Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TIMIȘOARA
SPECIALIZAREA:TEHNICIAN MECATRONIST
PROFESOR
LUCIA MARIA STĂNEAN
ELEV:
NIȚU DIANA GEORGIANA
CLASA a XII-a A
ARGUMENT.................................................................................................................................................2
2.1 DISTRIBUITOARE...............................................................................................................................8
Clasificare....................................................................................................................................................9
2.2 SUPAPE..........................................................................................................................................12
Clasificare..............................................................................................................................................12
ANEXE........................................................................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................32
2
ARGUMENT
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din cinci nivele, fiecare etaj
continand o anumita categorie de elemente pneumatice.Toate elementele din schema sunt
interconectate astfel incat sa realizeze functiile cerute de utilizator.
Cele cinci nivele cuprind :elemente de preparare aer; elemente de comanda; elemente de
procesare ;elemente de comanda finala; elemente de executie. In afara de aceste cinci nivele
de baza se mai pot identifica inca doua, nu mai putin importante: elemente de conexiune ;
matricea mecanica.
Drosele - elemente care permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor liniari
prin reglarea debitului de alimentare. Functionarea se bazeaza pe variatia sectiunii de curgere a
fluidului, ceea ce determina modificarea debitului vehiculat prin drosel.
Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extrem de variate, pentru
cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza avantajelor prezentate de aceste actionari:
Se pot realiza instalatii cu functionare in ciclu automat, care ofera productivitate mare;
Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese si schimbari de sens brusce, fara
pericol de avarie;
Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin retele, este nepoluat
si neinflamabil.
In toate celelalte domenii industrial unde se pot realize linii automate de productie, pentru :
asamblare, maipulare de mare productivitate.
4
1. SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICA
Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extrem de variate, pentru
cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza avantajelor prezentate de aceste actionari:
Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese si schimbari de sens brusce, fara
pericol de avarie;
5
Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin retele, este nepoluat
si neinflamabil. Poate fi stocat in cantitati apreciabile;
Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura unor
piese prin eroziune si abraziune, precum si la coroziunea componentelor;
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din cinci nivele (fig2), fiecare etaj
continand o anumita categorie de elemente pneumatice.Toate elementele din schema sunt
interconectate astfel incat sa realizeze functiile cerute de utilizator.
6
● Elemente de preparare aer, care asigura alimentarea instalatiei cu energie pneumatica la
parametri ceruti din sistem:presiune, debit, filtrare, ungere.
In afara de aceste cinci nivele de baza se mai pot identifica inca doua, nu mai putin
importante:
● Matricea mecanica, adica toate acele accesorii mecanice cu care se asambleaza mecanic
cilindrii pneumatici in interiorul unei instalatii.
7
Dupa tipul etajului de comanda:
a) scheme conduse dupa timp : intr-o instalatie pneumatica, elementele de executie se misca
intr-o anumita ordine, descrisa cu ajutorul unui instrument grafic numit Ciclograma sau
Diagrama de miscare;
b) scheme condusa dupa spatiu : la aceste scheme, un nou semnal de comanda este generat
numai dupa ce, in urma unei verificari interne, se confirma ca s-a executat corect miscarea sau
procesul precedent. Verificariile se fac cu ajutorul senzorilor sau al traductoarelor.
c) scheme mixte : sunt des intalnite in practica si imbina avantajele oferite de tipurile discutate
mai sus.
8
2. APARATE PNEUMATICE PENTRU
2.1 DISTRIBUITOARE
Partea de distributie are rolul de a realiza conexiunile intre camerele distribuitorului conform
schemei de comutare la primirea unei comenzi.
Clasificare
9
Este alcatuit din : corpul distribuitorului, elementul mobil (sertarul), care prin deplasare
rectilinie realizeaza schema de comutare, capace.
Pilotul si corpul distribuitorului sunt realizate din aliaje de Al, iar sertarul este din materiel
plastic. Deplasandu-se spre dreapta, sertarul deconecteaza orificiul 1 de la orificiul
consumatorului 4 si il conecteaza la orificiul consumatorului 2, dupa ce acest orificiu a fost izolat
de orificiul de evacuare 3. Alimentarea racordului 14 determina deplasarea spre stanga a
ansamblului mobil pilot - sertar realizand schema de comutare corespunzatoare celei de-a doua
pozitie.
Distribuitorul cu sertar rotativ conic 2/2 cu actionare manulala are practicat in corpul 1 un
alezaj conic, in care se monteaza sertarul rotativ 2, actionat de parghia 3 (fig. 6). In pozitia
deschis, racordul P este legat la consummator iar in pozitia inchis, cele doua racorduri sunt
izolate.
►Distribuitor cu supape
In pozitia de repaus, racordul P este inchis datorita ciupercii de cauciuc 2, care sub efectul
fortei de presiune si a resortului inferior se sprijina pe scaunul practicat in corpul
distribuitorului. Apasand plunjerul 1, intr-o prima etapa se comprima resortul superior, iar
plunjerul apasa asupra ciupercii si izoleaza racordul A fata de R. In a doua etapa resortul
inferior este comprimat, supapa se deschide si racordul P este conectat la consumator, prin
spatiul dintre plunjerul si alezajul din corpul distribuitorul. Cand apasarea plunjerului inceteaza,
forta de presiune si resortul inferior determina inchiderea supapei, iar resortul superior
determina conectarea racordului A la atmosfera.
11
Se foloseste ca element de semnalizare a capatului de cursa a cilindrilor pneumatici.
Elementele componente (fig. 8):parghie, supapa, sertar, plunjer, resort, capace.
Cand elementul mobil al cilindrului apasa parghia iar aceasta actioneaza asupra plunjerului
pilotului se deschide accesul aerului in camera sertarului care se lipeste de plunjer si se
izoleaza racordul A de racordul R. Apasarea mentinandu-se, plunjerul coboara si permite
racordarea orificiului P la orificiul A. Cand parghia este eliberata supapa se inchide iar camera
sertarului se ventileaza. Resortul si forta de presiune din racordul A determina izolarea
racordurilor A si P si conecteaza racordul A la atmosfera. Datorita constructiei capacului,
distibuitorul normal inchis se poate transforma in normal deschis. Exista situatii cand este
necesar ca distribuitorul sa fie activat numai pe o cursa a cilindrului. Rola montata pe parghie
este articulate fata de aceasta, astfel incat la cursa de avans a cilindrului distribuitorul este
actionat insa la cursa de revenire, rola ,,se culca ‘’iesind din campul de actionare al elementului
mobil (cama).
2.2 SUPAPE
Clasificare
▪ Supape normal deschise, care in pozitia initiala permit trecerea fluidului de lucru prin tronsonul de
conducta pe care sunt montate.
▪ Supape cu comanda directa, la care sistemul de comanda se aplica direct sertarului mobil al
supapei, comanda poate fi culeasa din circuitul supravagheat (intern),sau dintr-un circuit
exterior celui pe care este montata supapa (extern).
►Supape de sens
Racordand aerul sub presiune la orificiul A (de intrare) se va actiona ansamblului mobil care
se va deplasa spre dreapta, sub actiunea fortei de presiune arcul se comprima, fluidul de lucru
trece spre orificiul B (de iesire) prin spatiul dintre corp si elementul mobil. Daca aerul sub
presiune se va racorda la racordul B, elementul elastic se va deplasa spre stanga blocand
trecerea fluidului.
Daca orificiile X si Y sunt alimentate la aceeasi presiune prin orificiul A va curge fluid cu
presiunea P, orificiile de alimentare putand fi X sau Y sau ambele. Daca este alimentat numai
orificiul X sau numai orificiul Y, orificiul alimentat este racordat la A. Daca sunt alimentate
13
ambele orificii de comanda X si Y, la presiuni diferite, in A vom avea presiunea cea mai mare din
acest motiv supapa fiind numita ‘‘de selectare’’.(Anexa 5,Fig 1)Simboluri utilizate pentru supape
de selectare(Fig 10 a). Functionarea acestei supape poate fi descrisa si printr-un tabelul de
adevar(fig.10 b)
Daca racordul X sau Y este alimentat (fig. 11a), sub efectul fortei de presiune
supapa blocheaza accesul din racordul respectiv la racordul A. Daca ambele orificii sunt
alimentate la aceeasi presiune, orificiul A va fi alimentat, de la orificiul X sau Y sau X si
Y (pozitia elementului mobil este indiferenta).
Daca ambele racorduri de comanda vor fi alimentate, dar la presiuni diferite, racordul
A va fi alimentat la presiunea cea mai mica. Functionarea poate fi descrisa printr-un
tabel de adevar (fig.11b)
Prin functiile pe care le realizeaza si datorita simplitatii acest element este folosit in
multiple aplicatii.
►Supapa NON SI
Este un alt element logic, care realizeaza functiile descrise de tabelul de adevar (fig.12b),
functii care usureaza extrem de mult rezolvarea unor probleme de interconditionare si
suprapunere de semnalele in schemele pneumatice. Atunci cand nu se dispune de o supapa
NON SI, acest element poate fi inlocuit cu un distribuitor 3/2normal inchis, monostabil,
comandat pneumatic (fig.12).
14
Este utilizata pentru a mari viteza de golire a unei incinte de presiune, prin scurtarea
traseului parcurs. Din acest motiv, pentru o eficacitate maxima, supapa de evacuare rapida se
monteaza cat mai aproape de incinta ce va fi golita (fig. 13).
Cand comuta distribuitorul aerul patrunde prin orificiul P al supapei, impinge si lipeste
scaunul de elementul de etansare, izoland orificiul R fata de P si A si se alimenteaza cilindrul.
Cand distribuitorul este comutat pe pozitia initiala, racordul P al supapei este conectat la
atmosfera, iar aerul aflat in camera cilindrului, sub efectul presiunii si al resortului cilindrului
determina deplasarea elementului mobil in sens opus, obturand racordul P. Aerul din cilindru
este evacuat rapid prin amortizorul de zgomot al supapei.
Utilizand supape de evacuare rapida pot fi obtinute viteze de lucru superioare ale instalatiilor
pneumatice, marind productivitatea si eficienta acestora.
►SUPAPA DE SUCCESIUNE
Supapa de succesiune asigura o anumita ordine de intrare in functiune a doua sau mai
multe actuatoare alimentate de la acelasi circuit, parametrul de comanda fiind presiunea din
actuatorul actionat la inceputul ciclului. Comanda unei supape de succesiune poate fi interna
(fig.14), cand racordul Z este legat intern la racordul P si externa, cand racordul de comanda
este alimentat de la o sursa din alt circuit.
Asupra pilotului actioneaza o forta elastica data de resort, forta reglabila prin intermediul
tijelor. Cand presiunea din racordul P atinge valoarea prestabilita supapa pilot deschide accesul
aerului in camera de comanda a sertarului, forta de presiune apasa membrana, solidara cu
sertarul, iar acesta se deplaseaza spre dreapta. Se obtine astfel deconectarea racordurilor A si R
si conectarea racordului A la P, moment in care se realizeaza alimentarea circuitului in aval de
supapa. Supapa ramane deschisa atata timp cat in racordul Z se mentine presiunea de
comanda. Cand comanda este anulata, supapa pilot se inchide, camera de comanda a sertarului
se ventileaza si presiunea din racordul P deplaseaza sertarul in pozitia anterioara, refacand
conexiunile.
Supapa functioneaza la fiecare ciclu de lucru. Cilindrii alimentati alimentati prin intermediul
supapei sunt montati in serie. Presiunea de conectare (de comanda) a supapei este presiunea
din retea, care este atinsa atunci cand cilindrul 1 ajunge la capat de cursa. In acest moment
supapa se deschide si este alimentat cilindrul 2. Cand este inchisa sursa de alimentare, cilindrul
15
1 este ventilat prin distribuitorul 4 si revine sub efectul resortului, iar cilindrul 2 este ventilat
prin supapa 3.
Permit controlul permanent al debitului care intra sau iese din actuator. Modul de reglare a
debitului este definit in functie de caracteristicile sursei de alimentare, caracteristicile motorului
si de solutia aleasa.
Permit reglarea rezistiva a vitezei prin reglarea debitului. Acest tip de reglare se utilizeaza
pentru puteri mici, de maximum 7kw.
Sunt elemente care permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor liniari prin
reglarea debitului de alimentare. Se mai numesc si supape de debit.
a ) Drosel bidirectional
b)Drosel unidirectional
16
Se mai numesc si drosele de cale. Au montata in paralel o supapa de sens ce permite variatia
debitului pentru un singur sens de curgere – de la stanga spre dreapta(fig. 15).
O schema pneumatica se poate realiza in mai multe variante(fig. 16). Astfel, exista
scheme care permit o interpretare mai usoara, in care sunt clar evidentiate nivelele
schemei (varianta 16a) dar si scheme care permit identificarea mai facila a
echipamentelor pe utilaj (varianta 16b). Un exemplu de aplicatie este prezentat mai jos.
◙ Elementele schemei
1 – sina suspendata ;
2 – role ;
3 – usa glisanta ;
17
4 – prag ;
CL – cilindrul de lucru ;
D5 – distribuitorul principal ;
R1, R2 – drosele;
SD1…SD4 – supape.
◙ Functionare
Inchiderea usii se produce in momentul actionarii manuale a distribuitoarelor D 2 sau D4, sau
in mod mechanic, prin revenirea pragului(4), care actioneaza printr – o cama, distribuitorul D 7.
Alternativele de actionare se realizeaza prin supapele duble .
O astfel de instalatie poate actiona o usa de circa 500kg, cu o latime pana la 2000mm.
Principiul compensarii fortelor permite realizarea unor aparate cu inalte calitati metrologice,
sensibilitate si viteza de actionare mare, etc.
18
Actionarile si sistemele de reglare pneumatice sunt utilizate:
In toate celelalte domenii industrial unde se pot realize linii automate de productie,
pentru:asamblare, maipulare de mare productivitate.
ANEXE
19
Fig. 1 – Schema structurala a unei actionari pneumatice (hidraulice)
Tabel 1. – Semne
conventionale
utilizate in
actinarile
pneumatice
FORTA,
DEPLASARE,
MOMENT,
TURATIE
ELEMENTE DE EXECUTIE
5
20
ELEMEMTE DE
COMANDA FINALA
4
ELEMENTE DE
3 PROCESARE
2
ELEMENTE DE
COMANDA
1 ELEMENTE PREPARARE
AER COMPRIMAT
PUTERE PNEUMATICA
DEBIT, PRESIUNE
21
Fig. 3 – Distribuitor cu sertar rectiliniu cilindric
22
Fig. 5 – Distribuitor cu sertar rotativ plan
23
Fig. 7 – Distribuitor cu supape
24
Fig. 9 – Supapa de sens
X Y A
0 0 0
1 0 1
0 1 1
1 1 1
b
25
a
X Y A
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
26
X Y A
0 0 0
1 1 0
0 1 0
1 0 1
27
a b
28
Fig. 16 – Drosel unidirectional
a b
29
Fig. 17 – Actionarea pneumatica a unei usi glisante
30
BIBLIOGRAFIE
1. Sorin Stan, Silviu Frandos, Mariana Robe – Mecatronica, manual pentru clasa a XI-a,
Editura Delta Publishing House, Bucuresti, 2004;
3. Sabina Hilohi, Doinita Ghinea, Nastase Bichir – Elemente de comanda si control pentru
actionari si sisteme de reglare automata, manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 2002.
31