Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul Politehnic din mun. Bălți

Catedra de Electromecanică

Studiul individual
la Montarea Utilaje Electrice

Tema: ,,Tehnica securitatii la montarea si

expluatarea echipamentului electric industrial”

Elaborat: Donțu Andrei

Verificat: Berega Valentin

2024
În cadrul întreprinderilor industriale, echipamentul electric, prin folosirea sa, suferă
un proces de uzură fizică sub acţiunea factorilor mecanici, termici, chimici etc. şi a
factorilor naturali. Uzura poate fi:
- normală, ca urmare a unei exploatări de lungă durată a utilajului;
- de avarie, ca urmare a unor defecţiuni grave petrecute fie la
echipament (ruperea paletelor ventilatorului, scurtcircuit între spire etc.), fie în
reţeaua din zona în care este încorporat acesta, când intensitatea de uzare, într-un
timp scurt, atinge un asemenea grad încât funcţionarea devine imposibilă
(desprinderea bobinelor înfăşurărilor, îndoirea arborelui la maşini, distrugerea
izolatoarelor la transformatoare etc., sub efectul electrodinamic al curenţilor de
scurtcircuit).
Cauzele care conduc la mărirea gradului de uzură a echipamentului sunt:
- nerespectarea regimului de exploatare stabilit;
- nerespectarea regimului de întreţinere stabilit în cartea tehnică sau în prescripţiile
tehnice;
- executarea lucrărilor de întreţinere şi a reparaţiilor în mod superficial;
- nerespectarea graficului şi a condiţiilor tehnice de reparaţii;
- nerespectarea regulilor de montare şi instalare a aparatajului şi a
maşinilor electrice;
- defecte de construcţie şi modul greşit de alegere şi dimensionare a
echipamentului atât în condiţiile normale, dar mai ales în cele de avarie ale
instalaţiei electrice în care este plasat acesta;
- suprasolicitările electrodinamice şi termice, în cazul scurtcircuitelor
din reţeaua electrică din zonă.
Pentru a preveni uzura fizică excesivă a unei maşini, pentru a înlătura efectele
acestei uzuri şi pentru a-i asigura - cât mai bună funcţionare la parametrii optimi, în
întreprinderi se organizează un sistem de reparaţii preventive, planificate, care
constă în luarea unor măsuri organizatorice şi tehnice de întreţinere tehnică şi
reparare a echipamentului, aplicate în baza unui plan prestabilit, în scopul
menţinerii în timp a caracteristicilor funcţionale şi deci a unei exploatări raţionale a
acestuia.
1. Lucrările de reparaţii
Clasificare. Lucrările de reparaţii se clasifică în următoarele categorii:
- revizie tehnică (RT);
- reparaţii:
- reparaţii curente I (RC1);
- reparaţii curente II (RC2);
- reparaţii capitale (RK).
Încadrarea în cele două categorii se face în funcţie de:
- volumul lucrărilor ce trebuie executate şi valoarea de deviz a acestora;
- ciclul de funcţionare a utilajului;
- starea fizică a instalaţiilor la data opririi.
Lucrările ce trebuie executate, pe tipuri de reparaţii, se stabilesc prin
nomenclatoare de lucrări, aprobate de forul tutelar al întreprinderilor, pentru
fiecare tip de instalaţie.
Revizia tehnică (RT) cuprinde ansamblul de operaţii executate sistematic
(periodic) pentru verificarea, curăţarea, ungerea, înlocuirea unor piese uzate şi
eliminarea unor defecţiuni ce impun lucrări de mică amploare, având şi scopul de a
constata starea tehnică a utilajelor, înaintea primei reparaţii planificate.
Revizia tehnică are drept scop menţinerea stării tehnice corespunzătoare a
utilajului, prevenirea şi eliminarea defecţiunilor la părţi care au un grad de
fiabilitate redus (garnituri, rulmenţi), curăţirea suprafeţelor de schimb de căldură,
verificarea organelor şi fluidelor din ansamblul de ungere şi înlocuirea lor după
caz, verificarea şi punerea la punct a elementelor de siguranţă, protecţie şi
automatizare.
Revizia tehnică se execută pe locul de funcţionare a instalaţiei, de către echipe
specializate.
Ordinea de execuţie a lucrărilor, cu ocazia unei revizii tehnice, este următoarea:
- pregătirea echipamentului pentru RT
- controlarea cu atenţie a stării de uzură a lui, pentru a se determina
posibilitatea funcţionării în continuare şi eventualele mici reparaţii pentru
remedierea uzurilor constatate;
- executarea operaţiilor de reglaj a echipamentului, înlăturarea jocurilor
anormale.
În cazul în care se constată un defect ce ar putea conduce la scoaterea din funcţiune
a echipamentului, sau dacă pentru eliminarea defecţiunilor constatate este nevoie
de înlocuirea unor piese sau subansamble, atunci se va executa în continuare RC
necesară.
Reparaţia curentă (RC) cuprinde ansamblul de operaţii prin care se remediază toate
defecţiunile apărute în perioada exploatării, cu excepţia acelora ce se efectuează în
cadrul reparaţiilor capitale. Reparaţiile curente se pot executa fie fără demontarea
ansamblurilor sau subansamblurilor, pentru înlocuirea pieselor defecte, fie prin
demontarea lor în scopul remediereii sau înlocuirii lor cu altele noi sau reparate.
În funcţie de durata ciclului de reparaţii , de volumul lucrărilor care se execută şi
de valoarea pieselor şi a subansamblurilor reparate, recondiţionate sau înlocuite,
reparaţiile curente se împart în RC1 şi RC2.
Cu ocazia reparaţiilor curente se pot efectua şi lucrări de modernizare şi de
îmbunătăţire a anumitor părţi componente ale echipamentelor de către echipele
specializate în acest scop.
Reviziile tehnice (RT) şi cele curente (RC) se execută din fondurile de producţie.
Reparaţia capitală (RK) cuprinde ansamblul de operaţii efectuate în scopul
readucerii echipamentului cât mai aproape de caracteristicile tehnice, constructive
şi funcţionale iniţiale. Ea se execută cu demontarea totală a echipamentului
recondiţionându-se sau înlocuindu-se subansambluri, care nu mai pot funcţiona în
condiţii de siguranţă şi de precizie, precum şi restabilindu-se dimensiunile normale
în elementele cu grad de uzură mai puţin avansat.
Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot aduce unele îmbunătăţiri şi modernizări, cu
condiţia ca valoarea totală a reparaţiilor capitale să nu depăşească limita valorică
maximă stabilită pentru RK respectivă (costul normal al reparaţiei capitale).