I7 2 2001

NORMATIV PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TEN...
Page 1 of 37
NORMATIV PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNĂ LA

1000 V c.a. ŞI 1500 V c.c.
Indicativ I 7/2 - 2001

Completare I 7 - 1998
Cuprins
1. OBIECT. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la exploatarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V
c.c. aferente construcţiilor şi incintelor acestora.
1.2. Prezentul normativ se aplică la lucrările noi şi la lucrările de reparaţii capitale, reabilitări sau modernizări ale instalaţiilor
electrice date în exploatare şi după caz, la instalaţiile electrice existente.
1.3. La exploatarea instalaţiilor electrice tehnologice sau specifice prevederile prezentului normativ se aplică împreună cu
instrucţiunile tehnice de exploatare elaborate de producătorii acestor instalaţii. Nu fac obiectul normativului instalaţiile electrice din
exploatări miniere subterane, de telecomunicaţii, feroviare, nucleare şi similare acestora.
1.4. Prezentul normativ are caracter de obligativitate în ceea ce priveşte prevederile Legii 90/1996 şi cerinţele de calitate ale Legii
10/1995:
- rezistenţă şi stabilitate;
- siguranţa în exploatare;
- siguranţa la foc;
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
- izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie;
- protecţia împotriva zgomotului.
De asemenea, prevederile prezentului normativ respectă şi "Ordonanţa privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje,
echipamente şi instalaţii tehnologice (O.G. 95/99)".
Fac excepţie articolele care au caracter de recomandare specificate ca atare în text.
1.5. Asigurarea cerinţelor de calitate enumerate la art. 1.4. sunt obligatorii pe întreaga durată de exploatare a instalaţiilor electrice.
1.6. Normativul se adresează personalului din unităţile care întreţin şi exploatează instalaţiile electrice, administraţiilor clădirilor şi
proiectanţilor, în vederea elaborării instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor.
1.7. În anexa sunt prezentate reglementările conexe exploatării instalaţiilor electrice.
[top]
2. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE
2.1. GENERALITĂŢI
2.1.1. Normativul de exploatare a instalaţiilor electrice are drept scop menţinerea în stare de funcţionare corespunzătoare a
instalaţiilor electrice aferente construcţiilor şi incintelor acestora.
2.1.2. Se consideră în funcţiune acele instalaţii electrice care se află sub tensiune, total sau parţial, sau care ar putea fi sub
tensiune în mod accidental sau voit în orice moment.
2.1.3. Răspunderea pentru starea tehnică, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice revine proprietarului construcţiei
(locuinţei) sau personalului din administraţia clădirilor care întreţin şi exploatează aceste instalaţii.
mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\electric.chm::/i... 22-05-2009
NORMATIV PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TEN... Page 2 of 37
2.1.4. Întreprinderile sau asociaţiile de proprietari (locatari) care au în administrare sau în proprietate instalaţiile electrice ale
clădirilor sunt obligate să asigure exploatarea, întreţinerea, şi repararea periodică a acestora, în scopul funcţionării lor în condiţii de
siguranţă.
2.1.5. În exploatarea instalaţiilor electrice, se vor controla frecvenţa şi tensiunea electrică care trebuie să aibă caracteristicile
conform standardelor SR EN 50160-1998; SR CEI 60038 + A1/1997; SR CEI 60196/1998.
2.1.6. Persoanele care exploatează instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească în mod deosebit următoarele prevederi:
- să fie sănătoase din punct de vedere fizic şi psihic, să nu aibă infirmităţi care le-ar putea stânjeni activitatea lor;
- să nu lucreze sub influenţa alcoolului;
- să urmeze instructajul la locul de muncă în ceea ce priveşte normele de protecţia muncii pentru instalaţiile electrice (NSPM
65/97);
- să cunoască utilajul şi aparatajul electric pe care îl deservesc;
- să cunoască pericolele legate de exploatarea instalaţiilor electrice;
- să poată acorda în mod practic primul ajutor victimei în caz de electrocutare;
- să poată folosi corespunzător mijloacele de stingere a incendiilor în instalaţiile electrice;
- să aibă calificarea tehnică corespunzătoare instalaţiei deservite;
- să cunoască normele de p.s.i. specifice.
2.2. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ
2.2.1. Documentaţia pentru exploatarea instalaţiilor electrice aferente construcţiilor şi incintelor acestora trebuie să corespundă
prevederilor normativului "Regulament privind documentaţia tehnică în exploatare" - PE 017.
În acest sens este necesar să existe în principal:
- cărţile şi fişele tehnice ale echipamentelor principale conţinînd caracteristicile tehnice, numărul de inventar atribuit, procesele
verbale şi actele referitoare la încercările făcute în fabrica producătoare, precum şi la încercările şi reparaţiile ulterioare;
- desenele echipamentului electric şi ale pieselor de schimb, jurnalele de cabluri;
- schemele de montaj şi de principiu;
- instrucţiunile tehnice interne de exploatare;
- instrucţiunile producătorilor de echipamente şi materiale pentru instalaţii electrice;
- avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare cât şi agrementele tehnice.
2.2.2. Toate schemele electrice şi planurile referitoare la instalaţiile electrice se vor păstra la arhiva tehnică a întreprinderii,
instituţiei sau agentului economic (proprietarului).
2.2.3. Schemele şi planurile trebuie să corespundă întocmai instalaţiilor existente. Modificările aduse instalaţiilor electrice vor fi
operate în planurile şi schemele electrice de către electricieni autorizaţi şi numai cu acordul elaboratorului proiectului iniţial sau,
după caz, expertului tehnic. Pentru lucrările existente care nu au în ordine documentele arătate mai sus, întreprinderile respective
vor lua măsuri pentru completarea lor cerând în caz de nevoie concursul unităţilor de proiectare.
2.2.4. Pentru fiecare instalaţie şi loc de muncă trebuie să existe instrucţiuni tehnice interne, care să cuprindă cel puţin documentele
precizate la pct. 2.2.1.
2.2.5. La exploatarea instalaţiilor electrice unde personalul de serviciu lucrează în tură, trebuie să existe minimum următoarea
documentaţie operativă;
- registrul operativ (de tură) pentru înscrierea în ordinea lor cronologică a evenimentelor;
- registrul de defecţiuni pentru înregistrarea deranjamentelor în timpul schimbului: la utilaj, aparataj, instalaţiile de automatizare
etc.;
- registrul de evidenţă a executării lucrărilor la instalaţiile electrice cu tensiunea până la 1000 V c.a.;
- registrul de evidenţă a indicaţiilor aparatelor de control şi măsurat;
- schemele operative ale instalaţiilor electrice şi instrucţiunile tehnice interne;
- registrul de instructaj;
- tabelul cu datele de reglaj ale instalaţiilor electrice de automatizare;
- registrele de control;
- registrul de măsurători la bateria de condensatoare;
- raportul de control.
2.3. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNEA ŞI DAREA ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE
2.3.1. Punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice se face numai după terminarea probelor tehnologice şi demonstrarea realizării
regimului normal de lucru, în condiţii de deplină securitate a muncii.
2.3.2. Instalaţiile electrice se recepţionează de comisia de recepţie, numită în acest scop, care efectuează verificarea completă a
lor, confirmă terminarea şi calitatea lucrărilor de construcţii şi instalaţii, funcţionarea normală a instalaţiilor şi echipamentelor
tehnologice, îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru punerea în funcţiune şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
Comisia de recepţie răspunde de efectuarea recepţiei şi hotărăşte admiterea sau respingerea acesteia conform prevederilor legale
în vigoare.
2.3.3. Perioada de punere în funcţiune şi de probe tehnologice serveşte pentru:
- efectuarea probelor de punere în funcţiune;
- efectuarea lucrărilor de completare a montajului care nu s-au putut face în perioada anterioară deoarece necesită ca instalaţiile
să fie în funcţiune;
- verificarea comportării instalaţiilor în cursul unei exploatări de probă, care să permită trecerea cu bune rezultate a probei
tehnologice complexe conform reglementărilor în vigoare.
În acest sens se controlează:
- dacă caracteristicile instalaţiilor electrice corespund condiţiilor de exploatare, de regulă prin proiectul instalaţiei;
- dacă executarea legăturilor corespunde cu tensiunea de alimentare;
- funcţionarea în gol a utilajelor, respectiv în sarcină, dacă se produc zgomote sau vibraţii, turaţia şi încălzirea dacă sunt în limite
normale;
- execuţia corectă a legăturilor la pământ.
2.3.4. În timpul probelor de punere în funcţiune şi a celor tehnologice, furnizorul şi executantul pot cere pornirea şi oprirea
instalaţiilor după nevoile şi aprecierea lor, în vederea efectuării eventualelor puneri la punct sau remedieri de către furnizori sau
executant.
Reglajele şi punerile la punct vor fi făcute în aşa fel încât în perioada de exploatare continuă care urmează, instalaţiile să nu mai
necesite opriri pentru aceste operaţii.
2.3.5. După proba tehnologică reuşită se încheie perioada de punere în funcţiune şi de probe tehnologice şi se începe perioada de
producţie planificată (în perioada de exploatare).
După proba tehnologică se încheie procesul verbal de punere în funcţiune.
2.3.6. În perioada de exploatare continuă (planificată) se procedează la executarea probelor de garanţie care au drept scop
stabilirea caracteristicilor şi regimurilor de funcţionare şi a indicatorilor tehnico-economici principali, în vederea realizării valorilor
prevăzute în proiect.
2.3.7. La sfârşitul perioadei de garanţie se întocmeşte de comun acord beneficiar-furnizor un proces-verbal de recepţie definitivă
din care să rezulte performanţele atinse de către instalaţia respectivă.
2.3.8. Înainte de trecerea unei instalaţii electrice în exploatare, beneficiarul trebuie să execute următoarele pregătiri:
- să obţină autorizaţiile legale necesare pentru exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor electrice (de la organele de stat pentru
protecţia muncii, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, pentru instalaţii de ridicat, instalaţii sanitare etc.);
- să intruiască personalul de exploatare din punct de vedere tehnologic şi al protecţiei muncii;
- să întocmească instrucţiunile tehnice interne pentru exploatarea instalaţiilor şi să pregătească documentaţia tehnică necesară
pentru exploatare, pe baza datelor obţinute de la furnizor şi de la proiectant;
- să pregătească evidenţele şi formele de înregistrare tehnică;
- să pregătească scule şi dispozitive de lucru, piesele de rezervă, materialele, precum şi echipele care se ocupă de lucrările de
întreţinere şi reparaţie;
- să asigure realizarea tuturor măsurilor de protecţia muncii la categoria respectivă de instalaţii.
2.4. PRESCRIPŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA LUCRĂRILOR LA INSTALAŢIILE ELECTRICE
2.4.1. Principalele lucrări cuprinse în activitatea de exploatare a instalaţiilor electrice sunt:
- controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal;
- revizia tehnică;
- reparaţii curente;
- reparaţii capitale;
- reparaţii accidentale.
2.4.2. Controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal constă dintr-o supraveghere permanentă a
funcţionării instalaţiilor electrice având ca obiectiv menţinerea instalaţiei la parametrii proiectaţi şi înlocuirea aparatelor şi
echipamentelor care au atins sau depăşit durata de funcţionare normată.
2.4.3. Revizia instalaţiei se face periodic şi care ca scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment planificat în vederea
luării unor eventuale măsuri pentru ca instalaţia să funcţioneze la parametrii proiectaţi.
2.4.4. Reparaţiile curente se fac la unele elemente ale instalaţiilor, care pot afecta buna funcţionare a întregii instalaţii sau a unei
părţi din instalaţie.
Reparaţiile curente cuprind ansamblul de operaţii, de volum redus, executate periodic sau neperiodic în exploatare.
Lucrările de reparaţii curente periodice sunt lucrări de mică amploare, prevăzute a se executa cu periodicitate fixă (de exemplu,
tratarea izolaţiei în zone poluate, executarea de măsurători sau încercări profilactice, verificări ale reglajelor protecţiei şi
automatizărilor etc.).
Lucrările de reparaţii curente neperiodice sunt lucrări de mică amploare, prescrise a se executa în funcţie de diferite situaţii
intervenite în exploatare (de exemplu, verificări ale întrerupătoarelor în funcţie de numărul de acţiuni, verificări ale comutatoarelor
de ploturi etc.).
2.4.5. Reparaţiile capitale se fac cu scopul ca prin înlocuirea unor elemente de instalaţii să se asigure funcţionarea instalaţiei la
parametrii prevăzuţi în proiect sau la parametrii superiori acestora (lucrări de modernizare).
Perioada şi data reparaţiei se stabilesc în funcţie de constatările făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor în decursul exploatării şi
de durata de viaţă normată, avându-se în vedere gradul de uzură al elementelor instalaţiei, frecvenţa apariţiei defecţiunilor,
cheltuielile necesare remedierilor, etc.
2.4.6. Reparaţiile accidentale sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor defecţiuni, deteriorări sau avarii a căror înlocuire
imediată se impune pentru menţinerea instalaţiei în stare normală de funcţionare şi de siguranţă.
2.4.7. Lucrările operative (controlul şi verificarea instalaţiei) accidentale şi de întreţinere curentă au menirea să supravegheze şi să
conducă procesul de exploatare, rezolvând operativ orice defecţiune apărută în funcţionarea normală a instalaţiei.
2.4.8. Încercările şi măsurătorile la echipamentele şi instalaţiile electrice (conform Normativ PE 116/1994) se execută, pe cât
posibil, în cadrul reviziilor tehnice sau al reparaţiilor capitale, iar în cazurile în care aceasta nu e posibil din cauza periodicităţilor
diferite, măsurătorile şi verificările se execută în cadrul lucrărilor de întreţinere curentă periodică.
2.4.9. Toate lucrările de exploatare care se execută de personalul de deservire operativă, trebuie executate în deplină conformitate
cu următoarele prescripţii tehnice:
- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97);
- Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi termice (PE 009).
2.4.10. În instalaţiile electrice este permisă numai utilizarea mijloacelor de protecţie care corespund standardelor sau normelor
tehnice de ramură, în vigoare. Este interzisă utilizarea mijloacelor de protecţie neomologate (neagrementate).
2.4.11. Modul de organizare şi efectuare a manevrelor în instalaţiile electrice în vederea asigurării desfăşurării normale a acestora,
precum şi sarcinile şi responsabilităţile persoanelor care participă la organizarea şi efectuarea manevrelor fac obiectul normei
"Regulament general de manevre în instalaţii electrice" (PE 118).
2.4.12. Consumatorii de energie electrică au obligaţia să întocmească situaţiile referitoare la avariile care au loc şi la comportarea
în exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor electrice pe care le exploatează. La analiza avariilor şi incidentelor se vor folosi toate
documentele de informare (evidenţe primare, procese-verbale de recepţie, procese-verbale de control, buletine de control etc.).
[top]
3. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
3.1. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN DISTRIBUŢIA PRIMARĂ CU TENSIUNE SUB 1 kV
3.1.1. GENERALITĂŢI
3.1.1.1. Întreprinderile (agenţii economici) şi instituţiile care au în exploatare echipamente electrice de distribuţie primară sub 1 kV
sunt obligate să le verifice periodic în conformitate cu "Normativul tehnic de reparaţii la echipamentele şi instalaţiile energetice" (PE
016).
3.1.1.2. Activitatea de exploatare privind încercările şi măsurătorile la echipamentele electrice se vor desfăşura în conformitate cu
"Normativul de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice" (PE 116).
3.1.1.3. Pentru respectarea condiţiilor normale de exploatare este necesar ca toate activităţile de exploatare a echipamentelor
electrice din distribuţia primară să se desfăşoare cu respectarea strictă a următoarelor prescripţii tehnice:
- Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi termice (PE 009).
3.1.1.4. Echipamentele primare cu tensiunea sub 1kV sunt:
- tablouri de distribuţie;
- baterii de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere;
- întreruptoare automate;
- contactoare;
- relee termice;
- siguranţe fuzibile şi automate;
- mijloace de protecţie împotriva supratensiunilor;
- dispozitive de protecţie diferenţial-rezidual.
3.1.2. VERIFICĂRI ŞI ÎNCERCĂRI ÎN EXPLOATARE
3.1.2.1. Executarea lucrărilor curente, supravegherea curentă şi periodică (controlul) se fac de către personalul de exploatare în
raport cu regimul de exploatare aplicat instalaţiei respective.
3.1.2.2. Verificarea în exploatare a instalaţiilor electrice, condiţiile de executare a probelor, valorile de control şi momentul
efectuării PIF - punerea în funcţiune, RT - revizie tehnică, RC - reparaţie curentă, RK - reparaţie capitală se asigură conform
normativului PE 116.
3.1.2.3. Principalele verificări în exploatare pentru întreruptoare automate sunt:
- verificarea funcţionării întreruptoarelor;
- verificarea dispozitivelor de siguranţă împotriva extragerii accidentale sau alte blocaje;
- verificarea camerelor de stingere şi a contactelor;
- verificarea funcţionării declanşatoarelor de tensiune minimă (DTM);
- verificarea căderilor de tensiune pe contactele principale;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie;
- încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită;
- reglarea şi verificarea declanşatoarelor indicate în proiect.
3.1.2.4. Principalele verificări în exploatare pentru contactoare sunt:
- verificarea funcţionării corecte a echipamentului mobil;
- verificarea integrităţii camerelor de stingere şi a contactelor;
- verificarea căderii de tensiune pe contacte;
- verificarea funcţionării la tensiune minimă de alimentare;
- încercarea cu tensiune mărită.
3.1.2.5. Principalele verificări în exploatare pentru releele termice sunt:
- verificarea reglării releului termic la valoarea din proiect;
- încercarea la tensiune mărită.
3.1.2.6. Principalele verificări pentru siguranţele fuzibile sunt:
- verificarea continuităţii fuzibilului;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a soclului;
- verificarea rigidităţii dielectrice a soclului.
Calibrarea şi evidenţa siguranţelor se face cu respectarea reglementării "Instrucţiuni privind calibrarea, înlocuirea şi evidenţa
siguranţelor fuzibile" (3.1, RE-I15-1987).
3.1.2.7. Principalele verificări în exploatare pentru tablouri şi panouri de distribuţie sunt:
- verificarea aparatelor din componenta tabloului;
- verificarea realizării corecte a circuitelor conform proiectului;
- verificarea corespondenţei fazelor circuitelor primare cu cele secundare ale instalaţiei;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor primare;
- încercarea cu tensiune mărită;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a tuturor aparatelor şi circuitelor secundare;
- încercarea cu tensiune mărită a izolaţiei circuitelor secundare;
- verificarea conexiunilor;
- probe funcţionale (comandă, protecţie, semnalizare, blocaje).
3.1.2.8. Principalele verificări în exploatare pentru bateriile de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere sunt:
- măsurarea rezistenţei de izolaţie între borne şi carcasă;
- măsurarea capacităţii condensatoarelor la temperatura de 20° C (-5° C; +10° C);
- încercarea cu tensiune mărită continuă între armături;
- încercarea izolaţiei cu tensiunie alternativă mărită, faţă de cuvă;
- controlul conectării la tensiune nominală;
- verificarea regimului deformant al bateriei.
3.1.2.9. Principalele verificări în exploatarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de protecţie la supratensiuni sunt cele prevăzute
în normativul "Instrucţiuni privind montarea, exploatarea şi încercarea mijloacelor de protecţie la supratensiuni atmosferice" (3.2.
RE-I71-88).
3.2.10. Toate racordurile electrice prin şuruburi vor fi verificate periodic strângându-se şuruburile respective.
3.1.3. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN DISTRIBUŢIA
PRIMARĂ
3.1.3.1. La exploatarea instalaţiilor electrice din distribuţia primară se vor respecta precizările din normativul "Norme specifice de
protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.1.3.2. Executarea lucrărilor de exploatare şi reparaţii ale acestor echipamente se execută de persoane care au grupa de
autorizare corespunzătoare, cu respectarea normelor privitoare la executarea manevrelor.
3.1.3.3. Pe uşile tablourilor electrice de unde a fost întreruptă tensiunea de alimentare se vor monta indicatoare de securitate: "NU
ÎNCHIDE!" "SE LUCREAZĂ!"
3.1.3.4. La executarea de lucrări la întrerupătoare, dispozitivele lor de acţionare se vor bloca în poziţia de acţionare (cu excepţia
cazurilor în care la unele operaţii este necesară poziţia conectat a întreruptorului), prin întreruperea circuitelor de comandă.
3.1.3.5. La întreruptoarele acţionate electric se vor scoate siguranţele prin intermediul cărora se alimentează motoarele, bobinele
de acţionare etc.
3.1.3.6. În cazul în care simultan cu lucrările la întreruptor se lucrează şi în circuitul de comandă scoaterea siguranţelor de pe
circuitul de comandă se înlocuieşte cu întreruperea circuitului de acţionare de la bobinele de acţionare, prin dezlegarea acestora
sau prin dispozitivele de deconectare, special prevăzute în acest scop.
3.1.3.7. Bateriile de condensatoare sunt utilizate pentru compensarea circulaţiei de putere reactivă şi se exploatează cu
respectarea atât a instrucţiunilor fabricii constructoare, cât şi a prescripţiilor RENEL (furnizorului de energie), în vigoare.
3.1.3.8. Luarea de probe de ulei din cuvele condensoatoarelor în timpul funcţionării este interzisă.
3.1.3.9. Înlocuirea fuzibilelor arse cu altele calibrate trebuie să se execute numai când condensatoarele nu sunt sub tensiune şi
când sunt complet descărcate.
3.1.3.10. În cazul deconectării automate a instalaţiei de condensatoare sau arderii siguranţelor fuzibile, conectarea
condensatoarelor este permisă numai după eliminarea cauzelor ce au provocat arderea fuzibilelor sau deconectarea aparatelor de
protecţie în asemenea cazuri verificarea stării condensatoarelor este obligatorie.
3.1.3.11. Protecţia instalaţiilor electrice împotriva supratensiunilor se realizează cu paratrăsnete, conductoare de protecţie,
descărcătoare. Paratrăsnetul şi conductoarele de protecţie se utilizează ca mijloace de protecţie împotriva loviturilor directe de
trăsnet, iar descărcătoarele se utilizează ca mijloace de protecţie contra undelor de supratensiune care se propagă pe linii.
3.1.3.12. La darea în exploatarea a paratrăsnetelor se va ţine seama de indicaţiile prezentate în prescripţiile tehnice pentru montaj,
suplimentar se va prezenta:
- schiţa electrică a amplasării paratrăsnetului şi a instalaţiei de legare la pământ;
- buletinul de încercări privind valoarea măsurată a rezistenţei prizei de pământ ( <1 Ω dacă priza este comună şi serveşte şi
instalaţiei de paratrăsnet).
3.1.3.13. În cazul izbucnirii unui incendiu în instalaţiile electrice aflate în incinte interioare sau exterioare, personalul de deservire
operativă este obligat să acţioneze, cu respectarea instrucţiunilor specifice, pentru lichidarea incendiilor.
3.1.3.14. Este interzisă executarea lucrărilor de zugrăveli cu aparate de pulverizare sau stropire în interiorul posturilor de
transformare (puncte de alimentare), în care există părţi aflate în tensiune.
3.2. EXPLOATAREA LINIILOR EXLECTRICE AERIENE (LEA) DE JOASĂ TENSIUNE
3.2.1.1. Exploatarea liniilor electrice aeriene (LEA) de joasă tensiune (<1 kV) cuprinde ansamblul de operaţii şi activităţi executate
pentru asigurarea continuităţii proceselor de transport şi distribuţie a energiei electrice, în condiţii tehnico-economice şi de
siguranţă corespunzătoare şi constă din supravegherea permanentă a funcţionării, executarea controlului curent, executarea de
manevre şi de lucrări de întreţinere curentă în LEA.
3.2.1.2. Activitatea de exploatare tehnică a liniilor electrice aeriene se va desfăşura în deplină conformitate cu "Regulamentul de
exploatare tehnică a liniilor electrice aeriene" (PE 127).
3.2.1.3. În urma verificării documentaţiilor, a controlului pe teren şi a executării probelor preliminare, comisia de recepţie
întocmeşte procesul verbal de recepţie preliminară. Prin acest document comisia hotărăşte dacă instalaţia se poate pune în
funcţiune de proba (72 ore) sau numai după efectuarea anumitori remedieri de către executant.
3.2.1.4. În timpul exploatării de probă se verifică în special:
- eventualele conturnări sau descărcări superficiale pe izolatoare;
- eventuale contacte imperfecte;
- comportarea generală a LEA la punerea ei sub tensiune;
- curentul capacitiv şi puterea reactivă a liniei;
- reglajul protecţiilor şi modul de funcţionare a automatizărilor.
3.2.1.5. La sfârşitul perioadei de exploatare de probă, dacă totul a fost normal, comisia de recepţie încheie procesul verbal de
recepţie de punere în funcţiune. Data procesului verbal reprezintă data începerii perioadei de garanţie.
3.2.1.6. În perioada de garanţie, organizaţia de exploatare execută probele legate de stabilirea caracteristicilor de funcţionare.
Dacă la recepţia definitivă toate verificările şi constatările dau rezultate favorabile se trece linia electrică aeriană în exploatare
definitivă.
3.2.1.7. Activitatea de exploatare şi întreţinerea cuprinde ansamblul de lucrări şi operaţii ce se execută asupra LEA de joasă
tensiune pentru menţinerea în funcţionare permanentă şi anume:
- exploatare-supraveghere, controale periodice, verificări şi probe;
- întreţinerea curentă;
- intervenţii accidentale;
- opriri tehnologice.
3.2.1.8. Ansamblul de lucrări şi operaţii asupra LEA de joasă tensiune trebuie să se efectueze conform normei "Regulament de
exploatare tehnică a liniilor electrice aeriene" (PE 127/1983).
3.2.1.9. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii se va efectua cu periodicitatea stabilită prin normativul PE 016.
Verificarea în exploatare a LEA de joasă tensiune, încercările şi măsurătorile, condiţiile de execuţie a probelor, valorile de control şi
momentul efectuării PIF, RT, RC, RK, trebuie să se efectueze conform normativului PE 116.
Principalele verificări în exploatare sunt:
- măsurarea parametrilor LEA (R, L, C);
- fazarea liniei electrice;
- verificarea gabaritului LEA;
- măsurarea rezistenţei de legare la pământ a suporturilor şi a conductoarelor de protecţie;
- verificarea condiţiilor de legare la conductorul de protecţie;
- proba de funcţionare în gol;
- măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas.
3.2.3. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA LINIILOR ELECTRICE AERIENE
3.2.3.1. La exploatarea liniilor electrice aeriene se va respecta prescripţiile din "Norme specifice de protecţia muncii pentru
transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.2.3.2. La executarea de lucrări în apropierea liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune, automacaralele, autoscările,
autoplatformele etc. vor fi astfel amplasate încât în timpul manevrării să se asigure respectarea distanţelor limita precizate în
"Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.2.3.3. Măsurarea gabaritelor şi a săgeţilor liniilor electrice aeriene cu ajutorul prăjinilor, frânghiilor, ruletelor, de la sol, nu este
permisă decât cu scoaterea de sub tensiune a liniilor electrice aeriene în cauză.
3.2.3.4. La baza stâlpilor, cu linia electrică aeriană respectiva aflată sub tensiune se pot executa următoarele lucrări:
- măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ;
- lucrări de exploatare sau reparaţii de fundaţii, adaosuri, ancore etc.;
- verificarea gradului de putrezire a stâlpilor de lemn, a gradului de corodare a stâlpilor de metal şi a ancorelor, a stării stâlpilor de
beton;
- completarea şi recondiţionarea inscripţiilor.
3.2.3.5. Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ de la liniile electrice aeriene se poate face atât cu întreruperea
racordării la stâlp a prizei de pământ, cât şi fără întreruperea acesteia.
În cazul în care măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ se face fără întreruperea racordării acesteia la stâlp se vor
folosi cizme electroizolante şi casca de protecţie.
Este interzisă măsurarea rezistenţei de dispersie pe timp nefavorabil (ploaie, furtună etc.).
3.3. EXPLOATAREA LINIILOR ELECTRICE ÎN CABLU
3.3.1.1. Exploatarea liniilor electrice în cablu cuprinde prevederile ce se aplică reţelelor electrice în cablu pentru transportul,
distribuţia şi utilizarea energiei electrice de joasă tensiune. Aceste prevederi sunt aplicate atât pentru cablurile din comutaţia
primară, cât şi pentru cablurile din circuitele de automatizare şi de curent continuu sau alternativ.
3.3.1.2. Activitatea de exploatare tehnică a liniilor electrice în cablu se va desfăşura în conformitate cu "Regulamentul de
exploatare tehnică a liniilor electrice în cablu" (PE 128) şi cu "Normele specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.3.1.3. Prevederile pentru exploatarea liniilor electrice în cablu au drept scop:
- stabilirea operaţiilor de exploatare ce trebuie să se execute pentru a se asigura o funcţionare sigură a liniilor electrice în cablu;
- reducerea la minimum a uzurii permanente a cablurilor şi a cauzelor care provoacă defectarea acestora;
- stabilirea lucrărilor care se execută atât pentru menţinerea cablurilor în stare de funcţionare şi evitarea avariilor şi a intemperiilor
accidentale, cât şi pentru remedierea defecţiunilor;
- reducerea la minimum a consumului de materiale deficitare şi energofage.
3.3.1.4. Lucrările de exploatare a reţelelor de cabluri electrice sunt următoarele:
- Lucrări operative care constau în supravegherea permanentă a funcţionării instalaţiilor electrice, executarea de manevre
programate sau accidentale şi executarea controlului curent în instalaţii.
- Întreţinerea curentă, care constă în lucrări de întreţinere curentă periodică şi neperiodică de mică amploare în exploatare pentru
prevenirea unor deteriorări, avarii sau incidente.
- Întreţinerea accidentală, care constă în remedierea unor defecţiuni, deranjamente, incidente sau avarii, care apar accidental în
instalaţiile aflate în exploatare, prilejuite de situaţii neprevăzute (meteo sau energetice);
- Lucrări de reparaţii, care cuprind operaţii de reducere a uzurii fizice şi morale a instalaţiilor, prin eliminarea defecţiunilor, inclusiv
înlocuirea sau modernizarea instalaţiilor.
3.3.1.5. Lucrările de reparaţii cuprind:
- revizia tehnică (RT);
- reparaţia curentă (RC);
- reparaţia capitală (RK).
NORMATIV PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TE... Page 10 of 37
3.3.1.6. Recepţia liniilor electrice în cablu se efectuează în următoarele etape:
- recepţia preliminară, care are loc după terminarea lucrărilor de construcţii-montaj;
- recepţia punerii în funcţiune a liniei, care se efectuează după terminarea probelor tehnologice ale instalaţiei şi are drept scop
verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exploatarea normală;
- recepţia definitivă, care se efectuează la termenul prevăzut pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
3.3.1.7. Comisia de recepţie, în urma verificării documentaţiilor, a controlului pe teren şi a executării probelor întocmeşte procesul
verbal de recepţie preliminară. Prin acest document, comisia hotărăşte dacă reţeaua de cabluri se poate pune în funcţiune de
proba (72 ore) sau numai după efectuarea anumitori remedieri de către executanţi.
3.3.1.8. În baza procesului verbal de recepţie preliminară se va efectua punerea în funcţiune de probă (72 ore). După cele 72 de
ore de probă se face recepţia, cu scopul de a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru exploatarea normală a instalaţiei. În
timpul exploatării de probă se verifică în special:
- Comportarea generală a liniei electrice în cablu la punerea ei sub tensiune;
- Eventuale conturnări sau descărcări superficiale pe izolatoare;
- Eventuale contacte imperfecte;
- Proba funcţională a comenzilor, semnalizărilor şi blocajelor întreruptoarelor şi separatoarelor;
- Proba de interacţiune a protecţiilor şi RAR;
- Urmărirea indicaţiilor instrumentelor de măsură;
- Proba complexă a cablurilor: curentul capacitiv, puterea reactivă şi tensiunea la ambele capete.
3.3.1.9. La sfârşitul perioadei de exploatare de probă, comisia de recepţie încheie procesul verbal de recepţie de punere în
funcţiune. Data procesului verbal reprezintă data începerii perioadei de garanţie.
3.3.1.10. În perioada de garanţie, organizaţia de exploatare execută probele legate de stabilirea caracteristicilor de funcţionare.
Dacă la recepţia definitivă toate verificările şi constatările dau rezultate favorabile, se trece linia electrică în cablu în exploatare
definitivă.
3.3.1.11. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii se vor efectua cu periodicitate stabilită prin normativul PE 016.
3.3.2.1. Verificarea în exploatarea a liniilor electrice în cablu de joasă tensiune, încercările şi măsurătorile, condiţiile de execuţie a
probelor, valorile de control şi momentul efectuării PIF, RT, RC, RK, trebuie să se efectueze conform normativului PE 116.
- verificarea continuităţii şi identificarea fazelor;
- verificarea rezistenţei de izolaţie.
3.3.3. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA LINIILOR ELECTRICE ÎN CABLU
3.3.3.1. La exploatarea liniilor electrice în cablu se vor respecta prevederile din "Normele specifice de protecţia muncii pentru
transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.3.3.2. Înainte de începerea lucrărilor la liniile electrice în cablu, şeful de lucrare va face instructaj membrilor din formaţia de lucru
asupra măsurilor de protecţia muncii ce trebuie respectate.
3.3.3.3. Lucrările de săpături pe traseele de cabluri existente se pot executa cu mijloace manuale sau mecanizate până la
adâncimea de 0,4 m de sol, după care este permisă numai folosirea lopeţilor sau, cu mare atenţie, a cazmalelor.
3.3.3.4. Cablurile şi manşoanele care rămân suspendate în urma unor săpături mai adânci decât poziţia lor în pământ vor fi
susţinute prin consolidarea lor pe scânduri sau grinzi, sau prin introducerea lor în jgheaburi provizorii. Este interzis a se suspenda
cablurile de alte cabluri sau conducte învecinate.
3.3.3.5. Lucrările de reparaţii ale cablurilor aflate în exploatare, inclusiv lucrările efectuate asupra manşoanelor şi capetelor
terminale se execută în baza unei autorizaţii de lucru.
3.3.3.6. În cazul lucrărilor la cutiile de distribuţie subterane se vor asigura măsuri stricte de delimitare materială a locului de muncă
(îngrădire cu panouri, paravane etc.) şi montarea pe acestea de indicatoare de securitate: STAI! PERICOL DE MOARTE!
3.4. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE
3.4.1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la instalaţiile electrice interioare, realizate în conformitate cu "Normativul pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500 c.c." (I7-98).
3.4.1.2. În timpul exploatării instalaţiile electrice trebuie să funcţioneze la parametrii pentru care au fost concepute şi construite.
Aceasta nu este posibil decât în condiţiile în care instalaţiile electrice sunt sub un permanent control.
3.4.1.3. Se va verifica dacă comutatoarele pentru circuitele de iluminat sunt montate numai pe conductoarele de fază.
3.4.1.4. Toate prizele dintr-o instalaţie electrică trebuie să aibă marcate, în mod vizibil tensiunile nominale de funcţionare.
3.4.1.5. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecţie în încăperi cu pardoseală conductoare electrice, în încăperi din
calsa PC (AE5), conform normativului I7 şi în încăperi în care se utilizează aparatura de calcul.
3.4.1.6. Se va verifica dacă în depozitele de materiale combustibile prizele instalate sunt prevăzute cu dispozitiv de protecţie
diferenţială şi de limitare a puterii şi amplasate la minimum 1 m de materiale combustibile.
3.4.1.7. Întreruptoarele, comutatoarele, butoanele şi prizele din încăperi pentru băi, grupuri sanitare, bucătării etc. se instalează
respectându-se condiţiile din normativul I7.
3.4.1.8. Înlocuirea siguranţelor arse se face cu siguranţe cu putere de rupere corespunzătoare, calibrate de fabrica producătoare.
3.4.1.9. Calibrarea, înlocuirea şi evidenţa siguranţelor fuzibile se va face conform instrucţiunilor 3.1 RE-I15/87.
3.4.1.10. Se interzice utilizarea de siguranţe improvizate în instalaţiile electrice de joasă tensiune.
3.4.1.11. Înlocuirea siguranţelor arse trebuie să asigure o selectivitate corespunzătoare, fiind necesară o diferenţă de cel puţin
două trepte pe scara standardizată între siguranţele a două elemente de protecţie succesibe de aceeaşi fabricaţie, deoarece
existenţa unei singure trepte între două siguranţe fuzibile montate în serie nu conduce totdeauna la obţinerea selectivităţii corecte.
3.4.1.12. De regulă, într-o instalaţie se vor utiliza siguranţe de acelaşi tip, respectiv cu caracteristici de topire similare.
3.4.1.13. Iluminatul electric trebuie să asigure în toate încăperile nivelul mediu de iluminare, corespunzător normelor în vigoare.
3.4.1.14. Nu se recomandă folosirea într-o aceeaşi încăpere atât a lămpilor cu incandescenţă cât şi a lămpilor fluorescente.
3.4.2. CONDIŢIILE PRINCIPALE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ INSTALAŢIILE ELECTRICE INTERIOARE
3.4.2.1. Se interzice amplasarea tablourilor electrice în poduri şi în subsoluri de cabluri sau în încăperi de depozitare a materialelor
sau a substanţelor combustibile.
3.4.2.2. Se interzice exploatarea tablourilor electrice cu puteri instalate mai mari de 20 kW inclusiv, dacă nu sunt prevăzute cu
întreruptor general.
3.4.2.3. Pentru manevre, reparaţii şi verificări, aparatele de protecţie, comandă, separare, elementele de conectare etc., circuitele
de intrare şi plecările din tablourile de distribuţie trebuie să se eticheteze clar şi vizibil astfel încât să fie uşor identificate.
3.4.2.4. Se interzice exploatarea receptoarelor electrotermice neomologate şi care nu au aviz energetic în conformitate cu
prevederile normativului PE 936/85.
3.4.2.5. În cazul receptoarelor care în timpul funcţionării pot produce perturbaţii în reţeaua furnizorului de energie electrică trebuie
luate măsuri pentru limitarea acestor perturbaţii conform normativului PE 142/80 şi PE 143/94.
3.4.2.6. Se interzice racordarea receptoarelor cu puteri peste 2 kW la prize sau racorduri fixe, dacă nu sunt prevăzute cu
dispozitive de comandă pe circuitul fix de racordare, în care în care ele nu sunt echipate cu întreruptor de către producător.
3.4.2.7. În aceeaşi încăpere de locuit nu se vor monta atât prize cu contact de protecţie cât şi prize fără contact de protecţie. Ele
trebuie să fie de acelaşi tip.
3.4.2.8. Se interzice în timpul exploatării suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductoarele electrice de alimentare.
3.4.2.9. Nu se admite reducerea înălţimii de suspendare a corpurilor de iluminat şi a înălţimii de instalare a proiectoarelor deasupra
nivelului pardoselii faţă de cea stabilită prin proiect.
3.4.2.10. Se interzice utilizarea instalaţiilor de iluminat cu tuburi fluorescente dacă nu sunt prevăzute cu dispozitive de compensare
a puterii reactive corespunzătoare unui factor de putere de 0.95.
3.4.2.11. Toate piesele corpurilor de iluminat trebuie să fie fixate în mod sigur. Capacele (abajururile) de sticlă cu diametre mari
(peste 400 mm) trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să le asigure contra căderilor accidentale. Este interzisă exploatarea
corpurilor de iluminat cu piese deteriorate.
3.4.3. PRELUAREA ÎN EXPLOATARE
3.4.3.1. Preluarea în exploatare a instalaţiilor electrice noi sau a celor care au fost supuse unor lucrări de revizii şi reparaţii se face
după ce s-au efectuat în prealabil încercările şi probele de bună funcţionare.
3.4.3.2. Conform normativului I7, înainte de punerea în funcţiune se vor face următoarele verificări:
- Verificări prin examinare vizuală;
- Verificări prin încercări.
3.4.3.3. Verificările prin examinări vizuale se vor executa pentru a stabili dacă:
- au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă prevăzută în proiect;
- au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie să împiedice propagarea focului;
- alegerea şi reglajul dispozitivelor de protecţie s-a executat corect, conform proiectului;
- dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate în locurile corespunzătoare;
- materialele, echipamentele şi utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile pentru verificări şi reparaţii, asigură
funcţionarea fără pericole pentru persoane şi instalaţii.
Verificările prin încercări se vor efectua de preferinţă în următoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi secundare;
- rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice;
- separarea circuitelor;
- rezistenţa de izolaţie a pardoselilor;
- protecţia prin deconectarea automată a alimentării;
- încercări funcţionale în gol şi sarcină.
3.4.5. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE
3.4.5.1. Pentru exploatarea în bune condiţii a instalaţiilor electrice trebuie să se respecte următoarele:
- personalul de exploatare să aibă în permanenţă schema electrică monofilară a instalaţiilor electrice cu indicarea sarcinilor pe
fiecare circuit, a puterii receptoarelor şi a secţiunii conductoarelor;
- toate tablourile electrice să fie montate conform proiectului;
- toate tablourile electrice să aibă înscrisă denumirea circuitului protejat şi mărimea fuzibilului;
- toate siguranţele fuzibile trebuie să aibă numai fuzibile calibrate;
- trebuie să existe schema instalaţiilor de prize monofazate şi trifazate cu sarcina maximă ce poate fi preluată pe fiecare circuit şi
secţiunea conductoarelor.
3.4.5.2. Principalele tipuri de defecte care pot apărea la exploatarea instalaţiilor electrice interioare sunt următoarele:
- întreruperea circuitului electric;
- defecte de izolaţie;
- defecte în tablourile electrice;
- defecte la corpurile de iluminat;
- defecte la prize;
- supraîncălziri locale datorate slăbirii legăturilor.
Aparate, echipamente şi receptoare electrice
3.4.5.3. Întreruperea circuitului electric poate avea următoarele cauze:
- topirea siguranţei fuzibile datorită unui scurtcircuit. În cazul circuitelor de iluminat şi prize, topirea fuzibilului, se poate datora şi
supratensiunilor. Patronul siguranţei se va înlocui numai după ce s-a înlăturat cauza care a produs topirea;
- slăbirea unei legături electrice. Legătura conductoarelor electrice prin lipire (de regulă în doze) s-a desfăcut, sau legătura
conductoarelor prin strângere cu şurub s-a slăbit. Depistarea legăturii desfăcute se face din aproape în aproape, pornind de la
tabloul electric către receptor, cu ajutorul unui aparat de măsurat tensiunea (voltmetru) sau a unei lămpi de control. Remedierea
constă în lipirea corectă a conductoarelor electrice sau în strângerea corespunzătoare cu şurub la bornele aparatelor;
- scoaterea din funcţiune a receptorului. În acest caz se verifică rezistenţa receptorului cu ohmmetrul său, dacă este posibil se
încearcă funcţionarea lui la o altă sursă de tensiune. Dacă este defect receptorul, acesta se înlocuieşte sau se repară, în funcţie de
defecţiunea pe care a suferit-o.
3.4.5.4. Defectul de izolaţie apare datorită îmbătrînirii izolaţiei conductoarelor electrice. Cele mai expuse sunt conductoarele
solicitate la variaţii mari de temperatură. Defectul de izolaţie nedepistat la timp conduce la întreruperea circuitului electric, datorită
unui scurtcircuit sau poate provoca un şoc electric (prin atingerea directă sau indirectă). Porţiunea defectă se înlocuieşte după
depistarea ei prin măsurări.
3.4.5.5. Cele mai frecvente defecte care pot apare la tablourile electrice sunt:
- slăbirea legăturilor electrice. Remedierea constă în strângerea şuruburilor la bornele de prindere.
- deteriorarea clemelor (conectorilor) de prindere. Se înlocuiesc clemele respective şi se refac legăturile electrice.
- deteriorarea unor aparate. Se identifică aparatele defecte, se desfac din tablou şi se înlocuiesc cu altele noi sau cu aceleaşi
aparate reparate care în prealabil au fost verificate din punct de vedere metrologic.
- deteriorarea izolatoarelor. Izolatoarele defecte (sparte, rupte, smulse etc.) se înlocuiesc cu altele în stare bună de funcţionare.
Instalaţii electrice de prize şi iluminat normal
3.4.5.6. Defectele care pot apare la corpurile de iluminat sunt:
- arderea lămpilor. Lampa defectă se înlocuieşte cu o lampă nouă cu aceleaşi caracteristici.
- deterioarea balastului. Defectarea balastului la corpurile de iluminat fluorescente se observă prin auzirea unui zgomot supărător
(bâzâit) sau prin scurgerea unei răşini sintetice din corpul de iluminat. Balastul defect se înlocuieşte cu unul nou de aceeaşi putere.
- slăbirea legăturilor la borne. Deoarece lampa luminează intermitent, legăturile la borne se fac printr-o strângere corespunzătoare,
iar dacă nu este posibil se înlocuiesc bornele sau clemele de conexiuni.
- spargerea, fisurarea, străpungerea părţilor izolatoare. Părţile izolatoare se înlocuiesc, iar dacă nu este posibil se înlocuieşte
întregul corp de iluminat.
3.4.5.7. Defectele care pot apare la prizele monofazate sunt:
- supraîncărcarea. Prin racordarea la prizele monofazate a unor receptoare de peste 2000 W, curentul mare care trece prin priză
degajă o cantitate de căldură mai mare decât cea care poate fi evacuată de către elementele componente ale prizei. Aceasta
conduce la deteriorarea prizelor (deformarea sau topirea părţilor izolatoare plastice, decalibrarea arcurilor de strângere etc.). Se
recomandă să se înscrie, pe perete deasupra prizei puterea maximă la care poate fi utilizată priza.
- solicitarea mecanică. Datorită introducerii şi scoaterii repetate a fişelor din priză se efectuează stabilitatea prizei în doză, care în
timp, duce şi la solicitarea mecanică a conductoarelor de alimentare, favorizând scurtcircuitul. Dacă are loc o distrugere parţială
sau totală a prizei (topire, ardere) priza se înlocuieşte. În cazul când se constată o lipsă de stabilitate a prizei în doză se strâng
şuruburile ghearelor de fixare a prizei în doză. Totodată se strâng şi şuruburile de la borne.
3.4.6. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE
3.4.6.1. La exploatarea instalaţiilor electrice interioare trebuie respectate atât ˝Normele generale de protecţie a muncii˝ elaborate
de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale şi Ministerul Sănătăţii, cât şi ˝Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi
distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)˝.
3.4.6.2. Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune trebuie să folosească următoarele mijloace individuale de
protecţia muncii împotriva şocului electric şi a acţiunii arcului electric:
- mijloace de protecţie izolante (scule cu mânere electroizolante, mănuşi, cizme, covoare, platforme electroizolante etc.);
- indicatoare de prezenţă tensiune sau lipsă de tensiune;
- panouri, paravane, împrejmuiri şi semnalizări pentru delimitarea zonelor de lucru;
- plăcuţe avertizoare.
De asemenea, la locurile de muncă pentru diferitele lucrări în instalaţiile electrice se vor afişa instrucţiuni de protecţia muncii, de
acordare a primului ajutor în caz de şoc electric şi de prevenire şi stingere a incendiilor.
3.4.6.3. Măsurile principale de protecţia muncii la exploatarea instalaţiilor electrice interioare (de forţă şi lumină) sunt:
- se interzice repararea instalaţiei electrice aflate sub tensiune;
- se interzice folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice, precum şi a celor uzate sau improvizate (prize şi receptoare de
energie electrică defecte etc.);
- se interzice încărcarea instalaţiilor electrice (cabluri, conducte, tablouri, transformatoare) peste sarcina admisă;
- se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductele de alimentare;
- se interzice folosirea instalaţiilor electrice neprotejate, în raport cu mediul (praf, umezeală etc.);
- se interzice executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal neautorizat şi necalificat;
- se interzice utilizarea lămpilor portabile şi a altor consumatori alimentaţi prin cordoane electrice improvizate sau uzate;
- se interzice folosirea la corpurile de iluminat a unor abajururi improvizate din materiale combustibile;
- se interzice întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite;
- se interzice folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice direct în priză, fără fişă;
- se interzice utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat, reşouri, radiatoare, ciocane de lipit) fără luarea măsurilor
de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi;
- se interzice lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei instalaţii electrice;
- se interzice alimentarea receptoarelor electrice prevăzute cu contact de protecţie la prize fără contact de protecţie.
3.5. EXPLOATAREA MOTOARELOR ELECTRICE
3.5.1.1. Exploatarea motoarelor electrice se referă la prevederile pe care trebuie să le îndeplinească în exploatare motoarelor
electrice cu tensiune până la 1000 V c.a.
3.5.1.2. Exploatarea motoarelor electrice se face conform prevederilor ˝Regulament de exploatare tehnică a motoarelor electrice˝
(PE 131).
3.5.1.3. Puterea maximă a motoarelor prevăzute cu pornire directă se va determina şi verifică în conformitate cu prevederile
˝Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 C c.c.˝
3.5.1.4. Pentru motoarele electrice a căror pornire nu se face direct se vor afişa la loc vizibil instrucţiuni conţinând succesiunea
manevrelor.
3.5.1.5. Manevrarea dispozitivelor de pornire la motoarele electrice prevăzute cu comanda manuală când aceste dispozitive se afla
în încăperi umede se va face numai în condiţiile folosirii mijloacelor de protecţie prevăzute în N.P.M.
3.5.1.6. Pentru asigurarea protecţiei motoarelor electrice contra suprasarcinilor se folosesc relee termice. Valoarea curentului de
reglaj al releelor termice este asigurată de regulă între 1 şi 1,2 din valoarea curentului nominal al motoarelor de protejat, în funcţie
de temperatura şi felul pornirii motoarelor (directă, prin comutator, stea-triunghi, grea, uşoară etc.).
3.5.1.7. Se va urmări că electromotoarele să nu fie expuse radiaţiilor termice inclusiv razelor solare, capabile să producă încălzirea
suprafeţelor exterioare. Se vor înlătura cu regularitate depunerile de praf, care sunt capabile să diminueze schimbul de căldură cu
mediul ambiant.
3.5.2. EVIDENŢE. DOCUMENTAŢII
Pentru toate motoarele electrice se va ţine o evidenţă, care va cuprinde:
- toate datele tehnice ale motorului electric;
- prescripţiile indicaţiile şi recomandările, schemele şi desenele date de fabrica constructoare;
- toate buletinele de încercări (la punerea în funcţiune şi în exploatare curentă) şi certificatele de garanţie ale fabricii constructoare
sau ale unităţii care a efectuat reparaţiile;
- procesele verbale de recepţie după revizii şi reparaţii ca şi la punerea în funcţiune;
- evidenţa defectelor;
- evidenţa numărului de ore de funcţionare;
- date referitoare la aparatajul de pornire şi de protecţie;
- date referitoare la protecţia antiexplozivă.
3.5.3. NORME DE BAZĂ PENTRU EXPLOATARE
3.5.3.1. Plăcuţa individuală cu datele motorului electric nu se va scoate şi nu se va acoperi cu vopsea.
3.5.3.2. Sensul de rotaţie se va marca pe fiecare motor electric ca şi pe fiecare mecanism antrenat.
3.5.3.3. Dacă un motor electric nu se pune în funcţiune curând după terminarea montajului se vor respecta instrucţiunile referitoare
la depozitare şi conservare.
3.5.3.4. Se vor respecta condiţiile prevăzute în cartea tehnică a motoarelor electrice cu privire la temperatură, umiditate şi
agresivitatea mediului autorizat.
3.5.3.5. Se vor respecta prescripţiile referitoare le:
- caracteristicile mecanismului antrenat;
- limitele admisibile ale mărimilor electrice de alimentare pentru care motorul electric poate funcţiona în regim normal;
- durata admisibilă de funcţionare în cazul când mărimile electrice de alimentare se abat de la valorile corespunzătoare regimului
nominal;
- valorile limită ale temperaturilor diferitelor părţi ale motorului electric;
- durata limită şi valoarea admisă depăşirii regimului termic normal, în regimuri speciale de funcţionare;
- limite admise ale temperaturii agentului de răcire;
- temperatura lagărelor;
- regimul de porniri succesive normale şi ocazionale;
- funcţionarea cu rotorul calat;
- limitele admisibile pentru vibraţiile motorului şi ale ansamblului antrenat;
- calitatea periilor;
- legarea la pământ.
3.5.3.6. Se va respecta riguros calitatea uleiului de ungere pentru lagăre şi a vaselinei pentru rulmenţi. Utilizarea unui alt tip de
lubrifiant se va face cu aviz special.
3.5.4. PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI
3.5.4.1. În exploatare se va verifica dacă motoarele electrice sunt prevăzute cu protecţii care acţionează la semnalizări sau
declanşări, în cazul în care valorile limită ale mărimilor electrice şi neelectrice menţionate la art. 3.5.3.5. sunt depăşite.
3.5.4.2. Toate protecţiile vor fi menţinute în stare de funcţionare, verificate şi reglate corespunzător.
3.5.4.3. Se va verifica dacă motoarele electrice de joasă tensiune până la 1000 V sunt protejate împotriva următoarelor defecte
sau regimuri anormale:
- contra scurtcircuitelor de orice tip;
- contra suprasarcinilor, în afara cazurilor precizate de normativul I7/98;
- contra scăderilor de tensiune la motoarele electrice de curent continuu şi la motoarele de curent alternativ, la care nu se admite
repornirea directă;
- contra rămânerii în două faze.
3.5.4.4. Se vor respecta prescripţiile privind legarea la conductorul de protecţie.
3.5.5. CONTROLUL MOTOARELOR ELECTRICE ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII
3.5.5.1. Motoarele electrice vor fi controlate periodic în timpul funcţionării de către personalul de serviciu, în conformitate cu
˝Instrucţiunile tehnice interne˝.
3.5.5.2. Personalul de exploatare al motoarelor electrice va efectua, conform regulamentului PE 131, următoarele operaţii:
- pornirea, oprirea şi eventual reglarea vitezei;
- controlul mărimilor electrice;
- controlul temperaturii lagărelor;
- controlul nivelului de ulei la lagăre;
- controlul temperaturii aerului de răcire;
- controlul temperaturii bobinajului;
- urmărirea nivelului de vibraţii la lagăre;
- evacuarea condensului;
- urmărirea funcţionării şi a uzurii periilor la motoarele de curent continuu şi cele de curent alternativ cu rotorul bobinat.
3.5.5.3. Motoarele electrice se vor deconecta de la reţea, dacă au fost depăşiţi parametrii nominali şi în special în următoarele
situaţii:
- se defectează mecanismul antrenat;
- se produce încălzirea bruscă şi excesivă a lagărelor;
- apare o creştere rapidă a nivelului de vibraţii sau apar zgomote anormale în timpul funcţionării;
- apare un început de incendiu, fum, miros de izolaţie arsă;
- apar scântei anormale sau cerc de foc la colector.
3.5.5.4. Se vor utiliza perii de calitatea indicată de constructor sau echivalente cu acestea. Se vor respecta indicaţiile date de
fabricant.
3.5.6. REVIZII ŞI REPARAŢII
3.5.6.1. Lucrările planificate de revizii şi reparaţii se efectuează simultan pentru motor, pentru aparatajul de pornire şi mecanismul
antrenat. Conţinutul şi periodicitatea acestora sunt reglementate prin normativul PE 016/1996 ˝Normativ tehnic de reparaţii la
echipamente şi instalaţii energetice˝.
3.5.6.2. Controalele şi reviziile neplanificate ca urmare a unor incidente sau funcţionări în regimuri cu depăşirea valorilor admise
ale parametrilor electrici, ale temperaturilor şi ale vibraţiilor se vor efectua imediat ce este posibilă oprirea motorului.
3.5.6.3. Cu ocazia reviziilor la motoarele electrice de joasă tensiune se va efectua şi verificarea releelor de protecţie.
3.5.7.1. Încercările şi verificările periodice în exploatare, condiţiile de execuţie a probelor, valorile de control şi momentul efectuării
PIF, RT, RC, RK, trebuie să se efectueze conform normativului PE 116.
3.5.7.2. Principalele verificări în exploatare sunt:
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a bandajelor rotorice;
- încercarea izolaţiei înfăşurărilor statorice şi rotorice cu tensiune alternativă mărită (50 Hz);
- măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurărilor;
- încercarea de mers în gol;
- determinarea parametrilor electrici la pornire;
- măsurarea intrefierului între stator şi rotor;
- măsurarea amplasării periilor în poziţie corectă faţă de axa neutră (pentru motoarele de c.c.);
- determinarea zonei de comutaţie cu scântei minime şi controlul calităţii comutaţiei (pentru motoarele de c.c.).
3.5.7.3. Pentru motoarele noi se verifică în plus următoarele:
- dacă caracteristicile motorului sunt corelate cu caracteristicile mecanismului antrenat;
- dacă legăturile la placa de borne corespunde cu sensul de rotaţie al mecanismului antrenat;
- dacă este asigurat gradul de protecţie din proiect;
- dacă sunt executate corect toate legăturile de legare la conductorul de protecţie;
- dacă comutaţia este corespunzătoare.
3.5.7.4. La luarea în primire a unui motor electric după reparaţii se procedează, după cum urmează:
- se face un control vizual al tuturor părţilor accesibile;
- se verifică executarea corectă a legăturilor pe placa de borne şi a legăturilor de legare la conductorul de protecţie;
- se controlează starea arborilor, a lagărelor şi nivelul uleiului de ungere;
- se verifică fixarea pe fundaţie;
- se verifică respectarea gradului de protecţie atât la motor, cât şi la cutia de borne;
- se verifică dacă s-au înlăturat toate defectele semnalate în registrul de defecte;
- se efectuează pornirea motorului în gol, respectiv în sarcină şi se verifică dacă parametrii lui se încadrează în valorile prescrise
de furnizori;
- se verifică starea periilor, a colectorului şi calitatea comutaţiei;
- se verifică starea acoperirilor de protecţie;
- se măsoară curenţii pe fiecare fază.
3.5.8. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA MOTOARELOR ELECTRICE
3.5.8.1. La exploatarea, revizia şi repararea motoarelor electrice se va ţine seama de prevederile ˝Normelor specifice de protecţia
muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97).
3.5.8.2. Se vor respecta următoarele măsuri de protecţia muncii specifice motoarelor electrice:
- motoarele electrice nu vor fi pornite decât după montarea apărătorilor de protecţie; montate la toate părţile în mişcare;
- utilizarea de balustrade, plase sau alte îngrădiri de protecţie;
- căile de acces în instalaţie vor fi marcate şi vor ocoli pe cât posibil partea motorului electric pe care se află cutia de borne;
- accesul către motorul electric trebuie să fie comod şi să permită efectuarea controlului sau a unor lucrări de verificare;
- separarea vizibilă faţă de sursa de alimentare cu tensiune, la efectuarea lucrărilor la motorul electric sau la mecanismul antrenat.
3.6. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE AUTOMATIZARE
3.6.1.1. Exploatarea instalaţiilor electrice de automatizare se referă la prevederile pe care trebuie să le îndeplinească în exploatare
instalaţiile de automatizare (supraveghere, reglare, comandă, semnalizare şi protecţie) din întreprinderile industriale şi similare
care au drept scop realizarea funcţionării acestora în condiţii de siguranţă maximă.
3.6.1.2. Instalaţiile de automatizare trebuie să corespundă proiectelor de execuţie şi să fie în conformitate cu prescripţiile în
vigoare.
3.6.1.3. Exploatarea instalaţiilor electrice de automatizare aferente instalaţiilor electrice se face conform prevederilor
"Regulamentului de exploatare tehnică a instalaţiilor de automatizare" (PE 506) şi ale prezentului normativ.
3.6.1.4. Instalaţiile de protecţie trebuie să acţioneze astfel încât să asigure selectivitatea necesară.
3.6.1.5. Pentru protecţia circuitelor electrice trebuie să se utilizeze numai siguranţe calibrate sau întreruptoare automate echipate
corespunzător.
3.6.1.6. Pentru refacerea rapidă a schemei normale de funcţionare în cazul unor declanşări de avarie trebuie să se ia măsuri
pentru asigurarea autopornirii motoarelor electrice (întreruperea de scurtă durată a alimentării), acolo unde este adimisibilă din
punct de vedere al tehnologiei producţiei şi securităţii oamenilor.
3.6.1.7.Toate pupitrele, panourile de comandă, precum şi aparatele montate pe ele trebuie să aibă, permanent inscripţii cu
marcarea destinaţiei lor şi care să corespundă notaţiilor din scheme.
3.6.1.8. Instalaţiile de automatizare trebuie să fie accesibile pentru o bună deservire. De asemenea trebuie să fie asigurată
funcţionarea normală a aparatelor în ceea ce priveşte temperatura, vibraţiile, praful, umiditatea, mediul agresiv, câmpul
electromagnetic etc.
3.6.1.9. În funcţie de tratarea neutrului (TN-S, TN-C, TT sau IT) se vor identifica şi verifica măsurile de protecţie stabilite prin
proiect.
3.6.2. EVIDENŢE DOCUMENTAŢII
3.6.2.1. Reglarea instalaţiilor de protecţie şi automatizare se face pe baza unui plan de reglare întocmit de unităţile consumatoare
de energie electrică.
3.6.2.2. Documentaţia tehnică obligatorie pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice de automatizare este următoarea:
- schema monofilară cu indicarea protecţiilor;
- schema de distribuţie a serviciilor interne de c.a. şi c.c.;
- schema de legare a primarelor şi secundarelor transformatoarelor de măsură;
- schemele de principiu şi desfăşurate;
- şirurile de cleme;
- jurnalele de cabluri;
- buletinele de verificare;
- planul de amplasamente şi traseele de cabluri.
3.6.2.3. Pentru instalaţiile, echipamentele sau elementele introduse pentru prima dată în unitate, instrucţiunile de exploatare
specifice se întocmesc de către proiectant şi se avizează de către conducerea tehnică a întreprinderii.
3.6.2.4. Instrucţiunile de exploatare specifice se reactualizează şi se vizează anual ori de câte ori apar modificări în instalaţiile
electrice respective.
3.6.2.5. În toate instalaţiile electrice care au în dotare instalaţii de automatizare vor exista registre în care se vor consemna:
- lucrările efectuate în instalaţiile electrice;
- modificările survenite în instalaţiile electrice din punct de vedere constructiv;
- modificările de relaje;
- constatările cu privire la starea tehnică a instalaţiilor electrice;
- interdicţiile sau restricţiile cu privire la exploatarea instalaţiilor electrice, impuse de starea tehnică a instalaţiilor;
- comportarea releelor: starea contactelor, vibraţii anormale, blocări de contacte sau clapete etc.;
- încălzirea anormală a unor elemente ale instalaţiilor de automatizare: contacte, cleme şir etc.;
- condiţiile existente de microclimat;
- starea obturărilor antifoc la trecerea cablurilor între încăperi, compartimente, panouri, celule etc.;
- rezistenţa de izolaţie între circuite;
- funcţionarea corectă a semnalizărilor.
3.6.3. NORME DE BAZĂ PENTRU EXPLOATARE
3.6.3.1. Lucrările de exploatare şi întreţinere pot fi executate de către personalul de deservire operativă (controlul curent,
supravegherea şi întreţinerea curentă) şi de către personalul specializat.
3.6.3.2. Controlul curent are drept scop constatarea situaţiilor anormale din instalaţiile electrice şi remedierea lor.
3.6.3.3. În cadrul controlului curent, se vor examina în special:
- poziţia corectă a dispozitivelor de deconectare şi a comutatoarelor instalaţiilor de comandă, protecţie şi automatizare;
- comportarea releelor: starea contactelor, vibraţii anormale, blocări de contacte sau clapete etc.;
- încălzirea anormală a unor elemente ale instalaţiilor de automatizare: contacte, cleme şir etc.;
- condiţiile existente de microclimat;
- starea obturărilor antifoc la trecerea cablurilor între încăperi, compartimente, panouri, celule etc.;
- rezistenţa de izolaţie între circuite;
- funcţionarea corectă a semnalizărilor.
3.6.3.4. Becurile şi siguranţele arse se vor înlocui numai cu altele, având aceleaşi caracteristici cu cele prevăzute în proiect sau în
instrucţiunile tehnice interne.
3.6.3.5. Personalul specializat execută în instalaţiile de automatizare următoarele lucrări de exploatare şi întreţinere curentă:
- modificări de reglaje în cadrul manevrelor;
- modificări în schemele electrice rezultate din necesitatea de mărire a siguranţei în funcţionare;
- localizarea şi înlăturarea punerilor la pământ;
- verificarea instalaţiei de legare la conductorul de protecţie;
- verificarea stării corespunzătoare a bornelor, a legăturilor la borne şi a clemelor;
- verificarea strângerii şuruburilor în cleme;
- verificarea calibrării corecte a siguranţelor.
3.6.3.6. Modificările făcute de către personalul specializat în circuitele electrice de automatizare vor avea totdeauna avizul
proiectantului instalaţiei respective.
3.6.3.7. Se va urmări periodic temperatura din dulapurile, cofretele sau pupitrele cu aparataj pentru depistarea încălzirilor
anormale.
3.6.3.8. În staţiile cu aparataj se va asigura accesul normal şi uşor pentru urmărire, intervenţii şi reparaţii la dulapuri şi panouri,
asigurându-se posibilitatea deschiderii uşilor cel puţin la 90° . Nu se vor depozita materiale şi echipamente pe culoarele de acces,
care ar stânjeni circulaţia normală.
3.6.4. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ŞI RECEPŢIA
3.6.4.1. La punerea în funcţiune şi la recepţia instalaţiilor de automatizare se vor verifica:
- schema de montaj;
- dacă legăturile electrice sunt bine executate;
- dacă inscripţionarea circuitelor este corectă;
- dacă instalaţia funcţionează corect, respectând caracteristicile impuse de schema electrică;
- dacă şirurile de cleme sunt incombustibile, nehigroscopice şi cu proprietăţi dielectrice corespunzătoare.
3.6.4.2. La şirurile de cleme trebuie respectate următoarele:
- în fiecare parte a unei cleme să fie legat numai un singur conductor;
- clemele la care se leagă circuite cu polarităţi diferite să nu fie alăturate, între ele trebuie să existe o clemă liberă;
- clemele prin care trec circuitele de comandă să nu fie alăturate clemelor la care se leagă circuitele de alimentare cu tensiune
operativă, între ele trebuie să existe o clemă liberă;
- dacă şuruburile de conexiune sunt strânse corespunzător.
3.6.5.1. Lucrările de întreţinere curentă, periodice sau neprogramate se efectuează de către personal specializat în concordanţă cu
prevederile "Normativului de încercări şi măsurători la echipamentele şi instalaţiile electrice PE 116".
3.6.5.2. Principalele încercări şi verificări periodice, condiţiile de execuţie a probelor, valorile de control şi momentul efectuării PIF,
RT, RC, RK, sunt conform normativului PE 116 şi constau în următoarele:
- verificarea corespondenţei dintre aparatajul de protecţie, automatizare şi datele din proiect;
- verificarea corespondenţei dintre tipurile şi secţiunile cablurilor utilizate şi datele din proiect;
- verificarea corectitudinii conexiunilor;
- verificarea marcajelor;
- verificarea concordanţei între circuitele primare şi secundare ale instalaţiei electrice de automatizare;
- verificarea rezistenţei de izolaţie a tuturor aparatelor şi circuitelor electrice;
- încercarea cu tensiune mărită a izolaţiei circuitelor electrice;
- verificarea funcţionării corecte a caracteristicilor şi reglarea releelor;
- verificarea valorilor siguranţelor sau a curentului de acţionare a întreruptoarelor automate;
- verificarea circuitelor operative;
- măsurarea sarcinii secundare a transformatorului de curent şi tensiune;
- probe funcţionale.
3.6.6. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE AUTOMATIZARE
3.6.6.1. La exploatarea instalaţiilor electrice de automatizare se vor respecta prescripţiile din "Normele specifice de protecţia
muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.6.6.2. Lucrările la circuitele electrice de automatizare se execută în baza autorizaţiilor de lucru.
3.6.6.3. Lucrările la circuitele secundare care impun pătrunderea în instalaţiile primare, se vor executa cu scoaterea de sub
tensiune a părţilor respective din instalaţiile primare.
3.6.6.4. La executarea lucrărilor la circuitele secundare se vor asigura măsurile de delimitare materiale a zonei de lucru, în aşa fel
încât acestea să evidenţieze clar instalaţiile la care se lucrează.
3.6.6.5. La conductoarele circuitelor secundare la care se întrerupe tensiunea, se verifică lipsa tensiunii, cu indicatorul de joasă
tensiune sau cu voltmetrul. Dacă există pericolul de a atinge cu mâna conductoarele aflate sub tensiune se vor folosi mănuşi
elecroizolante de joasă tensiune.
3.6.6.6. În timpul lucrului, întreruperea circuitelor secundare ale transformatoarelor de curente aflate în sarcină se va executa
numai după scurtcircuitarea lor prealabilă, astfel încât secundarul transformatoarelor de curent să fie permanent închis.
3.7 EXPLOATAREA APARATELOR DE MĂSURARE
3.7.1. Întreprinderile industriale şi similare au obligaţia de a completa prevederile prezentului capitol cu instrucţiunile tehnice
interne pe baza datelor de proiect şi ale furnizorului de echipamente.
3.7.2. Circuitele de măsură includ aparatele şi instrumentele de măsurat ca: ampermetre, voltmetre, wattmetre, contoare de
energie activă şi reactivă, frecventmetre etc.
3.7.3. Toate aparatele de măsură trebuie să fie verificate din punct de vedere metrologic la termene stabilite în nomenclatorul
verificărilor executate de organele de stat pentru metrologie.
3.7.4. Periodic, conform prevederilor din instrucţiunile tehnice interne, personalul de exploatare trebuie să efectueze următoarele
operaţii:
- verificarea funcţionării aparatelor de măsurare;
- înregistrarea aparatelor defecte şi a celorlalte defecţiuni constatate cu ocazia controalelor în instalaţia şi remedierea defecţiunilor
constatate;
- verificarea etanşeităţii dulapurilor şi tablourilor pe care sunt instalate aparatele electrice;
- verificarea curăţeniei şi în instalaţiile de măsurare.
3.7.5. Calitatea lucrãrilor de reparare a aparatelor trebuie sã asigure un grad ridicat de fiabilitate în funcþionare , cu respectarea
clasei de precizie iniţialã.
3.7.6. Personalul care efectuează reparaţia aparatelor de măsurare trebuie să fie autorizat de organele de stat pentru metrologie.
3.7.7. Întreprinderile industriale au obligaţia de a ţine un registru de evidenţă a situaţiei aparatelor de măsurare, în care se
menţionează defecţiunile, reparaţiile şi verificările ce au loc la aparatele de măsurare. În acest registru se anexează atât procesele
verbale de reparate cât şi buletinele de verificare metrologică a aparatelor.
3.7.8. Se recomandă ca majoritatea reparaţiilor aparatelor să se facă în timpul reparaţiilor echipamentului principal.
3.7.9. Toate lucrările de exploatare ale aparatelor de măsurare a mărimilor electrice se va face cu respectarea strictă a "Normelor
specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.8. EXPLOATAREA BATERIILOR DE ACUMULATOARE
3.8.1.1. Bateriile de acumulatoare, constituie sursele pentru alimentarea consumatorilor de curent continuu.
3.8.1.2. Fiecare baterie de acumulatoare trebuie să dispună de propria sursă de încărcare.
3.8.1.3. Activitatea de exploatare tehnică a bateriilor de acumulatoare acide şi alcaline staţionare şi a instalaţiilor lor de încărcare
se desfăşoară cu respectarea strictă a prevederilor cuprinse în "Regulamentul de exploatare tehnică a surselor de curent
continuu" (PE 114); "Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V
c.c." (I7-98) şi "Normele specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.8.1.4. În timpul lucrărilor de exploatare a surselor de curent continuu, se interzice întreruperea alimentării cu energie electrică a
consumatorilor de curent continuu, cu excepţia cazurilor indicate în instrucţiunile tehnice interne de exploatare.
3.8.1.5. Pentru o exploatare corespunzătoare a bateriilor de acumulatoare care nu sunt de tip etanş, trebuie ca spaţiile destinate
bateriilor staţionare de acumulatoare să se prevadă cu următoarele încăperi distincte:
- încăperea bateriilor de acumulatoare;
- încăperea depozitului de electrolit, apa distilată şi de materiale de rezervă;
- încăperea instalaţiilor de ventilare;
- încăperea tampon de acces.
3.8.1.6. Se interzice instalarea bateriilor de acumulatoare, care au elementele neetanşe, în încăperile accesibile personalului
neautorizat din clădirile industriale sau publicului din clădirile civile.
3.8.1.7. Acumulatoarele fără întreţinere (capsulate) şi bateriile de acumulatoare etanşe pot fi instalate în încăperi din clădiri de
producţie, fără pericol de explozie, dacă elementele de acumulatoare sunt capsulate.
3.8.1.8. Este interzis a se monta temporar sau definitiv, în încăperi comune sau cu ventilaţie comună, baterii de acumulatoare cu
plumb-acid sulfuric şi baterii de acumulatoare alcaline sau nichel-cadmiu. Fac excepţie de la această prevedere bateriile de
acumulatoare formate din elemente etanşe, care pot fi montate în aceeaşi încăpere.
3.8.1.9. Se interzice exploatarea bateriilor de acumulatoare în încăperi cu aparate care pot produce arcuri electrice sau scântei
(întreruptoare, prize etc.).
3.8.1.10. Periodicitatea pentru revizii tehnice (RT), reparaţii curente (RC), reparaţii capitale (RK), se stabileşte în conformitate cu
normativul "Normativ de reparaţii la echipamente şi instalaţii energetice" (PE 016).
Încercările şi verificările periodice din exploatare, condiţiile de execuţie a probelor, valorile de control şi momentul efectuării
lucrărilor PIF, RT, RC, RK, trebuie să se efectueze conform normativului PE 116.
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a bateriei de acumulatoare formate (cu electrolit), precum şi a barelor de curent continuu din
camera acumulatoarelor;
- încercarea izolaţiei barelor de curent continuu, cu tensiune mărită;
- verificarea capacităţii bateriei;
- verificarea densităţii, temperaturii şi a purităţii electrolitului;
- măsurarea tensiunii la bornele elementelor;
- controlul nivelului electrolitului;
- controlul nivelului depunerilor din electrolit;
- analiza chimică a electrolitului;
- verificarea elementelor redresoare.
3.8.3. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA BATERIILOR DE ACUMULATOARE
3.8.3.1. Exploatarea bateriilor de acumulatoare se face cu respectarea reglementărilor din următoarele prescripţii tehnice;
- Norme de prevenire, stingere şi dotare, împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi termice (PE 009).
3.8.3.2. În încăperile în care sunt montate baterii de acumulatoare trebuie să existe o ventilaţie naturale sau, dacă situaţia o
impune, o ventilaţie forţată, care trebuie întreţinută corespunzător şi în stare de funcţionare.
3.8.3.3. În încăperile în care se află baterii de acumulatoare, dulapuri de baterii de acumulatoare sau materiale pentru bateriile de
acumulatoare sunt interzise fumatul şi intrarea cu foc.
Pe uşile încăperilor respective se va monta un indicator de securitate "NU INTRA CU FOC!", iar în interiorul camerelor de
acumulatoare se vor prevedea inscripţii: "FUMATUL ŞI FOCUL STRICT INTERZISE!".
3.8.3.4. Pentru executarea de lucrări de exploatare şi reparaţii la bateriile de acumulatoare personalul va folosi echipament de
protecţie corespunzător.
3.8.3.5. Acidul sulfuric se păstrează în damigene de sticlă, ermetic închise (fiind interzisă folosirea recipientelor din mase plastice),
depozitate în încăperi special destinate în acest scop.
Toate vasele care conţin substanţe pentru bateriile de acumulatoare trebuie să poarte inscripţii cu denumirea clară a substanţelor.
3.8.3.6. La prepararea electrolitului nu se va turna niciodată apă peste acid.
3.8.3.7. La operaţiile de manevrare, transvazare sau preparare a electrolitului acid sau alcalin, personalul executant va fi echipat
cu constum (şorţ) antiacid, mănuşi, cizme şi ochelari de protecţie.
3.8.3.8. Sunt interzise păstrarea alimentelor şi consumarea lor la locul de lucru, ca şi folosirea pentru băut a vaselor în care se ţin
substanţe chimice.
3.9. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE CURENŢI SLABI
3.9.1.1. Prin instalaţii de curenţi slabi se înţeleg în general instalaţiile electrice care sunt parcurse de curenţii de intensitate relativ
mică în raport cu cei ce parcurg instalaţiile de iluminat şi forţă.
3.9.1.2. Principalele tipuri de instalaţii de curenţi slabi sunt:
- instalaţii pentru semnalizări acustice şi optice (sonerii detectoare de temperatură, detectoare de fum etc.);
- instalaţii de telecomunicaţii (de telefonie, radioficare, interfon, televiziune în circuit închis etc.);
- instalaţii de ceasuri electrice;
- alte instalaţii de curenţi slabi.
3.9.1.3. În timpul exploatării se va urmări ca instalaţia să-şi îndeplinească întocmai rolul funcţional. Pentru aceasta se va căuta să
se respecte pe tot timpul exploatării:
- parametrii nominali ai surselor de alimentare, în special ai bateriilor de acumulatoare şi dacă valoarea acestora scade sub
valoarea prescrisă, bateria se încarcă;
- utilizarea instalaţiei în scopul pentru care a fost proiectată; orice modificare a acesteia să se facă numai cu acordul proiectantului
de specialitate;
- manevrarea corectă a organelor de acţionare, de comutare;
- scoaterea de sub tensiune, după caz, a instalaţiei la apariţia unei defecţiuni, a unei funcţionări anormale etc.
3.9.2.1. Exploatarea instalaţiilor de curenţi slabi presupune adoptarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice, astfel că acestea
să fie exploatate tot timpul cât mai aproape de parametrii nominali. Cele mai importante dintre aceste măsuri sunt:
- controlul periodic al bunei funcţionări a instalaţiei;
- verificarea periodică a integrităţii aparatelor;
- verificarea execuţiei legăturilor electrice la bornele aparatelor.
3.9.2.2. Controlul periodic al bunei funcţionări a instalaţiei se efectuează mai ales la instalaţiile de avertizare, care intră în funcţiune
la intervale mari de timp (instalaţiile de avertizare a depăşirii temperaturii, presiunii etc.). Pentru acestea se simulează atingerea
situaţiei anormale şi se verifică dacă instalaţia realizează corect avertizarea. Pentru celelalte instalaţii, supravegherea curentă în
timpul exploatării este suficientă.
3.9.2.3. Verificarea periodică a integrităţii aparatelor din instalaţiile de curenţi slabi constă în verificarea prinderii aparatelor pe
scolul de montaj şi integritatea carcaselor aparatelor. Acolo unde se constată că aparatele nu sunt bine fixate se reface prinderea.
Dacă aparate sunt deteriorate datorită lovirii sau datorită efectului curentului electric (supraîncălzire, scurtcircuit), acestea se
înlocuiesc.
3.9.2.4. Verificarea execuţiei legăturilor electrice la bornele aparatelor se efectuează pentru a constata dacă sunt legături
necorespunzătoare (slabe) în care caz se efectuează strângerea şuruburilor.
3.9.2.5. Pentru o instalaţie de semnalizare a incendiului se adoptă măsuri specifice pentru:
- verificarea detectoarelor;
- verificarea centralei;
- verificarea circuitelor de legătură;
- verificarea generală a întregii instalaţii.
3.9.2.6. Verificarea detectoarelor constă în supunerea lor la un test de bază şi a unor teste de focare. În cadrul testului de bază, se
verifică comportarea detectorului la diferite influenţe ale mediului ca: umiditatea, coroziunea, vibraţiile, variaţia tensiunii de
alimentare. În cadrul testului de focar, detectorul este supus (în laborator) la solicitări reale de incendiu (incendiu deschis, incendiu
mocnit, incendiu cu degajare puternică de fum, incendiu cu degajare puternică de căldură şi incendiu de lichide combustibile).
Aceste teste se efectuează atât la punerea în funcţiune, cât şi în cadrul unor controale periodice de întreţinere (în principal la
certificare). În cadrul testelor periodice sunt utilizate simulările pe detector cu aparate speciale sau prin proceduri specifice
(dispunerea unui magnet pe detector, inserarea unor chei de control etc.).
3.9.2.7. Centrala este supusă unor verificări periodice care constau în:
- măsurarea tensiunii la baterie şi pe fiecare linie de avertizare;
- verificarea funcţionării lămpilor de semnalizare;
- verificarea alarmei sonore;
3.9.2.8. Verificarea circuitelor de legătură se execută pentru fiecare detector în parte, la darea în funcţiune şi prin sondaj la o parte
din acestea, în controalele periodice.
3.9.2.9. Verificarea întregii instalaţii se face simulând o serie de defecte posibile în instalaţie şi urmărind modul de semnalizare a
acestora în centrală. Dacă toate semnalizările sunt corecte, instalaţia se află în stare bună de funcţionare. Semnalizările incorecte
dau indicaţii asupra părţilor din instalaţie ce nu funcţionează corect. Toate aceste părţi din instaţie sunt supuse unui control atent şi
reparate.
3.9.3. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE CURENŢI SLABI
3.9.3.1. Părţile metalice ale instalaţiilor şi echipamentelor de curenţi slabi care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care în
mod accidental pot fi puse sub tensiune, se vor lega la conductorul de protecţie PE.
3.9.3.2. În faţa şi spatele echipamentelor de interior, ale căror părţi metalice ar putea fi puse sub tensiune accidental, se vor aşeza
covoarele electroizolante.
3.9.3.3. În cazul în care elementele de cuplaj ale telefoniei de înaltă frecvenţă sunt montate în exterior, acestea vor fi prevăzute cu
împrejmuiri de protecţie din plasa de sârmă.
3.9.3.4. La lucrările în instalaţii de curenţi slabi se vor folosi scule cu mânere electroizolante, iar aparatele de măsurare şi control
alimentate de la reţea se vor lega la conductorul de protecţie PE, la bornele special destinate acestui scop.
3.9.3.5. Lucrările la elementele de cuplaj (bobine de cuplaj, condensatoare de cuplaj, filtre etc.) se vor executa cu scoaterea de
sub tensiune.
3.9.3.6. Lucrările la instalaţiile de telefonie, de joasă şi înaltă frecvenţă, cu excepţia elementelor de cuplaj, se vor executa de către
personalul din activitatea de telecomunicaţii.
3.9.3.7. La măsurarea rezistenţei de izolaţie cu megohmetrul nu se vor atinge instalaţiile în timpul măsurărilor şi până la
descărcarea sarcinilor capacitive.
3.9.3.7. Instalaţiile de protecţie de pe cablurile de curenţi slabi nu se vor atinge decât după verificarea lipsei tensiunii periculoase,
ce poate proveni de la atingerea accidentală cu alte instalaţii electrice sau de la descărcări electrice.
3.9.3.8. Circuitele şi cablurile de curenţi slabi vor fi identificate cu atenţie înainte de a se lucra cu ele, pentru a nu fi confundate cu
cele de energie electrică.
3.9.3.9. Curăţarea de praf a instalaţiilor de telefonie se va face cu pensule cu mânere de lemn, cu părţile metalice izolate sau cu
aspiratoare de praf, având capătul furtunului din material plastic.
3.9.3.10. Antenele staţiilor fixe de radio emisie-recepţie vor fi legate la pământ în mod obligatoriu. Ca instalaţii de legare la pământ
se vor folosi prize de pământ a căror rezistenţă de dispersie nu trebuie să depăşească 4 ohmi.
3.9.3.11. Pe timpul descărcărilor electrice atmosferice este interzis a se lucra la antena de radio emisie-recepţie.
3.9.3.12. În cazul în care personalul din activitatea de telecomunicaţii execută şi alte lucrări decât cele specificate în prezentul
capitol se vor aplica normele de protecţia muncii specifice lucrărilor repsective.
3.10. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT
3.10.1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la instalaţiile de ridicat şi transportat materiale şi oameni, acţionate electric în
curent continuu sau alternativ, cu tensiunea până la 500V, cu respectarea atât a prevederilor normativului I7 în ceea ce priveşte
proiectarea şi executarea cât şi prescripţiile din "Regulamentul de exploatare tehnică a instalaţiilor electrice din întreprinderile
industriale şi similare". PE 930.
3.10.1.2. Personalul care deserveşte instalaţiile de ridicat şi transportat este obligat să respecte prevederile normelor indicate la
pct. 3.10.1.1.
3.10.1.3. Personalul care deserveşte aceste echipamente acţionate electric trebuie să cunoască instrucţiunile tehnice, construcţia
şi schema electrică, principiul de funcţionare, precum şi normele de uzură pentru elementele electrice şi mecanice.
3.10.2 EXPLOATARE
3.10.2.1. Verificarea echipamentului electric al instalaţiilor de ridicat şi transportat trebuie să se facă la locul unde acestea sunt
montate şi numai în lipsa tensiunii.
3.10.2.2. În timpul funcţionării instalaţiilor de ridicat şi transportat este interzis a se executa orice fel de lucrare de consolidare,
ungere, reglare, revizie a cablurilor, curăţarea colectoarelor şi inelelor motoarelor electrice etc.
3.10.2.2. În condiţii normale de funcţionare pentru instalaţiile de ridicat şi transportat se recomandă următoarele controale şi
reparaţii:
- controlul preventiv - cel puţin o dată la 10 zile;
- reparaţia curentă (RC) - cel puţin o dată pe an;
- reparaţia capitală (RK) - cel puţin o dată la 2-3 ani.
3.10.2.4. Este strict interzisă repunerea sub tensiune după reparaţie a conductoarelor principale ale cabinei maşinii de ridicat sau
ale ascensorului în vederea verificării şi reglării mecanismelor şi utilajului electric, fără permisiunea persoanei responsabile cu
reparaţia.
3.10.2.5. Darea în exploatare a podului rulant sau a ascensorului după reparaţie se face numai de persoana responsabilă cu
această operaţie, care garantează şi funcţionarea fără pericol a acestora.
3.10.2.6. În încăperea motoarelor electrice, a scripeţilor superiori, precum şi pe acoperişul cabinei ascensorului, trebuie să fie
instalată cel puţin câte o priză pentru lampa portativă cu tensiune de 24V.
3.10.2.7. Carcasele motoarelor electrice, tablourile electrice, transformatoarele electrice, întreruptoarele etc. trebuie să fie legate în
mod sigur la conductorul de protecţie PE. De asemenea carcasele echipamentelor electrice plasate în cabină şi pe cabină se
leagă la conductorul de protecţie PE cu ajutorul unui conductor flexibil special.
3.10.2.8. Înainte de controlul ascensorului, persoana care efectuează această operaţie trebuie să se convingă de lipsa oamenilor
din galeria ascensorului şi numai după aceea va atârna pe toate uşile de acces la cabina de la toate nivelurile, placarde cu
inscripţia: "Ascensorul nu funcţionează, este în reparaţie!"
3.10.2.9. Controlul instalaţiei electrice se va face numai în lipsa tensiunii. Mânerul întreruptorului general deconectat se va bloca în
această poziţie, iar pe mâner se va atârna o placardă cu inscripţia: "ATENŢIE ! PERICOL DE MOARTE ! SE LUCREAZĂ !"
3.10.2.10. Este interzisa prezenţa persoanelor în cabina ascensorului în timpul verificării frânelor, a limitatorului de viteză şi a
limitatorului de fine de cursă.
3.10.3.1. La verificarea din punct de vedere tehnic a ascensoarelor la instalaţia electrică se va verifica:
- starea motoarelor electrice, a aparatajului electric, a conductoarelor electrice;
- rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice în lipsa tensiunii electrice de alimentare;
- existenţa şi starea conductoarelor de legare la conductorul de protecţie (rezistenţa prizei de pământ nu trebuie să depăşească 4
ohmi şi se verifică cel puţin o dată pe an);
- limitatoarele de fine de cursă, contactele uşilor de acces în ascensor şi ale cabinei, contactele frânelor, contactele de la
limitatoarele de viteză, dispozitivele de întindere, blocajele mecanice şi electrice.
3.10.3.2. Reparaţia instalaţiei electrice a ascensorului trebuie să se facă obligatoriu de cel puţin 2 persoane.
3.10.4. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT
3.10.4.1. Montarea, exploatarea şi verificarea instalaţiilor de ridicat şi transportat se face în conformitate cu prescripţiile ISCIR.
3.10.4.2. Se interzice utilizarea instalaţiilor de ridicat şi transportat fără aviz şi verificare ISCIR.
3.10.4.3. Executarea intervenţiilor la instalaţiile de ridicat şi transportat (depanări, reparaţii, modificări, racordări etc.) trebuie să se
facă numai de către personal calificat, instruit şi autorizat în acest scop, conform prescripţiilor ISCIR.
3.10.4.4. Instalaţiile de ridicat şi transportat care nu fac obiectul prevederilor ISCIR se vor monta, exploata şi verifica după
prescripţiile elaborate de persoane fizice sau juridice autorizate de ISCIR.
3.11. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN ZONE CU PERICOL DE EXPLOZIE
3.11.1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la instalaţiile electrice din zonele cu pericol de explozie ce respectă prevederile
normativului I7 în ceea ce priveşte proiectarea şi executarea.
3.11.1.2. Clasificarea zonelor cu pericol de explozie este conform normativului I7.
3.11.1.3. În instalaţiile electrice din zonele cu pericol de explozie se vor lua pe lângă măsurile de protecţie prevăzute în capitolul 4
al normativului I7 şi măsurile de protecţie împotriva trăsnetului din normativul I20 precum şi măsuri specifice de protecţie împotriva
electricităţii statice conform secţiunii C din normativul I7.
3.11.1.4. Pentru limitarea propagării focului de-a lungul circuitelor electrice se vor respecta prevederile din normativul PE 107 şi SR
CEI 60.332.
3.11.2. EXPLOATARE
3.11.2.1. În zonele cu pericol de explozie nu trebuie să apară scântei şi arcuri electrice, condiţie ce trebuie realizată prin
proiectarea şi executarea instalaţiei electrice din aceste zone.
3.11.2.2. În zonele cu pericol de explozie este obligatoriu a se lua măsuri împotriva acumulării electricităţii statice. Aceste măsuri
trebuie corelate cu cele împotriva descărcărilor atmosferice şi a şocurilor electrice.
3.11.2.3. Substanţele care au o rezistivitate mai mare de 105 Ω sunt considerate periculoase din punct de vedere al producerii
electricităţii statice.
3.11.2.4. În zonele cu pericol de explozie este obligatoriu să se ia o serie de măsuri care să evite acumularea electricităţii statice
pe diferite materiale, utilaje sau elemente de construcţie. Potenţiale electrostatice periculoase apar îndeosebi:
- la transportul lichidelor pe conducte cu viteze mai mari de 0,7 m/s;
- la executarea operaţiilor de umplere şi golire a unor aliaje sau rezervoare, mai ales când acestea se face prin cădere liberă;
- la ieşirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate şi mai ales atunci când fazele conţin şi lichid fin pulverizat (la operaţiile
de vopsire prin spriţuire);
- la transportul substanţelor sub formă de pulbere într-un flux de aer sau gaz;
- la procesele de măcinare, cernere, filtrare a aerului sau gazelor, impurificare cu praf sau la desprăfuire;
- la amestecarea substanţelor în amestecator;
- la prelucrarea substanţelor pe valţuri, calandre;
- la cauciucarea pânzeturilor;
- la funcţionarea transmisiunilor prin curele, a transportatoarelor cu benzi de cauciuc sau conductor etc.
3.11.2.5. În zonele cu pericol de explozie se pot produce descărcări între părţi ale unor instalaţii sau construcţii cu potenţiale
diferite ce au urmare accidente grave sau distrugeri de bunuri.
3.11.2.6. Măsurile principale pentru a evita acumulările de sarcini electrostatice sunt:
- legarea la conductorul de protecţie PE a utilajelor, conductoarelor, rezervoarelor etc. în care se manifestă sau poate să se
acumuleze electricitatea statică;
- umezirea suprafeţelor supuse electrizării;
- umezirea generală a încăperii peste 75% u.r.;
- adoptarea unor pardoseli cu conductibilitate electrică mărită;
- luarea unor măsuri specifice fiecărui proces tehnologic în parte.
3.11.2.7. Rezistenţa prizei de pământ, folosită numai pentru descărcarea electricităţii statice, trebuie să fie de maximum 100 Ω.
3.11.3.1. Verificarea instalaţiilor electrice din zonele cu pericol de explozie în afară de prevederile de ordin general va respecta şi
prevederile din prezentul capitol.
3.11.3.2. La verificare se va utiliza în mod obligatoriu proiectul părţii tehnologice cu marcarea zonelor cu pericol de explozie şi
clasa de temperatură.
3.11.3.3. Pentru a urmări dacă instalaţiile electrice au fost executate corect (conform normativelor în vigoare) şi dacă sunt într-o
stare de utilizare normală ele se verifică:
- la punerea în funcţiune;
- ori de câte ori se fac modificări importante;
- în mod periodic.
3.11.3.4. Verificarea la punerea în funcţiune cuprinde o verificare preliminară, care se execută pe tot timpul executării lucrărilor de
instalaţii electrice şi o verificare definitivă.
3.11.3.5. Verificarea ori de câte ori se face o modificare importantă în instalaţie se face la fel ca şi verificarea definitivă, dar numai
asupra părţii care s-a modificat.
3.11.3.6. Verificarea periodică are drept scop să controleze starea în care se găsesc instalaţiile electrice la momentul dat.
3.11.3.7. Verificările periodice se fac la intervale regulate, care depind de acţiunea mediului asupra instalaţiilor electrice, dar nu
mai rar de
6-12 luni.
3.11.3.8. În cadrul verificărilor periodice se urmăreşte:
- etanşeitatea instalaţiei;
- corectitudinea legării la conductorul de protecţie PE a părţilor metalice care în mod accidental pot ajunge sub tensiune;
- starea conexiunilor electrice în cutiile de legături;
- păstrarea caracteristicilor de securitate a echipamentelor antiexplozive.
3.11.3.9. Repararea, ca şi modificarea echipamentelor electrice antiexplozive se execută numai de către muncitori atestaţi şi care
de regulă sunt trimişi de fabricile constructoare de echipament antiexploziv.
3.11.3.10. Rezistenţa de izolaţie a pardoselilor, se va măsura în toate cazurile în care se impune că pardoseala să fie izolantă. Se
va măsura rezistenţa electrică a pardoselii în cel puţin trei locuri, punctele de măsurare fiind la o distanţă de aproximativ 1 m de
elementul conducător accesibil în încăpere.
Măsurarea rezistenţei de izolaţie a pardoselii se va efectua în curent continuu la tensiunea de 500 V (dacă tensiunea nominală a
instalaţiei este mai mare de 500 V). Rezistenţa de izolaţie măsurată între electrod şi pardoseală trebuie să fie cel puţin 50000 Ω
pentru tensiunea de măsurare de 500V şi cel puţin 100000 Ω pentru tensiune mai mare de 1000 V.
3.11.4. MĂSURĂRI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN ZONE CU

PERICOL DE EXPLOZIE
3.11.4.1. Încăperile de lucru vor fi prevăzute după caz cu mijloace de ventilare naturală sau mecanică, astfel încât să se asigure
alimentarea sau reducerea până la limitele admise a substanţelor sau amestecurilor explozive.
3.11.4.2. Se va verifica dacă valoarea debitului de aer pentru ventilarea încăperilor unde se exploatează instalaţii electrice ţine
seama de degajarea simultană a mai multor noxe sub formă de gaze, vapori sau pulberi cu pericol de incendiu sau explozive. În
acest caz debitul de aer pentru ventilare va fi dat de suma valorilor debitelor de aer necesare diluării fiecărei noxe în parte.
3.11.4.3. În cazul în care în încăperile cu instalaţii electrice apar degajări bruşte şi neprevăzute de substanţe inflamabile sau
explozive, atunci ele vor fi dotate suplimentar cu instalaţii de ventilare de avarie, numai pentru evacuare, independente de
instalaţiile de ventilare normale pentru diluţia noxelor.
3.11.4.4. Este interzisă folosirea instalaţiilor de ventilare comune mai multor încăperi în cazul în acestea există surse de pulberi
sau substanţe sub formă de gaze, care prin amestec pot da naştere la combinaţii inflamabile, explozive sau toxice.
3.11.4.5. În cazul când în încăperile cu instalaţii electrice se constată degajări de vapori sau existenţa unor pulberi care pot forma
cu aerul amestecuri inflamabile sau explozive, se vor monta urgent instalaţii de ventilare echipate cu echipamente în construcţie
antiexplozivă şi totodată se vor prevede dispozitive pentru împiedicarea transmiterii flăcărilor.
3.11.4.6. Instalaţiile respective trebuie să fie dotate cu aparate portabile sau, după caz, cu instalaţii automate fixe de detecţie şi
semnalizare a concentraţiilor de gaze sau pulberi toxice, inflamabile sau explozive.
3.11.4.7. În vederea exploatării în condiţii de securitate a aparatelor de detecţia gazelor sau pulberilor toxice, inflamabile sau
explozive, persoanele juridice sau fizice sunt obligate să organizeze verificarea periodică a acestora, conform prevederilor
normelor specifice.
3.12. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE SUDARE ELECTRICĂ
3.12.1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la agregatele de sudare, fixe sau mobile, de curent continuu şi alternativ.
3.12.1.2. Spaţiile în care se execută în mod continuu sudarea electrică trebuie să fie bine ventilate. Se interzice prezenţa
substanţelor uşor inflamabile în încăperile în care se sudează.
3.12.2. EXPLOATARE
3.12.2.1. Agregatele de sudare trebuie să se instaleze cât mai aproape de punctul de lucru, să fie bine protejate contra
deteriorărilor şi murdăririi.
3.12.2.2. Agregatul de sudare cu un singur punct de lucru trebuie să fie protejat cu siguranţe fuzibile pe partea reţelei de
alimentare. Agregatele cu mai multe puncte de lucru trebuie să posede în afară de protecţia maximală de curent în circuitul general
de sudare şi siguranţe pe fiecare circuit spre locul de sudare.
3.12.2.3. Transformatoarele monofazate de sudare trebuie să fie distribuite uniform între diferitele faze ale reţelei infazate.
3.12.2.4. Agregatele de sudare cu arc pot fi legate direct la reţelele electrice de distribuţie cu tensiunea de maximum 500 V.
3.12.2.5. Înainte de conectarea agregatului de sudare trebuie să se facă controlul exterior al întregii instalaţii, pentru a verifica dacă
acesta este în bună stare de funcţionare.
3.12.2.6. Nu se admite reglarea curentului unui agregat de curent alternativ cu ajutorul unei bobine de şoc în timpul lucrului, când
circuitul secundar este închis.
3.12.2.7. Curăţarea agregatelor de sudare şi a aparatelor de pornire se face zilnic după terminarea lucrului. Reparaţia curentă a
echipamentului de sudare trebuie să se facă cel puţin o dată la şase luni, iar cea capitală cel puţin o dată pe an.
3.12.3.1. Tensiunea în gol a agregatelor de sudare trebuie să fie în jur de 60-75 V, iar tensiunea de ardere a arcului electric trebuie
să aibă valori de 20-40 V.
3.12.3.2. Rezistenţa de izolaţie a pieselor conductoare de curent din circuitul de sudare trebuie să fie de cel puţin 0,5 MΩ. Izolaţia
trebuie să se verifice cel puţin o dată la 3 luni, iar în cazul sudării automate sub strat de flux, o dată pe lună.
3.12.3.3. La sudarea electrică prin puncte, măsurarea curentului şi a puterii absorbite de agregat, precum şi a rezistenţei ohmice a
circuitului secundar al agregatului de sudare trebuie să se facă cel puţin o dată pe lună. În cazul creşterii rezistenţei circuitului
secundar cu mai mult de 25 din rezistenţa iniţială, trebuie luate măsuri pentru aducerea la valoarea rezistenţei iniţiale.
3.12.3.4. Tensiunea aplicată la electrozi sau la dispozitivele de contact ale maşinilor pentru sudarea prin puncte, nu trebuie să
depăşească tensiunea stabilită de către întreprinderea constructoare.
3.12.3.5. Temperatura diferitelor piese ale agregatelor de sudare nu trebuie să depăşească 75° C (excepţie făcând piesele
portelectrozi). La constatarea unei depăşiri a acestei temperaturi, agregatul trebuie să fie oprit.
3.12.4. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE SUDARE ELECTRICĂ
3.12.4.1. Sudarea cu arc electric (manuale sau automată) în interiorul rezervoarelor, cazanelor şi în alte construcţii metalice
închise este permisă cu condiţia ca instalaţia de sudare să fie înzestrată cu un dispozitiv, special care să deconeteze circuitul de
sudare la întreruperea arcului cu o temporizare de maximum 0,5 secunde.
3.12.4.2. Transformatoarele, generatoarele, sursele statice şi toate instrumentele şi aparatele auxiliare care se instalează în aer
liber trebuie să fie în execuţie închisă sau să fie izolate contra umezelii şi instalate în şoproane din material ignifug care să le
protejeze contra ploii sau zăpezii.
3.12.4.3. Pentru aducerea curentului la electrod trebuie să se folosească conducte flexibile izolate în furtun de protecţie.
3.12.4.4. Este interzisă folosirea drept conductor de întoarcere a reţelei de legare la conductorul de protecţie PE, a conductelor de
gaz şi de apă a construcţiilor metalice ale clădirii, a utilajelor tehnologice. Drept conductoare de întoarcere (de legătură între piesa
de sudat şi sursa de sudare) se admit barele de oţel de orice profil, de secţiune suficientă, stelajele şi însăşi construcţia care se
sudează.
3.12.4.5. Toate manetele, mânerele pe care trebuie să le atingă sudorul în timpul sudării, trebuie să fie executate din material
izolant sau să fie izolate perfect faţă de corpul dispozitivului de sudare.
3.13. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE LEGARE LA PĂMÂNT
3.13.1.1. Exploatarea instalaţiilor de legare la pământ se va face conform "Instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor
de legare la pământ" (RE-I23/88).
3.13.1.2. Terminologia utilizată pentru instalaţiile de legare la pământ este în conformitate cu STAS 8275/87, STAS 12604/87,
STAS 12604/4-87, STAS 12604/5-90 şi cea din SR CEI 60.050(826):95.
3.13.1.3. Defectele care pot avea loc în instalaţiile electrice pot face ca elementele metalice care în mod normal nu sunt sub
tensiune (carcase, construcţii metalice, suporţi, stâlpi, uşi metalice etc.) să primească tensiune prin elementul defect; în astfel de
situaţii, tensiunile de atingere sau tensiunile de pas trebuie să aibă valori sub limitele maxime admise pentru evitarea pericolelor de
accidentare a personalului de deservire.
3.13.1.4. Valorile limită de periculozitate pentru curentul şi tensiunea electrică asupra corpului uman sunt condiţionate de: tipul
instalaţiei electrice (de joasă sau înaltă tensiune), modul de tratare a neutrului reţelei, protecţia instalaţiei (timpul de deconectare),
amplasamentul instalaţiei (suprateran sau subteran), tipul de utilaj (fix sau portabil), zona de amplasare (cu circulaţie aglomerată
sau redusă) din care rezultă alegerea soluţiei practice de realizare a instalaţiei de legare la pământ.
3.13.1.5. Valorile curenţilor admişi prin corpul omului şi ale tensiunilor de atingere şi de pas sunt cele din STAS 2612/87.
3.13.1.6. Elementele principale ale instalaţiei de legare la pământ sunt:
- priza de pământ formată din electrozi şi conductoare de legătură între acestea;
- conductoarele principale de legare la pământ;
- conductoarele de ramificaţie;
- conductoarele de legătură între conductoarele principale şi priza de pământ.
3.13.2. RECEPŢIA ŞI DAREA ÎN EXPLOATARE
3.12.2.1. În vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, executantul trebuie să întocmească şi să
predea unităţii de exploatare documentaţia tehnică respectivă, procesul verbal de lucrări ascunse pentru elementele îngropate şi
pentru continuitatea electrică a armăturilor din construcţiile de beton armat, buletinele de verificări şi procesul verbal de recepţie.
3.13.2.2. La recepţie şi la darea în exploatare a instalaţiei de legare la pământ se efectuează:
- verificarea existenţei unei legături eficiente între elementele legate la pământ şi conductorul principal de legare la pământ;
- verificarea existenţei unei legături eficiente între prizele de pământ şi conductoarele principale de legare la pământ;
- verificarea stării conductoarelor de legare la pământ, precum şi a legăturilor dintre conductoare şi celelalte elemente ale
instalaţiilor de legare la pământ;
- verificarea prin sondaj a elementelor prizelor de pământ (electrozi, îmbinări etc.) situate în pământ; verificarea se face prin
dezgropare, numărul de elemente dezgropate fiind stabil prin normativele în vigoare (PE 116);
- măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiilor de legare la pământ;
- măsurarea rezistivităţii solului, pentru verificarea la stabilitate termică a prizei;
- determinarea prin măsurători a valorilor tensiunilor de atingere şi de pas şi compararea acestor tensiuni cu valori maxime
admisibile prevăzute în STAS 2612/87.
3.13.3.1. Principalele verificări ale instalaţiilor de legare la pământ în timpul exploatării sunt:
- verificări periodice şi ocazionale, conform normativului PE 116;
- verificarea legăturilor dintre conductoarele de legare la pământ şi prizele de pământ naturale;
- verificarea periodică a rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ conform normativului PE 116;
- verificarea prin sondaj a gradului de corodare al electrozilor prin dezgroparea unor părţi ale acestora, de preferinţă în zonele de
îmbinare; în cazul în care se constată o reducere a grosimii electrozilor plaţi, respectiv a diametrului electrozilor rotunzi cu mai mult
de 1/3 din valoarea iniţială, se înlocuiesc toţi electrozii prizei de pământ;
- verificarea stării conductoarelor de legare la pământ;
- verificarea legăturii dintre priză de pământ şi elementele care trebuie legate la pământ;
- verificarea pieselor de legătură şi a legăturilor aparente de îmbinare între elementele instalaţiei de legare la pământ.
3.13.3.2. Verificările instalaţiei de legare la pământ se vor efectua numai de electricieni autorizaţi.
3.13.3.3. Fiecare instalaţie de legare la pământ din întreprinderile industriale trebuie să aibă o fişă tehnică care să cuprindă:
- proiectul de execuţie şi de amplasare a instalaţiei de legare la pământ;
- parametrii tehnici principali ai instalaţiei de legare la pământ, rezistivitatea solului, rezistenţele de dispersie, coeficienţii şi
tensiunile de atingere şi de pas, coeficienţii de amplasament etc.;
- buletinele verificărilor prizei de pământ;
- caracterul reparaţiilor prizelor, modificările efectuate şi lucrările executate cu ocazia reparaţiilor.
3.13.3.4. Principalele încercări şi verificări periodice, condiţiile de execuţie a probelor, valorile de control şi momentul efectuării PIF,
RT, RC, RK se efectuează conform normativului PE 116 şi constă în următoarele:
- măsurarea rezistenţei de dispersie;
- verificarea gradului de corodare;
- verificarea continuităţii legăturilor de ramificaţie;
- măsurarea rezistivităţii solului;
- măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas;
- verificarea transmiterii tensiunilor periculoase prin obiecte metalice lungi;
- măsurarea rezistenţei de dispersie rezultantă a conductorului de protecţie PE împreună cu prizele de pământ legate la acesta;
- verificarea izolaţiei între conductorul neutru şi confecţiile metalie de joasă tensiune legate la priza de înaltă tensiune a punctului
de transformare (proba se execută numai la posturi de înaltă tensiune/joasă tensiune, la care priza de joasă tensiune este
separată de priza de înaltă tensiune a postului la care se leagă confecţiile metalice ale punctului de transformare).
- verificarea integrităţii şi continuităţii conductorului de protecţie PE;
- verificarea circuitului în care a apărut un defect de izolaţie.
3.14. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DIN SPAŢII SPECIALE
3.14.1. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE CONDENSATOARE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE
3.14.1.1. Bateriile de condensatoare sunt utilizate pentru compensarea circulaţiei de putere reactivă şi se exploatează cu
respectarea atât a instrucţiunilor fabricii constructoare, cât şi a prescripţiilor Companiei Naţionale de Electricitate SA - CONEL.
3.14.1.2. Compensarea puterii reactive se face în conformitate cu prevederile "Instrucţiunilor pentru compensarea puterii reactive
în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari" (PE 120/94).
3.14.1.3. Lucrările de revizii şi reparaţii la bateriile de condensatoare se execută în conformitate cu NSPM 65/1997.
3.14.1.4. Verificarea în exploatare a bateriilor de condensatoare, încercările şi măsurătorile, condiţiile de execuţie a probelor,
valorile de control şi momentul efectuării (PIF, RT, RC, RK), trebuie să se efectueze conform Normativului PE 116/94.
3.14.1.5. În cazul deconectării automate a instalaţiei de condensatoare sau arderii siguranţelor fuzibile, conectarea
condensatoarelor este permisă numai după eliminarea cauzelor ce au provocat arderea fuzibilelor sau deconectarea aparatelor de
protecţie. În asemenea situaţii verificarea stării condensatoarelor este obligatorie.
3.14.1.6. Înlocuirea fuzibilelor arse cu altele calibrate trebuie să se execute numai când condensatoarele nu sunt sub tensiune şi
când sunt complet descărcate.
3.14.1.7. Luarea de probe de ulei din cuvele condensatoarele în timpul exploatării este interzisă.
3.14.1.8. La exploatarea bateriilor de condensatoare care conţin uleiuri clorurate cu toxicitate ridicată, se impune luarea
următoarelor măsuri pentru împiedicarea poluării zonei:
- amenajarea terenului incintei pentru prevenirea împrăştierii impregnatului pe sol în cazul scurgerii din cuve;
- condensatoarele defecte trebuie inventariate, colectate, ambalate în saci de polietilenă şi depozitate în spaţii polietilenă şi
depozitate în spaţii împrejmuite şi marcate cu inscripţia: "Accesul interzis. Pericol de contaminare.';
- efectuarea unui control riguros, asupra condensatoarelor defecte, înlocuindu-se ambalajul deteriorat dacă este cazul;
- exploatarea condensatoarelor care conţin clordifenil se va desfăşura cu respectarea instrucţiunilor 3. RE - I 127 - 83 "Instrucţiuni
de exploatare, verificare şi întreţinere a bateriilor de condensatoare de J.T. din posturile de transformatoare.";
- este interzisă îngroparea condensatoarelor defecte sau depozitarea lor în alte condiţii decât cele indicate în prescripţiile sus
menţionate.
3.14.2. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE ŞANTIER
3.14.2.1. Exploatarea instalaţiilor electrice de şantier se referă la instalaţiile temporare destinate;
- construirii de clădiri noi;
- lucrărilor de reparare, modificare, extindere sau demolare a clădirilor existente;
- lucrărilor publice;
- lucrărilor de terasamente;
- lucrărilor similare.
3.14.2.2. Este obligatorie alimentarea instalaţiilor mobile de pe şantiere de la un ansamblu format din tabloul general de comandă,
prevăzut cu un întreruptor general, şi dispozitivele de protecţie principale ce constituie instalaţiile fixe ale şantierelor.
3.14.2.3. Se va verifica periodic funcţionarea dispozitivului de control al izolaţiei care semnalizează punerea la pământ în cazul
folosirii schemei IT de alimentare cu energie electrică.
3.14.2.4. Exploatarea instalaţiilor electrice de şantier, în general, este asemănătoare cu exploatarea instalaţiilor electrice definitive,
deoarece se recomandă ca la alimentarea cu energie electrică a şantierului să se ţină cont de soluţia stabilită pentru construcţia
definitivă.
3.14.2.5. Este interzisă utilizarea conductoarelor neizolate în incinta şantierului.
3.14.2.6. Este interzisă utilizarea pe şantier a echipamentelor şi aparatelor electrice cu un grad de protecţie mai mic decât IP 44.
3.14.2.7. Se va verifica legarea tuturor carcaselor metalice ale echipamentelor electrice la reţeaua generală de protecţie (numai
dacă reţelele de alimentare ale şantierului nu sunt reţele izolate faţă de pământ).
3.14.2.8. Legarea la pământ a echipamentelor electrice supuse la deplasări frecvente sau vibraţii trebuie să se facă numai cu
conductoare flexibile.
3.14.2.9. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie de maximum 4 ohmi.
3.14.2.10. Uneltele electrice portabile utilizate în medii umede trebuie să se alimenteze la o tensiune redusă de protecţie de cel
mult 24 V sau să se alimenteze cu ajutorul unui transformator de separaţie.
3.14.2.11. Echipamentele şi aparatele electrice trebuie să fie alimentare de la prize protejate prin dispozitive cu un curent
diferenţial nominal de cel mult 30mA, alimentate la o tensiune de protecţie foarte joasă sau protejate prin separare electrică a
circuitelor, fiecare priză de curent fiind alimentată printr-un transformator de separaţie.
3.14.3. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANŢĂ
3.14.3.1. La căderea alimentării de bază, trebuie să se asigure trecerea automată pe alimentarea de rezervă, într-un interval de
timp, funcţie de tipul iluminatului de siguranţă. Astfel:
- pentru tipul 1 intervalul de timp trebuie să fie mai mic de 0,15 s.;
- pentru tipul 2 intervalul de timp trebuie să fie mai mic de 0,5 s.;
- pentru tipul 3 intervalul de timp trebuie să fie mai mic de 15 s.;
- pentru tipul 4 intervalul de timp trebuie să fie mai mare de 15 s.
3.14.3.2. Alimentarea de rezervă, în funcţie de tipul iluminatului de siguranţă trebuie realizată cu următoarele surse de intervenţie:
- grup electrogen;
- baterie de acumulatoare;
- reţeaua furnizorului de energie electrică dintr-un punct de racordare şi pe o cale de alimentare diferită de cele ale iluminatului
normal;
- transformator sau branşament, diferite de cele care alimentează iluminatul normal.
3.14.3.3. Grupurile electrogene se exploatează cu respectarea atât a instrucţiunilor fabricii constructoare cât şi a recomandărilor
specificate în articolele următoare din prezentul Normativ.
3.14.3.4. Grupurile electrogene trebuie să fie verificate lunar timp de 15-20 min. (pentru ca grupul să ajungă la temperatura de
funcţionare).
3.14.3.5. Înainte de pornirea grupurilor electrogene se va verifica:
- nivelul uleiului de ungere;
- nivelul apei de răcire;
- nivelul carburantului;
- nivelul acidului din acumulator (se va completa cu apă distilată dacă este cazul).
3.14.3.6. După pornirea grupurilor electrogene în gol se va verifica:
- presiunea uleiului;
- temperatura de răcire;
- parametrii electrici (tensiune, frecvenţă).
3.14.3.7. Se simulează căderea alimentării de bază şi se verifică timpul de comutare pe alimentarea din grupul electrogen a
consumatorilor electrici.
3.14.3.8. După pornirea grupului electrogen se vor verifica, în continuare, parametrii de funcţionare:
- presiunea uleiului;
- temperatura apei de răcire;
- valoarea tensiunii furnizate de grup;
- frecvenţa curentului;
- încărcarea grupului electrogen;
- turaţia motorului.
3.14.3.9. Dacă în timpul exploatării grupului electrogen apar următoarele semnalizări de avarii, se va trece la remedierea lor:
- presiunea uleiului prea scăzută;
- temperatura apei de răcire prea mare;
- agentul de răcire este în cantitate mică (scurgeri în sistemul de răcire);
- carburant în cantitatea mică (nivelul carburantului din rezervor prea scăzut);
- supraturarea motorului (regulatorul de turaţie defect);
- tensiune instabilă (regulatorul de tensiune defect);
- zgomote la generatorul electric (rulmenţi defecţi);
- supraîncălzire (suprasarcină sau ventilare defectuoasă);
- încărcarea acumulatorului defectuoasă (grupul de încărcare al acumulatorului defect).
3.14.3.10. Se va verifica în permanenţă indicaţia contorului pentru înregistrarea timpului de lucru (pentru a stabili perioada de
întreţinere).
3.14.3.11. În timp de iarnă se va îndepărta zăpada de pe ferestrele de ventilaţie a grupului electrogen şi dacă este cazul se va
adăuga antigel în apa de răcire.
[top]
4. MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII
4.1. GENERALITĂŢI
4.1.1. La exploatarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune se vor aplica atât prescripţiile din "Normele specifice de protecţia
muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)" cât şi "Normele generale de protecţie a muncii" elaborate
de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii.
4.1.2. Toate instalaţiile electrice trebuie să fie astfel construite, montate, exploatate şi reparate, încât să se prevină accidentele.
4.1.3. Instalaţiile electrice temporare sau cele în faza de experimentare trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii din punct de
vedere al protecţiei împotriva accidentelor, ca şi instalaţiile definitive.
4.1.4. Instalaţiile electrice care din diferite motive (uzura, deranjamente etc.) nu se încadrează în prevederile tehnice în vigoare
trebuie readuse la parametrii nominali de funcţionare cu ocazia lucrărilor de reparaţii, iar până la remediere se vor lua măsurile
necesare pentru evidenţierea şi avertizarea lor.
4.1.5. Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea normelor de protecţia muncii este obligatorie pentru întregul personal angrenat în
activitatea de exploatare, reparaţii, construcţii-montaj, conform atribuţiilor ce îi revin.
4.1.6. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice trebuie să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic, să
posede calificarea profesională necesară, să cunoască şi să respecte normele de protecţia muncii şi să cunoască procedeele de
scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor.
4.1.7. Instructajul personalului privind protecţia muncii se efectuează în conformitate cu prevederile normelor republicane de
protecţia muncii şi a reglementărilor departamentale.
4.1.8. Fişa de instructaj trebuie semnată de către persoana căreia i s-a făcut instructajul şi de către persoana care a efectuat
instructajul, confirmând prin aceasta că materialul predat la instructaj a fost însuşit.
4.1.9. Personalul de exploatare şi reparaţii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice în exploatare trebuie să fie
autorizat. Autorizarea se va face în conformitate cu normativul "Regulamentul pentru autorizarea electricienilor din punct de vedere
al normelor de protecţia muncii".
4.1.10. Lucrările în instalaţiile electrice în exploatare se execută în baza următoarelor aprobări necesare:
- autorizaţie de lucru (AL);
- instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITI-P);
- atribuţii de serviciu (AS);
- dispoziţii verbale (DV);
- procese verbale (PV).
4.1.11. Din punct de vedere al măsurilor de evitare a accidentelor de natură electrică, lucrările care se pot executa în instalaţiile
electrice în exploatare se împart în:
- lucrări cu scoatere de sub tensiune;
- lucrări fără scoatere de sub tensiune.
4.1.12. Lucrările fără scoatere de sub tensiune pot fi:
- lucrări ce se execută la distanţa faţă de părţile aflate sub tensiune;
- lucrări ce se execută în apropierea părţilor aflate sub tensiune;
- lucrări ce se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune.
4.2. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA UTILIZAREA MIJLOACELOR DE PROTECŢIE A SCULELOR ŞI

DISPOZITIVELOR SPECIFICE LUCRĂRILOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE
4.2.1. Pentru executarea de lucrări sau manevre în instalaţiile electrice este permisă dotarea numai cu mijloace de protecţie, scule,
dispozitive şi utilaje specifice care sunt omologate.
4.2.2. Mijloacele de protecţie, sculele, dispozitivele şi utilajele specifice vor fi verificate vizual la începutul activităţii zilnice sau
înainte de folosire, după caz. Este interzisă utilizarea celor defecte sau al căror termen de încercare periodică este depăşit.
4.2.3. Cizmele electroizolante se folosesc întotdeauna împreună cu unul sau mai multe mijloace de protecţie electroizolante cu
excepţia cazului în care cizmele electroizolante se folosesc ca mijloc de protecţie împotriva tensiunii de pas.
4.2.4. De asemenea, mănuşile electroizolante şi covoarele electroizolante se folosesc întotdeauna asociate cu unul sau mai multe
mijloace de protecţie electroizolante.
4.2.5. Pentru protecţia împotriva efectelor acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice se vor folosi ochelari de protecţie,
căşti de protecţie, centuri de siguranţă.
4.2.6. La exploatarea instalaţiilor electrice sub tensiune se vor folosi următoarele scule, dispozitive şi utilaje:
- scule cu mânere electroizolante;
- scări electroizolante;
- etc.
4.3. MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII LA EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
4.3.1. Echipamentele electrice trebuie să fie proiectate, construite, montate, întreţinute şi exploatate în aşa fel încât să fie prevenite
şocurile electrice, incendiile, exploziile.
4.3.2. În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecţie împotriva descărcărilor electrice
datorate electricităţii statice.
4.3.3. În locurile cu praf sau umezeală, cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să se folosească numai utilaje, aparate şi
echipamente electrice de construcţie specială (etanşe la praf, umezeală, în construcţii antiexplozive etc.).
4.3.4. Echipamentele electrice în exploatare trebuie să fie protejate la suprasarcină şi scurtcircuit.
4.3.5. Siguranţele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite numai cu siguranţe originale şi calibrate, conform indicaţiilor proiectantului.
4.3.6. Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament electric să se
aducă modificări faţă de proiect. În cazurile speciale se pot efectua modificări numai cu acordul proiectantului.
4.3.7. Este interzisă expoatarea instalaţiilor electrice sau a echipamentelor improvizate.
4.3.8. Darea în exploatare a instalaţiilor electrice trebuie făcută numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de
securitate a muncii.
4.3.9. La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
- instrucţiuni de exploatare;
- instrucţiuni de protecţie împotriva şocurilor electrice;
- instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în cazul producerii şocurilor electrice;
- programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi ale mijloacelor de protecţie împotriva şocurilor electrice.
4.3.10. Pentru protecţia împotriva şocurilor electrice se vor folosi mijloacele tehnice conform STAS 12604-87.
4.3.11. În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiei electrice sau a echipamentelor electrice
trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
- părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
- părţile active aflate sub tensiune, la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanţă mai mică decât limita admisă la care se pot
apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.) indicată în documentaţia tehnică specifică;
- părţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanţă mai mare decât limita admisă, dar care, datorită lucrărilor
care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
4.3.12. Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante este obligatorie atât la lucrări în instalaţii scoase de sub tensiune, cât şi în
cazul lucrărilor efectuate fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor şi echipamentelor electrice.
4.3.13. Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să fie dotate în funcţie de lucrările şi
condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecţie:
- mijloace de protecţie electroizolante (prăjini electroizolante, scule cu mânere electroizolante, covoare şi platforme electroizolante,
mănuşi şi încălţăminte electroizolante etc.);
- indicatoare de tensiune;
- garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ;
- panouri, paravane etc., folosite pentru a delimita zona de lucru;
- plăci avertizoare (indicatoare de securitate).
4.3.14. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie făcută numai de personal calificat, autorizat şi instruit a lucra cu respectivele
echipamente.
4.3.15. Intervenţiile la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energia electrică sunt permise numai în baza
unei autorizaţii de lucru scrise sau în baza unor instrucţiuni tehnice interne sau a atribuţiilor de serviciu.
4.3.16. Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice fără întreruperea tensiunii pe timp de ploaie, furtună, viscol sau
dacă locul respectiv nu este bine iluminat, cu excepţia unor situaţii speciale, reglementate prin norme specifice de securitate a
muncii.
4.4. MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII LA UTILIZAREA SCULELOR ELECTRICE PORTABILE
4.4.1. Prevederile acestui capitol se referă la sculele electrice portabile utilizate la exploatarea instalaţiilor electrice (unelte electrice
de găurit, unelte electrice de polizat, unelte electrice de filetat, ciocane electrice de lipit etc.).
4.4.2. La exploatarea sculelor electrice portabile este obligatorie respectarea prevederilor din normativul "Norme specifice de
protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
4.4.3. Se interzice conectarea sculelor electrice portabile direct la tablourile de distribuţie. Ele se vor alimenta numai prin
intermediul prizelor monofazate şi trifazate iar acolo unde este impus prin normative se vor alimenta prin intermediul
transformatoarelor de separaţie.
4.4.4. Pentru prevenirea accidentelor la utilizarea sculelor electrice portabile se vor verifica:
- strângerea şuruburilor care fixează diferite piese componente;
- bunăstarea reductorului prin rotirea cu mâna a axului sculei (motorul electric fiind deconectat);
- starea conductoarelor electrice (integritatea izolaţiei etc.) şi a legăturii la conductorul de protecţie PE;
- existenţa apărătorilor de protecţie.
4.4.5. Se interzice persoanelor care folosesc scule electrice:
- să predea scula electrică, chiar şi pentru un scurt timp, altor persoane care nu sunt calificate corespunzător;
- să lucreze la o înălţime mai mare de 2,5 m faţă de podea pe scări mobile, neasigurate etc.
4.4.6. Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic trebuie să fie înzestrate cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei,
precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
4.4.7. Pentru prevenirea accidentelor uneltele electrice portabile trebuie să fie verificate periodic de către personalul de
specialitate.
4.4.8. De asemenea, toate uneltele electrice vor fi verificate cu atenţie la începutul schimbului, cele care nu corespund condiţiilor
normale de lucru vor fi înlocuite cu altele corespunzătoare.
[top]
5. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR

ELECTRICE
5.1. Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi echiparea şi dotarea cu mijloace şi echipamente
de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie pe toată durata de exploatare a instalaţiilor electrice inclusiv în timpul
operaţiilor de revizii, reparaţii, înlocuiri etc.
5.2. La exploatarea instalaţiilor electrice se vor respecta prevederile din următoarele normative:
- Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi termice (PE 009/93).
- Ordinul MI nr. 775/98 "Norme generale de prevenire a stingerii incendiilor".
- Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60/97, aprobată cu Legea nr. 212/97.
5.3. Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi precizate şi în instrucţiunile de exploatare.
5.4. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât proprietarilor şi administratorilor instalaţiilor în
funcţiune, cât şi unităţilor şi personalului care exploatează aceste instalaţii.
- Dispoziţiile generale de p.s.i. (DGPSI-001; 002).
[top]
ANEXA
REGLEMENTĂRI CONEXE INSTALAŢIILOR ELECTRICE
1. Legea nr. 10/1995 Legea Calităţii în Construcţii

2. HG 273/1994 Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
3. O.G. nr. 60/1997 Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiului
4. C 56/1985 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
5. NGPM/1996 Norme generale de protecţia muncii
6. I7/1998 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a.
şi 1500V c.c.
7. I18/1996 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii din
clădirile civile şi industriale
8. I20/2000 Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului
9. PE 009/1993 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor
10. PE 106/1996 Normativ tehnic de reparaţii la echipamentele şi instalaţiile energetice
11. PE 017/1983 Regulament privind documentaţia tehnică în exploatare
12. PE 114/1983 Regulament de exploatare tehnică a surselor de curent continuu
13. PE 116/1994 Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice
14. PE 118/1992 Regulament general de manevre în instalaţiile electrice
15. NSPM 65/1997 Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice
16. PE 126/1982 Regulament de exploatare tehnică a echipamentelor electrice din distribuţia primară
17. PE 127/1983 Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice aeriene
18. PE 128/1990 Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice în cablu
19. PE 130/1995 Regulament de exploatare tehnică a generatoarelor electrice
20. PE 131/1995 Regulament de exploatare tehnică a motoarelor electrice
21. PE 506/1983 Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de circuite secundare
22. PE 930/1989 Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor electrice din întreprinderile industriale
similare
23. RE-I23/1988 Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de legare la pământ
24. 3.RE-I 127/1983 Instrucţiuni de exploatare, verificare şi întreţinere a bateriilor de condensatoare de JT din
posturile de transformare
25. 3.1.RE-I15/1987 Instrucţiuni privind calibrarea, înlocuirea şi evidenţa siguranţelor fuzibile
26. 3.2.RE-I71/1988 Instrucţiune privind montarea, exploatarea şi încercarea mijloacelor de protecţie contra
supratensiunilor
27. STAS 234/1986 Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie
28. STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
30. STAS 2612/87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.
31. STAS 8275-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie.
32. STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
33. SR CEI 60 050(826): Vocabular electrotehnic internaţional. Cap. 826. Instalaţii electrice în construcţii.
95
34. SR CEI 60 364 Instalaţii electrice în construcţii
(standard pe părţi)
35. SR CEI 60 332 Încercări ale cablurilor electrice supuse la foc.
(standard pe părţi)
36. SR CEI 60 446-93 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice
37. SR CEI 600 38+A1:97 Tensiuni standardizate de CEI
38. SR CEI 60 196:98 Frecvenţe standardizate de CEI
39. SR EN 500 14:95 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive
40. SR EN 50 160:98 Caracteristicile tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
[top]

I7 2 2001

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I7 2 2001

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TEN...

NORMATIV PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNĂ LA

Indicativ I 7/2 - 2001

1. OBIECT. DOMENIUL DE APLICARE

- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

- izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie;

- protecţia împotriva zgomotului.

Fac excepţie articolele care au caracter de recomandare specificate ca atare în text.

1.7. În anexa sunt prezentate reglementările conexe exploatării instalaţiilor electrice.

2. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE

- să nu lucreze sub influenţa alcoolului;

- să cunoască utilajul şi aparatajul electric pe care îl deservesc;

- să cunoască pericolele legate de exploatarea instalaţiilor electrice;

- să poată acorda în mod practic primul ajutor victimei în caz de electrocutare;

- să poată folosi corespunzător mijloacele de stingere a incendiilor în instalaţiile electrice;

- să aibă calificarea tehnică corespunzătoare instalaţiei deservite;

- să cunoască normele de p.s.i. specifice.

2.2. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ

În acest sens este necesar să existe în principal:

- desenele echipamentului electric şi ale pieselor de schimb, jurnalele de cabluri;

- schemele de montaj şi de principiu;

- instrucţiunile tehnice interne de exploatare;

- instrucţiunile producătorilor de echipamente şi materiale pentru instalaţii electrice;

- avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare cât şi agrementele tehnice.

- registrul de evidenţă a indicaţiilor aparatelor de control şi măsurat;

- schemele operative ale instalaţiilor electrice şi instrucţiunile tehnice interne;

- tabelul cu datele de reglaj ale instalaţiilor electrice de automatizare;

- registrul de măsurători la bateria de condensatoare;

2.3. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNEA ŞI DAREA ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE

2.3.3. Perioada de punere în funcţiune şi de probe tehnologice serveşte pentru:

- efectuarea probelor de punere în funcţiune;

În acest sens se controlează:

- dacă executarea legăturilor corespunde cu tensiunea de alimentare;

- execuţia corectă a legăturilor la pământ.

După proba tehnologică se încheie procesul verbal de punere în funcţiune.

- să intruiască personalul de exploatare din punct de vedere tehnologic şi al protecţiei muncii;

- să pregătească evidenţele şi formele de înregistrare tehnică;

- să asigure realizarea tuturor măsurilor de protecţia muncii la categoria respectivă de instalaţii.

2.4. PRESCRIPŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA LUCRĂRILOR LA INSTALAŢIILE ELECTRICE

2.4.1. Principalele lucrări cuprinse în activitatea de exploatare a instalaţiilor electrice sunt:

- controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal;

3. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

3.1. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN DISTRIBUŢIA PRIMARĂ CU TENSIUNE SUB 1 kV

3.1.1.4. Echipamentele primare cu tensiunea sub 1kV sunt:

- baterii de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere;

- siguranţe fuzibile şi automate;

- mijloace de protecţie împotriva supratensiunilor;

- dispozitive de protecţie diferenţial-rezidual.

3.1.2. VERIFICĂRI ŞI ÎNCERCĂRI ÎN EXPLOATARE

3.1.2.3. Principalele verificări în exploatare pentru întreruptoare automate sunt:

- verificarea funcţionării întreruptoarelor;

- verificarea dispozitivelor de siguranţă împotriva extragerii accidentale sau alte blocaje;

- verificarea camerelor de stingere şi a contactelor;

- verificarea funcţionării declanşatoarelor de tensiune minimă (DTM);

- verificarea căderilor de tensiune pe contactele principale;

- măsurarea rezistenţei de izolaţie;

- încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită;

- reglarea şi verificarea declanşatoarelor indicate în proiect.

3.1.2.4. Principalele verificări în exploatare pentru contactoare sunt:

- verificarea funcţionării corecte a echipamentului mobil;

- verificarea integrităţii camerelor de stingere şi a contactelor;

- verificarea căderii de tensiune pe contacte;

- verificarea funcţionării la tensiune minimă de alimentare;