Sunteți pe pagina 1din 29

EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENIA


Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

Tema:

STRUNGUL REVOLVER.NTREINERE I REPARARE


NDRUMTOR: Elev: Clasa: a XII a

2013

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Introducere 5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte 6.Masini-unelte pentru strunjit 6.1.Probleme generale.Clasificare 7.Strunguri revolver 8.Intretinerea si repararea strungurilor revolver 8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 8.2.Organizarea locului de munca 8.3.Revizuirea si reglarea strungului 8.4.Ungerea si curatirea strungului 1 2 3 6 8 9 9 11 17 17 19 20 21

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor revolver 22 9.1.Deservirea masinilor-unelte 22

9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 24 10.Bibliografie 11.Anexe 11.1.Proces tehnologic de strunjire pe strungul revolver 11.2.Structura strungului revolver 11.3.Strungul revolver.Schema cinematica 26 27 27 28 29

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie tr ansferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculumului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

EXAMEN ATESTAT

Lucrarea de atestat STRUNGUL REVOLVER.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masiniunelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
4

EXAMEN ATESTAT

cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare; rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilorunelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
5

EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE
Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de producie. Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el a trecut la confecionarea acestora, astfel ca ele s corespund mai bine scopului urmrit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc. Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele primitive asigurau performane reduse. Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte. Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n istoria omenirii epoca informaional. Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat att a materiei ct i a informaiei. Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate de istorie apar n secolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin lucrrile lui Leonardo da Vinci care a conceput i realizat strunguri, maini de gurit, fierstraie, maini de rectificat i maini automate de ascuit ace.
6

EXAMEN ATESTAT

n secolul al XVIII-lea inventarea mainii cu abur de ctre James Watt marcheaz nceputul revoluiei industriale i d un puternic impuls dezvoltrii mainilor-unelte, prin conceperea i realizarea primei maini de alezat cilindrii, n 1765, de ctre Smeaton, main perfecionat ulterior n 1775 de ctre John Wilkinson. Primele strunguri n accepiunea modern, adic avnd crucior i urub conductor, au fost realizate la 1797, tot n Anglia de ctre Maudsley. ntre 1800 i 1900 apar i se diversific aproape toate tipurile de ,maini-unelte cunoscute i astzi, i anume: ,mainile de rabotat i mortezat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver i automate, etc. Perfecionarea lor se realizeaz prin utilizarea unor materiale noi, a unor mecanisme mai performante, prin introducerea acionrii electrice indivi duale i a automatizrii, obinndu-se o cretere substanial a preciziei de prelucrare i a productivitii. O contribuie important au avut -o cercetrile privind procesul de achiere, concretizate n lucrrile teoretice ale lui Time i Taylor aprute n 1870, precum i dezvoltarea mijloacelor de msurare a dimensiunilor, prin nceperea n 1850 a fabricaiei industriale a ublerelor (precizie 0,1 mm), n 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm), iar n 1907 a minimetrelor (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabricarea sculelor n aceast perioad s-au utilizat oelurile carbon pentru scule, care nu au permis realizarea unor viteze mari de achiere, limitnd productivitatea. Dup 1900 apar mainile de broat, cele de copiat electrice i hidraulice, mainile de danturat, i continu diversificarea i perfecionarea celorlalte tipuri, prin lrgirea gamei dispozitivelor accesorii i introducerea acionrilor hidraulice i pneumatice. Apariia unor noi materiale pentru fabricarea sculelor achietoare ca oelurile rapide (1900), carburile metalice (1940), materialele mineralo-ceramice (1950) i a diamantelor artificiale (1970), a permis creterea continu a vitezei de achiere, deci a productivitii i a impus perfecionri corespunztoare privind cinematica i dinamica mainilor-unelte. Cea mai important revoluie n domeniul mainilor-unelte a nceput n deceniul al aselea prin apariia mainilor-unelte cu comand numeric cnd, ca urmare a schimbrii cerinelor pieei, care pretindea o diversitate tot mai mare de produse i o nlocuire tot mai rapid a lor cu altele noi, cu caracteristici superioare, se modific i concepia asupra fabricaiei prin trecerea de la sistemele rigide (caracteristice fabricaiei ndelungate i n serie mare a aceluiai produs) la sistemele flexibile, capabile s permit trecerea rapid la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse n paralel pe acelai sistem de producie, cu productivitate ridicat i costuri
7

EXAMEN ATESTAT

tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au reprezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).

5.DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILORUNELTE.


Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru, care cuprinde toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc. Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor prin metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de maini, datorit faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur realizarea unei precizii dimensionale i de form foarte bune i rugoziti dintre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realiznd productiviti mai mari i costuri mai reduse dect multe alte metode de prelucrare. Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii foarte mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei conceptelor de fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat continuu, n prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni. Clasificarea mainilor-unelte se poate face dup mai multe criterii, cele mai importante fiind prezentate n continuare: Dup procedeul de prelucrare, exist: maini de strunjit (strunguri); maini de gurit; maini de frezat; maini de rabotat i mortezat; maini de broat; maini de rectificat, etc. Dup gradul de universalitate (sau specializare n producie),mainile-unelte pot fi: universale destinate prelucrrii unor piese diverse ca forme i dimensiuni, n condiiile unei producii de unicate sau serie mic; permit realizarea unei game largi de operaii de prelucrare, printr-un procedeu de baz sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de o cinematic complex, cu posibiliti largi de reglare a parametrilor de lucru; n general sunt deservite manual i au o productivitate redus;
8

EXAMEN ATESTAT

specializate destinate prelucrrii unui anumit tip de pies, sau de suprafa, ntr-o gam larg de dimensiuni (de exemplu: maini de filetat, de danturat, de detalonat, etc.), ntr-o producie de serie, dar i de unicate; au o cinematic specific cerinelor de generare a suprafeei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizndu-se prin mecanisme cu roi de schimb; au o productivitate ridicat; speciale destinate prelucrrii anumitor suprafee, la un anumit tip de pies (de exemplu: mainile-unelte agregat), pentru producia de serie mare; au cinematic i construcie specific, fiind realizate din module normalizate, i sunt nalt automatizate, realiznd productiviti foarte mari. Dup modul de comand i deservire (determinat de gradul de automatizare) se cunosc: maini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile sunt date de operatorul uman; sunt, de regul, maini universale i au o productivitate redus; maini semiautomate la care ciclul de lucru se desfoar automat, pe baza unor comenzi interne emise de main, dar alimentarea cu semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realizate de operatorul uman; sunt, de regul, maini specializate; au productiviti ridicate; maini automate la care toate comenzile i deservirea se realizeaz automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimentarea cu semifabricate, controlul pieselor i corectarea reglajelor, schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicat, fiind destinate produciei de serie. Dup principiul de automatizare ele pot fi: automate secveniale, la care se programeaz succesiunea fazelor ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare sau realizate cu limitatori de curs; elementele de automatizare pot fi mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice; automate numerice care permit programarea numeric att a desfurrii ciclului de lucru, ct i a cotelor de prelucrare. Dup mrime, mainile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele i foarte grele, mprirea fiind determinat de dimensiunile maxime ale piesei de prelucrat, care determin dimensiunile i greutatea mainii i implicit complexitatea cinematic i mecanismele utilizate, gradul de mecanizare, etc. Dup precizie, mainile-unelte se mpart n dou grupe: de precizie normal i de precizie ridicat, la acestea din urm fi-

EXAMEN ATESTAT

ind utilizate soluii cinematice i constructive care fac s crea sc precizia, dar mresc costul.

6.MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.


6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de pies, iar micarea (sau micrile) de avans este de regul o micare de translaie executat de scul, cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale. Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum urmeaz: dup gradul de universalitate, exist: - strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel); - strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii, de prelucrat suprafee poligonale etc.); - strunguri speciale; dup poziia arborelui principal, se deosebesc: - strunguri orizontale; - strunguri verticale; dup gradul de automatizare, se cunosc: - strunguri cu comenzi manuale; - strunguri semiautomate; - strunguri automate; dup numrul arborilor principali, exist: - strunguri monoax; - strunguri multiaxe; dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi: - strunguri monocuit; - strunguri multicuite;
10

EXAMEN ATESTAT

dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele i foarte grele; dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal; sau de precizie ridicat.

7.STRUNGURI REVOLVER
Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, ntre strungurile universale i cele automate, destinate prelucrrii pieselor de dimensiuni mici i forme complexe, utiliznd ca semifabricat barele laminate, dar i semifabricatele individuale. Constructiv, strungurile revolver sunt caracterizate de existena unui suport portscule complex, denumit cap revolver, n care se pot monta simultan ntre 6 i 16 portscule. Sculele sunt amplasate n conformitate cu succesiunea fazelor de prelucrare pentru piesa respectiv, i sunt aduse pe rnd n lucru printr-o micare de divizare executat de capul revolver. La ncheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrat total sau parial. Datorit eliminrii timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum i datorit suprapunerii unor timpi de baz, productivitatea strungurilor revolver devine de 34 ori mai mare dect a strungurilor normale. Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibil clasificarea lor dup un numr mare de criterii, dintre care cel mai important este acela al poziiei axei capului revolver dup care exist: strunguri cu disc revolver, cu axa orizontal; strunguri cu turel revolver, cu axa vertical; strunguri cu turel revolver, cu axa nclinat. Dup diametrul D al alezajului din arborele principal, care determin diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat, strungurile revolver se mpart n: strunguri revolver mici, cu D = 1032 [mm]; strunguri revolver mijlocii, avnd D = 3280 [mm]; strunguri revolver mari, cu D = 80135 [mm]. Strungurile mici prelucreaz piese numai din bar, prins ntr-o buc elastic introdus n alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot prelucra att din bar, ct i semifabricate turnate sau forjate prinse ntrun dispozitiv tip universal sau n dispozitive speciale, iar cele mari folosesc doar semifabricate individuale.
11

EXAMEN ATESTAT

Dup gradul de automatizare, strungurile revolver pot fi: cu comenzi manuale, semiautomate sau automate. Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu disc revolver este prezentat n figura 7.1., n care s-au notat urmtoarele elemente: 1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-cap revolver orizontal; 4-sanie longitudinal; 5-tambur de comand (la cele semiautomate sau automate); 6batiu; 7-cutia cu mecanisme a cruciorului; 8-bar de avansuri; 9-cutie de avansuri;CR-crucior revolver.

Fig.7.Prelucrare pe strungul revolver Discul revolver, 3, este amplasat pe cruciorul CR i este prevzut cu pn la 16 locae portcule a, care n poziia superioar sunt coaxiale cu arborele principal. Prin micarea de divizare wd, efectuat de discul revolver n jurul axei sale, locaele ajung pe rnd n poziia superioar de lucru. Aceast micare, la unele strunguri, poate fi executat i ca micare continu, ndeplinind rolul de micare de avans circular, wc, sau transversal,

12

EXAMEN ATESTAT

Fig.7.1. fcnd posibil i prelucrarea suprafeelor frontale i conice. Cruciorul asigur realizarea micrii de avans axial wl, pentru toate sculele.

Fig.7.1.a.Strungul revolver(cap revolver orizontal) La unele strunguri mici, n vederea realizrii avansului transversal, discul revolver este montat pe o sanie transversal, iar la altele exist un al doilea crucior prevzut cu sanie transversal, amplasat ntre cruciorul revolver i ppua fix, care poate fi nlturat cu uurin atunci cnd nu este necesar. La strungurile semiautomate i automate, tamburul de comand 5, asigur, cu ajutorul unor came i al unor microntreruptori, comanda

13

EXAMEN ATESTAT

cuplajelor electromagnetice din cutia de viteze i de avansuri, n vederea schimbrii turaiei n i a avansului wl, odat cu schimbarea sculei. Strungurile revolver care prelucreaz piese din bar laminat sunt prevzute i cu un suport pentru susinerea barei, amplasat n stnga ppuii fixe. Datorit utilizrii unui numr mare de scule, strungurile cu disc revolver sunt folosite la prelucrarea pieselor complexe, de dimensiuni mici, prelucrate din bar laminat, permind n cele mai multe cazuri prelucrarea total a piesei i asigurnd productiviti ridicate. Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu turel vertical este prezentat n figura 7.2., n care s-au fcut urmtoarele notaii:

Fig.7.2. 1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-suport portcuit; 4-sanie transversal5-sanie longitudinal; 6-turel revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longitudinal; 9-cutia cu mecansime a cruciorului; 10-batiu; 11-bar de avans; 12-cutia cruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-crucior auxiliar;CR-crucior revolver.

14

EXAMEN ATESTAT

Fig.7.2.a.Strungul revolver(turela verticala) Turela revolver, 6, este prevzut cu 68 locae portscule a, aduse pe rnd n dreptul arborelui principal 2, prin micarea de divizare wd realizat de suportul rotativ 7. Micarea de avans longitudinal wl, pentru toate sculele, este asigurat de cruciorul CR. Unele construcii au turela montat pe o sanie longitudinal care efectueaz micarea wl, fa de crucior, soluie utilizat la strungurile mici. Pentru a permite prelucrarea suprafeelor frontale sau efectuarea de operaii de retezare, aceste strunguri sunt echipate frecvent cu un crucior auxiliar, CA, pe sania transversal 4 putnd fi montai unul sau doi supori portcuit, 3. Alte tipuri de strunguri au turela montat pe o sanie transversal, care asigur realizarea unei micri de avans transversal; aceast soluie are dezavantajul c reduce rigiditatea turelei i precizia de prelucrare datorit dezaxrii curente a turelei fa de arborele principal. Construciile cu turela montat direct pe cruciorul CR au rigiditate maxim, fiind utilizate la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari.

15

EXAMEN ATESTAT

Comparativ cu strungurile cu disc revolver, cele cu turel se folosesc la prelucrarea pieselor mai simple, de dimensiuni mai mari, realizate din bar laminat, dar i din semifabricate individuale.

Fig.7.3. n figura 7.3. este prezentat principiul constructiv i cinematic al strungurilor cu turel nclinat. S-au evideniat urmtoarele elemente componente: 1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-turel revolver; 4-suport rotativ; 5sanie longitudinal; 6-cutia cu mecansime a cruciorului; 7-batiu; CRcrucior revolver. Turela revolver are form tronconic i este nclinat la 45. Ea poate fi prevzut cu mai multe locae pentru portscule sau numai cu dou, dispuse la 180.n cel de al doilea caz n timp ce scula fixat n locaul din stnga lucreaz, n locaul superior se schimb scula, care prin micarea de divizare wd este adus apoi n lucru,.a.m.d.,astfel nct se poate utiliza un numr mult mai mare de scule dect n primul caz, deci se pot prelucra piese de complexitate mai mare. Schimbarea sculei din loca i micarea de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.

16

EXAMEN ATESTAT

Fig.7.4.Strung revolver cu 2 capete n general, pe strungurile revolver se pot efectua operaii de strunjire de suprafee cilindrice exterioare i interioare, conice, profilate, plane, operaii de retezare, operaii de prelucrarea gurilor (burghiere, adncire, alezare), operaii de filetare, cu ajutorul tarozilor i a filierelor, (pentru filete de diametre mici). Ca accesorii speciale, se ntlnesc frecvent dispozitivele de filetare, utilizate la prelucrarea filetelor de dimensiuni mari i dispozitivele de frezat.

8.INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR REVOLVER


8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a

17

EXAMEN ATESTAT

capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari . In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie . Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferitelor pri componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei . Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni . Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice . O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute . Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli .
18

EXAMEN ATESTAT

Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz : a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental a acestuia din funciune ; c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii reparaiilor , d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ; e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA


Locul de munc al strungarului este format din suprafaa ocupat de strung cu un mic spaiu n jurul lui necesar strungarului pentru deservirea strungului, cum i din suprafeele ocupate de diferite amenajri pentru pstrarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelucrate etc. Dimensiunile locului de munc al strungarului se determin n funcie de mrimea strungului, de dimensiunile i felul pieselor de prelucrat, cum i de metoda de prelucrare (cu bucata, n serie sau n mas). Suprafaa locului de munc trebuie s fie suficient de mare, pentru ca strungarul s poat circula n jurul strungului. Organizarea locului de munc este una din cele mai importante condiii pentru obinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de msurat vor fi aezate n dreapta strungarului. Nu este permis aezarea sculelor pe ghidajul patului. Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru a nu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna ordine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri egale printr-un perete despritor vertical. In despritura de sus se in obiectele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele de msurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele, adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele. Cheile, mandrinele i alte scule i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.
19

EXAMEN ATESTAT

Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, locul de munc s fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dac se ntmpl eventuale defecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee, prescripiile din planurile de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia respectiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, instrumentele i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual necesare. La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe locul de munc, se terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei suprafeele de alunecare. Sculele, instrumentele de msurat se terg cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.

8.3.REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI.


Pentru funcionarea corect a strungului, adic pentru obinerea dimensiunilor exacte ale pieselor care se prelucreaz, cum i pentru obinerea unei caliti bune a suprafeelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre mecanismele strungului s fie n perfect stare. Strungarul are datoria de a ntreine maina i de a o regla. Axul pricipal al strungului trebuie s se roteasc uor n lagre, fr s aib joc axial. Pentru controlarea strngerii corecte a lagrelor, se controleaz dac strungul n-are vibraii la mersul n gol. O alt metod pentru controlul lagrelor const n introducerea, in extremitatea axului principal (lang universul sau platou), a unei grinzi de lemn lung de 7501000 mm, care manevrat ca o prghie, d posibilitatea constatrii stringerii slabe a lagrelor. Jocul axului principal n sens axial se determin cu aceeai prghie, acionnd ns n acest caz asupra feei frontale a axului principal. Strngerea prea tare a lagrelor este tot att de duntoare ca i strngerea lor insuficient. Strngerea prea puternic se constat rotind cu mna axul principal. Lagrele strinse prea tare se nclzesc repede i duc la uzarea lor prematur. Cutia de viteze a strungului i cutia de avansuri trebuie s funcioneze fr zgomot, puind fi decuplate cu uurin. Cu ocazia revizuirii cutiilor de viteze, trebuie s se verifice dac acestea se cupleaz corect n timpul lucrului i, invers, dac nu se produce cuplarea lor nedorit. Cu ocazia revizuirii cruciorului trebuie s se verifice dac acesta se deplaseaz uor i lin pe ghidaje, dac nu are jocuri prea mari, care s provoace vibraii. Dac jocurile snt prea mari se vor regla (strnge) penele respective.
20

EXAMEN ATESTAT

O dat cu revizuirea cruciorului se verific dac cuplarea i decuplarea manetelor avansului longitudinal i transversal se face uor.

8.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.


De ungerea la timp a organelor n micare ale strungului depinde precizia funcionrii sale.Dac piesele mobile ale strungului nu snt unse ele se uzeaz repede i strungul i pierde precizia. In afar de aceasta, in cazul unei ungeri defectuoase, lagrele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat distrugerea inevitabil a pieselor strungului. Trebuie s se dea o atenie deosebit ungerii lagrelor ppuii fixe, care funcioneaz in condiii grele. Ungerea acestor lagre trebuie fcut cu regularitate, n fiecare zi sau chiar de cteva ori pe zi, n cazul cnd strungul prelucreaz piese grele, sau piese uoare, cu viteze mari de prelucrare. Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o can de ungere, dup care se plimb cruciorul manual de cteva ori n lungul lor. In mod analog se ung i ghidajele sniilor transversale i portcuit. Pentru protejarea ghidajelor de achii i praf, cum i a urubului cruciorului transversal snt prevzute aprtori de tabl fixate cu uruburi. Dac aceste aprtori mpiedic ungerea, se demonteaz i imediat dup terminarea ungerii se fixeaz la locul lor. Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se folosete uleiul prevzut n cartea mainii. Unele axe, cum i roile dinate ale cutiei de viteze i de avansuri se ung cu unsoare consistent. n cutiile de viteze i de avansuri, unsoarea consistent se introduce direct prin nite orificii mari, amenajate n acest scop, iar ungerea axelor i a unor buce se face cu ajutorul ungtoarelor. Tot atta importan prezint i curirea strungului de achii i praf. Curirea strungului se face numai atunci cnd el nu funcioneaz. Murdria i unsoarea uscat se spal de pe strung cu o crp sau cu deeuri de bumbac muiate n petrol, apoi se terge tot cu deeuri de bumbac uscate. Ghidajele patului i alte pri descoperite ale strungului trebuie s fie minuios curite de praf i numai dup aceea unse. Prezena uleiului pe aceste organe nu scutete pe strungar de a le curi i de a le unge din nou. Praful i achiile mrunte, amestecate cu ulei, uzeaz foarte repede ghidajele patului i ale cruciorului. Din aceast cauz, cel puin o dat pe zi. ghidajele patului trebuie s fie curite cu mult atenie de uleiul vechi i unse cu ulei proaspt. Se recomand ca strungarii s in seam de urmtoarele recomandri: 1. S-i nsueasc i s respecte instruciunile privind deservirea i ngrijirea strungului i a sculelor.
21

EXAMEN ATESTAT

2. La fiecare nceput de schimb s ung cu grij organele n micare ale strungului. Uzura rapid a strungului este o consecin a ungerii nengrijite a mainii. 3. nainte de a porni strungul s verifice dac manetele se afl n poziiile iniiale de cuplare. Poziiile greite ale manetelor pot duce la avarii grave ale mainii. 4. S fereasc ghidajele patului de achii i pilituri. Dac achiile i piliturile ajung ntre suprafeele de alunecare, acestea cauzeaz uzura prematur a mainii i, n consecin, reduc precizia mainii, deci precizia pieselor prelucrate. 5. Prile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu aprtoare de scndur , pe care se aaz sculele i instrumentele de msurat. 6. Dup terminarea schimbului de lucru s cure maina i s-o predea curat schimbului urmtor. 7. Partea conic a axului principal i partea conic a pinolei n care se introduc vrfurile trebuie bine curate, deoarece, n caz contrar, vrfurile, burghiele i mandrinele nu se pot fixa corect i, n consecin, fie c piesele se rebuteaz, fie c se produc accidente grave.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR REVOLVER


9.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn. Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic: a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc); b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;

22

EXAMEN ATESTAT

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ; d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare. Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice. Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri : a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii : b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ; c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor; d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie. Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri: a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ; b) la orice intrerupere a curentului electric ; c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ; d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare. Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca. Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in

23

EXAMEN ATESTAT

timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina. Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb. Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere. Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei. (2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus. Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

9.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE


In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor: la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;

24

EXAMEN ATESTAT

uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii; nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii; cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

25

EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1) http://www.iprotectiamuncii.ro/ 2.Intretinerea tehnica a utilajelor http://www.scribd.com 3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere http://www.regielive.ro 4.Imagini http://www.google.com

26

EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE
11.1.PROCES TEHNOLOGIC DE STRUNJIRE PE STRUNGUL REVOLVER
n figura 10.1. se prezint succesiunea fazelor de prelucrare a unei piese avnd forma din figura h, pe un strung cu disc revolver automat, de fabricaie romneasc, tip DRT 32/40. Succesiunea fazelor este urmtoarea: a avansul barei (alimentarea cu semifabricat); b strunjire longitudinal la cota 24 i prelucrarea suprafeei frontale de capt; c strunjire longitudinal cota 20, teire capt i profilare; d strunjire cota 30 i prelucrare canal 186; e strunjire cota 26; f filetare M24 (cu dispozitivul de filetat); g retezare pies.

Fig.11.1.
27

EXAMEN ATESTAT

11.2.STRUCTURA STRUNGULUI REVOLVER

Fig.11.2.Strungul revolver 1. Batiu. 2. Tabloul electric. 3. Cutia de avansuri si filete. 4. Sania longitudinala. 5. Arbore principal. 6. Sania radiala. 7. Capul revolver orizontal. 8. Tambur cu came. 9. Surub 10.Cama 11.Panou 12.Roata de manevra 13.Motor electric

28

EXAMEN ATESTAT

11.3.STRUNGUL REVOLVER.SCHEMA CINEMATICA

Fig.11.3.1.Schema cinematica Schema cinematic a strungurilor revolver este alctuit din lanul cinematic al micrii principale, lanul cinematic al acionrii cruciorului intermediar i lanul cinematic al acionrii cruciorului capului revolver. Arborele principal (fig. 11.3.1.) este acionat de motorul electric M prin lanul cinematic 1-2-3-CV-4, schimbarea turaiei realizndu-se cu cutia de viteze CV. Lanul cinematic al acionrii cruciorului intermediar are ca elemente finale arborele principal i mecanismul roat dinat-cremalier Z1Cr1. Micarea de la arborele principal se transmite la crucior prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-9-10- cutia C'-ll- mecanismul roat dinatcremalierZ1 Cr1.Cruciorul capului revolver este acionat de arborele principal prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14,cutia C-15, roata dinat Z2 i cremaliera Cr2.

29