Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBŢINEREACERTIFICATULUI DE
COMPETENŢE PROFESIONALE
PROFIL TEHNIC
SPECIALIZAREA :
ÎNDRUMĂTOR PROIECT :
Profesor DIACONU PAUL
CANDIDAT :
IUNIE 2023
TEMA PROIECTULUI
1
Aspecte privind acţionarea pneumatică a
dispozitivelor mașinilor unelte
ARGUMENT ………………………………………………………………………….…..4
2
1.3. Sisteme şi scheme de acţionare pneumatice …………………………………………....9
2.1. Defecte datorate unei alimentări cu aer comprimat într-o reţea subdimensionată……15
2.2. Defecte datorate condensarii apei……………………………………………………...16
2.3. Defecte datorate murdariei…………………………………………………………..16
2.4.Defecte la un temporizator pneumatic …………………………………………..…….16
2.5. Defecte la partea de putere ……………………………………………………….….17
CAPITOLUL IIIÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR PNEUMA-
TICE…………...…………………………………………………………………………...19
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………..….23
ARGUMENT
3
Modelul mecatronic ajută la vizualizarea varietăţii disciplinelor necesare pentru înţelege-
rea, proiectarea, întreţinerea şi repararea maşinilor automate moderne.
Sistemele uzuale de acţionare folosesc trei surse: electrică, pneumatică sau hidraulică.
Una din direcţiile aplicative importante ale pneumaticii care a cunoscut progrese spectacu-
loase în special în ultimii 15 ani, îl constituie proiectarea, construcţia si exploatarea echipa-
mentelorşi sistemelor pneumatice de acţionare, cu aplicaţii în construcţia utilajelor
tehnologice fixe şi mobile,maşinilor unelte, roboţilor industriali.
Sistemele de acţionare pneumatice sunt preferate într-un număr mare de aplicaţii industriale,
din cele mai diverse sectoare, datorita unor calităţi incontestabile cum sunt: robusteţea, sim-
plitatea constructiva, productivitatea, fiabilitatea ridicată a si nu in ultimul rând preţul de cost
mai scăzut.
In general, asemenea sisteme sunt folosite atunci când:
trebuie controlate forţe şi momente de valori medii;
viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie să respecte cu stricteţe o anumita lege;
poziţionarea sarcinii nu trebuie făcută cu precizie ridicată;
condiţiile de funcţionare sunt severe (există pericol de explozie, incendiu, umiditate
etc);
trebuie respectate cu stricteţe o serie de norme igienico - sanitare (in industria
alimentară, farmaceutică, tehnica dentară)
Lucrarea se adresează elevilor cu profil mecanic întreţinere şi reparaţii dar poate fi consul-
tată si de elevii cu alte specializări din domeniul mecanic.
Pentru redactarea proiectului am parcurs modulele:
1. Planificarea şi organizarea producţiei
2. Asigurarea calităţii
3. Lucrări de întreţinere şi reparaţii
4. Ungerea sistemelor tehnice
5. Exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Competenţe vizate:
Programează activităţi specifice locului de muncă.
Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de
calitate.
Stabileşte legătura între sistemele de fabricaţie şi aspectele planificării şi
controlului.
4
Analizează stadiul şi natura uzurii.
Organizează lucrări de întreţinere.
Alege lubrifianţii necesari ungerii
Coordonează lucrările de ungere a sistemelor.
Verifică executarea lucrărilor de ungere.
Evaluează starea tehnică a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor.
Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului.
Realizează sisteme de acţionare electrică.
Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică.
5
În general, asemenea sisteme sunt folosite atunci când:
trebuie controlate forţe şi momente de valori medii;
viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie să respecte cu stricteţe o anumită lege;
poziţionarea sarcinii nu trebuie făcută cu precizie ridicată;
condiţiile de funcţionare sunt severe (există pericol de explozie, incendiu, umiditate
etc);
trebuie respectate cu stricteţe o serie de norme igienico - sanitare (în industria
alimentară, farmaceutică, tehnică dentară).
6
pentru asamblarea mai multor piese în operaţii de montaj se apelează la staţii
pneumatice dispuse în serie sau pe o masă rotativă care pot asigura chiar şi operaţiile
de înşurubare;
pentru efectuarea operaţiilor de prelucrare a metalelor: prin aşchiere (găurirea
metalelor uşoare şi neferoase, oţelului precum şi a lemnului, pentru diametre, în
general, sub 10 mm), frezare prin asigurarea avansului obţinut cu ajutorul
dispozitivelor pneumatice sau pneumohidrauliceşi prin deformarea plastică la nivelul
unor forţe de cel mult 0,3 kN prin folosirea preselor pneumatice de gabarit redus
pentru echiparea maşinilor de prelucrat lemnul cu dispozitive pneumatice de fixare
precum şi pentru asigurarea avansului;
pentru prelucrarea maselor plastice în care intervin uneltele de tensionare
pneumatice, la producerea semifabricatelor din mase plastice, în scopul prelucrării
termoplastelor precum şi în tehnica împachetării cu mase plastice;
pentru realizarea operaţiilor de măsurare a lungimilor la maşinile de prelucrat sau la
instalaţiile de sortare automată prin mijloace pneumatice;
pentru formarea prin presare a plăcilor de beton utilizate în domeniul construcţiilor
precum şi pentru realizarea operaţiilor de dozare a materialelor necesare preparării
betonului şi introducere acestora în betoniere;
Pentru asigurarea transportului unor obiecte mai mari, ca de exemplu, a plăcilor de carton,
lăzilor sau a unor obiecte compuse din mai multe repere; de asemenea sunt folosite în mod
curent utilaje de ridicat prevăzute cu motoare pneumatice. Un domeniu aparte îl constituie
tehnica pneumatică de transport pentru materiale granulate prin tubulaturi, mediul de trans-
port fiind chiar aerul comprimat.
Acţionările pneumatice şi-au găsit aplicaţii în domenii ale tehnicii extrem de variate, pen-tru
cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datorează avantajelor prezentate de aceste acţio-nări:
datorită vitezelor de lucru şi de avans mari, precum şi momentelor de inerţie mici,
durata operaţiilor este mică.
7
acţionările pneumatice pot fi foarte rapide: utilizând elemente logice sau convertoare
electropneumatice se pot realiza instalaţii cu funcţionare în ciclu automat, care oferă
productivitate mare;
forţele, momentele şi vitezele motoarelor pot fi reglate uşor, utilizând dispozitive
simple;
supraîncărcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii;
transmisiile pneumatice permit porniri, opriri, dese şi schimbări de sens bruşte, fără
pericol de avarie;
aerul comprimat este relativ uşor de produs şi de transportat prin reţele este nepoluant
şi neinflamabil;
poate fi stocat în cantităţi apreciabile;
pericolul de accidentare este redus;
întreţinerea instalaţiilor pneumatice este uşoară dacă se dispune de personal calificat.
8
sistem, un sistem simplu, are în componenţa sa următoarele echipamente:
motorul pneumatic MP, care transformă energia pneumatică de intrare în lucru
mecanicutil;
elementele de reglare şi control ERC, care îndeplinesc următoarele funcţii:
- dirijează fluidul sub presiune, controlând astfel sensul de mişcare al sarcinii antrenate de
cătremotor şi oprirea acesteia (distribuitorul pneumatic DP);
- reglează debitul la valoarea cerută de motor şi prin aceasta viteza de mişcare a sarcinii
(droselele de cale D1 şi DC2);
- reglează presiunea în sistem, în corespondenţă cu sarcina antrenată;
generatorul de energie GE, care generează energia pneumatică necesară sistemului; în
practică pot fi întâlnite două situaţii:
- când se dispune de o reţea de aer comprimat, caz în care energia necesară este preluată de la
această reţea prin simpla cuplare a sistemului la unul din posturile de lucru ale reţelei;
- când nu se dispune de reţea de aer comprimat, situaţie în care trebuie apelat la un compre-
sor;
În practică există o mare diversitate de sisteme de acţionare pneumatice. Totuşi se poate
vorbi de o structură comună care pe lângă echipamentele deja prezentate mai poate
conţine:
unitatea de comandă UC; la acest nivel se poate opta pentru un număr limitat de
soluţii,bazate pe:
- dispozitive electronice
- relee electromagnetice
- elemente logice pneumatice.
9
Figura 1 Sistem de acţionare pneumatic
10
Figura 2 Motor pneumatic
Drosele sunt elemente ce permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor prin
reglarea debitului de alimentare.
Funcţionareadroselelor se bazează pe variaţia secţiunii de curgere a fluidului, ceea ce duce la
modificarea debitului vehiculat prin drosel.
Variaţia căderii de presiune determină variaţia debitului ce traverseazădroselul, deci
variaţia vitezei de mişcare a elementului de execuţie alimentat. Droselele sunt de obicei
reglabile şi se întâlnesc în două variante:
- drosele simple reglează debitul de fluid indiferent de sensul de curgere al acestuia;
- drosele de cale permit variaţia debitului pentru un singur sens de curgere.
11
Figura 3 Drosel de cale Figura 4 Regulator de debit cu surub
Supapele sunt elemente pneumatice care pot avea funcţii de reglare si control a parametrilor
agentului de lucru din circuit .
După funcţiile pe care le au, supapele se clasifică: supape de selectare și supape de sens.
Supape de selectare sunt cele care selectează fie căile de transmitere a agentului de lucru, fie
agentul de lucru caracterizat de anumiţi parametri.
Distribuitoare pneumatice
12
Figura 2
În timpul lucrului, elementul mobil al acestor echipamente ocupă un număr finit de poziţii
stabile de funcţionare. În aceste poziţii între elementul mobil şi corpul distribuitorului se
generează secţiuni de curgere, de valoare zero sau egală cu secţiunea nominală, în acest fel
stabilindu-se sau întrerupându-se anumite circuite. În consecinţă la orificiile de ieşire ale
echipamentului debitul poate avea numai două valori, zero sau valoarea nominală.
Simbolizare
13
Figura 3
14
CAPITOLUL II DEFECŢIUNILE INSTALAŢIILOR PNEUMATICE
2.1 Defecte datorate unei alimentari cu aer comprimat intr-o retea subdimensionata
Aceleaşi simptome pot apăre în cazul modificării secţiunii de trecere a fluidului sau în cazul
scurgerilor la nivelul racordurilor.
O micşorare a diametrului cu 20% duce la dublarea pierderilor la încărcare.
15
2.2 Defecte datorate condensării apei
16
Cauza: Dupa o oprire prelungită, pistoanele de comandă au tendinţa de a se bloca, ceea ce
înseamnă ca aderenţa şi deci presiunea de comutare necesară sunt net mai mari. Defectul va
disparea după câteva secunde.
17
Cauze : - Pe partea electrică bobina este defectă ;
- Pe partea pneumatic canalul în derivaţie de la P la pilot este blocat,pistonul de comandă din
capul distribuitorului este gripat şi garnitura dintre pilot şi capul distribuitorului este defectă.
Scurgerea de aer de comandă este cu atat mai importantă cu cât presiunea nu este suficientă
pentru comutare.
18
CAPITOLUL III ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR
PNEUMATICE
Elementul
Indicaţii privind întreţinerea
sistemului
Are rolul de a curăţa aerul ce vine de la reţeaua de alimentare înainte de a intra în
partea de comandă.
Este necesară o curăţire săptămânală pentru sisteme ce lucrează în condiţii dure. În
Filtrul
multe cazuri filtrul este dotat cu separator de apă, care poate prezenta defecţiuni:
acumulare de apă de condens, dereglarea arcului, defecţiuni ce trebuie remediate la
operaţia de revizie.
Se urmăreşte menţinerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dacă nivelul a scăzut
Ungătorul
se face umplerea cu ulei corespunzător.
Necesită verificări săptămânale pentru a se împiedica apariţia defecţiunilor; la
Conductele conductele ce vin în contact cu uleiul se indică utilizarea furtunurilor rezistente la
ulei.
În aceste îmbinări partea susceptibilă la defectări este garnitura de etanşare; este
Îmbinările
indicat să se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul şi deci nu îşi
filetate
modifică volumul iniţial.
Cilindrul Se verifică tija pistonului, care trebuie nu trebuie să prezinte defecte ce pot conduce
la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii supuşi la influenţe termice se impune
19
schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Elemente Se strâng şuruburile şi se înlocuiesc cele uzate sau lipsă.
de fixare
În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într-un interval cât mai
scurt. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi, iar unele subansamble
defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate.
Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată
existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri, membrane,
magneţi, cilindri, arcuri etc.
20
CAPITOLUL IV NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
21
la acoperiri galvanice muncitorii îşi vor unge mâinile şi nările cu o alifie protectoare
pentru a prevenii acţiunea vătămătoare a vaporilor diferiţilor compuşi chimici şi vor
purta tot echipamentul prevăzut de normele de protecţia muncii;
nu este permis lucrul în poziţie aplecata deasupra băii;
Sănătatea şi securitatea muncii la manipularea şi transportul manual al materialelor
O serie de accidente de natură mecanică au drept cauză manipularea, transportul manual sau
depozitarea incorectă a materialelor (materii prime, produse intermediare, produse
finite). Cele mai frecvente leziuni care se produc sunt tăieturile, strivirile, loviturile,
fracturile,etc. la nivelul mâinilor (la degete în special) sau al picioarelor, dar au loc şi
accidente mai grave (fracturarea coloanei vertebrale sau hernie).
Manipularea şi transportul manual al materialelor se efectuează în special în operaţiile de
încărcare - descărcare şi depozitare. Cunoaşterea măsurilor minimale de protecţia muncii la
executarea acestora este indispensabilă pentru securitatea muncii.
22
BIBLIOGRAFIE
2. Internet;
8. Martin Williams, Graham Spencer, David Hoey - Fit for TPM - Revista Mecatronica
nr.1/200
9. Auxiliar curricular
23