivatoare etc.
• Amestecarea stratului de sol. Prin acest proces se urmăreşte crearea
unui strat de sol omogen, cu însuşiri fizice, chimice şi biologice
asemănătoare.

• Tasarea solului se realizează prin lucrarea cu tăvălugul, care măreşte

porozitatea capilară în detrimentul celei necapilare favorizând
ascensiunea apei către suprafaţa solului în zona de germinare a
seminţelor. Tasarea se foloseşte mai frecvent în zonele secetoase.

• Nivelarea se face cu scopul de a reduce pierderile de apă din sol prin

evaporare, de a uşura efectuarea lucrărilor de semănat, întreţinere şi
recoltat, pentru distribuirea uniformă a apei de irigaţie etc. Nivelarea se
realizează cu ajutorul nivelatoarelor, a grapelor, netezitoarelor şi uneori cu
tăvălugul, caz în care se realizează şi o tasare a solului. Prin lucrări
speciale ale solului, în funcţie de cerinţele plantelor cultivate şi condiţiile
pedoclimatice, pot avea loc şi alte procese tehnologice cum ar fi: crearea
de brazde pentru irigat sau pentru îndepărtarea excesului de apă,
formarea de coame,modelarea terenului în legumicultură etc.
 Clasificarea lucrărilor solului

1. După scopul principal

Pregătirea Lucrări de
Arătura Afânarea
patului întreţinere
adâncă
germinativ a ogoarelor

Lucrare executată Realizarea condiţiilor Nivelare,distrugerea

cu plugul Mobilizarea solului optime de semănat, buruienilor, mărunţire
ce constă în tăierea fără modificarea germinat şi creşterea resturilor vegetale,
brazdelor profilului genetic plantelor în primele dezmiriştire
şi întoarcerea lor stadii de evoluţie grăpat
 Lucrările solului
cu tăvălugul

2. După uneltele cu
care se execută
Lucrările solului
(exemple) cu grapa cu freza

Lucrările solului Lucrările solului

cu grapa cu discuri cu plugul
 3. După epoca de execuţie a lucrărilor

a. de primăvară b. de vară c. de toamnă

 4. În funcţie de plantele
pentru care se
execută lucrarea

Lucrări ale Lucrări ale Lucrări ale

Lucrări ale
solului solului solului Lucrări ale
solului
pentru pentru pentru solului pentru
pentru
cereale cereale plantaţii legumicultură
prăşitoare
de toamnă de primăvară de pomi şi vie
Arătura

Arătura – lucrarea de bază a solului, prin care se

execută mai multe operaţii în acelaşi timp: tăiere,
desprindere, ridicare, întoarcere, mărunţire.

După adâncimea de execuţie:

-Arătură superficială ; executată la 15-20 cm (de
vară)
-Arătură adâncă ;executată la 21-30 cm (de
toamnă)
-Arătură foarte adâncă; executată la 21-40 cm (la
interval de 3-5 ani)

Tendinţa actuală este de a înlocui arătura cu


Afânarea adâncă
Afânarea adâncă reprezintă totalitatea lucrărilor
care au ca scop sporirea spaţiilor lacunare din
orizonturile situate sub orizontul arat, fără a amesteca
orizonturile pedogenetice.
Scopul lucrării este de ameliorare a solurilor
compacte.
- ameliorarea stării fizice a solurilor grele şi tasate
- ameliorarea stării fizice a solurilor cu exces de
umiditate
- ameliorarea stării fizice a solurilor saline şi alcalice
Alegerea acestei lucrări ameliorative se face în
funcţie de anumite însuşiri ale solului cum ar fii:
- alcătuirea granulometrică a solului
- densitatea aparentă, porozitatea totală şi gradul de
tasare
- adâncimea orizonturilor sau straturilor tasate
Tehnologia lucrării. Lucrarea se execută fie cu
subsolierul clasic ataşat la plug, fie cu scarificatorul,
în funcţie de gradul de tasare a solului.
Elementele tehnice ale lucrării
După adâncimea la care se execută afânarea adâncă se disting:
- afânare de mică adâncime - h<40 cm – se execută cu subsolierul
clasic sau cu scarificatorul cu 5 gheare
- afânare de adâncime medie – h = 40-80 cm – se execută cu
scarificatorul cu cu trei gheare
- afânare de adâncime mare - h>80 cm – se execută cu scarificatorul
hidraulic
h - adâncimea de lucru
l – lăţimea de lucru
l = 2h
d - distanţa dintre piesele ac
d = (0,5-07)l
Direcţia de execuţie a lucrării depinde de configuraţia terenului. În cazul
terenurilor plane afânarea adâncă se execută perpendicular pe direcţia curbelor de
nivel. Pe terenurile cu pantă de până la 15% direcţia de execuţie a lucrării este
paralelă cu curbele de nivel.
Lucrarea solului cu grapa

• Grăpatul realizează nivelarea solului la suprafaţă, afânarea

şi mărunţirea acestuia pe adâncimea de 3-12 cm

• Folosesc diferite tipuri de grape: cu discuri, cu colţi rigizi sau

reglabili, rotative simple oristelate etc.

Situaţii de execuţie:
• pentru mărunţirea arăturilor concomitent
cu executarea lor
• la îngrijirea culturilor de primăvară
• la îngrijirea pajiştilor, lucernierelor şi
trifoiştilor, primăvara devreme sau după
cosit
Lucrarea solului cu cultivatorul

• Cultivatorul - execută lucrarea caracterizată prin efect

intermediar între arat şi grăpat deoarece realizează: tăierea
buruienilor, mărunţirea şi afânarea solului fără răsturnarea
straturilor.

Se folosesc îndeosebi în următoarele situaţii:

 la pregătirea solului arat în vederea
însămânţării
 la pregătirea patului germinativ
 la îngrijirea culturilor prăşitoare
 la deschiderea rigolelor în vederea irigării pe
brazde
• pe solurile grele - cizel echipat cu piese
active puternice şi în formă de daltă
Lucrarea solului cu tăvălugul

• Tăvălugul - se foloseşte atât pentru tasarea şi nivelarea

solului cât şi pentru mărunţirea bulgărilor

• se poate realiza până la 5-10 şi chiar 12 cm în funcţie de

greutatea tăvălugilor.

Se foloseşte îndeosebi în următoarele situaţii:

• la tasarea arăturii prea afânate în situaţia
când trebuie să se însămânţeze imediat
• la mărunţirea arăturilor bolovănoase
• înaintea însămânţării seminţelor mici
• după însămânţarea seminţelor mari dacă
solul nu conţine umiditate corespunzătoare
 Sisteme de lucrare a solului
1. Sisteme de lucrări pentru culturile de toamnă

 Culturile de toamnă (grâu, secară, orz, rapiţă de toamnă, pot fi semănate după
premergătoare timpurii (mazăre, fasole, cartof timpuriu, in, etc.) sau după plante
care se recoltează târziu (porumb, floarea soarelui, sfeclă, soia, etc.).
 În primul caz (după premergătoare timpurii) imediat după recoltarea plantei
premergătoare se execută arătura de vară în agregat cu grapa stelată, la
adâncimea de 20-22 cm. Până în toamnă arătura se va menţine curată de buruieni
şi fără crustă prin lucrări cu grapa cu discuri sau cultivatorul, în agregat cu grapa cu
colţi reglabili.
 În al doilea caz (după premergătoare târzii) imediat după recoltarea acestora se
execută arătura în agregat cu grapa stelată la adâncimea de 15-20 cm. Condiţia
esenţială este ca prin arătură să nu rezulte bulgări.

2. Sistemul de lucrări pentru culturile de primăvară.

 Pentru culturile de primăvară ce urmează după premergătoare târzii, după

recoltarea acestora se face arătura de toamnă, conform regulilor generale
cunoscute.
 În zonele de stepă, pentru a menţine apa în sol, arătura de toamnă se grăpează.
 Arătura de toamnă se nivelează şi se grăpează indiferent de zonă, când terenul
urmează a fi cultivat cu plante care se însămânţează primăvara timpuriu.
 3.Sistemul de lucrări pentru culturi succesive.

După culturile care se recoltează devreme, (borceag, rapiţă de toamnă,

orz de toamnă, cartof timpuriu etc.) se poate însămânţa a doua cultură
(porumb pentru boabe, etc.). Aceste culturi succesive sau duble reuşesc cu
siguranţă în zonele cu precipitaţii mai abundente în cursul verii sau în
condiţii de irigare.

O altă condiţie pentru ca aceste culturi să reuşească, este, ca lucrările de

pregătire a solului şi semănatul să se facă în timp cât mai scurt, pentru a nu
se pierde apa din sol şi pentru a asigura timpul şi suma temperaturilor
necesare culturii a doua.
În acest scop imediat după recoltarea culturilor timpurii solul se fertilizează
şi apoi se face o lucrare superficială.

Pe solurile mai uşoare, afânate şi curate de buruieni este

suficientă lucrarea cu grapa cu discuri. În celelalte situaţii se va executa
arătura superficială cu plugul în agregat cu grapa stelată după care se
însămânţează.
 4.Sistemul de lucrări minime.
A. Acest sistem prezintă o serie de avantaje atât din punct de vedere agrotehnic cât şi economic
şi anume: se înmagazinează şi se conservă mai bine apa în sol, solul se tasează în mai mică
măsură ca urmare a reducerii numărului de lucrări, structura se menţine mai bună, se
conservă mai bine humusul în sol, iar în final se reduccheltuielile de producţie şi agricultura
devine mai rentabilă.
B. Folosirea acestui sistem este condiţionată de existenţa unor agregate de maşini complexe
care să permită executarea combinată a mai multor operaţii, de folosirea unor cantităţi mai
mari de îngrăşăminte, insecto-fungicide, erbicide, de cunoaştere a particularităţilor plantelor
de cultură şi a condiţiilor pedoclimatice locale.
• Sistemul arat-semănat se caracterizează prin aceea că lucrările de arat şi semănat se execută într-o
singură operaţie. Agregatul poate fi prevăzut şi cu dispozitiv de administrat îngrăşăminte, erbicide
şi de tasat solul pe rândul semănat.
• Sistemul cultivat-semănat, în cadrul căruia arătura se execută separat, iar pregătirea patului
germinativ, semănatul, aplicarea îngrăşămintelor, a insecticidelor şi a erbicidelor se efectuează
concomitent folosindu-se agregate complexe.
• Sistemul de agricultură fără arătură, care este cunoscut şi sub numele de“zero lucrări”. Acest
sistem nu prevede nici o lucrare mecanică a solului, cu excepţia prelucrării unor fâşii înguste de
teren în care se introduc seminţele şi îngrăşămintele. Deschiderile se execută de către brăzdarele
semănătorii sau cu ajutorul unor piese speciale ataşate la brăzdarele semănătorii. Metoda se
foloseşte la însămânţarea porumbului după diferite premergătoare, inclusiv după cele care lasă
terenul înţelenit(lucernă, trifoi, etc.) Buruienile şi ţelina se distrug cu erbicide, iar covorul vegetal
rămas la suprafaţă constituie un mulci care asigură protecţia solului împotriva eroziunii, fapt
pentru care această metodă poate fi folosită cu succes pe terenurile în pantă.