Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NENIȚESCU’’ PITEȘTI
2
Una din principalele cauze care determină apariţia defectelor este uzura!
3
Uzarea atacă şi distruge fără a face diferenţiere, astfel chiar şi ţările cu o
economie stabilă au probleme in căutarea de noi mijloace de prevenire şi reducere a
inevitabilului proces de uzură.
Uzarea nu constituie o problemă exclusiv pentru ţările cu o economie in tranziţie,
deoarece si tarile cu o economie de piaţa înregistrează preocupări privind politicile
optime de reducere a uzării. De multe ori in ţările cu economie de tranziţie lipsesc
resursele necesare, iar problema reclamă o soluţie globală întrucât există
interdependente intre ţările cu economie de piaţa şi cele cu economie de tranziţie in
privinţa reducerii gradului de uzură.
Multe ţări cu economie de piaţă sa-u confruntat cu probleme privind procedeele
de diminuare a uzării, întrucât numeroase unităţi industriale au fost proiectate fără a se
acorda atenţia cuvenită acestui aspect.
Conştiente de creşterea costurilor provenind din neglijarea datorită aspectului
mai sus menţionat in ultimele trei decenii multe ţări cu economie de piaţa au efectuat
cercetări şi studii privind dezvoltarea industrială şi ingineria in domeniul procedeelor de
prevenire şi reducere a uzurii.
Ţările cu economie de tranziţie nu au atins in general o poziţie comparabilă cu
ţările cu economie de piaţa privind informaţiile referitoare la prevenirea uzurii pentru a
servi ca baza de date si de formulare ale unor acţiuni întreprinse in vederea diminuării
uzurii.
4
UZAREA MAŞİNİLOR UTİLAJELOR Şİ İNSTALAŢİİLOR
Fig.1-Etapele uzarii
5
Etapele uzării sunt:
I - Etapa de rodaj – este perioada de adaptare a suprafeţelor ;
II - Etapa de uzare normală – este perioada când viteza sau intensitatea
uzării se menţin aproape constante
III - Etapa de uzare distructivă – este perioada în care parametrii de
funcţionare au valori care nu mai corespund unei funcţionări normale.
6
I.5 Metode de ameliorare a fenomenului de uzare
Organele care alcătuiesc ansamblurile maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor sunt definite
prin caracteristicile lor de bază.
dimensiuni;
precizie dimensională;
precizia formei geometrice, care pot fi normale sau la limită;
precizia de poziţie reciprocă;
grad de netezime;
Caracteristicile normale sunt cele care corespund tuturor condiţiilor prevăzute
în desenul de execuţie.
Caracteristicile admisibile, sau la limită, sunt acelea la care piesele mai pot fi
refolosite în ansamblu, fără a fi recondiţionate, urmând a funcţiona satisfăcător până la
următoarea reparaţie.
Pe măsura exploatării maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor, tot mai multe piese
componente ale acestora ajung la limitele de uzură. Ele urmează a fi înlocuite sau
recondiţionate în cadrul lucrărilor de întreţinere şi a reparaţiilor.
7
Limitele de uzură se pot determina prin metode:
analitice;
grafice;
experimentale;
a)Criteriul tehnic
Se aplică pieselor ce fac parte din îmbinări a căror exploatare în condiţiile unei
uzuri peste limitele admise pot provoca uzura de avarie .
c) Criteriul reconditionabilitatii
se bazează pe limitarea uzurilor la acele valori care mai permit recondiţionarea şi
repunerea pieselor în funcţiune
se aplică pieselor mari, greu de executat şi cu costuri ridicate cum sunt: roţile
dinţate ale preselor mari, roţile cu excentric, arborii excentrici, arborii cotiţi etc.
Criteriul ţine seama nu numai de posibilitatea recondiţionării, ci şi de costurile ei. În
acest scop uzura se limitează la acele valori care permit o recondiţionare economică.
d) Criteriul siguranţei
Tine seama de limitele care asigură protecţia operatorului uman.
e) Criteriul economic
Ia în considerare acele limite ale uzurii care nu afectează consumurile maşinii în
exploatare
În aceste condiţii uzura se limitează la valorile care nu permit un consum mare de
ulei, consum de energie peste cel prevăzut ş.a. şi care nu măresc costurile de fabricaţie
NU este economică nici limitarea la uzuri prea mici deoarece efectuarea
recondiţionării sau schimărilor pieselor implică scoaterea temporară a maşinilor din
procesul de exploatare şi costuri de reparaţie, care pot fi mai mari decât cele care ar fi
necesare acoperirii consumului suplimentar de lubrifiant şi energie.
8
I.7 Factorii care influenţează uzura
9
FACTORİİ CARE CONTRİBUİE LA UZURA PİESELOR
COMPONENTE ALE UTİLAJELOR
Dat fiind faptul că forţele de frecare acţionează asupra straturilor superficiale ale
pieselor, gradul de uzură şi de rezistenţă la uzură depinde de prelucrarea lor. Oricare ar
fi această prelucrare, se vor obţine totuşi în final suprafeţele cu neregularităţi
microscopice sau macroscopice .
S-a constatat că prin prelucrare se produc unele modificări în structura
superficială a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare, care influenţează rezistenţa la
uzură.
10
II.4 Viteza relativă a pieselor în frecare
11
Sub aspectul ungerii, se pune problema dacă uleiul este suficient sau dacă el
este de calitate bună.
În privinţa curăţirii, se au în vedere posibilităţile de îndepărtare a diferitelor
impurităţi, materiale abrazive etc.
Pentru protecţia suprafeţelor în frecare trebuie luate măsuri corespunzătoare în
vederea etanşării şi perfecţionării continue a mijloacelor de ungere.
12
Fig. 3. Frecarea în lagăre.
13
TIPURILE DE UZURI CE APAR ÎN FUNCŢIONAREA MAŞINILOR,
UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR
Uzarea fizică
Este un proces progresiv care poate şi trebuie să fie combătut pentru a se evita
scoaterea prematură din funcţionare a maşinii, utilajului sau instalaţiei respective.
Rezultatul fenomenului de uzare îl constituie uzura.
Uzarea morală
Este o consecinţă a deprecierii unei maşini sau utilaj ca urmare a apariţiei în
exploatare a unor maşini şi utilaje de aceeaşi categorie, dar de un tip mai perfecţionat,
cu indici tehnici şi economici superiori celor din dotare. De asemenea, tot în cadrul
uzării morale intră şi deprecierea unor maşini, utilaje sau instalaţii aflate încă în
exploatare, dar ale căror costuri au fost reduse.
Pentru ca uzarea morală să nu manifeste influenţă economică negativă 2este
necesar ca exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor să se efectueze intensiv, astfel
ca amortizarea lor să se realizeze într-un timp cât mai scurt.
Uzarea fizica este un proces progresiv, complex, distructiv, de natura fizico-
chimica care are ca efect principal producerea uzurii.
In raport cu procesele care se desfasoara in timpul frecarii suprafetelor in
contact, cu formele de interactiune ale suprafetelor, fenomenele si cu legile care
guverneaza procesul de uzare care apare atat la frecarea uscata cat si in prezenta
lubrifiantului, uzarea poate fi : de adeziune, de abraziune, de oboseala, de coroziune si
de impact.
In practica, la functionarea cuplelor de frecare se intalnesc combinatii ale acestor
tipuri principale de uzari si separat numai in cazuri speciale.
14
Luând în considerare factorii care contribuie la deteriorarea suprafeţelor şi
aspectul acestora, uzările fizice s-au clasificat în următoarele tipuri:
de adeziune,
de oboseală,
de abraziune,
de impact,
de coroziune etc.
Uzarea de adeziune (de contact) apare in toate formele de frecare atunci cand
suprafetele conjugate nu mai sunt separate complet de lubrifiant, adica in momentul
cand lubrifierea este intrerupta ca urmare a unor defectiuni ale instalatiei de lubrifiere,
utilizarea unui lubrifiant necorespunzator in raport cu jocul, viteza si incarcarea cuplei
sau a unei cantitati de lubrifiant insuficient intre suprafetele in contact .
Uzarea de adeziune se produce prin sudarea si ruperea puntilor de sudare intre
microzonele de contact, caracterizadu-se printr-un coeficient de frecare ridicat si o
valoare mare a intensitatii uzarii.
Microcontactele apar ca urmare a faptului ca suprafetele metalice, chiar si cele
mai fin prelucrate, prezinta numeroase asperitati, care la contactul direct dintre
suprafete suporta pe varful lor sarcini foarte mari. Sub efectul acestor forte excesive,
asperitatile sufera o deformare plastica, care inceteaza atunci cand suprafata reala de
contact devine suficient de mare ca sa suporte sarcina respectiva.
De cele mai multe ori deformarea plastica este insotita de formarea
microsudarilor punctiforme intre varfurile asperitatilor opuse
Cand microsudarile au aceeasi rezistenta la rupere cu materialele cuplei de
frecare sau mai mica, atunci ruperea se va produce chiar la nivelul sudarii . Daca
rezistenta lor este mai mare decat a materialelor cuplei, atunci ruperea se va produce
fie la sprafata mai moale cu transfer de material de pe o suprafata pe cealalta, fie in
ambele suprafete cu eliberarea particulelor de uzare care pot provoca rizuri pe
suprafata mai moale.
III.1.1.1 Griparea
15
între suprafeţe sau de suprafeţe superfinisate, lipsite de posibilitatea creării
micropungilor de ulei, utilizarea unui lubrifiant neindicat, depăşirea unor
parametri funcţionali (sarcină, viteză etc.), prezenţa unei perechi de materiale
antagoniste etc.
Aparitia gripajului este inlesnita de un rodaj necorespunzator : jocuri prea mici
intre suprafete sau de suprafete superfinsate ,lipsite de posibilitatea crearii
micropungilor de ulei: utilizarea unui lubrifiant neindicat: depasirea unor parametri
functionali (sarcina, viteza ,etc.) prezenta unei perechi de materiale
Se produce prin sudarea şi ruperea punţilor de sudare între microzonele de
contact, caracterizându-se printr-un coeficient de frecare ridicat şi o valoare mare a
intensităţii uzării.
La sudarea unor asperităţi în contact(fig.4,a), notând cu 1 şi 2 eforturile unitare
la forfecare ale materialelor celor două suprafeţe1 şi 2 şi cu s al microsudărilor, pot
avea loc următoarele situaţii:
dacă 2şis <1 (fig.4.b)ruperea va avea loc în interiorul corpului mai moale.
Fiecare deplasare relativă produce un transport de materiale de pe corpul 1, iar
după un anumit timp frecarea se produce între materialele corpului mai moale.
Acest tip de frecare este denumit frecare prin sudare. Microjoncţiunile ce rămân
prinse de suprafaţa corpului 1 pot provoca rizuri pe suprafaţa mai moale, iar
după un anumit timp se vor rupe, provocând particule de uzare;
dacă1 şis<2, pentru a se produce mişcarea, se presupune, de asemenea,
ruperea corpului mai moale, şi în acest caz se consideră că apare un tip de
frecare prin sudare;
dacă s<1 şi2(fig.4,c),vor ceda microsudările fără smulgere de metal de pe
suprafeţele în frecare şi fără transport de material. Acest tip de frecare se
numeşte frecare prin forfecare.
16
III.1.2 Uzarea de abraziune
17
III.1.3.1 Pitingul
18
lovituri locale repetate se produce un tip specific de uzare mecanică, denumit uzare de
impact.
Uzarea de impact se poate produce şi în funcţionarea unor organe de maşini:
came, roţi dinţate etc. atunci când, împreună cu alunecarea sau rostogolirea ( de
exemplu, pe flancurile roţilor dinţate), are loc şi un impact compus.
Uzarea de impact poate fi clasificată în două categorii:
uzare prin percuţie
uzare prin eroziune.
În general, uzarea de impact conţine mecanismele de bază ale uzării: de
adeziune, abraziune, oboseală de suprafaţă, uzare chimică şi termică.
Uzarea de impact se datoreaza unor lovituri locale repetate si apare atunci cand
impreuna cu alunecarea sau rostogolirea are loc un impact compus (componentele
normale si tangentiale). Acest tip de uzare se intalneste la unele tipuri de masini, utilaje
si instalatii, ca, de exemplu: concasorul cu ciocane articulate, moara cu bile, masina de
scris sau de perforat etc.
Uzarea de impact se poate produce si in timpul functionarii unor organe de
masini:came, roti dintate, etc., cand, impreuna cu alunecarea sau rostogolirea (de
exmplu, pe flancurile rotilor dintate), are loc si un impact compus.
Uzarea de impact poate fi clasificata in doua categorii: uzare prin percutie si
uzare prin eroziune. In general, uzarea de impact contine mecanismele de baza ale
uzarii de: adeziune, abraziune, oboseala de suprafata, uzare chimica si termica.
19
La piesele din otel, incalzite in cuptoare, pentru a fi prelucrate sau reconditionate
prin deformare plastica sau tratamente termice, coroziunea este insotita de o
decarburare a cementitei, cu formarea de straturi de oxizi, care la prelucrari se
desprind, formand insemnate pierderi de metal.
Fenomenul este favorizat de temperatura ridicata din cuptoare, de peste 973 K,
unde hidrogenul difuzeaza in reteaua metalica, producand decarburarea si formarea de
hidruri.
La piesele din fonta, o incalzire de lunga durata sau cu alternante face ca
patrunderea agentului oxidant la limita dintre cristale sa dea produsi de coroziune
voluminosi. Fenomenul "de crestere" limiteaza folosirea fontelor cenusii la temperaturi
mai mici de 673 K.
20
forma de combinatii, aflate in stare solida (oxizi, compusi insolubili) sau sub forma de
combinatii solubile.
Electronii eliberati in procesul de oxidare trebuie sa fie acceptati de un
component al mediului corosiv, a doua reactie constituind-o reducerea mediului corosiv,
ea fiind reactia catodica a procesului de coroziune.
Reactia catodica prezinta mare importanta, de multe ori putand da nastere
coroziunii. Prin depistarea reactiei catodice si eliminarea ei sau cel putin prin reducerea
vitezei acesteia, se ajunge deseori la sanctionarea unor probleme importante de
coroziune.
Metalul si mediul corosiv vor fi deci strabatute de un curent electric propriu,
generat de procesele electrochimice, care se desfasoara la limita celor doua faze.
Diferenta de potential o pot crea si aerosolii, praful, impuritatile atmosferice, care
cad pe suprafetele pieselor, se aseaza in micronereguralitatile suprafetelor, absorb
umiditatea din atmosfera, creand astfel transferul de electroni. Asa se explica de ce
suprafetele cu rugozitati mai mari si atmosferele mai poluate favorizeaza fenomenul.
III.2.1 Suprasarcinile
21
MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
1. Asigurarea inaccesibilităţii elementelor care fac parte din cicuitele electrice prin
izolarea electrică a conductoarelor, folosirea carcaselor de protecţie legate la pământ,
îngrădirea cu plase metalice sau cu tăblii perforate respectându-se distanţa impusă
până la elementele sub tensiune, amplasarea conductoarelor electrice la o înălţime
inaccesibilă pentru om.
2. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 şi 36 V) pentru lămpile şi sculele
electrice portative, evitarea răsucirii sau încolăciriii cablului de alimentare în timpul
lucrului, evitarea trecerii cablului peste drumul de acces şi în locurole de depozitare a
materialelor, interzicerea reparării sau remedierii defectelor în timpul funcţionării.
3. Folosirea mijloacelor individuale de protecţie (principale – tije electroizolante,
cleşti izolanţi, scule cu mânere izolante şi secundare – echipament de protecţie,
covoraşe de cauciuc, platformr şi grătare izolante) şi a mijloacelor de avertizre (plăci
avertizoare, indicatoare de securitate, îngrădiri provizorii).
4. Deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atungere
periculoase sau unor scurgeri de curent periculoase.
5. Separarea de protecţie cu ajutorul unor transformatoare de separaţie.
6. Izolarea suplimentară de protecţie.
7. Protecţia prin legare la pământ. 8.Protecţia prin legare la nul. 9. Protecţia prin
egalizarea potenţialelor.
22
1. www.didactic.ro
2. www.google.ro
3. Auxiliare curriculare pentru ciclul superior al liceului – Calificarea
Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii
23