PROIECT

pentru susținerea examenului de certificare a calificării

absolvenților învățământului liceal,
filiera tehnologică, nivel 4

ÎNDRUMĂTOR,
Prof. DIACONU PAUL
CANDIDAT,
Elev
Clasa a XII-a A

2023-2024

LICEUL TEHNOLOGIC ELENA CARAGIANI

Filiera: Tehnologică

1
Profilul: Tehnic
Domeniul: Mecanică
Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații

TITLUL PROIECTULUI

ÎNLOCUIREA RULMENȚILOR UZAȚI DIN CUTIA DE

VITEZE A STRUNGULUI SN400

ÎNDRUMĂTOR,
Prof. DIACONU PAUL
CANDIDAT,
Elev
Clasa a XII-a A

2023-2024

CUPRINS

2
 ARGUMENT 4
Capitolul 1 CARACTERISTICI GENERALE ALE STRUNGULUI SN400 6
Capitolul 2 CONSTRUCȚIA CUTIEI DE VITEZE A STRUNGULUI SN400 9
Capitolul 3 RULMENȚI. TIPURI CONSTRUCTIVE 10

Capitolul 4 MONTAREA RULMENȚILOR 13

Capitolul 5 DEMONTAREA RULMENȚILOR 18
Capitolul 6 ÎNTREȚINEREA RULMENȚILOR ÎN EXPLOATARE 22

Anexa 1-DEFECTE ALE RULMENȚILOR 24

NORME DE SĂNĂTATE ȚI SECURITATE ÎN MUNCĂ 25
BIBLIOGRAFIE 26

ARGUMENT
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
3
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice
importante: micsoreaza opririle neproductive , maresc perioada dintre reparatii si reduce
cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un
mare numar de muncitori calificati. Multe piese importante ale masinilor, utilajelor si
instalatiilor au suprafete active insufficient protejate (ghidajele batiurilor, meselor etc.),
fiind supuse in acest fel unei uzari abrazive intense.Se stie ca ungerea micsoreaza
considerabil uzarea suprafetelor in frecare ,totusi, in unele cazuri, ungerea nu
micsoreaza ci, dimpotriva, mareste uzarea suprafetelor. De exemplu, la degrosarea pe
strung a pieselor turnate in fonta, suprafetele de ghidare nelubrifiate ale masinii-unelte
se uzeaza mai putin decat cele unse.
Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Materiile prime trebuie să corespundă din punct de vere calitativ prevederilor din
documentație, fapt atestat de certificatul de calitate care le insoțește ; se impune insă
verificarea parametrilor fizico-chimici, ce trebuie să corespundă celor mentionați mai
puțin în certificatele de calitate.
Îmbunătățirea calității unui produs este determinată de îmbunătățirea fiecărei
faze care contribuie la realizarea lui, pornind de la concepție și până la confruntarea
acestuia în exploatare, atât cu cerințtele beneficiarului cât și cu produsele similare
existente pe piață.
Pentru satisfacerea in bune conditii a cerintei functionale se impune ca
suprafetele piseselor de masini si utilaje, sa aiba o anumita precizie de executie
(precizie de prelucrare) a dimensiunilor, formei geometrice, pozitiei, orientarii și bătăii
suprafețelor.
Asigurarea calității in procesul de producție este determinată de o serie de factori
cum ar fi: mașinile și utilajele deț; organizarea fluxului de fabricatie; mijloace de
măsurare; scule și dispozitive; materii prime și materiale; forșa de muncă.
Masinile si utilajele trebuie sa aiba o precizie care sa satisfaca tolerantele impuse
de documentatia de fabricatie, fiind necesar respectarea regimului de lucru stabilit in
specificatiile de proiectare tehnologica. De exemplu, pentru imbutelierea sticlelor , este
necesar ca masina sa dozeze cantitatea de lichid in limitele de toleranta stabilite, insa

4
pentru ca operatia sa decurga corect, trebuie respectati parametrii prevazuti in
tehnologie (viteza de inaintare a benzii, timpul de imbuteliere).
Organizarea fluxului de fabricatie impune o astfel de amplasare a masinilor,
astfel incat sa se asigure o circulatie continua a materialelor aflate in diferite stadii de
prelucrare. In acest scop, sunt necesare dispozitive de transport si depozitare in care sa
fie asezate si protejate materialele in timpul circulatiei de la o masina la alta, precum si
locuri speciale in care sa se izoleze rebuturile, pentru a elimina posibilitatile de a fi
reintroduse in fluxul de fabricatie. Pe langa acesti factori obiectivi, se impune insa si
dezvoltarea unei culturi a calitatii productiei, ceea ce presupune reglarea corecta a
masinilor, fixarea corecta a materialelor de prelucrat in dispozitive si un sistem de
mentenabilitate.
Mijloacele de masurare trebuie sa corespunda preciziei si domeniului de
masurare prevazut in documentatie. De asemenea, se impune elaborarea unor
tehnologii de control adecvate prin care se specifica: verificarile si incercarile produsului
pe fluxul de fabricatie; metodele de control si aparatele de masura folosite; criteriile de
acceptare.
Sculele si dispozitivele trebuie sa fie in limitele de toleranta prescrise, fiind
necesar ca operatorii sa le utilizeze corect.

CAPITOLUL 1

CARACTERISTICI GENERALE ALE STRUNGULUI SN400

5
 Strungurile normale se caracterizează prin poziția orizontală a arborelui principal și,
în special, prin universalitatea lucrărilor pe care le poate executa. Operațiile pot fi
realizate din una sau mai multe prinderi. Semifabricatul se prinde între vârfuri când
lungimea lui depășesște cu mult diametrul și se fixează în universal când diametrul este
mai mare decât lungimea. Dimensiunile pieselor de prelucrat constituie un criteriu de
clasificare a acestor mașini în: strunguri mici cu diametrul maxim de strunjit deasupra
patului dp sub 250mm și distanța între vârfuri L de 450-600 mm; strunguri mijlocii cu
dp=250..800mm și L=500…8000 mm; strunguri grele cu de peste 800 mm și L ajunge la
12000 mm sau chiar mai mult.
Strungul normal se compune din batiul 9, prevăzut cu două picioare cu care se
sprijină pe fundaţie, păpuşa fixă 3, in care se găseşte cutia cu viteze 4,
păpuşamobila18, căruciorul 13, deasupra căruia se află suportul portcuţit 23, arborele
principal în care se montează universalul 26. Arborele principal al strungului execută o
mişcare de rotaţie, care este mişcarea principală de aşchiere. Acestă mişcare este
transmisă la arborele principal prin intermediul cutiei de viteze de la un motor electric
amplasat în interiorul piciorului din stânga al strungului. Cutia de viteze permite
obţinerea unei game întregi de turaţii.
Scula aşchietoare se fixează în suportul portcuţit şi execută împreună cu acesta
o mişcare de translaţie prin deplasarea căruciorului 13. Căruciorul se deplasează pe
batiul strungului pe nişte suprafeţe speciale numite ghidaje 17. Păpuşa mobilă 18
serveşte la sprijinirea pieselor lungi în timpul prelucrării. În acestcaz, piesa se fixează cu
un capăt în arborele principal, iar cu al doilea se prinde în păpuşa mobilă. Uneori, în
păpuşa mobilă mai pot fi fixate diferite scule cum ar fi:burghie, alezoare, tarozi etc.
Poziţia păpuşii mobile poate fi modificată după nevoie, aceasta deplasându-se
pe ghidaje speciale prevăzute pe batiul9. Deplasarea căruciorului împreună cu scula
aşchietoare prin antrenarea acestuia cu ajutorul barei de avans 11 (în cazul strunjirilor

6
obişnuite) sau cu şurubul conducător 12 (în cazul prelucrării filetelor). Pentru

înţelegerea mai uşoară a funcţionării strungului normal, se prezintă o schemă

cinematică simplificată pe care se pot urmări mişcările efectuate de maşina-unealtă în
timpul lucrului

Astfel, mişcarea principală de aşchiere, care este mişcarea de rotaţie a arbo-relui

principal, se obţine de la motorul de acţionare M1 prin lanţul cinematic 1—2—3—CV—
4. Arborele principal execută mişcarea principală de aşchiere cu turaţii diferite,
cu ajutorul cutiei de viteze CV. În general, viteza de rotaţie variază cuajutorul
mecanismelor cu roţi baladoare. Deplasarea longitudinală de avans f, executată de
cărucior se obţine de la cutia de viteze CV, prin lanţul cinematicCV—5—6—CA—7—II
—8—9—V—z1—z2, prin cutia de avansuri CA la bara deavansuri II şi apoi la
mecanismul pinion-cremalieră z1—z.

7
 Fig.2.5.Schema cinematică a strungului normal
Pinionul z1 este montat în cutia căruciorului, iar cremaliera z pe batiul
strungului. Când pinionul z1 este antrenat cu o anumită turaţie, în funcţie de avansul
necesarla prelucrare, el antrenează căruciorul, cremaliera fiind fixă. Avansul transversal
ftse realizează pe acelaşi traseu cinematic până în punctul 9, de unde, prin 10, an-
trenează în mişcare de rotaţie şurubul de avanstransversal III, care imprimă
prinmecanismul şurub-piuliţă, deplasarea corespunzătoare a saniei transversale a că-
ruciorului.La deplasările in gol ale căruciorului, pentru a se reduce timpul consumat cu
retragerea căruciorului sau pentru a se uşura munca strungarului, strungurile moderne
sunt prevăzute cu un mecanism special de retragere sau apropiere rapidă.
Acest mecanism este antrenat de un motor electric separat M2, prin lanţul cinematic 12
—13, la ara de avansuri II şi apoi pe circuitele cinematice descrise pentru deplasările
longitudinală f şi transversală ft. La filetare, căruciorul trebuie antrenat într-o corelaţie
riguroasă cu rotirea semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit pas
dat. Acest lucru se realizează pe un circuit cinematic separat de cel de avans, folosind
lanţul cine-matic CV—4—5—6—CA—11—IV. Arborele IV este şurubul conducător al
strungului, care realizează antrenarea căruciorului cu o anumită viteză, astfel ca la o
rotaţie a piesei vârful cuţituluisă se deplaseze cu un pas. De regulă, cutia de
avansuri permite imprimarea turaţiei necesare a şurubului conducător pentru a se
realiza deplasarea căruciorului (pe care este fixat cuţitul de filetare), corelat cu rotirea
arborelui principal I (în care se fixează piesa de prelucrat).
Când la prelucrarea filetului nu se poate realiza antrenarea şurubului conducător
IV cu turaţia necesară pentru a tăia un filet cu pas special (în ţoli etc.), pe traseul 5—6

8
din lanţul cinematic prezentat se introduce o transmisie cu roţi dinţate A—B. Roţile
dinţate A—B se calculează din condiţia ca la rotirea piesei cu o rotaţie căruciorul să
avanseze cu pasul special cerut.

CAPITOLUL 2
CONSTRUCȚIA CUTIEI DE VITEZE A STRUNGULUI SN400
Cutia de viteze a strungului SN400 are rolul de a modifica turatia arborelui
principal in vederea prelucrarii cu o turatie cat mai apropiata de turatia calculate din
regimul de prelucrare ales. Turatiile se obtin prin combinarea perechilor de roti dintate in
angrenare de pe arborii cutiei de viteza a strungului.
In schema de mai jos se poate vedea ca sunt 3 arbori in cutia de viteze pe care
se gasesc atat roti dintate fixe cat si roti dintate mobile, grupuri de roti dintate
baladoare. Rotile dintate fixe sunt montate pe arbore prin intermediul penelor paralele
iar grupurile baladoare sunt asamblate pe arbore prin canelui dreptunghiulare pentru a
permite deplasarea axiala a rotlior dintate in vederea intrarii sau iesirii din angrenare cu
rotile dintate fixe de pe arborel vecin. Dispunerea rotilor si numarul de dinti se poate
vedea de pe schema. Se pot determina rapoartele de transmitere prin raportul
numerelor de dinti. Arborii sunt sprijiniti in lagare cu rostogolire, adica rulmenti radial cu
role sau bile dar si radial axial cu role conice.
De asemenea in structura cutiei de viteze se mai gasesc:
ambreiajul electromagnetic,
frana,
instalatia de ungere atat pentru angrenaje cat si pentru lagare.
De asemenea pentru deplasarea grupurilor baladoare se gasesc mecanismele de
deplasare alcatuite din:
 furci,
 came cilindrice,
 angrenaje melcate,

9
  dispozitive de blocare etc.

CAPITOLUL 3
RULMENȚI-TIPURI CONSTRUCTIVE
Elemente teoretice. Clasificare
Rulmenţii – au înlocuit frecarea de alunecare cu frecarea de rostogolire dintre
corpurile şi căile de rulare.
Rulmenţii sunt organe de maşini formate din: inelul exterior, inelul interior,
corpurile de rostogolire şi colivia. Suprafeţele prelucrate pe cele două inele, pe
care are loc rostogolirea corpurilor de rostogolire, poartă denumirea de căi
de rulare.
Corpurile de rostogolire pot fi bile, role sau ace, iar rolul coliviei este de a
menţine, în timpul funcţionări, echidistant corpurile de rostogolire.
Prin intermediul inelelor se realizează legătura directă a rulmentului cu
ansamblul în care este montat; inelul interior se montează pe ax iar cel
exterior în carcasă.
Există construcţii de rulmenţi la care pot lipsi una sau mai multe
componente. Astfel, există rulmenţi fără un inel sau chiar fără ambele inele; în
acest caz, căile de rulare sunt realizate direct pe arbore sau carcasă.
Totodată există rulmenţi la care poate lipsi colivia, (full complement), la
care corpurile de rostogolire adiacente se ating.

10
 Tipuri de rulmenţi

Fig. 1 Rulmenţi radial şi radiali-axiali cu bile pe un rând sau pe două rânduri

Fig. 2 Rulmenţi radiali cu role cilindrice

Fig. 3 Rulmenţi radiali cu role conice

11
Fig. 4 Rulmenţi radiali şi radiali oscilanţi cu role butoi

Fig. 5 Rulmenţi radiali cu ace

Fig. 6 Rulmenţi radiali cu bile

Fig. 7 Rulmenţi axiali cu role şi cu ace

12
 CAPITOLUL 4
MONTAREA RULMENȚILOR

4.1 Pregătirea în vederea montarii

Înainte de a trece la montare se verifică piesele componente ale
ansamblului, care trebuie să corespundă conform prescripţiilor, la precizia
dimensională, de formă şi calitatea suprafeţei.
Elementele componente specifice unui ansamblu cu rulmenţi sunt: arborii,
carcasele, elementele de fixare axială (bucşele de sprijin, umerii de pe arbori,
respectiv carcase, capacele frontale) şi elementele de etanşare.
4.2. Pregătirea rulmenţilor
Rulmenţii în ambalajul original sunt protejaţi împotriva coroziunii şi nu este
necesară îndepărtarea conservantului. Îndepărtarea ambalajului original se va
face în aceeaşi zi în care urmează să fie executată montarea rulmenţilor.
Rulmenţii cu ambalajul deteriorat şi rulmenţii care au fost stocaţi mai
mult de 12 luni se vor spăla şi conserva. Pentru spălare, rulmentul se
introduce într-o baie de petrol lampant, motorină curată şi se
îndepărtează conservantul vechi şi celelalte impurităţi.
4.3. Pregătirea arborilor pentru montarea rulmenților
Se verifică suprafeţele de montaj, inclusiv partea frontală a umerilor arborilor, care
trebuie să fie curate, netede, fără urme de lovituri, rizuri sau coroziuni. Prezenţa de
particule abrazive sau aşchii metalice face ca montajul rulmentului să devină extrem
de dificil.

13
 Controlul preciziei dimensionale, conform desenelor de execuţie, se face prin
fixarea axului între vârfuri sau în lunete cu ajutorul unui calibru potcoavă
sau cu micrometrul. Este necesar să se verifice diametrul arborelui cu
ajutorul micrometrului, în câteva puncte pe lungimea fusului (în figura 10.a şi 10.b
se pot observa punctele în care se verifică diametrele, sunt notate cu a
respectiv b, sau numerotate 1, 2, 3 şi 4 ). Aceasta permite constatarea
uniformităţii de prelucrare pe toată lungimea şi scoaterea în evidenţă a conicităţii
fusului.

Umerii arborelui trebuie să fie perpendiculari pe axa fusului. Verificarea

perpendicularităţii umerilor se poate face cu ajutorul comparatorului prin fixarea
arborelui între vârfuri. Dacă umerii nu sunt perpendiculari pe suprafeţele şi
axul arborelui, aceştia provoacă tensiuni suplimentare în rulment chiar în
absenţa sarcinilor exterioare. Condiţiile tehnice impuse umerilor sunt prezentate în
cataloagele de rulmenţi.
4.4. Dispozitive de montare a rulmenţilor
Metodele de montare pot fi mecanice, termice sau hidraulice.
Indiferent de metoda care se utilizează trebuie respectată următoarea
regulă de bază: forţele exterioare aplicate asupra rulmentului la presare, să nu se
transmită în nici un mod prin intermediul corpurilor de rulare. În cazul
nerespectării acestui principiu, datorită forţelor de presare, pe căile de rulare ale
rulmentului se produc indentaţii, care afectează nivelul de vibraţii şi pot fi zone de
iniţiere a fisurii de oboseală.
4.5. Steaua de montare TMDS 6

14
 Steaua de montare SKF, TMDS 6, este utilizată pentru demonstraţii în
cadrul laboratorului. Pe această stea se pot prezenta diferite metode de montare şi
demontare a rulmenţilor.
Steaua TMDS 6 este alcătuită dintr-o masă rotativă de formă
hexagonală şi şase arbori diferiţi.
- Arborele 1 este utilizat pentru montarea rulmenţilor de tip 22320 EK/C3 şi
6006;
- Arborele 2 este utilizat pentru montarea rulmenţilor de tip 6318 şi 6315;
- Arborele 3 este utilizat pentru montarea rulmenţilor 22318 EK/C3 care sunt
montaţi pe bucşă de extracţie AHX 2318;
- Arborele 4 este utilizat pentru montarea rulmenţilor 22318 EK/C3 care sunt
montaţi pe bucşă de strângere H 2320;
- Arborele 5 este utilizat pentru montarea rulmenţilor NU 216 ECP;
- Arborele 6 este dotat cu un reazem care are carcasă de tipul SNH 509 pentru
rulmenţi 1209EKTN9C/3 montaţi pe bucşă de strângere H 209;

Fig. 11 Steaua de montare TMDS 6

4.6. Montarea rulmenţilor cu alezaj cilindric
În cazul montării rulmenţilor în carcase şi pe arbori cu ajustaje cu
strângere forţa de presare trebuie să se transmită numai prin inelul care
realizează cu arborele sau carcasa ajustajul de strângere, evitându-se
transmiterea acesteia prin intermediul corpurilor de rulare.
Pentru montarea rulmenţilor mici (alezaj mai mic de 50 mm) cu ajustaje
intermediare sau cu strângere în carcase şi/sau pe arbori se folosesc bucşe
speciale cu un umăr sau doi umeri, asupra cărora se aplică lovituri uşoare cu un

15
ciocan. Prin folosirea bucşei se garantează repartizarea uniformă a forţei (figura
12.a).
Dacă un rulment nedemontabil trebuie montat simultan pe arbore şi în
carcasă, se intercalează între rulment şi bucşa de montare, o placă pentru a
transmite forţa de presare uniform pe feţele frontale ale inelelor. (figura 12.b).

Fig.12a Fig.12b
Dacă ambele inele ale rulmentului trebuie să formeze ajustaje cu
strângere, se foloseşte o bucşă a cărei suprafaţă frontală, sub formă a două
coroane circulare, se sprijină concomitent pe inelul interior şi pe inelul exterior
(figura 13).
În cazul rulmenţilor demontabili, inele pot fi montate separat pe fus,
respectiv în carcasă, ceea ce este avantajos în special atunci când se prevăd
ajustaje cu strângere pentru ambele inele.
Rulmenţii de dimensiuni medii (cu alezajul cuprins între 50 şi 100 mm)
şi mari (cu alezajul cuprins între 100 şi 200 mm) nu mai pot fi presaţi în stare rece
pe arbore sau în carcasă deoarece prin creşterea mărimii rulmentului
cresc şi forţele de presare foarte mult.

De aceea, rulmenţii nedemontabili sau inele interioare ale rulmenţilor

demontabili, se încălzesc înainte de montare. Diferenţa de temperatură necesară

16
între inelul rulmentului şi piesa conjugată depinde de ajustaj şi mărimea
rulmentului.

Rulmenţii nu trebuie încălziţi peste temperatura de 120oC pentru a nu

produce modificări în structura oţelului capabile să determine variaţii
dimensionale şi micşorarea durităţii.
Pentru încălzirea rulmenţilor se folosesc baia de ulei, dulapul de încălzire sau
plita electrică.
În cazul încălzirii în baie se foloseşte un ulei cu proprietăţi anticorozive,
cu vâscozitate mică, care se scurge uşor din rulment când acesta este
basculat la scoaterea deasupra băii. Un exemplu de mediu de încălzire este
uleiul de transformator.
Rulmenţii încălziţi pe plita electrică trebuie întorşi pe ambele părţi de mai
multe ori pentru încălzire uniformă şi pentru a evita supraîncălzirea locală.
Timpul de încălzire a rulmentului este de 30 –50 minute, funcţie de dimensiunile
rulmentului.
Rulmenţii de dimensiuni medii şi mari se mai pot monta cu ajutorul
aparatelor de încălzit prin inducţie. Dispozitivele de încălzire prin inducţie cuprind un
inductor sub forma unei bobine şi un grup de forţă prevăzut cu mai multe trepte de
tensiune, relee de timp şi relee termice de protecţie a încălzirii inelelor.
4.7. Montarea rulmenţilor cu alezaj conic
Rulmenţii cu alezaj conic se pot monta direct pe arbore, pe bucşa de
strângere sau pe bucşa de extracţie. Montarea acestor rulmenţi se face numai
cu ajustaj cu strângere. Strângerea se realizează prin deplasarea axială a
inelului interior al rulmentului montat direct pe fusul conic al arborelui sau prin
deplasarea axială a bucşei de strângere sau de extracţie. Mărimea
strângerii se apreciază prin mărimea reducerii jocului radial sau prin mărimea
deplasării axiale.

17
 Fig. 14 Montarea cu ajutorul piuliţei KM şi a şaibei MB
Rulmenţii de dimensiuni mici cu alezaj conic, montaţi direct pe arbore, pe
bucşa de strângere sau de extracţie, după aşezarea pe fusul conic al arborelui
respectiv pe bucşa, se deplasează axial cu ajutorul unor piuliţe de fixare axială
tip KM şi şaibe tip MB (figura 14)
Pentru montarea rulmenţilor de dimensiuni mijlocii şi mari se utilizează
prese hidraulice speciale sau piuliţe hidraulice speciale, de exemplu în figura
15.a (montarea unui rulment cu alezaj conic direct pe fus conic), figura 15.b
(montarea unui rulment cu bucşa de strângere), figura 15.c (montarea unui
rulment cu bucşa de extracţie).

a b
Fig. 15 Montarea rulmenţilor cu alezaj conic,

CAPITOLUL 5
DEMONTAREA RULMENŢILOR

La demontarea unui rulment nou, sau a unui rulment care mai poate fi utilizat,
trebuie luate toate măsurile de prevedere, pentru a nu-l deteriora în timpul extragerii
de pe arbore sau din carcasă.
Demontarea rulmenţilor din carcase şi de pe arbori cu ajustaje de
strângere, se realizează cu mijloace mecanice, termice sau hidraulice în ordine
inversă operaţiilor de montare, demontând întâi elementele cu strângere mai
mică.

18
 Forţa de extracţie trebuie să se transmită numai prin inelul care
realizează cu arborele sau carcasa ajustajul de strângere, evitându-se
transmiterea forţei prin intermediul corpurilor de rulare.

5.1 Demontarea rulmenţilor cu alezaj cilindric

Pentru rulmenţii de dimensiuni mici (cu alezajul mai mic de 50 mm) din
categoria celor nedemontabili sau demontabili, montaţi cu strângere pe arbore,
extracţia se face utilizând un dorn din oţel moale sau cupru cu muchiile
rotunjite şi un ciocan cu care se aplică lovituri inelului interior pe faţa laterală prin
intermediul dornului, de-a lungul circumferinţei inelului. Trebuie avută multa grijă
să nu fie atins axul sau interiorul rulmentului, loviturile putând cauza distrugeri
iremediabile.
În cazul rulmenţilor de dimensiuni mijlocii şi mari, este recomandată
utilizarea metodei injecţiei de ulei, figura 16.b, care dezvoltă forţe de depresare
mari. Prin aceasta metodă se urmăreşte crearea unei pelicule de ulei între arbore
şi alezajul inelului interior, favorizând alunecarea. De asemenea, în cazul
demontării după o durată mare de funcţionare în condiţii improprii de ungere,
care au favorizat apariţia oxidării între suprafeţele în contact, pentru a
preveni deteriorarea acestora, se recomandă utilizarea unui ulei cu aditivi
antioxidanţi.Demontarea de pe arbori a rulmenţilor şi a inelelor de dimensiuni mijlocii
şi mari, în serie, este uşurată mult prin utilizarea mijloacelor termice.

19
Rulmentul, sau inelul interior separabil, este încălzit până la 80 – 100 oC,
astfel încât prin dilatare sa poate fi uşor scos de pe arbore.
Sunt mai multe modalităţi de încălzire, în funcţie de repetabilitatea
operaţiei de demontare şi de dimensiunile elementului care trebuie
demontat.

Fig.16a Fig.16 b

Fig. 16 Demontarea rulmenţilor cu alezaj cilindric,

Astfel încălzirea se poate face:

 În băi cu ulei mineral având temperatura de 80 – 100 oC astfel încât să se

încălzească numai inelul sau rulmentul, protejând restul arborelui cu
azbest sau carton. Extracţia propriu-zisă se face cu mijloace mecanice.

 Pentru inelele din gama dimensiunilor mijlocii şi mari se poate utiliza un inel
extractor termic din aluminiu (figura 17), încălzit pe plita electrică sau prin

inducţie, până la circa 220 oC, după care se introduce inelul ce trebuie
demontat şi se strânge cu ajutorul celor două mânere alăturate. După
circa 20 - 30 secunde de menţinere, inelul se dilată suficient pentru a permite
extragerea uşoară. Pentru protejarea căii de rulare, inelul se unge cu ulei
siliconic (rezistent la oxidare).

20
 Fig.17. Inel extractor

5.2 Demontarea rulmenţilor cu alezaj conic

Demontarea rulmenţilor mici cu alezaj conic montaţi direct pe fusul
arborelui se realizează prin aplicarea sculei (dorn, ţeava, semi-inel) direct pe faţa
laterală a inelului interior şi apoi, cu lovituri de ciocan, se produce desprinderea de pe
ax, (figura 18).
Cu cât dimensiunile rulmenţilor sunt mai mari, (alezaj mai mare de 100
mm) cu atât mai mari trebuie să fie forţele de depresare. În acest caz se utilizează
metoda injecţiei de ulei între suprafeţele în contact sau piuliţele hidraulice. Injecţia
de ulei se poate aplica în cazul rulmenţilor montaţi direct pe ax, prin
intermediul canalelor prevăzute în acest scop (figura 19.a). Reducerea
efortului fizic şi a timpului de demontare se realizează prin folosirea piuliţelor
hidraulice, care sunt utilizate atât la demontarea de pe bucşa de extracţie
(figura 19.b) cât şi la cea de pe bucşa de strângere (figura 19.c).

Fig. 18 Demontarea rulmenţilor mici cu alezaj conic,

Introducerea uleiului sub presiune în piuliţele hidraulice se face cu
ajutorul preselor manuale.

a b c

21
 Fig. 19 Demontarea rulmenţilor medii şi mari cu alezaj conic, [1]
Demontarea rulmentilor se face cu grijă pentru a nu se deteriora alezajul, arborele
sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenți nu duce la ieftinirea
reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar înlocuirea
rulmenților. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisă decat la
rulmentii cu alezaj conic. La acești rulmenți loviturile de ciocan se aplică prin intermediul
a două pene care forțează în mod uniform între labirint si partile fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutoruluiunor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmenților cu două rânduri de bile se execute fără a se prinde ghearele
dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora.
Extragerea rulmenților din piese cu dimensiuni mici se execută numai prin
transmiterea presiunii pe inelui exterior
Rulmențiii montați cu strângere se demontează dupa ce în prealabil au fost incalzți cu
ulei mineral la 80⁰ C.Încalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp
ce arborele se protejeaza cu asbest.
CAPITOLUL6
ÎNTREŢINEREA RULMENŢILOR ÎN EXPLOATARE
Verificarea utilajelor şi instalaţiilor, care conţin lagăre de rostogolire (rulmenţi), în
timpul funcţionării şi planificarea lor pentru operaţiile de întreţinere, a devenit o practică
uzuală de mare importanţă. Astfel, chiar dacă durabilitatea rulmenţilor poate fi estimată,
condiţiile de funcţionare sunt cele care hotărăsc durata lor de viaţă în ansamblul în care
au fost montaţi. Cu cât mai severe sunt condiţiile de funcţionare, cu atât mai dese sunt
şi intervenţiile asupra ansamblelor cu rulmenţi, cu implicaţii directe asupra cheltuielilor.
De aceea, urmărirea funcţionării rulmenţilor, precum şi a celorlalte componente ale
ansamblelor din care fac parte rulmenţii, poate da informaţii importante asupra
posibilităţii de defectare, permiţând planificarea intervenţiei la o reparaţie curentă,
înainte de distrugerea totală. Se evită astfel opririle accidentale, deseori grave, prin
opriri programate de revizie şi întreţinere. Frecvenţa controlului funcţionării rulmenţilor
depinde de importanţa utilajului sau instalaţiei pe care este montat, precum şi de
severitatea condiţiilor de mediu în care lucrează. Dacă nu există un sistem de urmărire

22
permanentă a rulmenţilor (sistem de monitorizare), urmărirea funcţionării acestora se
bazează pe simţurile individuale ale personalului de întreţinere. Astfel: trepidaţiile,
zgomotul, creşterea temperaturii, pierderea lubrifiantului sunt semnale de alarmă ce
impun verificarea amănunţită a rulmenţilor. Primele verificări asupra funcţionării
rulmenţilor sunt efectuate în cadrul funcţionării de probă.
Nu se va roti niciodată un ansamblu cu rulmenţi fără sarcină şi fără ungere!
Controlul zgomotului în timpul funcţionării se face cu ajutorul instrumentelor
specializate, de tipul şocpulsmetru sau prin ascultarea cu ajutorul unui stetoscop, tub
acustic sau cu o tijă de lemn şi trebuie să fie uniform şi continuu. Neuniformitatea
zgomotului precum şi transformarea lui într-un fluierat ascuţit sunt semne ale unor
defecţiuni determinate de pătrundere a murdăriei în rulment, fie de lipsa lubrifiantului, fie
de existenţa unor piese prelucrate sau montate greşit în ansamblu. Prima verificare a
rulmenţilor în timpul funcţionării este inspectarea vizuală a lagărelor, în scopul verificării
stării etanşărilor, a asamblărilor şi îmbinărilor precum şi a sistemelor de ungere, şi se
controlează: O altă verificare se referă la zgomotul rulmenţilor în timpul funcţionării. Un
zgomot uniform şi contiunuu indică o funcţionare bună a rulmenţilor. Zgomotul
neregulat, puternic sau însoţit de sunete de tip "bătaie-lovitură", arată defectarea
rulmentului impunând verificarea lagărului şi schimbarea rulmentului. Se impune
verificarea sistemului de lubrifiere şi a lubrifiantului deoarece, o cauză principală a
deteriorării premature a rulmentului, o constituie defecţiunile datorate ungerii incorecte,
insuficiente sau contaminării lubrifiantului. Verificarea temperaturii de funcţionare
urmăreşte creşterile bruşte ale acesteia precum şi valorile mari, menţinute mult timp
(excepţie face cazul rulmenţilor noi, care prezintă o temperatură mai mare pentru
primele 24...48 de ore de funcţionare). Dacă condiţiile de încărcare nu s-au modificat,
printre cauzele creşterii temperaturii poate fi o scurgere de lubrifiant, sau o creştere
exagerată a cantităţii de lubrifiant în lagăr. -
În cele mai frecvente situaţii deteriorarea rulmenţilor se produce din următoarele cauze:
 montarea greşită a rulmentului şi a pieselor aflate în contact cu el, în ansamblu;
 abateri de la forma geometrică corectă a suprafeţelor de montare;
 necoaxialitatea lagărelor;
 funcţionarea rulmentului în condiţii improprii (sarcini, viteze, temperaturi);

23
 ungerea insuficientă;
 etanşarea necorespunzătoare;

ANEXA 1-Defecte ale rulmenților

24
 NORME DE SĂNÎTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate in
spatii special destinate acestui scop.
Art. 86. - Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea
autovehiculelor pe caile de acces.
Art. 87. - Indepartarea subansamblurilor de pe autovehicul se va face numai dupa ce
lucratorul a verificat ca toate imbinarile acestora cu reperele invecinate au fost
demontate.
Art. 88. - Uneltele de lucru utilizate de catre muncitori, precum si instalatiile de ridicat
(cricuri, macarale etc.) vor fi controlate inainte de inceperea lucrului.
Art. 89. - Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.
Art. 90. - Se interzice executarea operatiilor de demontare a partilor din autovehicul,
cand acestea sunt prinse sau/si sustinute de mijlocul de ridicat.
Art. 91. - La demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale.
Art. 92. - Depresarea bucselor, inelelor de rulmenti, camasilor etc. se va face numai cu
prese si dispozitive speciale.
Art. 93. - Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase se va face cu
mijloace de transport pe care se va asigura stabilitatea acestora in timpul transportului.

25
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu, A., Morar, L.,ş.a Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şipedagogică,

Bucureşti, 1983
2. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;
3. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, litografiai.P.,
1986 ;
4. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică şipedagogică,
1978 ;
6. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
7. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.
8. S.C. " Rulmenţi" SA. Bârlad- Manual de exploatare a
rulmenților,2013.

26