MENTENANŢA SISTEMELOR DE PROPULSIE ALE

AUTOVEHICULELOR

sl.dr.ing. Marius Toma

Structură:

Curs: 2 ore/săptămână
Laborator: 2 ore/săptămână

Laboratorul: Sala JD 006

Puncte credit:
4 puncte credit - colocviu

Puncte

- laborator = 40 p
- prezenta curs = 0 p
- cursuri scrise = 5 p
- lucrarea L = 35 p

(Lucrarea nu se reface!)

Colocviu = 20 p (in regulament nu se precizează un număr maxim de puncte)

Lucrarea nu are caracter de degrevare!

Condiții pentru promovarea disciplinei:

promovarea laboratorului minimum 20 p

punctajul total final minimum 50 p

1
Bibliografie:

[1] Andreescu, C., Anghelache, G., Toma, M., Mentenanţă mijloacelor de transport,
Editura Academiei oamenilor de Ştiinţă din România, Bucureşti 2011;

[2] Andreescu, C., Oprean, I., M., Danciu, G., Anghelache, G., Diagnosticarea
automobilelor - Lucrări practice, Editura PRINTCH, Bucureşti 2002;

[3] Anghelache, G., Mentenanta autovehiculelor, Notite de curs, Facultatea de

Transporturi, 2019;

[4] Stratulat, M., Andreescu, Cr., Diadnosticarea automobilului, Societatea Stiinta &
Tehnica S.A., Bucuresti 1998;

[5] Sălăjan, C., s.a. Diagnosticarea automobilelor, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov, 2005;

[6] Teodorescu, Nicoleta, MENTENANŢĂ GENERALĂ în domeniul ingineriei mecanice,

Editura AGIR, Bucureşti 2008;

[7] Toma, M., “Cercetări privind influenţa activităţii de mentenanţă a filtrelor de aer asupra
performantelor energetice ale motoarelor cu ardere internă de automobile”, Teza de doctorat,
University POLITEHNICA of Bucharest, 2013;

[8] Turcoiu, T., Boncoi, J., Time, Al., Echipamente de injecţie pentru motoarele cu ardere
internă, Editura Tehnică, Bucureşti 1987;

[9] Ciubancan, M., D., Posibilităţi de optimizare a proceselor de mentenanţă a

autovehiculelor rutiere, Teza de doctorat, Universitatea Politehnica Bucureşti, 2008;

[10] Gheorghişor, M., Carburanţi şi lubrifianţi pentru autovehicule, Editura TIPARAG,

Piteşti 2012;

[11] Denton, T., Advence automotive fault diagnosis, Elsevier Butterworth-Heinemann,

Second edition 2006, ISBN-13: 978-0-75-066991-7;

[12] Halderman, J., D., AUTOMOTIVE TECHNOLOGHY - Principles, Diagnosis, and

Service, Fourth Edition, Prentice Hall is an imprint of PEARSON, 2012, ISBN-13: 978-0-13-
254261-6;

[13] Konrad Reif, Karl-Heinz Dietsche and 160 authors from industry and the university and
college sector, Automotive Handbook, Bosch, 8th Edition, published by Robert Bosch GmbH,
2011

[14] ***, Internal Combustion Engine, Handbook, Edited by Richard van Basshuy and Fred
Schafer, 2004 SAE International, EISBN: 978-0-7680-7196-2

[15] *** Revista REVUE TECHNIQUE Automobile;

2
[16] *** Revista REVUE TECHNIQUE Diesel;

[17] *** Colecţia "The Bosch Yellow Jackets Edition 2003;

[18] *** Manuale de întreţinere şi reparare Haynes;

[19] Internet............

3
Capitolul 1. Noțiuni introductive

1.1 Definiții
Terotehnica

Domeniu interdisciplinar cu implicații în proiectarea, construirea, exploatarea,

întreținerea și repararea pieselor și organelor de mașini în scopul rentabilizării lor optime [1].

Mentenanța

Reprezintă ansamblul acțiunilor tehnico-organizatorice asociate efectuate în scopul

menținerii sau refacerii unui dispozitiv în starea de a-şi îndeplini funcțiunile specifice [2].

Mentenabilitatea

Aptitudinea unui dispozitiv tehnic (sistem tehnic) în condiții date de utilizare, de a fi

menținut sau restabilit în stare de a-şi îndeplini funcția specificată, atunci când mentenanța
se efectuează în condiții date, cu procedee şi remedii prescrise, pe scurt: proprietate a unui
produs de a fi întreținut și reparat cu ușurință [2].

Defecțiune

Pierdere parțială sau totală a capacității de funcționare a unui dispozitiv, precum și

orice modificare a valorilor parametrilor constructivi si/sau funcționali în afara limitelor
prevăzute în documentație [3].

Verificare

Acțiunea de a verifica, a controla ceva pentru a constata dacă corespunde adevărului,

cerințelor, calității sau anumitor date [1].

Reglare

1. Operație prin care o mărime fizică sau chimică a unui sistem tehnic este adusă și/sau
menținută într-o dependență prestabilită față de o altă mărime; reglarea se poate face manual sau
automat 2. Operație efectuată asupra unui sistem tehnic înaintea puneri lui în funcțiune în scopul
aducerii în limite normale a parametrilor săi constructivi și funcționali [3].

Întreținere

Acțiunea de a (se) întreține, a păstra în stare bună, în bune condiții; a face să dureze,
a menține [1]. Întreținere → mentenanță [3].

După tipul de acțiuni există două tipuri fundamentale de mentenanță aplicate la

autovehicule:

1. mentenanță preventivă (Prement)

4
 2. mentenanță corectivă (Corment)

Mentenanță preventivă - intervențiile tehnice au loc înainte de producerea defecțiunilor,

conform unor planificări realizate dinainte pe baza studiului evoluției stării tehnice a
componentelor autovehiculului.

Din punct de vedere al modului de organizare mentenanța preventivă poate fi:

• planificată sub forma unor inspecții tehnice sau revizii tehnice periodice;

• neplanificată și se efectuează ca urmare a apariției a unor simptome

necorespunzătoare.

• Lucrările de mentenanță preventivă au caracter obligatoriu, lucru ce implică

urmărirea executării lor necondiționat, la îndeplinirea normelor de timp (9)

Concepte noi privind mentenanța preventivă :

• Mentenanța preventivă sistematică

• mentenanță predictivă;

• mentenanță proactivă - determinarea cauzelor inițiale ale defectărilor pe baza

defectărilor potențiale și eliminarea acestor cauze, fără ca defecțiunea să se
producă.

Mentenanță corectivă

Mentenanță complexă

Mentenanța începe încă din faza de proiectare si are ca obiectiv principal

menținerea disponibilității autovehiculului.

Legile mentenanței conform [4]

Prima lege a mentenanței: Singura cale de reducere continuă a costului mentenanței

este reducerea necesarului de mentenanță.

A doua lege a mentenanței: mentenanța neglijată sau ignorată, întotdeauna reapare

multiplicată ca efect și cost.

1.2 Noțiuni de tribotehnică

5
 Tribologia este știința care se ocupă cu studiul frecării, uzării și ungerii (6).

Frecarea este un proces de natură moleculară, mecanică şi energetică, care are loc între
suprafețele de contact ale pieselor aflate în mișcare relativă (6).

Cupla de frecare
După tipul şi numărul contactelor, cuplele de frecare se clasifică în:
• punctiforme sau liniare;
• de suprafață plană, sferică sau cilindrică.

Procesul de uzare

Uzura este rezultatul procesului de uzare și reprezintă mărimea măsurata la un

moment dat cu care a fost modificată starea tehnică a unei piese sau a unui sistem, ca
urmare a procesului de uzare.

Fazele principale ale procesului de uzare a unei cuple de frecare, după (2, 5)
Perioada de rodaj
Variația uzării

Perioada de Perioada uzării

funcționare normală distructive

Timp

Tipuri de uzări după (7,8):

• uzare de abraziune (abrazivă): proces de natură mecanica, uzarea suprafețelor mai moi
de către particule mai dure sau de către rugozitățile suprafeței mai dure;

• uzare de adeziune (contact) - sudarea și ruperea punților de sudură între asperitățile

suprafețelor care intră în contact
o coeficient de frecare ridicat
o intensitate mare a uzării;

• griparea reprezintă un caz extrem de uzare de contact;

• uzare prin oboseală (superficială) - are la bază solicitări termice și/sau mecanice ciclice
ale materialelor suprafețelor aflate în contact
o exemplu: „ciupire” (piting) - dinții roților dințate, rulmenți etc.;

6
 • uzare de coroziune- se produce din cauza reacțiilor chimice ale materialului suprafețelor
unei piese în contact cu un mediu agresiv (acid, apa, săruri, etc.)
o piese aflate în mișcare, cât și fixe;

• uzare de impact - lovituri locale repetate

• uzarea de cavitație - deteriorarea suprafeței metalice a unei piese, cu desprindere de

material, produsă de un mediu lichid aflat în contact cu metalul (lichidul are local o
presiune oscilantă foarte mare).

Principalele tipuri de regimuri de frecare (aflate în legătură cu procesul de uzare), după

[7] sunt:

• frecarea uscată - contact direct în absența lubrifiantului;

• frecarea (ungerea) limită sau onctuoasă - se interpune un strat subțire de lubrifiant;

• frecarea (ungerea) semifluidă - pelicula de lubrifiant aflată între cele două suprafețe se
rupe și se reface (cupla piston – segment - cilindru);

• frecarea (ungerea) fluidă - suprafețele cuplei cinematice sunt separate de o peliculă

continuă, portantă de lubrifiant;

• frecarea (ungerea) fluidă hidrodinamică - pelicula de lubrifiant are un caracter auto

portant hidrodinamic - lagăre cu alunecare;

• frecarea (ungerea) fluidă hidrostatică - pelicula portanta de fluid între piese prin
introducerea lubrifiantului sub presiune.

Lubrifiant: material vâscos (ulei, unsoare consistentă) sau praf (grafit) care se introduce
între suprafețele de contact ale unor corpuri solide cu mișcare relativă pentru a forma o peliculă
subțire care să înlocuiască frecarea uscată cu una fluidă, reducând astfel intensitatea uzării si
împiedicând creșterea exagerată a temperaturii [3].
Scopuri: lubrifierea, evacuarea căldurii, diminuarea șocurilor mecanice, vibrațiilor și
zgomotelor, protecția chimică, etanșarea la gaze, lichide sau contaminanți.

Lubrifianții utilizați la autovehicule:

- formă lichidă – uleiuri minerale și (semi) sintetice
- formă semisolidă (unsori consistente).
- stare solidă - condiții severe de frecare sau ca aditivi în uleiuri și unsori, - bisulfura de
molibden (MoS2), grafitul și chiar materialele plastice (teflon).

Proprietățile importante ale lubrifianților lichizi - viscozitatea, onctuozitatea, stabilitatea

termică, densitatea, detergenţa, comportarea chimică ş.a [6].

7
 Viscozitatea caracterizează frecarea internă a lubrifiantului și este reprezentată prin
rezistența opusă de moleculele sale deplasării relative prin alunecare.
Onctuozitatea este proprietatea lubrifianților de a adera la suprafețele metalice și de a
forma pe acestea o peliculă rezistentă - eliminarea frecării uscate.

1.3 Activități specifice mentenanței preventive a autovehiculelor

Modificări ale stării tehnice.

Efectuarea periodică a unor lucrări specifice de mentenanță preventivă.

- revizii tehnice;
- inspecții tehnice periodice - ITP;
- lucrări neprogramate - reparații curente.

Principalele tipuri de lucrări de mentenanță preventivă conform: "Normativ privind

întreținerea preventivă şi reparațiile curente ale automobilelor şi remorcilor auto", MTTc. -
Ordinul 2 din 25.02.1983, București, 1983 si conform Lege 5, Ministerul Administrației și
Internelor, Norma tehnică privind întreținerea, repararea, depozitarea și evidența mijloacelor
tehnice de protecție civilă din 03.02.2006.

- Controlul şi îngrijirea zilnică (C.I.Z.)

- Spălarea (S)
- Revizia tehnică de gradul I (R.T-1)
- Revizia tehnică de gradul II (R.T.-2)
- Revizia tehnică sezonieră (R.T.S.)

CIZ: pregătirea şi verificarea stării tehnice generale a autovehiculului şi a agregatelor sale.

Spălarea (spălare, salubrizare, dezinfectare)

RT-1: cuprinde lucrări de verificare, reglare, întreținere (strângere şi ungere) aplicate

autovehiculelor şi remorcilor acestora.

RT-2: cuprinde lucrările prevăzute la revizia tehnică de gradul I, dar și activități specifice,
efectuate cu o periodicitate mai mare.

RTS: cuprinde activitățile de mentenanță specifice trecerii de la iarnă la vară şi invers,

precum şi pe cele cu periodicitate mare

1.4 Intervale de mentenanță preventivă

Constructorii autovehiculelor impun executarea unor revizii complexe, prin unitățile de

service agreate, la anumite intervale de parcurs, în funcţie de tipul autovehiculului. Câteva
exemple de astfel de intervale sunt: pentru autoturisme Dacia Logan – 15000 km (MAC) şi
20000 km (MAS); autofurgonete Fiat Ducato - 45000 km (MAC), Mercedes Sprinter (înlocuire
ulei motor la 40000 km, revizie tehnică la 80000 km), Ford Tranzit - interval de revizii la un

8
parcurs mai mare de 25000 km; autobuz Mercedes Citaro LE – revizie tehnică la un parcurs
mai mic de 60000 km; autocamioane Mercedes Atego – revizii tehnice la fiecare parcurs de
60000 km (pentru rularea pe distanţe scurte) şi, respectiv, de 100000 km la rularea pe distanţe
lungi; autocamion Mercedes Actros – revizii tehnice pentru un parcurs de până la 120000 km.