118

Partea a II-a
10. CONCEPEREA SCHEMEI ELECTRICE

10.1. Definirea conceptului de reţea electrică

Conceperea schemei electrice a unui consumator are la bază două aspecte de bază:
a- Asigurarea alimentării cu energie electrică corespunzător cerinţelor impuse de
categoriile de receptori;
b- Asigurarea protecţiei la şoc electric a utilizatorilor.
Definiţii: -Reţea electrică, conform DEX, este împletitură de fire de
sfoară, de sârmă lucrată cu ochiuri mari;
-Reţea electrică de distribuţie, conform DEX, este ansamblu de
conducte prin care se distribuie consumatorilor electricitate;
-Reţea electrică, conform DTFDE, este ansamblu de linii şi
instalaţii electrice conectate între ele care folosesc la
transmiterea energiei electrice de la producere la consum.
Conform acestor definiţii, reţeaua electrică este suportul fizic, material, pentru
sistemul electric generat de sursă, fiind expusă la sistemul de tensiuni şi solicitată de efectele
sistemelor de curenţi care o tranzitează.
Din acest motiv, pe parcursul acestei lucrări, se va face referire la sistemul electric la
care este expusă reţeaua electrică atunci când se analizează fenomene şi regimuri de
funcţionare.

Premize -Pe pământ, care este unic, există foarte multe sisteme electrice;
-Totalitatea persoanelor umane sunt, de regulă, într-un
permanent contact cu pământul;
-Persoanele umane pot fi accidental în contact cu părţi active ale
unui sistem electric;
-Persoanelor umane sunt în mod frecvent şi natural în contact cu
componente (carcase) ale unui sistem electric care în mod normal NU
sunt sub tensiune, dar care, în urma unui defect (accidental) pot
căpăta un potenţial în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem
electric.
Ca urmare, este firească întrebarea : în ce interdependenţă TREBUIE să se afle un sistem
electric cu pământul?
Din punct de vedere tehnic un punct al unei părţi active a unui sistem electric, care în
mod normal are un potenţial electric în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem electric,
poate fi în contact electric cu pământul.
De regulă, acest punct activ, care poate fi în contact electric cu pământul,este punctul
neutru al sursei de alimentare, în condiţiile în care acesta
este un punct care există în mod natural, respectiv când înfăşurările sursei electrice de
alimentare sunt conectate în stea.
Definirea tipului de Schemă de legare la pământ, din NP I7/2002, se face, pentru
scheme electrice de distribuţie ale unui consumator, care sunt alimentate de la surse electrice
care au, în mod natural, punct neutru.
Modul de legare la pământ a punctului neutru al unei surse a făcut obiectul a
numeroase cercetări, a căror scop a fost, în primul rând, de a stabili consecinţele asupra
regimurilor de funcţionare ale sistemului electric şi a suportului fizic al acestuia respectiv,
reteaua electrică.
 119

Ca urmare, s-a ajuns la concluzia, printre altele, că, prin legarea la pământ a punctului
neutru al sursei (T), orice defect de izolaţie în raport cu pământul, de regulă, acesta fiind cel
mai frecvent prim defect, va genera un regim de scurtcircuit care va trebui limitat, ca durată,
de acţiunea AUTOMATĂ a aparatelor electrice de protecţie, definite PACD în NP-I7, cu care
este echipată schema electrică de distribuţie aferentă sistemului electric respectiv.
Dacă receptorii unui consumator, în ansamblul lor, sau numai o parte a acestora,
solicită un grad ridicat al continuităţii în alimentare, respectiv nu admit întreruperea
alimentării, cel puţin urmare a unui prim defect de izolaţie, atunci punctul neutru al sursei NU
va fi legat la pământ şi ca urmare, schema reţelei electrice de distribuţie va fi cu neutral izolat
(I).
Existenţa punctului neutru face posibilă distribuirea, sau nu, în reţea a acestuia, prin
conductorul neutru.
Cele două moduri de interdependenţă a punctului neutru al sursei cu pământul
determimnă probleme specifice, din punct de vedere a protecţiei la şoc electric.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei legat la pământ (T) se pot adopta
doua mijloace de bază pentru asigurarea protecţiei la şoc electric:
a)- legarea la pământ a carcaselor (T) rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE LEGARE
LA PĂMÂNT –TT, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TT, conform I7/2011;
b)- legarea la punctul neutru al sursei a carcaselor (N), prin intermediul conductorului neutru
de protecţie (PEN /PE), rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT
–TN, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TN, conform I7/2011;
În ambele cazuri, un defect de izolaţie determină un defect monofazat. O persoană
umană, care este în mod natural în contact cu pământul, dacă se pune în contact cu carcasa
respectivă va fi expusă la căderea de tensiune pe priza de legare la pământ a carcasei, ΔU Rp
( în cazul schemei TT), fig. 10.1. sau la căderea de tensiune de pe conductorul neutru de
protecţie PE, la care este legată carcasa (în cazul schemei TN), fig. 10.2.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei izolat faţă de pământ (I) se poate
adopta, pentru asigurarea protecţiei la şoc electric numai mijlocul de bază legarea la pământ a
carcaselor, rezultand SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –IT, conform I7/2002,
respectiv Tipul de reţea de distribuţie IT, conform I7/2011, fig.10.3.

Fig. 10.1.
 120

Fig. 10.2.

Fig. 10.3.
10.2. Schemă de distribuţie pentru un consumator alimentat de la reţea TN

Conform NP I 7, în reţele cu sisteme electrice trifazate cu punctul neutru legat la

pământ (simbol T), se aplică, ca măsură tehnică principală, legarea la punctul neutru al
sursei (simbol N) a maselor (carcaselor).
Conform reglementărilor, reţeaua electrică a consumatorului îşi are originea în
punctual de delimitare cu furnizorul, fig. 10.4.
În acest punct, sistemul electric trifazat disponibil consumatorului, conţine: trei faze
3F, conductorul neutru de lucru NL şi conductorul neutru de protecţie PE. Cele două
conductoare neutre sunt separate de furnizor, în firida de branşament, înaintea contorului
electric.
 121

Fig. 10.4.

În tabloul electric general, TEG, al consumatorului se vor realiza, pe lângă

bareta/baretele pentru fază/faze, încă două barete, câte una pentru fiecare din cele două
conductoare neutre NL+PE.
Întrerupătorul general de pe coloana de alimentare a TG va fi cu patru poli, deoarece
NL se va trece prin acesta.
În firida de branşament, componentă a reţelei electrice de distribuţie a furnizorului, se
va executa şi ultima legarea repetată la pământ a PEN, din reţeaua furnizorului.
În fig. 10.4. nu s-a reprezentat contorul de energie electrică,Wh, amplasat în BMPT,
după întrerupătorul automat, punctul de delimitare, PD, fiind constituit, fizic, de bornele de
ieşire din contor.
 122

Lângă TEG se realizează şi BPPE, componenta a sistemului de legare la pământ,

sistem care realizează legături suplimentare la pamânt ale carcaselor (M –maselor) şi o reţea
de echipotenţializare.
În situaţia în care coloana de alimentare a TG este cu patru conductoare 3F+PEN, se
impune prezentarea următoarei erori ce se poate produce, cu privire la continuitatea
conductorului neutru de protecţie, respectiv, aşa cum se prezintă în fig.10.5. conductorul PEN
este legat numai la NL din TE, iar bareta PE rămâne fară legătură cu punctul neutru al sursei
de alimentare. Această eroare va determina realizarea, la consumator, a schemei TT, în
condiţiile în care restul consumatorilor alimentaţi de la aceeaşi sursa (post de transformare) au
schema TN. Această eroare poate conduce la o situaţie deosebit de gravă, respectiv problema
a treia a reţelei TN, ce se prezenta la problemele acestui tip de reţea.

Fig. 10.5.
10.3. Schemă de distribuţie pentru un consumator alimentat de la reţea TT.

Conform NP-I7, în reţele cu sisteme electrice trifazate cu punctul neutru legat la

pământ (simbol T), se aplică, ca măsură tehnică principală, legarea la pământ (simbol T) a
maselor (carcaselor). Cele două prize de pământ sunt independente.
Conductorul neutru activ NL poate fi, sau nu, distribuit în reţea.
Carcasele se vor lega la un conductor principal de protecţie PE, fig. 10.6. şi fig.10.7.,
iar acesta, la rândul său, se va lega la priza de pământ de protecţie.
Producerea unui defect simplu de izolaţie va reprezenta un scurtcircuit monofazat care
va determina căderi de tensiune pe R p0 şi Rp cu valori complementare între ele în raport cu
tensiunea de fază, iar valoarea căderii de tensiune ΔURp trebuie să se încadreze în domeniul I.
Însă măsura de protecţie principală, la defect, este întreruperea automată a alimentării.
În general, în reţelele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protecţia la
defect (protecţia împotriva atingerii indirecte). Ca alternativă, pot fi utilizate şi dispozitivele
de protecţie la supracurent, PACD, pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii
indirecte), numai dacă acţionarea acestora se produce în timpii impuşi de NP I7.
O cerinţă esenţială, impune ca expunerea la URo să fie exclusă. Din acest motiv, dacă
conductorul neutru se distriuie în reţea, fig. 10.6., trebuie considerat conductor activ,
 123

respectiv să aibă nivel de izolaţie similar cu conductoarele de fază.

În fig. 10.8. se prezintă schema electrică pentru un consumator, alimentat de la o reţea
TT cu punctul neutru distribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuitele trifazate vor fi cu
patru poli.
Dacă punctul neutru nu este distribuit, atunci DDR vor fi cu trei poli. Acest tip de
distribuţie este aplicabil numai pentru receptori electrici trifazaţi, deci cu o extindere redusă.

Fig. 10.6.

Fig. 10.7.
 124

Fig. 10.8.

10.4.Schemă de de distribuţie pentru un consumator alimentat de la o reţea IT.

Conform NP I7, în reţele cu sisteme electrice trifazate cu punctul neutru izolat,

(simbol I), se aplică, ca măsură tehnică principală, legarea la pământ (simbol T) a maselor
(carcaselor), fig. 10.9.
Se recomandă ca în acest sistem conductorul neutru să nu fie distribuit.
Valoarea curentului electric de defect este mică şi întreruperea automată a alimentării
nu se impune. Însă trebuiesc luate măsuri de eliminare a primului defect pentru a preveni
posibilitatea de şoc electric la apariţa celui de al doilea defect.
Părţile conductoare accesibile se leagă la pământ individual, în grup sau colectiv.
 125

Pentru controlul producerii primului defect se pot utiliza următoarele dispozitive

de monitorizare şi de protecţie:
- dispozitive de monitorizare a izolaţiei (MI);
- dispozitive de monitorizare a curentului diferenţial rezidual (MDR);
- sisteme de localizarea defectului izolaţiei;
- dispozitiv de protecţie la supracurent;
- dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR).
După apariţia primului defect, NP-I7 prevede condiţiile pentru întreruperea automată a
alimentării în cazul unui al doilea defect.

Fig. 10.9.

În fig. 10.10. se prezintă schema electrică pentru un consumator, alimentat de la o

reţea IT cu punctul neutru nedistribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuite trifazate vor
fi cu trei poli.

10.5. Tipuri de receptori electrici ai unui consumator

şi soluţii de alimentare cu energie electrică.

Conform NP-I7 receptorii unui consumator pot fi:

a)-de iluminat şi prize, această grupare fiind determinată de faptul că sunt monofazaţi şi sunt
alimentaţi, din tablouri electrice, prin circuite, cu sau fără PE. Protecţia circuitelor şi a
receptorilor se asigură de aparatul montat în tabloul electric;
b)- de putere, alimentaţi prin circuite individuale trifazate, de regulă, receptorii trifazaţi sunt
echipamente complexe, furnizate ca furnitură, cu tablouri electrice proprii, fig.10.11. În
tabloul electric, se montează aparatul de protecţie a circuitului de alimentare a receptorului. Pe
circuitul de alimentare se poate monta aparatul de conectare pentru limitarea curentului de
pornire a eventualului motor electric pe care îl conţine echipamentul complex.
 126

Fig. 10.10.

Aceste două categorii de receptori se recomandă să fie alimentaţi prin scheme electrice
proprii, cu tablou electric general propriu, fig. 10.12.
 127

Fig. 10.11.

Fig. 10.12.

c)-receptori vitali. Acestia sunt receptori tehnologici cu cerinţe deosebite privind continuitatea
în alimentare. Pentru asigurarea cerinţelor de alimentare, consumatorul, prin negociere cu
furnizorul, poate obţine, pe lângă calea de bază de alimentare, precizată în avizul de
racordare, conform PE 124, una sau mai multe căi suplimentare. Dacă consumatorul apreciază
că numai cu alimentarea de la furnizorul extern, nu asigură cerinţele receptorilor vitali, atunci
îşi va instala centrală electrică proprie.
d)-servicii de securitate respectiv: - iluminatul de siguranţă/securitate; - pompe electrice de
incendiu;- lifturi pentru pompieri; - sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de
fum, CO, pentru efracţie; - sisteme de evacuare (lifturi); - sisteme de extragere a fumului
(desfumare); - echipament medical de primă necesitate.
Serviciile de securitate sunt prevăzute pentru:
 128

a) sănătatea şi securitatea persoanelor ;

b) evitarea deteriorării importante a mediului sau a unor echipamente şi se impune realizarea
de Sisteme de alimentare electrică pentru serviciile de securitate.
Sistemul de alimentare cu energie electrică pentru serviciile de securitate este
constituit din:
- Sursa de bază, respectiv sursa pentru primele două tipuri de receptori;
- Sursa de securitate pentru alimentarea serviciilor de securitate.
Pot fi folosite următoarele surse pentru servicii de securitate :
- a) baterii de acumulatoare electrochimice;
- b) celule fotoelectrice;
- c) surse de alimentare neîntreruptibile (UPS);
- d) grup electrogen. Acesta poate fi cel prevăzut pentru receptorii vitali;
- e) alte surse corespunzătoare.
Sursa electrică de securitate poate fi utilizată şi pentru alte scopuri decât serviciile de
securitate, numai dacă alimentarea instalaţiilor de securitate nu este, prin aceasta, perturbată.
Un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu trebuie să
conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate.
În cazul în care sunt două surse diferite, un defect produs pe circuitul unei surse nu trebuie
să afecteze protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului
celeilalte surse. Dacă există conductor de protecţie, PE, acesta trebuie racordat la
conductoarele de protecţie ale ambelor surse.
În fig.10.13. se prezintă un exemplu de schemă electrică care asigură alimentarea fiecărui
tip de receptor.

Fig. 10.13.

Dacă un consumator are mai multe tipuri de servicii de securitate, atunci pentru fiecare
se va realiza tablou electric propriu, cu coloana individuală de alimentare de la fiecare din
cele două surse de alimentare, fig. 10.14.
 129

Fig. 10.14.

Dacă consumatorul nu are centrală electrică proprie atunci pentru alimentarea

serviciilor de securitate va trebuii să-şi prevădă grup electrogen de intervenţie, fig. 10.15.
Nivelul superior al gradului de asigurare a continuităţii în alimentarea serviciilor de
securitate în raport cu cel pentru receptorii vitali, este asigurat prin alimentarea tablourilor
electrice ale acestora înaintea întrerupătorului de pe intrarea în TRV, fig. 10.14.

Fig. 10.15.
 130

10.6.Exemplu de structură a sistemului de alimentare cu energie electrică a unei

construcţii spitaliceşti

Pentru construcţiile spitaliceşti, pe lângă prevederile NP I7 se aplică şi prevederile:

-NP 015/97- Normativ privind proiectarea şi verificarea constructiilor spitaliceşti si a
instalaţiilor aferente acestora;
- ORDIN nr. 914 / 2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie sa le
îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

În conformitate cu aceste prevederi o construcţie spitalicească are următoarele

Categorii de receptori, pe seama efectelor produse la întreruperea alimentării cu energie
electrică:
-categoria 0 – discontinuitatea în alimentare cu energie electrică admisă, sub 0,15 secunde;
-categoria a I-a – discontinuitatea în alimentare cu energie electrică admisă, sub 1 minut;
-categoria a II-a – durata maximă de întrerupere în alimentarea cu energie electrică este de 4
ore, când spitalul este alimentat prin post de transformare propriu şi de 8 ore când spitalul se
alimentează de la reţeaua de 0,4kV a furnizorului.
Sursa de bază pentru spitale o reprezină, conform PE 124, sistemul extern, respectiv
racord la medie tensiune şi posturi de transformare proprii cu cel puţin două unităţi, iar
secţiile de bare ale tabloului general să fie cuplate între ele prin AAR.
Secţiile de bare ale tabloului general pot fi cuplate prin separator, numai dacă spitalul
va avea personal de întreţinere, specialitatea instalaţii electrice, permanent.
În cazul unităţilor spitaliceşti cu peste 400 de paturi şi activităţi multiple (policlinică,
baze de tratament, radiologii, radioscopii computer tomograf) se recomandă ca alimentarea cu
energie electrică să se facă prin posturi de transformare cu trei unităţi, fig. 10.16.
Receptorii cu şocuri (radiologie, radioscopie, computer tomograf, etc.), se vor alimenta
direct din tabloul electric general, de pe o secţie proprie, TRŞoc.
În regim normal această secţie a tabloului general va fi alimentată din a treia unitate a
postului de transformare, unitate care trebuie să poată fi rezervă a celorlalte două
transformatoare.
Se recomandă ca secţiile de bare ale tabloului general, să fie cuplate între ele prin AAR.
Secţiile de bare se cuplează între ele prin separatoare numai dacă va exista personal de
întreţinere permanent, specialitatea instalaţii electrice.
Dacă alimentarea se asigură de la reţeaua de distribuţie, prin firidă de branşament
(puterea absorbită este mică), aceasta se echipează cu două secţii de bare, fiecare cu sursă
proprie de alimentate, iar în tabloul general, receptoarele se grupează pe secţii de bare
separate, pentru iluminat şi prize respectiv, pentru receptorii de putere . Secţiile de bare ale
tabloului general se cuplează prin AAR sau separator.
Sistemul intern de alimentare cu energie electrică, conform PE 124, necesar asigurării
alimentării receptorilor vitali (categoria 0 şi I), când sursa de bază devine indisponibilă, se
realizează cu grup electrogen cu pornire automată.
Receptorii vitali vor fi grupaţi pe un tablou electric propriu alimentat, prin AAR, de la
sursa de bază şi de la grupul electrogen.
Receptorii de categoria a I-a, vor fi alimentaţi, din tabloul pentru receptori vitali
TRVitali, direct sau şi prin intermediul tablourilor secundare.
Receptorii de categoria 0 vor fi alimentaţi direct din TRVitali sau şi din tablouri
secundare, dar vor avea şi sursă neîntreruptibilă distribuită, sau centrală, în regim tampon.
Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să asigure funcţionarea receptorilor cel puţin 3
ore.
 131

Sistemul de iluminat din sălile de operaţie, componentă a blocului operator, este

NUMAI de siguranţă şi ca urmare se va alimenta din tablou electric propriu fiecărui bloc
operator, fig. 10.16.

Fig. 10.16.

Din TE ilum sig aferent serviciului de securitate se vor alimenta sistemele de iluminat de
siguranţă impuse de acest serviciu de securitate, altele decât cele din blocul/blocurile
operator/operatoare.
Serviciile de securitate vor fi alimentate, de la două surse, cu tablou electric propriu,
fig. 10.16.
 132

10.7. Exemplu de structură a sistemului de alimentare cu energie electrică a blocul

operator dintr-un spital.

Conform NP 15 -1997 blocul operator este încadrat în grupa 2 de protecţie la şoc electric
şi clasa de comutare 0,5, respectiv un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s.
Ca urmare, pentru fiecare bloc operator (un bloc operator poate avea până la 10 săli de
operatie) se va realiza un tablou electric alimentat din tabloul electric pentru receptori vitali şi
care se va amplasa în imediata apropiere a blocului operator TS bloc operator, fig 10.17.
În acest spaţiu, al tabloului electric, pe lângă tabloul electric propriu-zis se vor amplasa
şi:
1.Transformatorul electric pentru alimentarea receptorilor electromedicali ce impun schema
IT medical:
2.Sursa electrică neîntreruptibilă, impusă de receptorii electrici de categoria 0 şi clasă de
comutare 0,5. Această variantă asigură cel mai ridicat grad al continuităţii în alimentare, fiind
mai sigură decât varianta cu baterie electrică centrală şi reţea electrică de alimentare a
tablourilor aferente spaţiilor care impun această clasă de comutare;
3. Dacă prin tema de proiectare se solicită şi alimentarea la tensiune redusă, atunci în spaţiul
Tabloului electric se va amplasa şi transformatorul pentru TFJS/ TFJP.
Alimentarea cu energie electrică a tabloului electric aferent unui bloc operator se poate
asigura în varianta din fig 10.18.

În funcţie de cerinţele privind clasa de comutare, se poate funcţiona, în regim normal

(bloc operator activ), pe alimentarea de bază din TRVitali, iar la indisponibilitatea acesteia se
trece, automat, în Δtcon, pe UPS. Dacă clasa de comutare este 0, atunci, în regim normal,
alimentarea se asigură prin UPS ( în această variantă, pe UPS, se produce permanent dublă
conversie, respectiv o pierdere suplimentară de energie).
Echipamentul AAR poate fi programat în fiecare din variantele menţionate.
Deoarece, conform Ordin nr. 914/2006 al Ministerul Sănătăţii Publice, un bloc
operator centralizat, cu tablou electric propriu, poate grupa 2-10 săli de operaţie, rezultă că
tabloul electric pripriu poate fi trifazat, cu alimentare individuală, monofazată, a fiecărei săli
de operaţie. Evident, se va urmări o repartizare echilibrată, pe faze, a tablourilor aferente
fiecărei săli de operaţie.
În această variantă, UPS va fi cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire
trifazată.
Dacă se utilizează UPS cu alimentare monofazată, există riscul ca, la indisponibilitatea
sursei de alimentare de bază, pornirea grupului electrogen să nu se poată realiza deoarece
automatica sa nu acceptă conectarea pe o sarcină dezechilibrată.
 133

Fig. 10.17.
 134

Fig. 10.18.

10. 8.Exemplu de echipare a circuitului de alimentare a unui receptor de putere.

1.De regulă, un receptor de putere este un echipament complex, definit

furnitură, în acest caz acesta are tablou electric propriu care conţine aparatele electrice
necesare comenzii acestuia, conform rolului său funcţional. Dacă soluţia de încadrare în
schema generală de distribuţie a consumatorului impune limitarea curentului de pornire (la
pornirea respectivului motor pierderea de tensiune pentru celelalte motoare, alimentate prin
căi de curent comune depăşeşte limita admisă de 12%), atunci se prevăd aparate electrice
pentru limitarea curentului de pornire.
În tabloul electric, pe circuitul prin care este alimentat, se prevăd aparate
electrice de protecţie a acestui circuit.
2. Sunt situaţii în care circuitul alimentează doar un motor. În acest caz, în
tabloul electric, pe circuitul prin care este alimentat, se prevăd aparate electrice de protecţie a
acestui circuit, iar aparatele electrice pentru comanda motorului se montează într-un tablou
executat amplasat cât mai aprope de respectivul motor.

10.9. Bornele unui receptor electric

Pentru a putea fi alimentat de la o reţea electrică receptorul electric trifazat trebuie să

aibă:
a. Bornele A,B,C, ale începutului înfăşurărilor, pentru racordarea la fazele R,S,T ale
sursei;
b. Bornele x,y,z, ale sfârşitului înfăşurărilor pentru realizarea unei anumit tip de
conexiune (stea, triunghi);
c. Borna de masa la care va fi legat:
- conductorul neutru de protecţie PE dacă reţeaua este cu schemă TN;
- conductorul de protecţie PE care asigură legarea la priza de pământ, dacă reţeaua este
cu schema TT sau IT;
d. Bornă de protecţie şi echipotenţializare, la care se conectează conductorul pentru
legarea suplimentară la pământ şi conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare
suplimentară. Prin aceste legături receptorul este integrat în sistemul de legare la pămât,
aferent reţelei TN.