Sunteți pe pagina 1din 19

LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

PROIECT PENTRU OBŢINEREA


CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE
PROFESIONALE
NIVELUL 4 DE CALIFICARE

Tema

INTREŢINEREA ŞI REPARAREA
INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

Indrumător,
Profesor

Elev:
Clasa a XII-a

iunie 2018

1
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

CUPRINSUL
Tema proiectului
1. Cuprinsul 1
2. Argumentul 3
3. Actionarea hidraulica a dispozitivelor 6
3.1.Avantaje si dezavantaje 6
3.2.Sisteme si scheme de actionare 6
4. Masuri de tehnica securitatii muncii 9
5. Repararea instalatiilor hidraulice 10
5.1.Repararea pompelor 10
5.2.Repararea motoarelor hidraulice 12
5.3.Repararea conductelor 13
5.4.Repararea distribuitoarelor de comanda 14
6. Masuri de protectia muncii la repararea instalatiilor hidraulice 16
7. Anexe 17

Bibliografie 19

2
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

2.ARGUMENTUL
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cu-
noştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul
de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de compe-
tenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt
grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au re-
prezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Stand-
ardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posi-
bilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel
încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se in-
struiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la ex-
igenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie .
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi,
cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi con-
tinue pregătirea la un nivel superior.Pregătirea forţei de muncă calificate în con-
formitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe
strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în
cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului spe-
cific nivelul 4 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi
stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnifica-
tivă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Proiectul pentru obtinerea certificatului de competente profesionale , cu tema


„ TIPURI DE UZURI ALE MASINILOR SI UTILAJELOR” implica elevul in
atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in dome-
niul tehnic.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor

3
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate econom-


ice importante:
• micsoreaza opririle neproductive ;
• maresc perioada dintre reparatii ;
• reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,
pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si


instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale
straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza
relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, pre-
cum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si
calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
✓ alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund con-
ditiilor de exploatare a pieselor;
✓ alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
✓ utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
✓ datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
✓ alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe su-
prafete de frecare;
✓ rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea in-
corecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-
temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a
pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea
metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii prin-
cipalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabili-
rea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si in-
stalatiilor.

4
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si


directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele bati-
urilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste
brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

3.ACTIONAREA HIDRAULICA A
DISPOZITIVELOR

In cazurile în care fixarea semifabricatelor necesită forţe mari, acţionarea


pneumatică nu mai este raţională, deoarece presiunea scăzută a aerului comprimat
necesită construcţii de dispozitive cu motoare cu gabarite mari sau mecanisme in-
termediare pentru amplificarea forţelor. Din această cauză se complică construcţia
dispozitivelor, cresc dimensiunile de gabarit şi apar greutăţi legate de transportul,
exploatarea şi depozitarea lor.
Aceste neajunsuri pot fi eliminate prin utilizarea dispozitivelor acţionate hidraulic.

3.1. AVANTAJE Şl DEZAVANTAJE ALE ACŢIONĂRII


HIDRAULICE
Acţionarea hidraulică individuală sau de grup prezintă următoarele avantaje:
• realizează presiuni de lucru ridicate (20—100 bari);
• motoarele, fiind suficient de puternice, transmit forţele de strîn- gere direct
la mecanismele de fixare ale dispozitivelor şi exclud folosirea mecanismelor
intermediare. Astfel se simplifică construcţia şi se reduc dimensiunile de ga-
barit ale dispozitivelor;
• permit strîngerea simultană a unui semifabricat în mai multe puncte sau a
mai multor semifabricate în acelaşi dispozitiv;
• uzura minimă şi durata de exploatare mare, deoarece uleiul folosit ca agent
unge din abundenţă părţile în mişcare ale dispozitivului.

Dezavantajul constă în costul ridicat al dispozitivelor, datorită preciziei exe-


cuţiei şi a instalaţiilor folosite, fapt pentru care se utilizează numai la producţia în
serie mare şi în masă.

3.2. SISTEME Şl SCHEME DE ACŢIONARE HIDRAULICĂ


In funcţie de sursa de energie consumată pentru crearea presiunii de lucru
din circuitele hidrostatice, se deosebesc următoarele tipuri de actionari:

1. actionarea mecanohidraulică, care foloseşte energia musculară;

6
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

2. acţionarea pneumohidraulică, care foloseşte energia aerului comprimat;


3. acţionarea hidraulică, care foloseşte pompe hidraulice acţionate electric.

1.Acţionarea mecanohidraulică

Dispozitivele acţionate mecanohidraulic se caracterizează prin aceea că deşi


folosesc cilindri hidraulici de lucru, alimentarea acestora nu necesită pompe de ulei
sau presiunea aerului comprimat din reţea. Presiunea ridicată a uleiului (până la
100 bari) este realizată de un amplificator acţionat manual.
Schema de principiu a acţionării mecanohidraulice este reprezentată în figura 3.1.
Prin acţionarea manuală a manivelei cu forţa Q, în cilindrul 1 se va crea o presiune
de ulei indicată de manometrul M care se transmite în cilindrul 2 realizînd o forţă
de acţionare F.
In figura 3.2 este reprezentat modul de fixare a dispozitivelor mecanohidraulice.
Motoarele se pot fixa pe corpul dispozitivelor prin intermediul unor suporturi pre-
văzute cu tălpi (fig. 3.2, a) sau cu tălpi tip colţar (fig. 3.2, b).

Fig.3.1

2.Acţionarea pneumohidraulică

Acest tip de acţionare se recomandă cînd în secţiile de prelucrări me- canice sînt
instalate conducte de aer comprimat, iar strîngerea semifabricatelor necesită forţe
mari.
Dispozitivele pneumohidraulice se pot utiliza în mod raţional la producţia în serie,
la fixarea semifabricatelor grele cu dimensiuni mari, care se prelucrează cu regi-
muri de aşchiere intense şi a căror strîngere trebuie făcută în mai multe locuri.

7
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

Principiul de lucru (fig. 3.2) constă în amplificarea efectului aerului compri-


mat de joasă presiune intr-un amplificator, obţinîndu-se presiuni şi deci forţe
de acţionare mari. Aerul comprimat din reţea este introdus prin distribuitoare
în cilindrul 1, de diametru D. In cilindrul de diametrul D1 se va dezvolta o
presiune de ulei mai mare decît a aerului din reţea. Aceasta va acţiona în ci-
lindrul 3, de diametrul D2, realizînd forţa de strîngere F.

Fig.3.2

3.Acţionarea hidraulică

In instalaţiile hidraulice, presiunea care lucrează în cilindri hidraulici este


realizată cu ajutorul unor pompe antrenate de motoare electrice.
Acţionarea hidraulică este utilizată mai ales la dispozitivele folosite pe linii auto-
mate; în acest caz, se folosesc instalaţiile hidraulice şi deci sursele de ulei sub pre-
siune, de la acestea. Principiul de lucru rezultă din figura 3.3. Uleiul este preluat
din rezervorul R de către pompa Poc. Pompele de ulei pot fi cu roţi dinţate, cu pa-
lete, cu pistonaşe etc. De aici, uleiul este trimis sub presiune (20—80 bari) prin
droselul D şi distribuitorul (inversorul) I la motorul hidraulic MH, a cărui tijă
acţionează asupra dispozitivului.
Pentru reglarea debitelor pompei de ulei, menţinerea presiunii constante la regimul
de lucru reglat în instalaţie este prevăzută o supapă Sm. Regimul de lucru se re-
glează cu droselul, care laminează circuitul de ulei în funcţie de necesitate. Distri-
buitorul conduce uleiul pe o parte sau pe alta a pistonului hidraulic, realizînd sen-
sul mişcării de acţionare puţind fi manevrat manual sau automat. In figura 3.4 este
8
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

reprezentată schema de funcţionare a distribuitorului rotativ. Fixarea şi desfacerea


piesei se realizează prin schimbarea poziţiei manetei din poziţia A în B şi invers.
Uleiul se reîntoarce printr-o conductă separată.

Fig.3.3 Fig.3.4

4.MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La folosirea dispozitivelor acţionate hidraulic va trebui să se aibă în vedere


următoarele:
• nici un dispozitiv nu poate fi pus în funcţiune dacă nu s-a făcut recepţia lui;
• pîrghiile, manetele de comandă, butoanele de pornire şi oprire etc. ale insta-
laţiilor care deservesc acţionarea hidraulică a dispozitivelor, vor fi astfel am-
plasate incit să poată fi urmărite şi manevrate cu uşurinţă fără a necesita pă-
răsirea locului de muncă. Ele vor fi astfel concepute şi amplasate incit să nu
se poată modifica de la sine comanda dată, ca urmare a unor acţionări întîm-
plătoare, trepidaţii, scurgeri de fluide etc. Construcţia şi amplasarea elemen-
telor de comandă trebuie să excludă posibilitatea de accidentare a muncito-
rului care le acţionează.
• dispozitivele hidraulice care lucrează prin deplasare pe verticală vor fi pre-
văzute cu mecanisme de siguranţă care limitează viteza de coborîre în cazul
unui defect în circuitul hidraulic;
• înainte de începerea lucrului se va verifica etanşeitatea elementelor hidrau-
lice, buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă şi aparatele de măsurat cu

9
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

care este echipată instalaţia hidraulică, pentru a permite exploatarea ei în


condiţii de securitate a muncii;
• este interzis a se aşeza scule, instrumente de măsurat şi control etc. pe ele-
mentele în mişcare ale dispozitivelor;
• aşchiile vor fi îndepărtate de la distanţă şi numai cînd acţionarea este oprită.

Personalul de deservire şi de exploatare a instalaţiilor hidraulice trebuie să


aibă pregătirea corespunzătoare şi să fie instruit în acest scop.

5.REPARAREA INSTALATIILOR HIDRAULICE


5.1.REPARAREA POMPELOR
Din cauza uzării pieselor pompei, debitul acesteia scade şi nu mai asigură
cantitatea de ulei sub presiunea necesară celorlalte elemente ale acţionării hidrau-
lice.
La pompele cu roţi dinţate se uzează suprafaţa interioară a corpului, flancurile
dinţilor, suprafeţele frontale ale roţilor dinţate, ale garniturilor şi arborele de acţio-
nare.
Alezajele din corpul pompei se recondiţionează prin încărcare cu alamă şi apoi ale-
zare la dimensiunea nominală sau prin presarea unor semibucşe. Suprafaţa interi-
oară a corpului pompei se poate repara, de asemenea, prin alezare şi rectificare.
Roţile dinţate se înlocuiesc cu altele noi numai dacă sînt foarte uzate, admiţîndu-se
un joc maxim de 0,1 mm. Garniturile de fontă se rectifică în scopul asigurării para-
lelismului lor; se admite o abatere de 0,01 mm. Pentru funcţionarea normală a
pompelor este necesar ca între dinţii roţilor dinţate şi garniturile de fontă să existe
un joc de 0,03—0,05 mm.
La pompele cu palete uzura cea mai mare are excentricul (rotorul), paletele,
capul şi inelele de etanşare. Excentricul se repară prin rectificarea profilului pînă la
eliminarea urmelor de uzare. Cînd uzarea este prea mare, se înlocuieşte cu unul
nou. Urmele de uzare pe feţele frontale ale rotorului se elimină prin rectificare. In
cazul unei uzări mari a fusurilor rotorului, acestea se recondiţionează prin cromare,
urmată de rectificare.
Canalele de montare ale paletelor cu uzări sub 0,1 mm se repară prin rectificare şi
rodare, asigurîndu-se paralelismul suprafeţelor laterale. Trebuie evitată mărirea
exagerată a lăţimii canalelor căci aceasta necesită mărirea lăţimii paletelor, care nu
poate fi mai mare de 2,25—2,50 mm.
După reparaţie, pompele se probează pe bancul de probă unde se verifică etanşeita-
tea şi caracteristicile tehnice. In general, pompele trebuie să se rotească liber cu

10
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

mîna sau cu un efort minim, trebuie să înceapă refularea lichidului fără o umplere
prealabilă, iar în timpul funcţionării nu se admit zgomote, vibraţii şi încălziri exce-
sive locale.

Constructia pompei cu roti dintate

Principiul constructiv al pompei cu roţi

Pompa cu roti dintate etajata

11
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

5.2.REPARAREA MOTOARELOR HIDRAULICE


Repararea motoarelor cilindrice hidraulice constă de obicei în alezarea şi ro-
darea cilindrilor, dacă prezintă ovalităţi peste limitele admise, înlocuirea garnituri-
lor sau segmenţilor pistoanelor şi rectificarea şi rodarea tijei pistonului.
In figura 5.1 este reprezentat un piston cu garnituri din cauciuc cu inserţie textilă 1.
Garnitura de etanşare 2 se execută de obicei din polietilenă, cu duritate 95—100
Shore, iar inelul de presiune 3, din oţel. Garniturile de etanşare mai pot fi executate
din cauciuc rezistent la ulei şi din piele.
Etanşările tijei pistonului la capetele cilindrului se fac de asemenea cu garnituri du-
ble din cauciuc cu straturi textile sau din piele.
Repararea motoarelor pneumatice cu membrană constă în înlocuirea mem-
branei (element supus unei uzări mai mari) şi a garniturilor şi în repararea tijei.

Fig.5.1

Motoare de turaţie joasă de tip DANFOSS

12
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

Cilindru hidraulic cu alimentare prin capac

5.3. REPARAREA CONDUCTELOR, A PIESELOR DE


LEGĂTURĂ Şl A REZERVOARELOR

Conductele instalaţiilor hidraulice şi pneumatice, în general nu necesită re-


paraţii dacă au fost demontate cu grijă şi păstrate în bune condiţii în timpul repară-
rii maşinii, utilajului sau instalaţiei. în cazul cînd pe ele apar fisuri, crăpături sau
turtiri, se înlocuiesc cu altele noi.
La înlocuirea conductelor se vor alege conducte cu diametrul interior egal
sau mai mare cu al ţevii care se înlocuieşte; aceasta pentru a înlătura posibilitatea
de turbulenţă a uleiului care ar provoca spumarea şi vibraţii în întregul sistem. îna-
intea montării se verifică dacă nu sînt înfundate.
Conductele flexibile înainte de a fi montate în instalaţii, în special cele
vechi, vor fi supuse la proba de încercare. încercarea se face cu apă sau aer la o
presiune de cel puţin 1,2 ori presiunea nominală, iar pentru fluidele inflamabile, to-
xice sau explozive, presiunea de încercare este de cel puţin 1, 5 ori presiunea nomi-
nală.
Conducta se consideră bună, dacă în timpul probei nu s-a observat scăderea presiu-
nii la manometru.
Rezervoarele se deteriorează mai ales în timpul lucrărilor de demontare sau
montare. Reparaţia constă în proba de etanşeitate, curăţire interioară şi exterioară,
vopsire cu vopsea rezistentă la coroziune. In caz de crăpături, se execută sudurile
respective. Porţiuni din rezervor se pot decupa şi se poate aplica un petic sudat care
să restabilească etanşeitatea porţiunii distruse. Se va reface etanşarea capacului re-
zervorului şi se va curăţa dopul de aerisire cu filtru.
Filtrele au un rol important în sistemele hidraulice , deoarece ele curăţă (fil-
trează) uleiul şi aerul de impurităţi.

13
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

La repararea instalaţiilor hidraulice filtrele se curăţă sau se înlocuiesc cînd


sitele din componenţa lor sînt uzate.

5.4. REPARAREA DISTRIBUITOARELOR DE COMANDA


SI ACTIONARE
Distribuitoarele de comandă şi acţionare se repară cînd piesele care execută
mişcări au uzări peste limita admisă, din care cauză funcţionarea normală a ele-
mentului numai este posibilă.
Refacerea stabilităţii şi sensibilităţii se face prin recondiţionarea sau înlocuirea pie-
selor uzate. Se recondiţionează numai acele piese care nu au importanţă deosebită
în funcţionare. Nu se supun reparaţiei pistoane, bucşe, supape sau ajutaje. Sensibi-
litatea şi stabilitatea distribuitoarelor cu sertar depind de precizia şi calitatea execu-
tării gulerelor pistoanelor şi a muchiilor active ale degajărilor inelare din bucşele
sertarelor.
După reparare distribuitoarele sînt supuse unui control hidraulic sau pneumatic.
Repararea droselelor, supapelor şi stabilizatoarelor de presiune se va face în
aceleaşi condiţii ca şi distribuitoarele.

Schemele de functionare ale unui distribuitor cu trei pozitii

14
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

Distribuitor cu comanda hidraulica

15
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

6.MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII


MUNCII LA REPARAREA INSTALAŢIILOR HI-
DRAULICE
Inainte de începerea lucrărilor la organele de comandă şi conducere a fluide-
lor se va verifica obligatoriu dacă circuitul respectiv nu este sub presiune.
Se interzice efectuarea lucrărilor de măsurare şi verificare cu aparate defecte sau cu
piese lipsă.
La piesele din instalaţiile hidraulice şi pneumatice se efectuează şi operaţii de ro-
dare în care caz se interzice scoaterea sau introducerea piesei pentru rodare în tim-
pul mersului. Pasta de rodaj ce se depune pe tijă şi bucşa de rodat se va aplica cu o
paletă şi nu cu degetul.
In cadrul lucrărilor de probă la ştand se vor lua măsuri ca să se elimine posi-
bilităţile de accidentare în cazul desprinderii sau ruperii acestor piese, prin folosi-
rea de carcase, paravane, ecrane sau pereţi de protecţie de rezistenţă, corespunză-
toare şi bine fixate.

16
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

7.ANEXE
7.1.SUPAPE DE PRESIUNE

Da
elementul de reglare a valorii
Fa presiunii (arcul supapei)

da p
2

As
y

G p1
Fp elementul de sesizare a valorii
elementul de asezare presiunii (elementul mobil al supapei)
(scaunul supapei)
d

Schema functionala Supapa de presiune cu comandă directă

7.2.DROSELE SI REGULATOARE

Elementele constructive ale unui drosel

17
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

7.2.1.REGULATOARE

Construcţia regulatorului de debit cu două căi

18
LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

BIBLIOGRAFIE
1.Lucrari de intretinere si reparatii MEdCT–CNDIPT / UIP 2008

2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


ing.N. Huzum, ing. G. Ranz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

3.Actionarea cu Comanda Hidraulica a Masinilor Unelte

www.regielive.ro

19