Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III
Tema:
MAŞINI DE FREZAT PLAN.
ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE
ÎNDRUMĂTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 6
5.Masini de frezat 9
6.Tipuri de freze 10
8.1.Sisteme de reparatii 16
prin frezare 30
11.Bibliografie 32
12.Anexe 33
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cu-
noştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de
competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale
sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au
reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul
Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere
posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la
exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi,
cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue
pregătirea la un nivel superior.
Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene
presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică
colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimu-
lează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a ex-
perienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
6
EXAMEN ATESTAT
Ea se exprimă în [m/min].
Pe baza vitezei de aşchiere calculate, se determină turaţia la arborele principal al
maşinii cu relaţia:
[rot/min]
unde:
v-viteza de aşchiere;
D-diametrul sculei aşchietoare.
Mişcarea de avans(s) presupune o deplasare între sculă şi piesă.
Viteza de avans se determină din relaţia :
[mm/rot]
unde:
s-avansul de lucru;
z-numărul de dinţi;
7
EXAMEN ATESTAT
sd-avansul pe dinte;
w-viteza de aşchiere.
Este preferabil să se lucreze cu avansuri cât mai mari, deoarece în acest fel se
asigură o productivitate ridicată. Avansul pe dinte ales se verifică funcţie de re-
zistenţa mecanismului de avans al maşinii de frezat şi funcţie de rigiditatea dornului
port-freză.
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a secţiunii transversale a stratului de
aşchiere, este distanţa dintre două suprafeţe de aşchiere consecutive, generate de doi
dinţi alăturaţi, măsurată în direcţia avansului de frezare.
4.2.METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizată în contra avansului (B) sau în sensul
avansului (A).
Fig.4.3.Metode de frezare
La frezarea în sens contrar avansului:
angajarea dintelui se face de la grosime mică de aşchiere, ceea ce face ca şo-
curile să fie mai mici;
jocul dintre flancurile filetului şurubului conducător şi piuliţei din lanţul cine-
matic al mişcării de avans este preluat de componenta orizontală FH , care este
îndreptată în sens contrar avansului, în felul acesta fiind excluse vibraţiile pe
orizontală;
8
EXAMEN ATESTAT
uzura sculei este mai puţin intensă ca urmare a faptului că tăişurile lucrează
totdeauna pe suprafaţa prelucrată a piesei, nu ca în cazul frezării în sensul
avansului, la care dintele ia contact de fiecare dată cu suprafaţa de prelucrat,
care poate avea pe ea oxizi, impurităţi sau crustă dură
La frezarea în sensul avansului :
aşchia este atacată de tăiş în partea sa cea mai groasă, forţa de aşchiere la an-
gajare fiind maximă, deci, prelucrarea este însoţită de şocuri;
componenta verticală FV apasă semifabricatul pa masa maşinii, eliminând posi-
bilitatea apariţiei vibraţiilor pe verticală, în schimb masa fiind mai încărcată,
trebuie să fie bine susţinută în consolă;
componenta orizontală FH este dirijată, în acest caz, în sensul avansului şi tinde
să tragă materialul sub sculă ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematică
şurub-piuliţă, motiv pentru care pot să apară vibraţii în plan orizontal;
frezarea în sensul avansului se aplică mai ales la operaţiile de finisare sau de
frezare rapidă.
5.MASINI DE FREZAT
5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT
Maşini-unelte de frezat
În funcţie de construcţia şi de destinaţia lor, maşinile-unelte de frezat pot fi:
universale;
verticale;
orizontale;
speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roţi dinţate etc).
6.TIPURI DE FREZE
La o freză se deosebesc dinţii aşchietori şi corpul. Din punct de vedere con-
structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucată (în acest caz se numesc freze mo-
nobloc) sau asamblate (în acest caz se numesc freze cu dinţi montaţi).
10
EXAMEN ATESTAT
1.Freză deget
2.Freză cilindrică cu dinţi
elicoidali
3.Freză modul disc
4.Freză deget
5.Freză cilindro-frontală
6.Freză disc
7.Freză disc
8.Freză pentru canale
(coadă de rândunică)
9.Freză deget pentru profilare
10.Freză pentru canale
în “T”
11.Freză conică
12.Freză pentru canale
13.Freză deget
Fig.6.3.Tipuri de freze
11
EXAMEN ATESTAT
12
EXAMEN ATESTAT
sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca în poziţia necesară capul
de frezat , împreună cu arborele principal .
Mişcările executate de această maşină-unealtă sînt următoarele:
1. mişcarea principală de aşchiere care este mişcarea de rotaţie a arborelui ;
2. mişcarea de apropiere II a capului de frezat se blochează apoi pe ghidaje;
3. mişcarea de ridicare şi coborîre IV a mesei maşinii;
4. mişcarea de avans longitunal III, efectuată de masa .
13
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
18
EXAMEN ATESTAT
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
21
EXAMEN ATESTAT
9.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE FREZAT PLAN
9.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI
Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii
fizice şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere
treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a
satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul
de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recupe-
rarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele
iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare
a utilajului de producţie .
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor tre-
buie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferite-
lor părţi componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzea-
ză lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii.
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura
prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a even-
tualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreţinere şi reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de pro-
ducţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condi-
ţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie,
22
EXAMEN ATESTAT
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
25
EXAMEN ATESTAT
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE FREZAT PLAN
Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
frezat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa
frezele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
28
EXAMEN ATESTAT
29
EXAMEN ATESTAT
30
EXAMEN ATESTAT
31
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
http://www.google.com
32
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
33
EXAMEN ATESTAT
34