LUCRARI DE

REPARATII A
MASINILOR SI
UTILAJELOR
 
 ARGUMENT
 
În condiţiile producţiei industriale moderne, maşinile, utilajele şi
instalaţiile trebuie să funcţioneze la parametrii optimi, fără întreruperi
sau opriri accidentale, condiţie esenţială pentru obţinerea unei calităţi
superioare a produselor cerute şi a unei eficienţe economice ridicate.
Întreţinerea urmăreşte să menţină maşinile, utilajele şi instalaţiile
în condiţii normale de exploatare între două reparaţii consecutive,
reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale.
Organizarea corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere a maşinilor
şi utilajelor asigură mărirea duratei de serviciu, adică a perioadei
de timp consumate de la punerea în exploatare până la scoaterea
din uz, respectiv casarea acestora.
 CAP 1. LUCRARI DE
REPARATII
1. 1 Definirea reparatiilor
Lucrarile de reparatii. sunt activitati ce cuprind
reconditionarea sau inlocuirea pieselor si subansamblelor,
pentru a mentine caracteristicile functionale si de precizie ale
masinilor, utilajelor si instalatiilor. Ele pot fi:
a) reparatii curente b) reparatiile mijlocii
c) reparatii capitale c) reparatii accidentale
d)reparatii de renovare
e)reparatii de avarii
 
1.2 Documntele tehnice intocmite pentru reparatii
Fisa de constatare tehnica este un document folosit in toate
cazurile de reparatii. In aceasta fisa sunt inscrise reparatiile in
scopul verificarii corespondentei tipului de reparatii cu
normativele.
 Fisa tehnologica pentru operatii cuprinde informatii necesare
executantului si contine date referitoare la:
- sectia care executa reparatia;
- denumirea utilajului;
- operatiile executate pentru partea mecanica, hidraulica,
electrica etc.;
- date referitoare la categoria de calificare a executantului,
timpul normat pentru fiecare operatie, costul manoperei;
- date referitoare la materiale si piese de schimb (dimensiuni,
cantitati, costuri).
Pe baza fisei tehnologice se intocmesc documentele necesare
obtinerii materialelor (bonurile de materiale) si dispozitiile de
lucru, si se determina costurile reparatiilor.
 1.3 Norme pentru repararea utilajului
 
Normele de reparatii urmaresc in primul rand stabilirea elementelor
necesare pentru normarea regimului de reparatii. Aceste elemente sunt :
- cilclul de reparatie;
- durata de functionare a utilajului intre diferite reparatii ( curente, mijlocii
si capitale );
- manopera reparatiilor ( orele de lucru manuale si la masini - unelte,
consumate pentru executarea diferitelor lucrari de reparatii );
- durata reparatiilor in zilele calendaristice;
- formatia echipelor de reparatii;
- structura ciclului de reparatie ( sau periodicitatea reparatiilor, stabilita
printr-o diagrama grafica a ciclului de reparatie ).

Reparaţiile se planifică pentru o

perioadă de un an calendaristic, iar Planul
stabilirea, reparaţiilor necesare anual de
fiecărei maşini, utilaj sau instalaţie reparaţii
pe această perioadă formează:
  
La întocmirea planului, anual de reparaţii se ţine seama de:
starea tehnică a utilajului rezultată din constatările făcute cu ocazia
ultimului control planificat;
ultima reparaţie executată, categoria şi durată;
felul producţiei (de unicate, în serie sau în masă) şi precizia cerută;
condiţiile de exploatare; numărul de schimbări;
propunerile secţiilor şi sectoarelor care exploatează maşina, utilajul
sau instalaţia.

Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp, în ore lucrate, între

două reparaţii capitale, inclusiv durata uneia dintre ele, de obicei
ultima, sau, pentru maşina, utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în
exploatare, până la prima reparaţie capitală.
Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul, felul şi
succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de
reparaţii
 CAP 2. TIPURI DE REPARATII

2.1 Reparaţia curentă (Rc) reprezintă ansamblul de măsuri luate pentru

înlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate ale maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor în vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale
ale acestora
Reparaţia curentă cuprinde lucrările ce se execută periodic, în mod
planificat, în scopul înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorări
locale prin repararea, recondiţionarea sau înlocuirea unor piese
componente sau chiar înlocuirea, parţială a unor subansambluri uzate.

În funcţie de mărimea intervalului de timp de funcţionare între

reparaţii, de importanţa lucrărilor ce se execută şi volumul
pieselor şi subansamblurilor reparate, recondiţionate sau
înlocuite, reparaţiile curente se împart în:
• reparaţii curente de gradul 1(Rc1);
• reparaţii curente de gradul 2 (Rc2).
 2.2 Reparatiile mijlocii
Volumul acestor lucrari este acelasi ca si al reparatiilor curente, plus se mai
executa reparatiile suplimentare, prin care se inlocuiesc majoritatea pieselor
care se uzeaza; numai piesele cu termen lung de uzare nu sunt supuse
reconditionarii. Prin urmare, la reparatia mijlocie utilajul se demonteaza
partial, iar prin executarea lucrarilor de reaparatiese cauta prin inlocuire si
reconditionarea unor piese si eliminarea jocurilor inadmisibile, restabilirea
preciziei, capacitatii de lucru si a puterii, in vederea asigurarii functionarii
normale a utilajului pana la cea mai apropiata reparatie mijlocie sau capitala.
2.3 Reparatiile capitale RK
Prin reparatie capitala se intelege ansamblul de lucrari de reparatii
care urmaresc restabilirea cat mai completa a capacitatii de lucru a
utilajului si restabilirea caracteristicilor sale tehnice, constructive si
functionale, aducandu-le la valori initiale.
 2.4 Reparatii accidentale – se realizeaza atunci cand
functionarea se intrerupe brusc.
Cauzele pot fi:
 oboseala materialelor care provoacă schimbarea structurii
materialelor şi deci a caracteristicilor mecanice (rezistenţă,
elasticitate etc.);
 întreţinerea necorespunzătoare;
 reparaţiile neexecutate la timp;
 reparaţiile executate necorespunzător;
 exploatarea neglijentă.
  2.5 Reparaţiile de renovare se efectuează
la utilajele care au trecut prin mai multe
reparaţii capitale şi au un grad ridicat de
uzură fizică. Cu ocazia acestor reparaţii, se
recomandă şi efectuarea unor lucrări de
modernizare a utilajului.
2.6 Reparaţiile de avarii se execută de
fiecare dată când utilajele se defectează
ca urmare a proastei utilizări sau
întreţineri sau din cauza unor calamităţi
naturale: cutremure, incendii, inundaţii,
etc.
 CAP III LUCRARI DE REPARATII PENTRU
DIFERITE ORGANE DE MASINI
 
 
Prin repararea unei masini, se intelege refacerea gradului
de precizie, inlocuirea si reconditionarea acelor piese ce
prezinta uzuri sau defecte pronuntate. Masina reparata trebuie
sa aiba aceleasi caracteristici dimensionale, de aspect si de
preicizie, cu cele ale unei masini noi.
Receptia masinilor si a utilajelor pentru reparatii
este prima faza a operatiei de reparare, cand asupra
masinii se aplica o serie de teste si de verificari, pentru
stabilirea starii si functionarii utilajului. Pentru acestea,
se completeaza o fisa, dupa ce au fost aplicate
urmatoarele verificari:
a) examinarea – verificarea starii tehnice prin
constatarea starii de functionare a masinii, operatie
efectuata fara oprirea masinii;
b) masurarea – piesele si componentele masinii sunt
masurate dupa demontare, pentru stabilirea gradului de
uzura sau al distrugerii;
c) testarea – se verifica precizia produselor realizate
prin prelucrare.
 3.2 Demontarea masinilor si a utilajelor
 
Lucrările de demontare depind de construcţia maşinii, utilajului sau a
instalaţiei şi de felul reparaţiei. Astfel, la reparaţiile curente RC1 şi RC2 se
demontează numai subansamblurile defecte, iar la reparaţiile capitale Rk, întreg
utilajul.
Pentru executarea operaţiei de demontare a maşinilor, utilajelor şi
instalaţiilor, se cunosc două metode :
- metoda de front, care constă din demontarea utilajului de la început
până la sfârşit într-un singur loc de lucru. Metoda se aplică atunci când
utilajul trebuie demontat numai parţial;
- metoda de bandă, la care operaţia de demontare se realizează treptat,
în câteva posturi de lucru pe linia de demontare.

Fig. 1. Dispozitiv universal de scos

prezoane
 3.3 Constatarea defectelor. Pentru a se stabili gradul de uzura a
pieselor si pentru alegerea pieselor bune, a celor care nu mai pot fi
folosite, dar si a clor care pot fi reconditionare este necesar ca dupa
demontare sa fie facut un control amanuntit al acestora, dup ace au fost
spalate, degresate si uscate.

3.4 Receptia dupa reparatii: incercari si probe dupa reparatii

Dupa ce au fost supuse unor operatii de reparare, masinile si instalatiile se

supun probelor de incercare si receptie.
Aceste probe constau in:
a) verificarea geometrica a dimensiunilor;
b) verificarea formei si a dimensiunilor, precum si a deplasarilor relative
ale organelor de masini;
c) verificarea preciziei de prelucrare sau de lucru a masinii.
 NTSM

In atelierele de reparatii si intretinere, se ia o serie de masuri, in scopul

protectiei impotriva accidentarilor si deteriorarii organelor de masini. Printre
aceste masuri, putem enumera:
- temperatura in interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea
activitatii (temperatura ridicata micsoreaza atentia si perceptia, iar cea scazuta
micsoreaza mobilitatea lucratorilor);
- masuri de mecanizare si automatizare, destinate in special operatiilor grele
si cu risc crescut de accidentari;
- curatarea aerului de gaze, praf si aburi, prin ventilatie;
- atelierele de reparatii si de intretinere trebuie sa fie bine luminate, atat ziua,
cat si noaptea;
 NTSM
•- protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea
aparatelor si a instalatiilor la pamant;
•- verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri,
lanturi, scripeti);
•- ancorarea masinilor si a instalatiilor in timpul transportului;
•- evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor;
•- mecanismele de ridicat si transportat trebuie sa fie manevrate
numai de personalul calificat in acest scop;
•- respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevreaza
substantele necesare spalarii pieselor (manusi, masti de gaze,
interzicerea folosirii flacarii deschise, departarea de locurile de
sudare);