EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NR.1

CAMPULUNG MOLDOVENESC
Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL IV

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI

REPARAŢII

Tema:
MAŞINI DE GĂURIT VERTICAL CU COLOANĂ.
ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE

ÎNDRUMĂTOR:Tivodar Constantin

Elev:Tomoiaga Mihai Alexandru

Clasa:A XII-A

1
 EXAMEN ATESTAT

2023

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Tehnologia lucrarilor de intretinere si reparare a masinilor de gaurit 6
5.Prelucrarea prin gaurire 8
5.1.Generalitati 8
6.Masina de gaurit verticala cu coloana 9
7.Tehnologii generale aplicate 11
7.1.Sisteme de reparatii 11
7.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 12
7.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 15
8.Intretinerea si repararea masinii de gaurit cu coloana 17
8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 17
8.2.Procesul tehnologic de reparatii 18
8.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit 23
9.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea
masinii de gaurit 25
9.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea
prin gaurire 25
9.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si
repararea masinilor de gaurit 26
10.Bibliografie 28
11.Anexe 29

2
 EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională , dobâ ndesc abilită ţi,
cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilită ţi cheie transferabile, cu scopul
de a sprijini procesul de învă ţare continuă , prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre califică rile profesionale naţionale necesită unită ţi de
competenţă cheie şi unită ţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale
sunt grupate în unită ţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formă rii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilită ţilor cheie în cadrul
Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere
posibilitatea de a dobâ ndi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul IV de calificare au fost concepute astfel
încâ t să dezvolte abilită ţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
muncă , pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la
exigenţele societă ţii contemporane, au fost încorporate în abilită ţile cheie
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobâ ndirea unor abilită ţi,
cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să -şi continue
pregă tirea la un nivel superior.
Pregă tirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene
presupune desfă şurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfă şura sarcini non-rutiniere care implică
colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unită ţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul IV de calificare, elevul este solicitat în multe activită ţi practice care îi
stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lă rgire semnificativă
a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobâ ndite.

Lucrarea de atestat „MASINI DE GAURIT VERTICAL CU

COLANA.INTRETINERE SI REPARARE” implica elevul in atingerea Standardelor de
Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din
3
 EXAMEN ATESTAT

componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,

forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor
modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor
mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice
importante:
 micsoreaza opririle neproductive ;
 maresc perioada dintre reparatii ;
 reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,
pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale
straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza
relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele,
precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si
calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din
cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii
sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
 alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
 alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
 utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
 datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
4
 EXAMEN ATESTAT

 alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe

suprafete de frecare;
 rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea
incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru
stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele
batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste
brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :

1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
 EXAMEN ATESTAT

4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI

REPARATII A MASINII DE GAURIT
Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de
gaurire,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie
circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei
constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de
avans ,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o
constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in milimetrii,care se poate executa in
plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de aschiere intr-un semifabricat din
otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au
aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G
13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.
Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de expoatare
se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea
mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si
inaltimea arborelui principal fata de placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al
domeniilor de utilizare astfel :
 masini de gaurit de masa ( de banc );
 masini de gaurit cu montant;
 masini de gaurit cu coloana;
 masini de gaurit radiale;
 masini de gaurit multiax;
 masini de gaurit cu cap multiax;
 masini de gaurit cu cap revolver;
 masini de gaurit in coordonate;
 masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci
).
Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile
cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate
si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la
alta.Din acest motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna
cumasinile multiax si cele cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit
radiale este mai redusa in raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si
ca atare precizia prelucrarii sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei
acesteia ,este mai mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de
6
 EXAMEN ATESTAT

gaurire. La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si

a rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o
incarcare energetica cat mai mare.
Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de aschiere
(care pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor trebui astfel alese
incat in conditiile de mai sus sa se asigure o putere consumata cat mai aproximata de
puterea nominala a motorului masinii.
Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior ,respectiv
un consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii detasate.

Fig.4.1.Masini de gaurit cu coloana

7
 EXAMEN ATESTAT

Fig.4.2.Masina de gaurit in coordonate

5.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE
5.1.GENERALITATI
DEFINIŢIE:
Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere, cu
ajutorul unor scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.
În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai
multe alezaje, care pot fi înfundate sau pă trunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau
conice etc.
În comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. Suprafeţele
interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o rigiditate
suficientă şi o ghidare corectă a sculei aşchietoare. De asemenea, nu în toate cazurile
se poate realiza o ră cire corespunză toare sculei aşchietoare, iar evacuarea aşchiilor
este mai dificilă . Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileşte ţinâ nd seama de
forma constructivă a piesei, materialul folosit, dimensiunile şi condiţiile de precizie,
de formă şi de rugozitate, precum şi de costul prelucră rii.
Alezajele se clasifică în funcţie de forma constructivă , greutate, diametru şi adâ ncime
în urmă toarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci câ nd l/d ≤ 0,5; alezaje
normale, dacă 0,5 ≤ l/d ≤ 3; alezaje lungi, dacă 3 < l/d ≤ 10; alezaje foarte lungi, dacă
l /d>10.
În general, prelucrarea alezajelor prin aşchiere, ţinâ nd seama de precizia de
prelucrare şi calitatea suprafeţelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de
prelucrare, şi anume: gă urire, adâ ncire, strunjire, broşare, rectificare, strunjire de
netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire însoţită de ecruisare prin
deformare plastica.
8
 EXAMEN ATESTAT

Fig.5.1.Gă urirea-a; Alezarea-b; Teşirea-c; Adâ ncirea-d.

6.MASINA DE GAURIT VERTICALA CU COLOANA

Această maşină este utilizată pentru prelucrarea gă urilor de dimensiuni
ajungînd pînă la 40 mm diametru. Cele mai mici maşini de gă urit, cum ar fi cele de
tipul G 10 şi G 25 ,au coloana cilindrică . Maşinile mai mari au, în locul coloanei
cilindrice, un montant care asigură o rigiditate mult mai mare. Această soluţie este
adoptată în cazul maşinilor G 25 şi G 40 .
Principalele pă rţi componente ale maşinii de gă urit verticale sînt: placa de bază 6,
prin intermediul că reia maşina se fixează de fundaţie, coloana sau montantul 4 pe
care esta montată masa 5. Pe masa maşinii de gă urit se aşază piesele de prelucrat, fie
direct, fie într-un dispozitiv în cazul pieselor mai complicate. Pentru prindere se
folosesc menghinele de maşină . Poziţia mesei 5 poate fi modificată după necesitate
prin deplasarea pe verticală cu ajutorul unui mecanism şurub-piuliţă . Blocarea mesei
în poziţia necesară se face cu ajutorul unei manete. La partea superioară a maşinii se
gă seşte carcasa 2, în care se află cutia de viteze şi avansuri. Acţionarea maşinii se face
de la motorul 1. Arborele principal 7, în care se fixează scula aşchietoare, execută
mişcarea principală de aşehiere n, care este o mişcare de rotaţie, precum şi mişcarea
de avans axial notată cu sa.

Părţi componente:
1.Motor electric
2.Cutia de viteze şi avansuri
3.Pârghie de acţionare
4.Coloana
5.Masa maşinii
6.Placa de bază
9
 EXAMEN ATESTAT

7.Arbore principal(axul maşinii)

8.Tablou de comandă

Fig.6.1.Masina de gaurit cu coloana

Funcţionarea maşinii de găurit poate fi urmărită pe schema cinematică de principiu din

figura 6.2. Astfel, mişcarea principală de aşchiere, care este rotaţia, n , a arborelui I, se
obţine de la motorul electric M, prin lanţul cinematic 1 — 2 — 3 — cutia de viteze CV — 4
— 5 — 6 — I . Avansul axial al sculei se obţine de la ace-laşi motor M, prin lanţul
cinematic 6 — 7 — 8— cutia de avansuri CA — 9 — mecanismul pinion-cremalieră Z 1 — Z2
. Avansul axial f1 al sculei se mai poate obţine şi manual de la roata R prin lanţul
cinematic 13 — 14 — 9 — Z1 — Z2. În funcţie de înălţimea la care este necesară
executarea operaţiei de găurire, păpuşa arborelui principal poate fi ridicată sau coborâtă
cu un mecanism pinioncremalieră Z3 — Z4, acţionat manual, sau de la motorul M, prin
lanţul cinematic 1 — 2 — 10 — 11 — 12 — Z3 — Z4 .

10
 EXAMEN ATESTAT

Fig.6.2.Schema cinematica

11
 EXAMEN ATESTAT

1. Motor electric.
2. Carcasa.
3. Montant.
4. Cutia de viteze şi avansuri.
5. Arborele principal.
6. Ghidaje.
7. Masa maşinii.
8. Placa de bază.

Fig.6.3.Masina de gaurit cu coloana

7.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

7.1.SISTEME DE REPARATII

Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe

sisteme , principalele fiind urmatoarele :
 Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
 Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia

12
 EXAMEN ATESTAT

urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si

materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
 Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a
masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade
stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
 Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe
determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate
organele,piesele si elementele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest
sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

7.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII

Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in
industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de
baza : a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor
de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa pe-
13
 EXAMEN ATESTAT

riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor
reparate ,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II

1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
14
 EXAMEN ATESTAT

15.Confectionarea de piese noi;

16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda ); 20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri; 23.Confectionarea
diferitelor piese necesare echipamentului electric.

c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-

tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial
si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale

A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
15
 EXAMEN ATESTAT

4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;

5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

16
 EXAMEN ATESTAT

7.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE

REPARATII SPECIFICE

17
EXAMEN ATESTAT

18
 EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT

CU COLOANA
8.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI

Desfă şurarea in mod ritmic a activită ţii de producţie a unei intre-prinderi

industriale necesită , ca o condiţie de bază , o bună organizare a repară rii şi intreţinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive,
mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii
fizice şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere
treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă , o pierdere a capacită ţii lui de a
satisface o necesitate socială , ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul
de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi
recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata
folosirii lui şi a funcţionă rii in condiţii optime şi cu posibilită ţi cat mai apropiate de
cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi
reparare a utilajului de producţie .
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucră rilor de intreţinere şi reparare a utilajelor
trebuie să ţină seama de particularită ţile utilajului şi de modul de uzură fizică a
diferitelor pă rţi componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că
uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă , cel mai rapid se
uzează lagă rele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came,
arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea
pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii.
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită , de asemenea,
efectuarea in scopuri preventive a unor mă suri de intreţinere, care să impiedice
uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a
eventualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularită ţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată ,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreţinere şi reparare a acestora .

19
 EXAMEN ATESTAT

Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de

producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activită ţi in
condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie,
conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activită ţi ritmice .
O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea
funcţionă rii acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevă zute in cartea
tehnică , influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea
producţiei in cantită ţile şi calitatea prevă zute .
Organizarea intreţinerii şi repară rii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor
activită ţi la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea execută rii lucră rilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unită ţi
industriale trebuie să permită realizarea urmă toarelor sarcini de bază : a)
asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau
accidental a acestuia din funcţiune ;
c)creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de
funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari
executării reparaţiilor ,
d)ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,
asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ;
e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

8.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII

Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
 proces tehnologic de reparatie individual
 proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de gaurit G40 cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
20
 EXAMEN ATESTAT

Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie

Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al
atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in
gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de
constatare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
 studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
 stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca
sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit
suprafetele finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia
cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta
tubulare.
Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si
filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu
reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost
incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin
taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
21
 EXAMEN ATESTAT

prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru,
aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5
mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor
sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele
sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea
reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora.
Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin
transmiterea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost
incalziti cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul
dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.

22
 EXAMEN ATESTAT

Curatirea si spalarea pieselor

Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor . Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al
maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se
face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele
rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata
complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste
benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la
temperatura de 80°. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de
coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu
o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau
postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care
rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton
uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia
de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se
trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
23
 EXAMEN ATESTAT

fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu
altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita
care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor.
Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza
cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara,
locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece
nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca
numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de
rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
 de exploatare;
 de fabricatie;
 de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de
executie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand
ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru
reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi
cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara
rizuri.
24
 EXAMEN ATESTAT

Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile
dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit
numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie
sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar
generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la
controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri
sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de
gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta
prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin.
Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda precisa
pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.

8.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE A MASINII DE GAURIT CU

COLOANA

Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :

1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice ale
masinii de gaurit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
25
 EXAMEN ATESTAT

diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa

burghiele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii: 
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
 confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
 montarea placii prin suruburi pe masa uzata
 rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea
pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie
perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se
verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai
are,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se
repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se
rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de
1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau
inlocuirea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se
rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor
bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot
constata la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor
arborilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de
curea consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor
butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea
asamblarii prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele
uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.

26
 EXAMEN ATESTAT

Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea

la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica
(bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de
frictiune ,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea
elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA

SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELU-
CRAREA PRIN GAURIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor stran-ge si
desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii. Art.
55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat. Art.
56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul
unei scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice. Art. 59.
- Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de ho-nuit cu cozi uzate
sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incâ t aceasta sa se poata retrage cat mai mult
la fixarea sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii. Art.
64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai
dupa ce scula s-a oprit complet.

27
 EXAMEN ATESTAT

Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu
ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator
operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu
foarte mare atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului
portmandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de
pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai
dupa oprirea burghiului.

Fig.9.1.

9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA

INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa

datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de
locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa;
 uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
28
 EXAMEN ATESTAT

 inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul

sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa
accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric
principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE
LUCREAZA”
 la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje
verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
 dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
 inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
 darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
 in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
 la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
 soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
 piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
 la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie
protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor
compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de
protectia muncii;
 nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
 cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
 in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea
alimentelor precum si fumatului;

29
 EXAMEN ATESTAT

Fig.9.2.

10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/

30
 EXAMEN ATESTAT

2.Intretinerea tehnica a utilajelor

http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere

http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere

http://www.scribd.com
6.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit G 40
http://www.scribd.com

31
 EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE
11.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

32
 EXAMEN ATESTAT

11.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA

A masinii, utilajului nr. ……… in vederea reparatiei
Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit G 40 Nr.
de inventar…………. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

11.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI

1. masa masinii : reconditionare prin placare
2. rulment : se inlocuieste
3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :
Comisia de constatare………... ……………………………
…………… ………………………………………….

33
EXAMEN ATESTAT

34