coala Profesional nr.

6
nsrcinarea
Pentru lucrarea de calificare
Grupa LM- 5 Meseria Lctu la repararea automobilelor
Numele , Prenumele :Cotorobai Petru
Tema sarcinii :ntreinerea automobilului de gradul I i transmisia
1. Date iniiale n baza teoriei i practicii de producerii.
2.

ntrebri destinate studierii i prelucrrii:

ntroducere
Controlul i ngrijirea zilnica
ntreinerea, defectele i repararea lor
Revizia tehnica i sezoniera
Protecia muncii
ntreinerea organelor fixe i mobile ale mecanizmului motor
Mecanizmul de distribuie
Instalaii de alimentare, instalaii de racier i
Ambreiajul, cutia de viteze
Reductorul- distribuitor
Transmisia longitudinal
Puntea din spate motoare
Bibliografia

3. Partea practic. Piese conform temei ntreinerea automobilului de gradul I i

transmisia ,
Data eliberrii temei : 12 februarie 2015
Termenul de prezentare : 06 mai 2015

Profesor :

__________Ion Teac

Director adjunct :

__________ Andrei Madan

Cuprins

Introducere
Notiuni generale
1.Controlul i ngrijirea zilnic (CIZ)
1.1Operaiuni prevzute la ngrijirea zilnic
1.2Lucrri de curienie interioar
1.3Controlul zilnic de siguran a circulaiei la plecare n curs i supraveghere
n parcurs
2 .Splarea
3. Revizia tehnic de gradul I
4.Revizia tehnic de gradul II
5. Revizia tehnic sezonier
6. Reparaiile curente i ocazionale
7. Reparaia tehnica capital
8. Transmisia
8.1 Ambreiajul
8.2Cutia de viteze
8.3Reductorul -distribuitor
8.4Transmisia longitudinal
8.5 Puntea din spate motoare
Bibliografie

Introducere

Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca mijloace de transport
de persoane si marfa se datoreaza vitezei si independentei pe care o permit. Insa aceasta
popularitate a adus la supraincarcarea traficului si la poluare. Devenit unul dintre principalele
mijloace de transport datorita avantajelor sale evidente, automobilul impune in mod continuu
ridicarea performantelor de economicitate si durabilitate, astfel dinamica societii a impus
dezvoltarea activitii industriale deconstrucii de maini i determinat realizarea unor producii
ct mai mari, de calitate ridicat i cu costuri ct mai reduse. Capacitatea ce trebuie s o
ndeplineasc un autoturism este FIABILITATEA (funcionarea fr defeciuni ntr-un interval
de timp, n anumite condiii). Pentru a mri fiabilitatea, se recomand efectuarea aa ziselor
REVIZII, cuvnt din ce n ce mai uitat de ctre toi deintorii de autovehicule.
Realizarea acestor probleme conditioneaza urmatoarele cerinte pe care automobilul trebuie sa
le satisfaca:
-dezvoltarea unor puteri cat mai ridicate la gabarite reduse si greutati minimein conditiile unui
cost redus si asigurarii economicitatii in exploatare;
-siguranta in functionare;-durabilitate si fiabilitate cat mai ridicate
-posibilitatea tipizarii elementelor componente de servire comoda si sigura .
In prezent, pentru a micsora timpul de scoatere din functiune a automobilelor, prin aducerea
lor din locurile sau zonele unde acestea sunt exploatate la statiile de diagnosticare, au fost
realizate puncte mobile de diagnosticare, instalandu-se aparatura necesara pe sasiuri speciale.
Desi se aplica sistemul preventiv planificat de verificare si intretinere tehnica, in procesul de
exploatare apar numeroase defectiuni ce trebuie
rezolvate pe parcurs, cu sculele si aparatura existenta la bordul automobilului. Cel care trebuie sa
depisteze defectiunea este conducatorul auto si, cel mult, mecanicul auto aflat in apropiere.
De aici rezulta obligatia pentru conducatorii auto, amatori sau profesionisti, dar mai ales pentru
mecanicii auto de a poseda cunostintetemeinice de constructie, diagnosticare, intretinere si repara
re a automobilelor. De cunostintele si experienta lor depind usurinta sau greutatea descoperirii
defectiunii, stabilirea cauzelor care au determinat-o, si mai ales,remedierea acesteia.
innd cont de importana acestora, fiecare productor de autovehicule i-a implementat la
bordul acestora un sistem de semnalizare al perioadelor n care se vor executa aceste revizii. Cel
mai ntlnit caz este aprinderea la bord a lmpii cu inscripia SERVICE sau afiarea unui anun
cu distana necesar de parcurs n km pan la aceasta. n acest mod, deintorul va fi informat n
legtur cu ceea ce are de fcut, adic s se prezinte la un service auto autorizat n vederea
efecturii lucrrilor necesare.

Noiuni generale

Lucrrile de ntreinere au un caracter de prevenite a uzurilor anormale i a defeciunilor

tehnice ce pot interveni n timpul exploatrii, precum i de asigurarea unui aspect estetic
corespunztor circulaiei pe drumurile publice. Lucrarea de fata isi propune sa abordeze o serie
de aspecte legate de controlul i ngrijirea zilnica, ntreinerea, defectele i repararea lor, revizia
tehnica i sezoniera, protecia muncii , ntreinerea organelor fixe i mobile ale mecanizmului
motor, mecanizmul de distribuie,instalaii de alimentare, ambreiajul, cutia de viteze, reductoruldistribuitor, transmisia longitudinal.
Pentru prevenirea defectrii accidentale (un lucru neplcut mai ales cnd exist un plan n
derulare), trebuie executate lucrri de ntreinere care constau n:
Lucrrile de ntreinere preventive la autovehicule constau n:
- controlul i ngrijirea zilnic (CIZ);
- splare (S);
- revizia tehnic de gradul 1 (RT-1);
- revizia tehnic de gradul 2 (RT-2);
- revizia tehnic de gradul 3 (RTS);
- reparatia curenta si/sau capital;
Periodicitatea lucrrilor de ntreinere preventive, reprezintvalori medii pentru
autovehicul respectiv. Pentru autovehiculele destinate transporturilor interurbane, reviziile
tehnice RT-1 si RT-2, scadente n timpul aflrii n curs, acestea se vor executa nainte de plecare
sau imediat dup sosirea acestora din curs.
Pentru o eficacitate sporit a determinrii strii tehnice a autovehiculelor se recomand
utilizarea cu precdere a metodelor de diagnosticare fr demontarea angrenajelor i
ansamblurilor.

1 Controlul i ngrijirea zilnic (CIZ)

Controlul i ngrijirea zilnic cuprinde lucrrile de pregtire i de verificare a strii tehnice
generale sau pe agregatele, ansamblurile i subansamblurile componente ale automobilelor legate
n special de sigurana circulaiei i de poluarea mediului nconjurtor, nainte i dup sosirea din
curs.
Cu aceast ocazie se execut i lucrrile de asigurare a unei stri de curenie, a cabinei
automobilelor de transport marf, a caroseriei lor sau a remorcilor pe care le tracteaz.
1.1 Operaiuni prevzute la ngrijirea zilnic:
1. verificarea strii caroseriei (degradat prin accidentare i coroziune);
2. verificarea strii anvelopelor (presiune, deformri sau vtmri);
3. verificarea sistemului de semnalizare al direciei de mers i al mersului napoi;

4. verificarea sistemului de iluminare (faruri, lmpi de poziie i lampa suplimentar de

cea);
5. verificarea eventualelor scurgeri de lichide:
o

nivelul de ulei in motor;

nivelul de lichid de rcire (antigel);

nivelul de ulei in servodirecie (dac este hidraulic);

nivelul de lichid de frn;

nivelul de lichid pentru splarea parbrizului.

1.2 Splarea (S)

Splarea automobilelor i remorcilor const din lucrri care au drept scop meninerea lor n
stare de curenie i facilitarea efecturii celorlalte lucrri de deservire tehnic
1. caroseria i protecia acesteia anticoroziv cu soluii special create n acest scop;
2. roile, n special n interiorul jantelor unde se depune noroi, ducnd la dereglarea
echilibrului dinamic al roii fiind necesar o echilibrare periodic i permutarea lor
pentru uzarea uniform a acestora;
3. interiorului (habitaclul) i dezinfectarea prilor ce vin n contact cu pielea (mnere,
console, butoane etc.).

1.3 Revizia tehnic de gradul I (RT-1)

a. Motor:
Se execut lucrri de verificare i ntreinere:
1. schimbul de ulei de motor, cu respectarea recomandrilor impuse de ctre productor,
adic cantitatea i tipul de ulei cu caracteristicile acestuia pentru tipul constructiv al
motorului;
2. schimbarea filtrului de ulei, element important n prevenirea uzurii motorului i a
defectrii compresorului turbo;
3. schimbarea filtrului de aer, foarte important atunci cnd autovehiculul suport condiii
grele de exploatare i medii poluate cu suspensii grele n aerul aspirat;
4. schimbarea filtrului de combustibil obligativitate de schimbare mai ales n cadrul
reviziei sezoniere de toamn;
5. schimbarea filtrului de habitaclu se ia n considerare felul de exploatare i condiiile n
care a avut loc aceasta;
6. lucrri de verificare i remediere, cum ar fi:

7. scurgerile de lichide de la sistemele de ungere, rcire i direcie; aici se va executa

umplerea la nivel cu lichidele necesare, respectndu-se n mod OBLIGATORIU cele
recomandate de ctre productor;
8. etaneitatea sistemului de admisie, n special tubulaturile ce asigur supraalimentarea sub
presiune al acestui sistem (sistem turbo);
9. etaneitatea sistemului de evacuare i sistemului EGR;
10. etaneitatea sistemului de producere al vidului, pompa de vid, furtune, conducte, rezervor
de vid i racorduri, inclusiv electroventile, supape de acionare ale diferiilor actuatori i
a pompei servofrn;
11. etaneitatea sistemului de alimentare cu combustibil, inclusiv etaneitatea injectoarelor
pe chiulas sau alte corpuri;
12. etaneitatea sistemului de exhaustare a gazelor de ardere, galeria de evacuare, racord
evacuare turbo, racord flexibil, catalizator, filtrul de particule (cu sistemul de
supraveghere), tubulaturi i tobe;
13. starea instalaiei electrice a motorului, a proteciei mpotriva frecrii, cleme de fixare,
conexiuni i mufe de cuplare;
14. starea curelelor de transmisie, a pompei de injecie i a curelei de distribuie sau a
lanului unde e cazul;
15. se msoar tensiunea de ncrcare a bateriei;
16. se verific nivelele de ulei din sistemele de transmisie, cutia de viteze, reductoare i
difereniale;
17. se citesc i se terg codurile de eroare (dup o prealabil arhivare a acestora, dac sunt)
din unitatea de comand, se verific parametrii de funcionare ai motorului i ale
celorlalte sisteme;
18. resetarea funciei de afiare SERVICE.
b. Suspensia:
Se execut lucrri de verificare i remediere:
1.
2.
3.
4.
5.

starea suporilor pentru arcuri cu elementele elastice aferente;

starea elementelor elastice ale braelor i ale axei spate;
starea amortizoarelor i a chitului de protecie;
jocurile pivoilor i ale articulaiilor sistemului stabilizator de rulare;
starea sistemului de rulare, rulmeni i anvelope (presiune, deformri, vtmri,
msurarea uzurii suprafeei de rulare i echilibrarea lor dup caz).

c. Direcia i sistemul de frnare:

Se execut lucrri de verificare i remediere:
1. jocurile casetei de direcie i ale articulaiilor de la caset;
2. jocurile coloanei volan;
3. starea elementelor de protecie, burdufuri i ecrane termice de protecie n zona
tubulaturii de evacuare;
4. starea de curenie a volanului;
5. starea pompei principale de frnare, a pompei ABS, a conductelor, furtunelor de legtur,
etrierilor, discurilor de frn, cilindrilor i a tamburilor de frn;
6. eficacitatea frnei de staionare;
7. scurgerile de lichid;
8. starea pompei pentru servodirecie, mpreun cu verificarea conexiunilor electrice n
funcie de tipul de asistare al direciei (electric, electrohidraulic sau hidraulic).

d. Caroseria:
Se execut lucrri de verificare i ntreinere:
1. starea caroseriei, deformri i coroziuni;
2. starea suporilor pentru sistemul de alimentare cu combustibil, conductelor i
etaneitatea rezervorului (inclusiv a celui pentru aditiv, n cazul dotrii cu filtru de
particule);
3. starea suporilor de fixare a sistemului de evacuare al gazelor arse;
4. starea sistemelor de nchidere i deschidere al uilor (inclusiv cel de asigurare
antiefracie), balamale, yale, mnere i dispozitive automate de nchidere-deschidere;
5. starea funcional a geamurilor laterale, trapei i a pavilionului (pentru decapotabile);
6. starea sistemului de splare al parbrizului fa i al lunetei spate;
7. starea funcionrii sistemului de dezaburire fa i spate;
8. starea funcionrii sistemului de semnalizare al direciei de mers, al lmpii stop i al
lmpii de mers napoi;
9. starea sistemului de iluminare, staionare i a lmpii suplimentare pentru cea (fa i
spate);
10. starea sistemului de nclzire i ventilaie;
11. curarea interiorului i a portbagajului;
12. starea roii de rezerv i a dispozitivelor pentru ridicat;
13. starea triunghiurilor reflectorizante, a extinctorului i valabilitatea trusei medicale;
14. starea de fixare i reglare a scaunelor;
15. starea de fixare i asigurare a centurilor de siguran;
16. starea de funcionare a sistemului audio-video i de navigaie;
17. starea prizelor de alimentare cu tensiune pentru ali consumatori.
Rezultatele unei revizii de gradul I sunt edificatoare i reduc foarte mult posibilitatea apariiei
unei defeciuni neprevzute. n plus, ajut i la realizarea unui plan de reparaii pentru viitoarea
revizie, putndu-se evalua din timp necesarul de piese i costuri pentru reparaii Revizia de
gradul I duce la creterea fiabilitii autovehiculului, utilizrii lui n condiii de maxim
siguran i rspunderii eficiente la comenzi. Dup efectuarea succesiv a 3 revizii de gradul I,
se va executa revizia de gradul II.

1.4 Revizia tehnic de gradul II (RT-2)

Revizia tehnic de gradul II cuprinde pe lng lucrrile prevzute la revizia de gradul I i o
serie de lucrri suplimentare, a cror necesitate apare la o periodicitate mai mare.
Societilecomerciale de transport auto precum i celelalte uniti, deintoare de parc auto, pot
executa revizii tehnice de gradul I, i n afara staiilor de ntreinere sau garajelor cu condiia
asigurrii bazei tehnico-materiale corespunztoare. Unitile deintoare de parc auto, care nu au
asigurat o baz tehnico-material corespunztoare, trebuie s efectueze lucrrile prevzute la
revizia de gradul I la alte uniti specializate i autorizate.
Aceast revizie necesit lucrri mai laborioase ce implic: demontri, curri, reglri,
schimbri de piese i efectuarea unor teste aproape la toate sistemele.

Se execut toate lucrrile ca i n cadrul reviziei de gradul I, plus urmtoarele:

1. se demonteaz i se cur senzorii care din construcie sunt magnetici (senzorul Hall, de
la axul arborelui cotit i arborele cu came);
2. se demonteaz i se cur clapeta de acceleraie, regulatorul de mers n gol, supapa
EGR, supapa de reglare a ncrcrii admisiei (numai acele care au) i clapeta opritor;
3. se schimb bujiile (la motoarele cu aprindere prin scnteie);
4. se msoar compresia motorului;
5. se verific jocul axului turbocompresorului i starea paleilor;
6. se demonteaz i se cur debitmetrul de aer i senzorul de temperatur al aerului din
galeria de admisie;
7. se schimb lichidul de rcire dac acesta este folosit de mai mult de 2 ani, curndu-se
racordurile furtunurilor din sistem dac acestea prezint oxidri n acea zon;
8. se schimb toate conductele i furtunurile ce prezint o stare avansat de uzur i
degradare;
9. se nlocuiete cureaua de transmisie ce antreneaz generatorul electric, pompa hidraulic
a servodireciei, compresorul pentru aer condiionat i altele;
10. se schimb tot ansamblul distribuiei, numai dac s-a realizat numrul de km parcui
(periodicitate recomandat de fiecare productor n parte, fiind diferit de la un tip de
motor la altul);
11. se schimb lichidul de frn o dat la 4 ani sau n funcie de rezultatul analizei acestuia;
12. se verific i se schimb plcuele de frn sau saboii de frn; dup caz, se regleaz
distana dintre saboi i butuc;
13. se ung toate balamalele uilor i yalele;
14. se face igienizarea sistemului de clim;
15. se verific mbtrnirea sondei lambda de control i se schimb dac e necesar;
16. se verific eficacitatea catalizatorului, gradul de ncrcare al filtrului de particule i
cantitatea de aditiv din rezervorul aferent acestuia;
17. se verific starea burdufurilor de protecie i se schimb cele care sunt mbtrnite sau
care prezint fisuri ce pot duce la ruperea lor;
18. se citesc i se terg codurile de eroare, se analizeaz parametrii de funcionare ale tuturor
sistemelor i se fac setrile de baz dac e necesar;
19. n mod obligatoriu se efectueaz permutarea anvelopelor i verificarea geometriei
direciei;
20. se verific ncrcarea instalaiei de clim i se efectueaz reparaia eventualelor scurgeri.

1.5 Revizia tehnic sezonier(RTS)

Se execut la trecerea dintr-un sezon n altul: la sfritul toamnei (n lunile octombrie i
noiembrie), i la nceputul primverii (n lunile martie i aprilie). Cea mai important este cea de
toamn cnd autovehiculul trebuie sa fie pregtit pentru funcionarea pe timp de iarn (condiii
grele i solicitante pentru main).
Cele mai importante i de baz lucrri din cadrul reviziei de toamn sunt:
1. verificarea densitii lichidului de rcire, i schimbarea acestuia dac se impune sau dac
au trecut 2 ani de la folosin;
2. verificarea cu mare atenie a furtunurilor i colierelor de strngere, a gradului de
mbcsire al radiatorului ntre lamelele radiatorului prin care trece curentul de aer;

3. verificarea tensiunii de ncrcare a acumulatorului cu verificarea densitii i a nivelului

electrolitului din acesta, starea i strngerea bornelor;
4. verificarea funcionrii jaluzelelor radiatoarelor i funcionarea corect a termostatului;
5. verificarea bujiilor de incandescen i nlocuirea tuturor dac este necesar;
6. schimbarea filtrului de combustibil;
7. schimbarea anvelopelor cu cele de iarn, msurarea presiunii de umflare i echilibrarea
lor;
8. schimbarea lichidului pentru splarea parbrizului i a lunetei cu unul cu punctul de
nghe ct mai ridicat;
9. schimbarea lamelor tergtoarelor;
10. ungerea yalelor i a nchiztorilor uilor cu soluii speciale pentru lubrifiere i evitare a
ngheului;
11. tratarea chederelor uilor cu ulei siliconic se evit mbtrnirea (coacerea) i lipirea de
caroserie n timpul ngheurilor;
12. se va alimenta cu combustibil recomandat pentru sezonul rece, iar folosirea aditivilor
pentru un tratament este foarte eficient;
13. se schimb obligatoriu filtrul de habitaclu i se verific funcionarea corect a sistemului
de nclzire i dezaburire;
14. este necesar echiparea cu lanuri, scule pentru dezpezire, chiar i cu o ptur groas,
dac condiiile atmosferice i de drum le impun, astfel c folosirea lor va fi eficient;
15. se recomand existena unei cantiti mai mari de combustibil n rezervor pentru evitarea
formrii brumei pe suprafaa rezervorului din cauza creterii temperaturii
combustibilului, dar i pentru a evita situaia neplcut de a rmne fr combustibil din
cauza unor blocaje pe traseu.
16. n cadrul reviziei sezoniere de primvar se execut aceleai lucrri ca i la Revizia
tehnic de gradul I (Rt 1), dar se completeaz cu cteva lucrri n plus, cum ar fi:
17. splarea caroseriei, n special a asiului i a zonelor vulnerabile din jurul roilor. Pe timp
de iarn se folosesc soluii foarte corozive pentru antiderapare, ce duc cu timpul la
degradarea caroseriei i a celorlalte componente. Se remediaz unele vtmri ale strii
caroseriei dac se impune;
18. schimbarea tipului de anvelope - trecerea la anvelope de var (sau mixte dac se impune);
19. verificarea atent a sistemului de rcire al motorului, n special starea ventilatoarelor de
rcire i uzura curelelor de transmisie ce antreneaz, la unele tipuri de motoare, pompa
de ap;
20. verificarea sistemului de aer condiionat sau clima, n special presiunea din instalaie i,
totodat, igienizarea acestui sistem, folosindu-se doar soluii i metode recomandate de
productor;
21. trecerea la folosirea lichidului de splare parbrize pentru var i verificarea strii
tergtoarelor de parbriz, care s-ar putea s fi suferit degradri pe perioada de iarn;
22. ungerea i ntreinerea balamalelor i a sistemelor de nchidere;
23. verificarea atent a strii direciei i a suspensiei. Aceast revizie nu este una laborioas
precum revizia sezonier de toamn, dar are o mare importan n meninerea
autovehiculului n stare perfect de funcionare, i mai ales, creterea fiabilitii
acestuia.

1.6 Reparaiile curente si capitale

Reparatiile curente se execut cu ocazia apariiei unei defeciuni cauzate de:

defectarea sau degradarea unei piese (componente) din diferite cauze: calitatea
produsului, montarea greit, nerespectarea indicaiilor de montaj (care de obicei nsoesc
produsul la cumprare);
exploatarea n condiii necorespuztoare a autovehiculului (praf, noroi, ap, aciunea
altor factori corozivi sau duntori);
accidente rutiere.
n timpul efecturii acestor lucrri trebuie s se studieze i eventualele alte efecte ale cauzei
defeciunii aprute, pentru a nu pune n pericol de defectare i alte componente.
Reparatiile capital se execut n cazul n care:

- n timpul reviziilor nu se mai pot efectua lucrri de readucere la starea tehnic de funcionare,
adic starea prea avansat de uzur a componentelor i subansamblelor autovehiculului. Aceste
lucrri sunt ample, complexe i costisitoare i se execut ntr-o perioad mai lung de timp.
De exemplu:

reparaia capital a motorului (extragerea acestuia din vehicul, splarea, demontarea,

msurarea i controlul pieselor, rectificarea, nlocuirea, montarea, introducerea n vehicul,
pornirea i rodajul);
reparaia capital a caroseriei (splarea general, demontarea subansamblelor, curarea,
aplicarea proteciilor anticorozive, montarea subansamblelor, nlocuirea pieselor uzate).
Aceste defeciuni pot cauza mari neplceri i cheltuieli proprietarului de autovehicul, de aceea
este FOARTE IMPORTANT s acordm o maxim importan reviziilor de toate gradele. Mai
bine previi dect s repari!
O MAIN BUN ESTE ACEEA CARE I ADUCE SATISFACII CU CHELTUIELI mici!
Deci, este o necesitate stringent:
1. verificarea periodic a strii tehnice;
2. efectuarea la timp a tuturor lucrrilor pentru meninerea strii tehnice de funcionare:
reglaje, nlocuirea periodic a lubrifianilor i lichidelor, nlocuirea preventiv a pieselor
uzate ce nu mai prezint siguran n funcionare;
3. aducerea la nivelul optim a strii tehnice de funcionare atunci cnd aceasta nu mai
corespunde.

9. Transmisia automobilului are rolul de a transmite momentul motorului la rotile motoare,

modificandu-i, in acelasi timp, si valoarea in functie de marimea rezistentelor la inaintare.
Prin definitie transmisia automobilului reprezinta ansamblul organelor
automobilului care are rolul de a prelua de la motor, trece, modifica i distribui
momentul motor la roile motoare ale automobilului. Partile componente
ale transmisiei automobilului: ambreiajul, cutia de viteze, transmisia principala,
transmisia longitudinala, diferential, arborii planetari si transmisia finala. . Lucrarea

de fata isi propune sa abordeze o serie de aspecte legate de transmisia longitudinala

(cardanica) privind: rolul, conditiile impuse, clasificarea, cinematica,

constructia transmisiei dar si metode pentru reparare si intretinere a acesteia, utilizate la

automobile.
8.1 Ambreiajul
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de
viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la
cutia de viteze.
Clasifica ambreiajelor se face dupa principiul de functionare si dupa tipul mecanismului
de comanda .
a.Dupa principiul de functionare ambreiajele pot fi : -mecanice ,
-hidrodinamice ,
-combinate
-electromagnetice .
b.Dupa tipul mecanismului de comanda ambreiajele pot fi cu comanda :

c. Dupa modul de realizare a comenzi ,ambreiajele pot fi :

-mecanica ,
-hidraulica ,
-pneumatica
-electrica .

-neautomate ,
- automate.

Clasificarea ambreiajelor mecanice. Ambreiajele macanice utilizate la automobile se

clasifica dupa mai multe criterii.
-Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi :cu discuri , cu saboti si cu
conuri .
-Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor , ambreiajele pot fi : cu mai
multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .
-Dupa numarul discurilor conduse , ambreiajele pot fi ; cu un disc , cu doua discuri si cu mai
multe discuri .
-Dupa modul de obtinere a fortei de apasare , ambreiajele pot fi : simple , semicentrifuge si
centrifuge .
-Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi : uscate sau in ulei .
-Dupa tipul mecanismului de comanda , ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica , hidraulica ,
cu servomecanism si automata .
-Dupa modul de realizare a debreierii , ambreiajele pot fi : cu debreire manuala , semiautomata ,
automata .
Functiile ambreiajului sunt urmatoarele :
- permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului , care se afla in functiune ,
cu celelalte organe ale transmisiei , care , in acel moment, stau pe loc;
- permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia , la
schimbarea treptelor de viteze ;
- protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.
8.2 Cutia de viteze
Cutia de viteze are urmatoarele roluri:

1.Modifica turatia si momentul transmise de la motor la roti,in functie de rezistentele la

inaintare intampinate de autovehicul pe rum.
2.Permite mersul inapoi fara a modifica fara a inversa sensul de rotatie al motorului.
3.Permite stationarea cu motorul pornit fara a apasa pedala de ambreiaj;atunci cand maneta
de viteze este la punctul mort sau pe liber.
Decuplarea spontana din viteza se produce din cauza uzurii dispozitivului de fixare a treptelor
sau din cauza uzurii mari a danturii de cuplare a pinioanelor.
La autoturisme se folosesc de obicei cutii de viteze mecanice cu 5-6 trepte,iar la
autocamioane cu 7-8 trepte.
Exista si multe autovehicule cu cutii de viteze automate,la care nu este nevoie de
interventie soferului pentru schimbarea treptelor de viteza decat la mersul cu spatele si la
plecarea de pe loc.La unele cutii automate este posibila si schimbarea manuala a treptelor, fara
pedala de ambreiaj, prin impingerea schimbatorului de viteze in fata sau in spate.
Arborele interemediar al unei cutii de viteze, la unele autocamioane, andreneaza
deobicei si pompa hidraulica a instalatiei de basculare.
8.3 Reductorul- distribuitorul
Se intalneste la autovehiculele cu mai multe punti motoare ( 4x4; 6x4; 6x6,etc)
constructiv se aseamana cu o cutie de viteze avand arbori si roti zimatete; deobicei cu 2 trepte de
viteza.
Distribuitorul - Reductorul are rolul de a distribui miscarea de rotatie la punctile
motoarelor si de a creste momentul transmis la rotile motoarelor dubland numarul de viteza.

Transmisa cardanica are rolul de a transmite un moment, fara amplificare, intre diferite
organe ale automobilului, a caror pozitie relativa este, in general, variabila. Transmisiile
cardanice se compun dintr-un ansamblu de organe (articulatii, arbori, cuplaje de compensare,
amortizoare, suporturi intermediare etc.), care constituie o unitate functionala independenta.
Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legatura intre doua
articulatii cardanice, avand rolul de a transmite la distanta momentul motor.smisa cardanica are
rolul de a transmite un moment, fara amplificare, intre diferite organe ale automobilului, a caror
pozitie relativa este, in general, variabila. Transmisiile cardanice se compun dintr-un ansamblu
de organe (articulatii, arbori, cuplaje de compensare, amortizoare, suporturi intermediare etc.),
care constituie o unitate functionala independenta.
La constructiile de automobile, transmisiile cardanice se folosesc ca transmisii de forta,
pentru a transmite momentul motor intre diferite ansambluri ale transmisiei si ca transmisii de
comanda (la sistemul de directie etc.). in cazul cand se folosesc ca transmisii de forta,
transmit momentul motor astfel: de la ambreiaj la cutia de viteze, atunci cand cutia de viteze
este asezata pe cadrul automobilului, separat de motor; de la cutia de viteze la reductoruldistribuitor, cand acestea sunt montate separat pe cadrul automobilului; de la cutia de viteze sau

reductorul-distribuitor la transmisia principala; de la diferential la roti in cazul automobilelor cu

suspensie independenta a rotilor motoare; de la diferential la rotile de directie si motoare.
Conditiile principale impuse transmisiilor cardanice sunt urmatoarele:

sa asigure sincronismul miscarii transmise; sa realizeze compensarile axiale si

unghiulare necesare; sa realizeze amortizarea vibratiilor;
sa atenueze solicitarile dinamice; sa asigure unghiurile necesare intre axele
arborilor;
sa aiba o durabilitate mare si un randament cat mai ridicat; constructia sa fie
simpla si economica; montarea si demontarea,
sa fie usoare;
intretinerea sa fie simpla; ansamblul transmisiei sa fie echilibrat dinamic;
tehnologia de executie sa fie simpla.

Clasificarea transmisiilor cardanice se poate face in functie de: destinatie, legea de

transmitere a miscarii, modul de constructie. Dupa destinatie, pot fi:

transmisii de forta
transmisii de comanda.

In functie de legea de transmitere a miscarii, pot fi: transmisii asincrone si

transmisii sincrone. Din punctul de vedere constructiv, transmisiile cardanice pot fi:
rigide sau elastice, cu lungime, arborilor variabila sau constanta; cu configuratie
plana sau spatiala, cu pozitia relativa a arborilor invariabila sau variabila; bicardanice
,tricardanice, tetracardanice etc.
2.2

Rolul, compunerea si clasificarea transmisiilor longitudinale

Transmisia longitudinala are rolul de a transmite momentul motor de la cutia de viteze

la transmisia principala in cazul automobilelor organizate dupa solutia clasica, precum si de la
cutia de viteze la reductorul-distribuitor si de la acesta la puntile motoare, si intre punti, in
cazul automobilelor cu mai multe punti motoare. Rezulta, deci, ca transmisia longitudinala
asigura transmiterea momentului motor intre diferite ansambluri ale transmisiei automobilului, a
caror pozitie relativa este, in general, variabila.
Cutia de viteze este montata pe cadrul 6, iar transmisia principala impreuna cu puntea
motoare este legata de cadru prin intermediul arcurilor 7. In acelasi timp, axa geometrica
a arborelui secundar 4 al cutiei de viteze este asezata sub un anumit unghi in raport cu axa
geometrica a arborelui conductor 8 al transmisiei principale, unghi care variaza in timpul
deplasarii automobilului, deoarece variaza distanta dintre cei doi arbori in functie de sarcina
utila, rigiditatea suspensiei si denivelarile drumului. De aceea, pentru a transmite momentul
motor de la un arbore la altul, care au axele geometrice, dispuse sub un unghi variabil y, se
foloseste transmisia longitudinala compusa din articulatiile cardanice l si 2, arborele
longitudinal 3 si cuplajul de compensare axiala 9.
Clasificarea transmisiilor longitudinale se poate face dupa mai multe criterii:

dupa legea de transmitere a miscarii, transmisiile longitudinale pot fi: asincrone si

sincrone. La transmisiile asincrone, raportul de transmitere este o marime periodica, avand

valoarea medie egala cu unu; la cele sincrone, raportul de transmitere este constant si egal
cu unu;

din punct de vedere constructiv, transmisiile longitudinale pot fi: deschise sau
inchise, transmisiile longitudinale inchise sunt dispuse intr-un tub central;

dupa numarul de articulatii cardanice, se deosebesc transmisii monocardanice,

bicardanice, tricardanice etc.

2.3

Constructia articulatiilor cardanice

Articulatiile cardanice sunt mecanisme care servesc la transmiterea miscarii de rotatie intre
doi arbori concurenti, cu unghiuri intre axe, in general, variabile si al caror raport de transmitere
este egal cu unu. Din punct de vedere constructiv si al principiului de functionare, articulatiile
cardanice pot fi asincrone si sincrone. La randul lor, articulatiile cardanice asincrone se impart in
articulatii cardanice rigide si articulatii cardanice elastice. Articulatiile cardanice sincrone pot fi
articulatii cardanice duble (obtinute prin dublarea celor asincrone) si articulatii cardanice cu
viteze unghiulare egale (homocinetice). La transmisiile longitudinale ale automobilelor se
folosesc articulatii cardanice asincrone rigide si elastice. Articulatiile cardanice homocinetice se
folosesc, in special, la rotile de directie ale automobilelor cu punte de directie si motoare.

Articulatiile cardanice asincrone rigide pot fi cu lagare cu alunecare sau cu rulmenti si

permit transmiterea miscarii de rotatie datorita legaturii articulate a elementelor
componente.

Transmisiile longitudinale ale automobilelor moderne sunt prevazute cu articulatii cardanice

asincrone rigide de tip deschis, cu rulmenti cu role-ace. Aceste articulatii au o durata mare de
functionare si permit, la dimensiuni constructive reduse, transmiterea unor sarcini mari la
turatii ridicate.
Articulatia cardanica asincrona rigida de tip deschis se compune din doua furci asamblate cu
o cruce, prin intermediul rulmentilor cu role-ace . Furca 1 este prevazuta in majoritatea
cazurilor cu o flansa cu ajutorul careia se asambleaza, prin suruburi, de flansa arborelui secundar
al cutiei de viteze sau de flansa arborelui pinionului transmisiei principale. Furca 2 este
solidarizata la rotatie cu arborele longitudinal fie prin sudura, fie printr-un butuc canelat care
permite modificarea distantei dintre cele doua articulatii cardanice ale arborelui (cuplaj de
compensare axiala). Crucea cardanica este prevazuta cu canale de ungere prin care lubrifiantul de
la ungator ajunge la rulmenti.
Alezajele mari din fusurile crucii servesc la marirea elasticitatii acestora, uniformizand
distributia eforturilor pe lungimea fusurilor, si ca rezervor de lubrifiant. Rulmentii cu role-ace
sunt compusi dintr-o carcasa ,, in care se gaseste un numar mare de role-ace , care ruleaza direct
pe fusulcrucii. Carcasa rulmentilor este fixata in bratele furcilor cu ajutorul capacelor , fixate cu
suruburi si asigurate cu saibe. Garnitura de etansare 6 nu permite scurgerea lubrifiantului din
articulatii cardanica si in acelasi timp protejeaza rulmentii contra patrunderii murdariei. Supapa
de siguranta mentine presiunea lubrifiantului la o anumita valoare, permitand eliminarea
surplusului e lubrifiant si a bulelor de aer in timpul gresarii.
La unele tipuri constructive de articulatii cardanice, fixarea carcasei rulmentilor in orificiile
bratelor furcilor se face cu ajutorul unui inel de siguranta , dispus la unul din capetele carcasei.

Articulatiile cardanice asincrone elastice se monteaza, in general, intre cutia de viteze si

reductorul-distribuitor cand acestea sunt montate in cartere diferite, pentru compensarea sau
eliminarea inexactitatilor montajului si deplasarile dintre acestea (datorita deformatiei
cadrului automobilului). Aceste articulatii contribuie si lai micsorarea sarcinilor dinamice, la
amortizarea vibratiilor si a oscilatiilor de torsiune care apar in transmisia automobilului.
Articulatia cardanica asincrona elastica se compune din doua furcile cu trei brate dispuse la
120 unul fata de altul, fixate cu suruburi de discul elastic . Deformatiile discului elastic
permit transmiterea miscarii de la un arbore la altul sub un unghi de 3-5. Montarea articulatiei in
transmisia automobilului se face prin solidarizarea furcii de arborele; conducator si montarea
culisata a furcii pe arborele condus pentru compensarea abaterilor axiale. Discul elastic, de
obicei, se executa dintr-o textura cauciucata, care rezista la o temperatura cuprinsa intre -45 si
+60C.
2.4

Constructia arborilor longitudinali

Arborii longitudinali fac legatura intre doua articulatii cardanice sau intre articulatia cardanica
si unul din ansamblul transmisiei automobilului, avand rolul de a transmite la distanta momentul
de torsiune. Arborii longitudinali sunt formati din partea centrala (arborele propriu-zis)
de sectiune circulara si piese de legatura cu articulatiile cardanice sau ansamblul transmisiei.
Partea centrala a arborelui longitudinal poate fi tubulara sau plina. Arborii tubulari sunt cei mai
utilizati, deoarece, in comparatie cu arborii cu sectiune plina, au o rigiditate mai mare pentru
aceeasi greutate, permitand marirea turatiei de functionare. Forma constructiva a
arborelui longitudinal depinde de lungimea dintre articulatiile cardanice, de regimul de incarcare
si de locul de dispunere in cadrul transmisiei.
Constructia arborelui longitudina este executata dintr-un tub de otel , avand la capatul
dinspre cutia de viteze, montat prin presare si consolidat prin sudura, un arbore canelat , pe care
culiseaza furca a articulatiei cardanice; la capatul dinspre puntea motoare este montata furca a
articulatiei cardanice . Montarea furcii pe arborele , prin intermediul canelurilor, este necesara
pentru a permite variatia distantei dintre axele crucilor cardanice si datorita variatiei sagetii
suspensiei. Aceasta imbinare poarta denumirea de cuplaj de compensare axiala. Pentru
micsorarea frecarii dintre caneluri si a uzurii lor, acestea! sunt unse prin intermediul
ungatorului , montat in butucul furcii . Pentru ca unsoarea sa nu iasa din regiunea de
ungere, precum si pentru a nu patrunde murdarie, butucul furcii este prevazut la capat cu
garnitura de etansare .
La alte tipuri constructive, cand arborii cardanici lucreaza in medii cu impuritati, cuplajul de
compensare axiala, in afara de inelul de etansare l, este protejat de un manson gofrat din
cauciuc.In unele cazuri, pentru etansare, se utilizeaza un tub telescopic suplimentar ,fixat pe
arbore printr-un inel de cauciuc ; Etansarea suplimentara se obtine prin inelul 3, montat la
celalalt capat al tubului metalic . Formarea pernelor de aer in timpul deplasarilor relative se evita
prin orificiu.
Dupa fabricare, arborele longitudinal, impreuna cu articulatiile cardanice este supus echilibrarii
dinamice. Echilibrarea arborelui se realizeaza cu adaosuri de metal, prin sudare prin puncte, sub
forma placutelor .

4. Concluzii
Din prezentarea lucrrii rezult:
la momentul efecturii ntreinerii autovehiculelor, acestea funcioneaz n condiii de
siguran pn la instalarea unui anumit nivel de uzur, sau apariia unui defect.
obiectivul final al mentenanei este executarea lucrrilor de ntreinere "la momentul oportun,
nainte ca vehiculul respectiv s ajung n nefunctionalitate n timpul cursei.
n scopul dezvoltrii unui model teoretic mai aproape de realitate testele experimentale sunt
necesare pentru a nelege de ce uneori modificrile de profil proiectate pentru a reduce vibraiile
au efecte diferite fa de cele prognozate.

Ambreiajul - este componenta transmisiei auto intercalata intre motor si cutia de viteze, care
are rolul de a compensa principalele dezavantaje ale motorului cu ardere interna (de exemplu:
imposibilitatea pornirii in sarcina, dar si existenta unei zone de functionare). Ambreiajul poate cupla
si decupla progresiv motorul de restul transmisiei atat in timpul mersului cat si in momentul pornirii
masini.

Cutia de viteze - poate fi de doua feluri: manuala sau automata si permite deplasarea
automobilului pe ma multe trepte de viteza mentinand aceeasi turatie a arborelui motor. Aceasta
poate ajuta la modificarea fortei de tractiune conform rezistentei la inaintare. Totodata, cutia de
viteze permite deplasarea autoturismului inapoi (schimbarea sensului de mers) fara a inversa
sensul de rotatie a motorului dar si permite stationarea masinii in timp ce motorul este pornit.

Transmisia longitudinala (cardanica) - aceasta componenta transmite momentul motor

catre transmisia principala.

Transmisia principala - multiplica si ulterior transmite momentul motor de la transmisia

longitudinala catre diferential si aborii planetari. De asemenea aceasta are abilitatea de a mari
momentul motor.

Diferentialul - ajuta la rotirea rotilor de pe aceeasi punte in unghiuri diferite acest lucru fiind
util in viraje atunci cand autoturismul are nevoie sa parcurga spatii de lungimi inegale.

Arborii planetari - aceste componente ale transmisiei auto asigura transmiterea momentului
motor de la diferential catre rotile motoare sau la pinioanele care intra in
componenta transmisiei finale.

Sfaturi practice pentru schimbarea corecta a curelei

pentru functionare 100%

In faza urmatoare trebuie sa opriti motorul. Achizitionati-va in

prealabil de la un magazine de piese auto un instrument de masurare a
tensiunii pentru a verifica daca intinderea curelei este optima. In cazul
in care tensiunea nu este corecta, atunci verificati sistemul de
tensionare coreland datele obtinute cu cele inscriptionate pe cartea
tehnica a masinii. Este recomandat sa reciclati cureaua pe care o
schimbati.

 Sfaturi de siguranta la montarea unei curele de

transmisie

Pentru a monta noua curea de transmisie asigurati-va ca faceti uz doar

de sculele potrivite si nu folositi sub nici o forma surubelnite sau alte
unelte necorespunzatoare. Este bine de stiut ca instalarea curelei de
transmisie se face fara fortare! Nu va pripiti si evitati folosirea
diverselor materiale invelitoare pentru eliminarea zgomotelor.
Acestea trebuie folosite numai in cazuri de forta majora. Este foarte
important sa evitati intrarea in contact a curelei cu diverse substante
corozive pentru a nu o deteriora ireversibil. De asemenea este
imperios sa va asigurati ca rolele sunt in stare perfecta fara urme de
rugina sau praf si, in aceeasi masura, asigurati-va ca acestea au
marimea corespunzatoare. Observati daca rolele sunt aliniate intr-o
pozitie paralela cu axa. In cazul in care o curea cedeaza, trebuie sa
stiti ca va fi necesara schimbarea intregului set de curele de transmisie.