Intrebari Electrice 2

1 Definiţi noţiunea de furnizor de energie electrică.

Furnizorul de energie electrică este o persoană juridică titulară a unei licențe de furnizare de
energie electrică.

2. Definiţi consumatorul de energie electrică.

Consumatorul de energie electrică este persoana fizică sau juridică care
cumpără energie electrică pentru consumul propriu și, eventual, pentru un
subconsumator racordat în condițiile legii la instalațiile electrice aferente.

3. Definiţi noţiunea de receptor electric.

Receptorul electric este un aparat electric care are rolul de a transforma
energie electrică într-o altă formă de energie cum ar fi : căldură, lumină etc. (exemplu:
sursa de lumină, radiatorul electric etc.)

4. Definiţi tensiunea nominală a unei rețele trifazate (U).

Tensiunea nominală a unei rețele trifazate (U) este valoarea efectivă a tensiunii
între faze, prin care este denumită rețeaua și la care se referă unele caracteristici de
funcționare ale acesteia.

5.Care sunt treptele standardizate ale tensiunilor nominale ale reţelelor de

curent alternativ din ţara noastră?
În România, tensiunile nominale ale rețelelor electrice de curent alternativ sunt
standardizate, existând următoarele trepte de tensiune: 0,4kV, 6kV, 10kV, 20kV,
35kV, 60kV, 110kV, 220kV, 400kV, 750kV.

6. Care este nivelul tensiunii la care se face distribuţia energiei electrice în

cadrul reţelelor electrice de joasă tensiune?

1
În cadrul rețelelor de joasă tensiune, distribuția energiei electrice, precum și
alimentarea cu energie electrică a receptoarelor electrice se poate face la tensiuni
diferite: 400V (0,4kV, U - tensiune de linie), 230 V (Uf – tensiunea de fază).

7. Ce este un post de transformare PT şi care este rolul acestuia?

Posturile de transformare sunt stații de transformare de dimensiuni mici,
destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor de până la 1kV, inclusiv.
Posturile de transformare PT au rolul de a reduce nivelul tensiunii, de la 20kV, 10kV, 6kV
(medie tensiune) la 0,4kV (la joasă tensiune).

8. Care este principalul normativ care reglementează domeniul instalațiilor

electrice de joasă tensiune ?
Principalul normativ care reglementează domeniul instalațiilor electrice de joasă tensiune este
I7/2011 – „Normativul pentru proiectarea, executarea și exploatarea instralațiilor electrice
aferente clădirilor”.

9. Care sunt factorii pe care proiectantul trebuie să-i ia în consideraţie în

vederea unei concepţii pertinente a modului în care este distribuită energia
electrică în clădire?
Modul în care este făcută distribuția energiei electrice în clădire depinde de mai mulți factori:
• necesitatea asigurării unei alimentări electrice sigure în funcționare;
• modul în care este dezvoltată clădirea (pe verticală, pe orizonală),
• tipul, numărul și poziția receptoarelor electrice;
• rolul receptoarelor electrice în ceea ce privește siguranța la foc;
• condiții de ordin economic.

10. Prin ce se caracterizează o schemă de distribuţie radială ?

Schemele de distribuție radială se caracterizează prin alimentarea tablourilor electrice
principale sau secundare prin coloane electrice individuale. La apariția unui defect pe una din
coloanele electrice secundare va fi scos de sub tensiune un singur tablou electric. În acest mod,
alimentarea cu energie electrică este mai sigură dar mai puțin economică. În cazul clădirilor
mari, întinse pe orizontală se poate adopta o schemă de distribuție radială, cu alimentarea în
cascadă a tablourilor electrice secundare, alimentarea acestora făcându-se din tablourile
principale, alimentate la rândul lor din tabloul general.

2
11.Reprezentaţi o schemă de distribuţie radială. Precizaţi elementele
componente.

12. Ce reprezintă tarifarea separată ?

Contorizarea energiei electrice se face separat, pentru lumină și prize și separat
pentru receptoarele de putere. Acest tip de contorizare se cheamă – tarifare separată (există un
contor de energie electrică pe coloana generală de lumină și un contor pe coloana generală de
forță).

13. Ce reprezintă tarifarea unică ?

Acolo unde puterea instalată a receptoarelor de forță este mult inferioară puterii instalate a
receptoarelor de lumină și prize, se recomandă realizarea unui singur tablou electric general,
denumit tabloul general de lumină și forță, TGLF, din care se vor alimenta atât tablourile
secundare de forță cât și tablourile secundare de lumină și prize.
În acest caz, contorizarea energiei electrice consumată de către receptoarele de lumină și cele
racordate la instalația electrică prin intermediul prizelor, precum și de către cele de forță se
face prin intermediul unui singur contor de energie electrică (sau centrală de măsură CM)
montat pe coloana generală (tarifare unică).

3
14.Reprezentaţi o schemă de distribuţie cu coloane radiale, cu tarifare unică
alimentată din cofret de branşament. Precizaţi elementele componente.

15.Reprezentaţi o schemă de distribuţie cu coloane radiale, cu tarifare

separată alimentată din post de transformare. Precizaţi elementele
componente.

4
16.Care sunt elementele componente ale unui circuit electric monofazat?
Un circuit electric monofazat este format din două conductoare electrice (fază şi neutru N) ce
se găsesc într-un tub de protecţie, si un al treilea conductor denumit « conductor de protecţie –
PE.
În circuitul electric sunt montate unele aparate electrice având un rol bine definit, de exemplu,
de protecție la curenți de scurt circuit și /sau suprasarcină, protecție la șocuri electrice, acționare
și comandă etc
17.Reprezentaţi schemele monofilare ale unui circuit electric de priză luând
în consideraţie că există mai multe tipuri de aparate electrice cu care se
poate realiza protecţia contra curenţilor de defect. Precizaţi elementele
componente.

5
18.Reprezentaţi schemele monofilare ale unui circuit electric de motor cu
pornire directă luând în consideraţie că există mai multe tipuri de aparate
electrice cu care se poate realiza protecţia contra curenţilor de defect.
Precizaţi elementele componente.

6
19.În calitate de proiectant, pentru care dintre aparatele de protecţie contra
curenţilor de defect aţi opta ? Care sunt factorii deteminanţi în alegerea
unei soluţii optime ? Argumentaţi.
Recomandat este să se prevadă protecție diferențială pe fiecare circuit electric, însă soluția
este foarte costisitoare. Pentru a reduce costurile de investiție, o soluție ar fi aceea a
prevederii protecției diferențiale pe grupuri de circuite electrice având același rol (circuite
electrice de lumină sau circuite electrice de priză). Dezavantajul unei astfel de soluții este
acela că în cazul apariției unui defect, toate receptoarele electrice pentru care se asigură o
protecție diferențială comună, vor fi scoase de sub tensiune, nu numai circuitul unde a
apărut defectul
20.Definiţi curentul maxim admis I z al conductorului sau al cablului
electric.
Curentul maxim admis al conductorului sau al cablului electric este valoarea maximă
suportată de acestea, astfel încât, funcționarea la parametrii nominali, în regim de lungă

7
durată, să fie posibilă pe toată durata de viață specificată de producător.

21. Care sunt factorii de care depinde valoarea curentului maxim admis
Iz?
Valoarea intensității curentului maxim admis pentru conductoare și cabluri electrice
depinde de modul de pozare în aer sau în pământ, de tipul elementului conductor (cupru sau
aluminiu), tipul izolației acestora (PVC –policlorură de vinil, XLPE polietilenă reticulară,
minerală, fără armătură sau armate), temperatura mediului ambiant (temperatura ambiantă).

22. Câte moduri de pozare a circuitelor electrice şi câte sisteme de referinţă

sunt precizate în actualul normativ ?
Există 80 de moduri de pozare a circuitelor electrice, acestea fiind grupate în 9
sisteme de referință: 1 A , 2 A , 1 B , 2 B ,C , D, E, F , G .

23. Ce reprezintă şi cum este denumit I z ?

Pentru conductoare și cabluri electrice pozate în aer sau pamant, montate în alte
condiții decât cele prezentate in anexe (normale), se calculeaza valoarea intensității curentului
maxim admis corectat

24. Care este relaţia de calcul pentru I z şi care sunt factorii de corecţie care
intervin în această relaţie în cazul sistemelor de pozare în aer.

Iz’= Iz ∙ K1 ∙ K2
unde:
- Iz reprezintă curentul maxim admis pentru conductor sau cablu electric pentru
condiții normale de funcționare;
- K1 factor de corecție pentru conductoare și cabluri pentru care temperatura
mediului ambiant este diferită de temperatura de referință;
- K2 factor de corecție pentru pozarea în grup a mai multor circuite.

25. Care este relaţia de calcul pentru I z şi care sunt factorii de corecţie care
intervin în această relaţie în cazul sistemelor de pozare în pământ.

I’z= Iz ∙ f1 ∙ f2 ∙ fx

8
-Iz- reprezintă curentul maxim admis pentru cablu electric montat în pământ având o
rezistență termică specifică de 1(K*m)/ o temperatură a solului de 20°C și un grad de încărcare
de 0,7.
f1- factor de corecție luând în considerație: gradul de încărcare al cablului, temperatura
solului, rezistența termică a solului, tipul izolației (anexa 5.23, I7-
2011);
f2 - factor de corecție în funcție de numărul de cabluri electrice pozate alăturat, tipul
cablurilor, distanța dintre cabluri, rezistența termică a solului, gradul de încărcare, tipul
izolației (anexa 5.24...5.28, I7-2011);
-fx - factor de corecție pentru modul de pozare a cablului: 0,85 pentru cabluri pozate în tub
de protecție și 0,9 dacă cablul este acoperit cu plăci curbate ce nu permit eliminarea
incluziunilor de aer după acoperire.

26. Care sunt materialelele din care se realizează la ora actuală elementele
conductoare ale conductelor sau cablurilor electrice?
Conductoarele electrice care se montează direct în tubul de protecție sau conductoarele
electrice ale cablurilor, se realizează la ora actuală din cupru, aluminiu, oțel, în diferite
variante constructive: unifilare (ru) sau multifilare (rm).

27. Precizaţi tipul cablului sau al conductorului electric şi caracteristicile

constructive pornind de la simbolurile acestora: FY , AFY, FH, CYY,
ACYY, CYAbY , ACYAbY etc. ..(toate din tabelul 3.1).

9
28. Faceţi o clasificare a cablurilor electrice din punct de vedere al
comportării la foc.

Din punct de vedere al comportării la foc, cablurile electrice pot fi clasificate astfel:
• cabluri pozate individual fără întârziere la propagarea flăcării;
• cabluri pozate individual cu întârziere la propagarea flăcării;
• cabluri pozate în grup cu întârziere la propagarea flăcării;
• cabluri rezistente la foc pe timp limitat și/sau cu emisie redusă de gaze toxice și fum.

29. Definiţi cablurile și conductoare electrice pozate individual fără întârziere

la propagarea flăcării.
Cablurile și conductoare electrice pozate individual fără întârziere la propagarea
flăcării sunt acele cabluri care supuse acțiunii unei flăcări de inițiere, continuă să ardă, propria
flacără continuând să ardă până la distrugerea totală a tronsonului, până unde există o separare
antifoc.

30. Definiţi cablurile și conductoare electrice pozate individual cu întârziere la

propagarea flăcării. Daţi trei exemple.

Cablurile și conductoare electrice pozate individual cu întârziere la propagarea flăcării

sunt acele cabluri care supuse acțiunii unei flăcări de inițiere, continuă să ardă, flacăra proprie
propagându-se pe o lungime determinată, după care se autostinge.
Aceste cabluri nu sunt neapărat simbolizate cu litera – F la sfârșitul simbolului.
Cabluri cu întârziere la propagarea flăcării în montaj individual pot fi armate sau nearmate, cu
conductoare din cupru sau aluminiu: CYY, CYAbY, CYArY
Conductoarele electrice cu întârziere la propagarea flăcării sunt cele de tipul FY sau
AFY, H07V-U, H07V-R etc.

10
31. Definiţi cablurile electrice pozate în grup cu întârziere la propagarea
flăcării. Daţi exemple.

Cabluri electrice cu întârziere la propagarea flăcării pozate în mănunchi (în grup)

supuse acțiunii unei flăcări de inițiere, continuă să ardă, pe o lungime determinată, după care
se autosting.
Autostingerea cablurilor este posibilă numai dacă volumul de material combustibil al
cablului (izolație și umplutură) notat Vi [l / m] se încadrează în anumite limite indicate de
standardele în vigoare, în funcție de modul de pozare și secțiune.
Cablurile furnizate de producători pentru a fi pozate în grup cu verificarea volumului
Vi [l /m] de material combustibil, sunt cablurile care au la sfârșitul simbolului litera - F, după
liniuță. Aceste cabluri pot fi cu conductoare din cupru sau aluminiu, armate sau nearmate, cu
izolație din PVC sau polietilenă reticulară XLPE: CYY-F, CYAbY-F, C2XAbYF, AC2XY-F
etc.

32. Separatorul de sarcină poate proteja contra curenţilor de defect?

Argumentaţi răspunsul.

Separatorul de sarcină nu poate asigura protecția la curenți de scurt circuit sau

suprasarcină, dar sunt construite astfel încât să poată să închidă un curent de defect posibil în
momentul închiderii acestui aparat electric și poate deschide numai curenții nominali de
sarcină.

33. Definiţi fuzibilul, precizaţi simbolul electric şi principiul de funcţionare.

Fuzibilul este un aparat electric care, montat în circuit, are rolul de a asigura protecția
contra curenților de defect (scurt circuit și suprasarcină sau scurt circuit).
Principiul de funcționare constă în topirea controlată a unui fir fuzibil, la trecerea
unui curent superior unei valori date (valoarea curentului nominal al circuitului) ce
corespunde unei durate de timp.

11
34. Care este rolul releului electromagnetic? Reprezentaţi simbolul electric.

Releul electromagnetic este un aparat electric care are rolul de a proteja la curenti de scurtcircuit.

35. Precizaţi principiul de funcţionare al releului electromagnetic,

reprezentaţi schema de principiu a acestuia.

Releul electromagnetic are in structura sa un miez magnetic (1) pe care este infasurata
o bobina (2) ce este parcursa de curentul nominal al circuitului, curent ce trebuie
supravegheat. Armatura (3) este tinuta in pozitie departata de o forta elastica Fr produsa de
resortul (4).
Atunci cand prin circuitul electric valoarea curentului nominal este depasita (valoarea
curentului prin bobina creste), asupra armaturii se exercita o forta electromagnetica Fem care
va modifica pozitia acesteia deschizand totodata contactele normal inchise NI (6) si inchizand
contactele normal deschise ND (5). Prin deschiderea contactului NI se comanda intreruperea
alimentarii cu energie electrica a receptorului electric in al carui circuit de alimentare a aparut
un defect, iar prin inchiderea contactului ND se semnalizeaza aparitia defectului.

12
36. Care este rolul releului termic? Reprezentaţi simbolul electric.
Releul termic este un aparat electric care are rolul de a proteja la apariția unui curent
de suprasarcină.

37. Precizaţi principiul de funcţionare al releului termic, reprezentaţi schema

de principiu a acestuia.

În figura 3.22 este prezentată schema de principiu a releului termic. Acesta are în
structura sa un bimetal (1) realizat din metale având coeficienți de dilatare termică diferiți. La
trecerea prin circuitul electric al unui curent mai mare decât curentul pe care trebuie să-l
supravegheze bimetalul se încălzește.
La încălzire, acesta se curbează acționând tija mobilă (3), contactul normal închis NÎ
(4) se deschide comandând înteruperea alimentării cu energie electrică a receptorului electric
și se închide contactul normal deschis ND (5) care semnalizează apariția defectului.

13
38. Definiţi întreruptorul automat (disjunctorul).

Întreruptorul automat sau disjunctorul este un aparat electric care are rolul de a proteja
contra curenților de defect (scurt circuit și suprasarcină), având totodată funcția de comandă și
separare.

39. Faceţi o clasificare a reţelelor electrice în funcţie de starea neutrului

transformatorului în raport cu pământul.

Tipuri de rețele electrice:

a) rețea electrică cu neutrul transformatorului izolat față de pământ;
b) rețea electrică cu neutrul transfomatorului legat la pământ.

40. Reprezentaţi schematic cazurile de punere sub tensiune a unei persoane

prin contact direct.

14
41.Reprezentaţi schematic cazurile de punere sub tensiune a unei persoane prin
contact indirect.

42. Descrieţi metoda legării la conductorul de protecţie.

În rețelele electrice cu neutrul legat la pământ (tip TN și TT), metoda tehnică

principală pentru asigurarea protecție omului constă în legarea elementelor metalice care în
mod normal nu se găsesc sub tensiune dar care pot ajunge în mod accidental sub tensiune
aparținând unui receptor electric (de exemplu, carcasa metalică a unui motor) sau aflate în
apropierea unor elemente sub tensiune ale instalațiilor electrice, denumite “mase” la bara de
protecție din tabloul electric, prin intermediul unui conductor electric denumit conductor de
protecție. Aceste conductoare de protecție însoțesc conductoarele încărcate (sau active) ale
unui circuit electric sau coloană electrică (fazele, neutrul), fiind montat în același tub de
protecție sau făcând parte din același cablu electric.

15
43. În ce constă deosebirea dintre o reţea cu neutrul legat la pământ tip TN şi
o reţea cu neutrul legat la pământ tip TT?

Diferența între cele două tipuri de rețele constă în faptul, că în cazul rețelei TN, priza
de pământ a transformatoului este comună cu priza de pământ care deservește instalația
electrică a consumatorului. În cazul rețelei TT, priza de pământ care deservește
transformatorul este independentă de priza de pământ care deservește instalația electrică a
consumatorului electric.

44. Descrieţi o reţea tip TN-C şi precizaţi care sunt avantajele şi

inconvenientele adoptării de către proiectant a unei astfel de soluţii.

TN-C – este o rețea electrică cu neutrul transformatorului legat la pământ, iar cel de-al
patrulea conductor denumit nul comun PEN, îndeplinește simultan două funcții: neutru și
conductor de protecție
Din punct de vedere al asigurării protecției omului, rețeaua tip TN-C este rețeaua care
prezintă cel mai mic grad de securitate deoarece, în cazul în care conductorul PEN este
întrerupt în mod accidental, există riscul ca un element conductor care în mod normal nu este
sub tensiune, legat la PEN (de exemplu carcasa unui motor) să fie pus sub tensiune. Aceasta
este o consecință a faptului că acest conductor PEN îndeplinește simultan cele două funcții, de
neutru N și de conductor de protecție PE.
Deși este o soluție economică, aceasta este mai rar utilizată de către proiectanți, iar în
cazul adoptării unei astfel de soluții, trebuie să se acorde o atenție sporită cu respectarea
strictă a condițiilor impuse de normativ.

45. Descrieţi o reţea tip TN-S şi precizaţi care sunt avantajele şi

inconvenientele adoptării de către proiectant a unei astfel de soluţii.
TN-S – este o rețea cu neutrul transformatorului legat la pământ, funcțiile de neutru și
conductor de protecție fiind îndeplinite de conductoare separate de la nivelul
transformatorului, denumite neutrul N și conductor de protecție, PE
Rețeaua TN-S este o soluție mai sigură în ceea ce privește securitatea omului, cele
două conductoare fiind separate încă de la nivelul transformatorului (figura 10.7). Se poate
observa că în cazul unei întreruperi a neutrului N, funcționarea receptorului electric
monofazat nu mai este posibilă, dar nu este influențată funcționarea instalației de protecție a
omului contra șocurilor electrice. În cazul întreruperii accidentale a conductorului de
protecție PE, metoda tehnică principală este anulată ceea ce face ca omul să nu fie protejat
contra șocurilor electrice, fiind necesară o metodă suplimentară de protecție (de exemplu,
legarea la priza de pământ, utilizarea dispozitivelor de protecție diferențiale).

16
46. Descrieţi o reţea tip TN-C-S şi precizaţi care sunt avantajele şi
inconvenientele adoptării de către proiectant a unei astfel de soluţii
TN-C-S – este o rețea cu neutrul transformatorului legat la pământ, în care funcțiile de
neutru și cea de conductor de protecție sunt realizate de conductorul comun PEN până întrun
punct al instalației electrice (de exemplu până la nivelul tabloului general), după care nulul
comun se separă în neutru N și conductor de protecție PE. Acolo unde se face separarea
nulului comun PEN în conductor neutru și conductor de protecție, se face în mod obligatoriu
și legarea la priza de pământ (figura 10.8).
Rețeaua TN-C-S prezentată anterior este metoda cea mai des utilizată, deoarece
reprezintă atât o soluție sigură în funcționare dacă se respectă condițiile impuse de normativ
cât și o soluție economică. În acest caz, pentru ca instalația de protecție să prezinte siguranță
în funcționare, acolo unde se face separarea PEN în PE și N, în mod obligatoriu trebuie să
se facă legarea la priza de pământ. În acest mod, în cazul apariției unui defect, funcționarea
instalației de protecție este asigurată.

47. Descrieţi metoda legării la pământ ca metodă suplimentară de protecţie în

cazul reţelelor cu neutrul transformatorului legat la pământ.

Rețeaua TN-S - În cazul întreruperii accidentale a conductorului de

protecție PE, metoda tehnică principală este anulată ceea ce face ca omul să nu fie protejat
contra șocurilor electrice, fiind necesară o metodă suplimentară de protecție (de exemplu,
legarea la priza de pământ, utilizarea dispozitivelor de protecție diferențiale).
În figura 10.12 poate fi observat modul de aplicare al unei metode tehnice suplimentare
prin legarea carcasei motorului la priza de pământ. În cazul în care conductorul
de protecție este întrerupt în mod accidental între punctele a și b, circuitul electric se închide
prin intermediul platbandei din oțel zincat care face legătura electrică între carcasa
echipamentului electric și priza de pământ. În această situație, curentul de defect prin circuitul
electric astfel format este suficient de mare pentru a declanșa aparatul de protecție.

17
48. Descrieţi metoda legării la pământ ca măsură principal de protecţie în
cazul reţelelor cu neutrul transformatorului izolat faţă de pământ.

A ceastă metodă de protecție este o măsură tehnică de protecție principală numai în

cazul rețelelor cu neutrul transformatorului izolat față de pământ, rețea tip IT, prin
intermediul acesteia urmărindu-se diminuarea tensiunii la care este supus omul, în limitele
admise, în cazul apariției unui defect de izolație.
Carcasa motorului prezentat în figura 10.10a este legată la priza de pământ prin
intermediul unui element conductor realizat, în general, din platbandă din oțel zincat. Se poate
observa, de asemenea, că faza pe care apare defectul de izolație (în acest caz L1) este legată la
pământ prin intermediul a trei rezistențe: R p , R iz , R h , acestea fiind legate în paralel (a se
vedea figura 10.10 b). Pentru o rezistență a prizei de pământ R p =0 căderea de tensiune
_U = R p _ I p este egală cu zero. Deoarece _U este tensiunea care se aplică și corpului uman
și R h 0 rezultă că curentul prin corpul uman I h = 0 va fi zero.
Cazul în care R p=0 este un caz ideal. În realitate, aceasta valoare a prizei de pământ
nu se poate realiza, dar se poate realiza o rezistență a acesteia suficient de mică astfel încât
tensiunea aplicată corpului uman în caz de defect să nu fie periculoasă, având o valoare
inferioară tensiunii admisibile, _U adm < _U . Valoarea admisibilă a rezistenței prizei de
pământ pentru care tensiunea aplicată corpului uman este una nepericuloasă este de 4_, în
cazul în care priza de pământ deservește numai instalația de protecție contra tensiunilor
accidentale de pământ.

49. Descrieţi măsura tehnică de protecţie prin separarea de protecţie pentru

un singur receptor electric.

Separarea de protecție este o măsură tehnică principală care se aplică numai în cazul
unui singur receptor electric, asigurându-se în acest caz o securitate mărită a omului.
Principiul de funcționare al acestei metode de protecție constă în introducerea unui
transformator de separare al cărui raport de separare este de 1:1 între receptorul electric și
instalația electrică de alimentare. Astfel, receptorul electric va fi alimentat dintr-o rețea
electrică cu neutrul transformatorului izolat față de pământ. Rezistența de izolație a rețelei are
o valoare ridicată limitând valoarea curentului prin corpul uman, în caz de defect. Conform
normativului I7, rezistența de izolație a rețelei electrice trebuie monitorizată pentru reducerea
riscului de șoc electric.

18
50. Descrieţi principiul metodei de protecţie diferenţială.

Protecția diferențială este o măsură tehnică suplimentară atât pentru protecția de bază
cât și pentru protecția la defect. Principiul de funcționare al protecției diferențiale este
prezentat în figura 10.12. În timpul funcționării corecte, în lipsa unui defect, suma celor trei
curenți electrici transmiși prin fazele L1, L2, L3 este nulă, deci componenta homopolară este
nulă. În timpul funcționării defectuoase a instalației electrice, suma curenților nu este nulă,
deci componenta homopolară acționează asupra releului diferențial care comandă întreruperea
alimentării cu energie electrică a receptorului electric.

19