Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Partea I-a
Reguli de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat interior şi exterior... 3
I.1. Terminologie specifica ............................................................................................. 3
I.2. Calculul fluxul necesar a fi instalat; Calculul nivelului de iluminare în plan
orizontal ................................................................................................................... 4
I.3.Calculul nivelului de iluminare directă pe un plan oarecare ................................... 19
Partea a II-a
Reguli de buna practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri ........ 24
II.1. Protecţia ansamblului construit ........................................................................... 24
II.2. Stabilirea componentelor sistemului de protecţie la trăsnet pentru ansamblul
construit, prin evaluarea riscului. ........................................................................ 27
II.3. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT. Studii de caz ...................................... 51
II.4. Determinarea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor de captare
cu PDA .............................................................................................................. 104
II.5. Alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) ................. 108
II.6. Calculul nivelului de izolaţie la IPT exterioare .................................................117
II.7. Conceperea schemei electrice ........................................................................... 120
II.8. Dimensionarea componentelor instalaţiei electrice de utilizare .................... 147
II.8.1. Calculul puterii/curentului cerute/cerut ....................................... 147
II.8.2. Dimensionarea circuitelor şi cablurilor electrice ...................... 152
II.8.2.1.Alegerea secţiunii circuitelor şi coloanelor electrice de JT . 152
II.8.2.2.Verificarea secţiunii circuitelor/ coloanelor electrice
monofazate şi trifazate la pierdere de tensiune .................. 158
II.8.2.3.Dimensionarea conductorului de protecţie .......................... 166
II.8.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit ................................................ 167
II.8.4. Dimensionarea aparatelor de comutaţie (alegere si verificare).... 173
II.8.5. Dimensionarea aparatelor de protecţie (alegere si verificare) ...... 174
II.8.6. Alegerea aparatelor de măsură ...................................................... 181
II.8.7. Dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea
factorului de putere .................................................................................. 182
II.8.8. Dimensionarea surselor neîntreruptibile UPS............................... 186
II.8.9. Dimensionarea prizei de pământ ................................................... 189
II.9. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie................................................ 198
II.10. Proiectare seismic ............................................................................................. 205
Partea a III-a
Reguli de buna practică pentru verificarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice în
clădiri. .................................................................................................................................... 206
III.1. Prevederi generale ............................................................................................. 206
III.2. Verificări pentru punerea în funcţiune ............................................................. 207
III.3. Verificări periodice............................................................................................ 207
III.4. Exploatarea instalaţiilor electrice. .................................................................... 208
III.5. Documentaţia tehnică de execuţie şi exploatare pentru instalaţii electrice aferente
clădirilor impusă prin proiectul tehnic .............................................................. 209
III.5.1. Prevederi generale. Domeniu de aplicare. .................................. 209
-ii-
III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice de
iluminat şi asigurarea protecţiei în clădiri. .................................. 209
III.5.3. Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii
tehnice. ........................................................................................ 210
III.5.4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente
tehnice, certificate pentru produse/echipamente specifice
instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe legislative armonizate. ..211
Partea a IV-a
Anexe ..................................................................................................................................... 212
Anexa 1 - Referinţe Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive, Reglementări tehnice, şi
Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate) ................... 212
Anexa 2 - Structura şi conţinutul fazelor de proiectare pentru instalaţiile electrice în
clădiri. ........................................................................................................ 220
Anexa 3 - Memoriu tehnic de specialitate – Instalaţii electrice ................................ 227
Anexa III.1 - Conţinutul caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor în cadrul unui
proiect tehnic de instalaţii electrice ........................................................... 235
Anexa III.2 - Conţinutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate,
echipamente tehnologice pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic de
instalaţii electrice ...................................................................................... 238
Anexa III.3 - Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica pentru produse,
echipamente specifice sau procedee de ventilare mecanică/ climatizare a
clădirilor. Cerinţe legislative armonizate ................................................... 243
Anexa III.4 - Model Declaraţie de conformitate cu AT ............................................ 245
Anexa III.5 - Model Declaraţie de conformitate CE - Anexa nr. 2 la Decizia nr. 15
/22.01.2007 ................................................................................................ 246
-1-
eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină, e [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos
nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc consumată de aceasta, fără să se
ia în consideraţie puterea consumată de aparatajul auxiliar;
eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină, eg [lm/W]: raportul dintre fluxul
luminos nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc a acesteia, la care se
cumulează puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast) Pa;
flux luminos, Φv [lm]: mărime derivată din fluxul energetic prin evaluarea radiaţiei după
acţiunea sa asupra observatorului fotometric de referinţă CIE;
indice de redare a culorilor, Ra: expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către
lumina lămpilor electrice. Variază de la 0 - 100, Ra = 100 exprimând o redare
naturală a culorilor. Ra descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor;
intensitatea luminoasă (a unei surse, într-o direcţie dată), Iv [cd]: raportul dintre fluxul
luminos dΦv emis de sursă în unghiul solid dΩ pe direcţia dată şi acest unghi solid elementar;
luminanţa, L [cd/m2]: mărime care exprimă efectul luminii asupra retinei observatorului (se
calculează plecând de la nivelul de iluminare pe retină) şi este gală cu raportul dintre
intensitatea unei surse luminoase dIθ pe direcţia privirii şi proiecţia suprafeţei elementare a
acesteia dA ⋅ cos θ pe planul vizat (unghiul θ fiind măsurat între normala la suprafaţa dA şi
dIθ
L=
direcţia de vizare) , conform relaţiei: dA ⋅ cosθ
-4-
I.2. CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT. CALCULUL NIVELULUI
DE ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL
Una dintre metodele globale de predimensionare a unui SIN interior este metoda
factorului de utilizare.
2.1. Date de intrare
Metoda factorului de utilizare (MFU).
Metoda porneşte de la condiţia de a asigura pe planul util, cu suprafaţa utilă (Su), un
nivel de luminare mediu recomandat (Emed), în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară la
nivelul planului util conform figura 1.1. Pe lângă geometria încăperii, alte mărimi care
intervin sunt degajările de praf, coeficienţii de reflexie a pereţilor şi mobilierului.
Su=L·l (2.1)
unde:
- Su este suprafaţa utilă în m2;
- L este lungimea încăperii în m;
- l este lăţimea încăperii în m.
-5-
Pentru cazuri justificate, planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafaţa
încăperii, în funcţie de dispunerea mobilierului sau de activităţile desfăşurate.
Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară
iluminarea:
h=ht-hu-hs (2.2)
unde:
- h este distanţa în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafaţa utilă în m;
- ht este înălţimea totală a camerei în m;
- hu este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală ;
- hs este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m.
2.2. Breviar de calcul
Geometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii, care se
calculează în funcţie de dimensiunile încăperii: lungimea, lăţimea şi înălţimea acesteia şi se
calculează cu:
L ⋅l
i=
h ⋅ (L + l) (2.3)
Factorul de menţinere a SIL (notat ∆ sau Mf) este un parametru care depinde de
degajările de praf frecvenţa curăţării aparatelor de iluminat, inclusiv cu clasa de protecţie IP.
Orientativ, poate fi considerat în funcţie de destinaţia încăperii:
- acolo unde impune păstrarea curăţeniei datorită specificului activităţii desfăşurate
cum ar fi în spitale, în dispensare sau în farmacii ∆ este ales între 0,88 şi 0,9
- pentru încăperi de locuit, hoteluri, moteluri sau locuri de odihnă cât şi pentru
clădirile administrative ∆ este ales între 0,8 si 0,77
- pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curăţeniei obligatorie cât şi
pentru camere de depozitare, magazii pentru alte camere unde se desfăşoară alte
activităţi ∆ are valoarea 0,7.
Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcţie de finisajul pereţilor şi a tavanului.
Orientativ, tavanul alb are cu un factor de reflexie 0,7 , pereţii finisaţi cu o culoare deschisă
pot avea un factor de reflexie de 0,5. Orientativ, alte valori sunt disponibile în tabelul 2.1:
Tabel 2.1
ρ Tip finisaj
0.8 Vopsea albă pe support lucios
0.7 Var lavabil pe placă rigips
0.65 Tencuială culori deschise
0.6 Var lavabil pe tencuială rugoasă
0.45 Ciment, tapet crem
0.35 Lambriu din fag
0.3 Caramidă
0.08 - 0.10 Sticlă clară 3 mm
0.70 – 0.80 Oglindă argintată
ρp = ∑ρ Si i
(2.4)
∑S i
Factorul de utilizare u se detemină din tabelele furnizate în general de producătorul
-6-
corpului de iluminat, prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienţilor de reflexie
(tavan / pereţi) pentru care sunt date tabelele.
Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula:
E ⋅S
Φ nec = med u
∆ ⋅u (2.5)
2
unde Su este suprafaţa utilă a încăperii în m .
Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar, luând în considerare numărul
de aparate posibil de montat în mod real (cu consulatarea arhitectului) şi a fluxului instalat în
fiecare corp.
Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru
iluminatul respectivei încăperi, plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este
cazul).
Factor utilizare
1.25 0.66 0.58 0.53 0.63 0.57 0.52 0.55 0.51
1.50 0.71 0.64 0.58 0.68 0.62 0.57 0.60 0.56
2.00 0.79 0.72 0.67 0.75 0.70 0.65 0.67 0.63
2.50 0.84 0.78 0.73 0.80 0.75 0.71 0.72 0.68
3.00 0.88 0.82 0.78 0.83 0.79 0.75 0.75 0.72
4.00 0.93 0.88 0.84 0.87 0.84 0.80 0.80 0.77
5.00 0.96 0.92 0.88 0.90 0.87 0.84 0.82 0.80
Tabelul 2.3 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare – date de intrare
Tabelul 2.3. are linii care se repetă de patru ori deoarece în coloanele următoare se vor
studia câte patru variante pentru fiecare încăpere.
-9-
O sursă de erori o constituie interpolarea
multiplă care trebuie realizată în tabelele cu factorul de y1
utilizare, mai ales dacă se consideră coeficientul de
reflexie mediu al pereţilor (în tabel nu este prezentat
y
calculul relaţiei 2.4, ci numai rezultatul considerării
mobilierului nu mai poate fi considerat 0.5 , 0.3 sau
0.1). y2
Pentru interpolarea liniară relaţia este
y − y1 X1 X2
y = y1 + ( x − x1 ) 2
x2 − x1 X
Figura 2.2 – Interpolarea liniară
Meniul este organizat în general în mod logic pentru rularea aplicaţiei, obligând la
parcurgerea unor etape (introducerea geometriei incintei, alegerea aparatelor de iluminat,
poziţionarea aparatelor de iluminat, calcul) înainte de validarea secvenţelor următoare.
-12-
Fig. 2.3. Interfaţa programului DIALux cu introducerea asistentul pentru geometria spaţiului
Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util defineşte şi o mărime numită Zonă
de perete care este importantă deoarece permite neglijarea ei din bilanţul luminotehnic final.
Ca zonă secundară, unde există amplasat mobilier, nu se desfăşoară activităţi importante,
această zonă este utilă pentru atingerea parametrilor calitativi necesari.
Fig. 2.9. Asistentul pentru alegerea aparatului de iluminat din variantele disponibile
Fig. 2.10. Asistentul pentru stabilirea cotelor de instalare pentru aparatul de iluminat
După o primă dispunere a aparatelor, programul este pregătit pentru calcul. Pentru a
putea avea siguranţa că setările realizate conduc la o configuraţie tehnică veridică, se poate
previzualiza incinta prin comenzile din Meniu:
Utilizarea unui software specializat necesită atenţie şi răbdare deosebită, fără de care
modelarea poate da rezultate eronate. Proceduri (independente) de validare a rezultatelor sunt
oricând utile şi necesare, iar din acest punct de vedere MFU îşi păstrează actualitatea.
Pentru situaţii speciale, când nici programele specializate este posibil să nu dea
satisfacţie, se poate recurge la verificarea predimensionării sistemului de iluminat, utilizând
metoda de calcul a iluminării directe.
Se calculează vectorii care definesc punctele grilei de calcul. Expresiile generice ale
acestor vectori vor fi:
Raţiile acestor vectori vor fi, în mod evident, constante pentru fiecare:
X MAX − X 1 Y − Y1 Z − Z1
∆X = ; ∆Y = MAX ; ∆Z = MAX
NX −1 NY − 1 NZ − 1
In acest punct se poate calcula şi proiecţia în plan orizontal a raţiei de creştere pe verticală
a grilei de calcul (figura 2.18):
∆ZO = ∆Z × ctgα
Dacă nu este cunoscut, se calculează unghiul β de orientare în plan orizontal (figura 2.18)
a dreptei de intersecţie a grilei de calcul cu planul orizontal, faţă de axa OX:
X MAX − X 1
β = atg
YMAX − Y1
Se mai poate verifica diferenţa de cote pe verticală pentru grila de calcul considerată:
ZOT = ∆ZO × ( N Z − 1)
-21-
Figura 2.18 – Pentru Calculul de verificare pentru iluminarea directă pe un plan oarecare
-22-
DPOI , J , K = ( X I , J , K − XC ) 2 + (YI , J , K − YC ) 2
Unghiul γ în plan vertical corespunde intensităţii luminoase care vizează punctul curent,
I (γ )transv
I ,J ,K
şi corespunzător acestui unghi se vor extrage valorile intensităţii luminoase şi
I (γ ) I , J , K
long
DPOI , J , K
γ = atg
ZC − Z I , J , K
Valorile se extrag din tabelul intensităţilor luminoase în funcţie de unghiul γ cu ajutorul
funcţiilor LOOKUP şi MATCH din EXCEL, sau echivalente.
YI , J , K − YC
ω = atg
X I , J , K − XC
Unghiul ω se utilizează la medierea ponderată a celor două intensităţi luminoase
I (γ )transv
I ,J ,K I (γ )longI ,J ,K
şi , după relaţia:
I (γ )transv
I , J , K × ω + I (γ ) I , J , K × (90 − ω )
long
I (γ , ω ) I , J , K =
90
Evident, se va lucra cu unităţi de măsură coerente pentru unghiuri (grade sexagesimale).
Dacă se lucrează in radiani, relaţia se modifică.
Pentru calculul nivelului de iluminare în punctul curent este nevoie de unghiul dintre
I (γ , ω ) I , J , K
intensitatea luminoasă şi normala la grila de calcul.
Utilizarea algebrei vectoriale este importantă pentru construcţia geometrică, relaţiile fiind
binecunoscute. Se defineşte normala la suprafaţa grilei de calcul, a cărei orientare este
descrisă prin unghiurile α şi β :
r r r r
N = N X X + NY Y + N Z Z , unde
N X = cos α sin β
NY = cos α cos β
N Z = sin α
Având coordonatele punctului curent de calcul (I, J, K) se poate exprima direcţia razei de
lumină trimisă de către corp spre acest punct:
-23-
r r r r
DI ,J ,K = X I , J ,K X + YI , J ,K Y + ( ZC − Z I , J ,K ) Z
Se poate calcula unghiul dintre raza incidentă în punctul de calcul şi normala la suprafaţă:
N X X I , J , K + NY YI , J , K + N Z ( ZC − Z I , J , K )
cosθ =
N X + NY2 + N Z2 X I2, J , K + YI2, J , K + ( ZC − Z I , J , K ) 2
2
K1A. Date de intrare pentru structuri / tema de proiectare specifică pentru protecţia
împotriva trăsnetului
Datele de identificare ale unei structuri de protejat împotriva trăsnetului necesare
pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren
şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de
o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul /
beneficiarul).
Fişa se va adapta pentru fiecare structură de protejat.
1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia
□ Denumirea obiectivului
□ Locul de amplasare (adresa)
Densitatea trăsnetelor la sol N g se va determina conform Anexei A6.1 /I7-2011
în funcţie de locul de amplasare al obiectivului.
2. Tipuri de pierderi luate în considerare
□ L1: pierderea de vieţi omeneşti;
□ L2: pierderea unui serviciu public;
□ L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural;
□ L4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi pierderea
activităţii lui).
Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului.
În mod obişnuit, se iau în considerare pierderile de vieţi omeneşti şi de servicii
publice.
3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat
3.1.Dimensiuni constructive, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
-28-
3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm
Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul
A5.34-2 (Anexa 5.34) /I7-2011. Dacă nu se cunoaşte, valoarea implicită este 500 Ωm.
3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-2011)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci;
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici;
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate;
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte;
3.4.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile,
definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4 / I7-2011)
□ Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m
□ Urban - înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m
□ Suburban - înălţimea clădirilor mai mică de 10 m
□ Rural
3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 este un
factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane
la frontiera ZPT 0/1 (definit prin relaţia A6.2.3 / I7-2011);
□ Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură placată total cu metal - fără deschideri
3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se
vedea tabelul A6.2.2 / I7-2011)
□ Structură neprotejată de SPT
□ Structură protejată de SPT (şi pentru care se face un calcul de
verificare), având clasa
i. IV
ii. III
iii. II
iv. I
□ Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de
rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de
coborâre naturale
□ Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu
posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie
completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii
directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică, continuă
electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale
3.7.Numărul de persoane din structură
3.7.1. Numărul total de persoane
□ În interior
□ În exterior
3.7.2. Numărul de persoane care ar putea fi puse în pericol (victime)
□ În interior
□ În exterior
-29-
3.7.3. Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul
periculos
□ În interior
□ În exterior
4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura
care urmează să fie protejate.
4.1.Dimensiuni constructive post trafo, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.1.1. Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul I7-2011 / A6.1-2)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
4.2.Dimensiuni constructive pentru centrala telefonică, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.2.1. Amplasare relativă a centralei telefonice (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-
2011)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
4.3.Dimensiuni constructive pentru alte clădiri ce adăpostesc servicii ce deservesc
obiectivul de protejat prin conducte metalice, fire metalice etc, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.3.1. Amplasare relativă a clădirii serviciului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-
2011)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat.
5.1.Tip de serviciu
□ Energie electrică
□ Telefon
□ Alte servicii (internet, cablu TV, conducte etc)
5.2.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs
□ Cablu neecranat
□ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
-30-
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
5<Rs<=20Ω/km
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
1<Rs<=5Ω/km
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
Rs<=1Ω/km
□ Altele
Pentru „altele” se vor nota caracteristicile specifice.
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.3.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3
□ Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor
mari
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor
mici
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 5 < Rs ≤ 20Ω/km
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 1 < Rs ≤ 5Ω/km
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică Rs ≤ 1Ω/km
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.4.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie, a se vedea tabelul A6.1.2)
□ Fără post de transformare în zonă (numai serviciul de alimentare cu
energie electrică)
□ Serviciu cu transformator cu două înfăşurări
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea
tabelul A6.4.4)
□ 1,5 kV – prize de alimentare pentru echipamente electronice sau
echipamente de telecomunicaţii.
□ 2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV)
□ 6,0 kV – aparate ale reţelei electrice (Un<1kV)
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.6.Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ aerian
□ îngropat
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.7.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului, Hc
□ …..m
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat, Lc
□ ….m
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
Lungimea traseului serviciului, în metri, de la obiectivul de protejat până la
punctele de distribuţie secundare, centrale telefonice sau alte structuri (dacă se
cunosc).
5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/
împrejurimile, Cd/c
□ traseu înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci;
-31-
□ traseu înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici;
□ traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate;
□ traseu izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte.
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
Pentru traseele îngropate se va considera „traseu înconjurat de obiecte mai
înalte sau de copaci”.
6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat
6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) ru (a se vedea tabelul A6.3.2)
□ Agricolă, beton
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.2.Tipul suprafeţei solului (la exterior), ra (a se vedea tabelul A6.3.2)
□ Agricolă, beton
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul A6.3.4)
□ Explozie
□ Ridicat
□ Mediu
□ Scăzut
□ Nici unul
În caz că nu se cunosc sau nu sunt disponibile date şi detalii despre sarcina
termică specifică se consideră în calcul riscul mediu (a se vedea tabelul A6.3.4). în
mod normal, se va consulta Scenariul de securitate la foc pentru investiţia respectivă,
în care se calculează sarcina termică (MJ/m 2 ).
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul
A6.3.3)
□ Fără măsuri
□ Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe
cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi;
compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate
□ Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare
automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată1)
□ 1) Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi
dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min, în caz contrar bifându-
se cele cu acţionare manuală.
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 este un
factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor
ecrane la frontiera ZPT X/Z (definit prin relaţia A6.2.3);
□ Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură interioară placată total cu metal - fără deschideri
-32-
6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul A6.3.5)
□ Nici un pericol special
□ Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi
numărul de persoane sub 100)
□ Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru
evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100
şi 1000 persoane)
□ Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate,
spitale)
□ Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru
evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare
de 1000 persoane)
□ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător
□ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător
Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut.
6.7.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas, Lt
□ Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit
□ Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1.
6.8.Pierderi datorate avariilor fizice, Lf
□ Spital
□ Vilă
□ Construcţii agroindustriale
□ Creşă, grădiniţă
□ Staţie de tren
□ Staţie alimentare cu carburanţi
□ Centru comercial
□ Universitate
□ Clădire comercială/ de birouri
□ Depozit industrial
□ Centru comunitar
□ Telefonie
□ Centrală electrică
□ Şcoală, liceu
□ Teatru
□ Sală de sport
□ Fermă eoliană
□ Hotel
□ Bloc de locuinţe
□ Hală
□ Secţie de poliţie
□ Sanatoriu
□ Fabrică
□ Aeroport
□ Timp liber
□ Catedrală
□ Muzeu
□ Magazin universal
□ Clădire civilă
□ Centru medical
-33-
□ Fabrică de apă/ Rezervor de apă
□ Staţie de epurare
□ Centrală termică
□ Punct termic
□ Biserică
Se va indica tipul de utilizare a obiectivului de protejat. Se pot face alegeri
multiple dacă obiectivul are mai multe funcţiuni.
Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul A6.3.1.
6.9.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo
□ Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit
□ Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat
□ Clădire cu risc de explozie
□ Spital sau alt tip de clădire pentru care pierderea unui serviciu poate
pune imediat viaţa în pericol
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1.
Aceste date sunt necesare numai pentru clădiri cu risc de explozie, spitale sau
alte clădiri în care pierderea unui serviciu poate pune în pericol imediat viaţa.
7. Pierderi inacceptabile de servicii publice
□ Numărul de persoane potenţial în pericol (utilizatori ce nu sunt deserviţi)
□ Numărul total de persoane (utilizatori deserviţi)
□ Durata anuală de pierdere a serviciului (în ore)
Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile
cauzate de întreruperile serviciilor publice.
Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile
tipice indicate în tabelul I7-2011/A.6.3.6.
8. Pierderi ireparabile ale unui element din patrimoniul cultural
□ Valoarea medie asigurabilă a pierderii posibile de bunuri
□ Valoarea totală a obiectivului de protejat (adică valoarea totală asigurată
a tuturor bunurilor prezente în structură)
Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile
ireparabile ale unor elemente din patrimoniul cultural.
Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile
tipice indicate în normele de evaluare a riscurilor.
9. Pierderi economice
9.1.Prezenţa unui pericol special (a se vedea tabelul I7-2011/A6.3.3).
□ Nici un pericol special
□ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător
□ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător
Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut.
9.2.Pierderi datorită tensiunilor de atingere şi de pas, Lt
□ Da
□ Nu
Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de
protejat.
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
9.3.Pierderi datorită focului sau defectelor fizice, Lf
□ Spital, industrială, muzeu, clădire agricolă
□ Hotel, şcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire economică
□ Altele
-34-
Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de
protejat.
Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
9.4.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo
□ Risc de explozie
□ Spital, clădire industrială, birouri, hotel, clădire comercială
□ Muzeu, agricolă, şcoală, biserică, clădire de spectacole
□ Altele
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
10. Costurile / economiile provenite din instalarea sistemelor de protecţie împotriva
trăsnetului (moneda curentă)
□ Animale
□ Sistemele din interiorul structurii
□ Clădire
□ Conţinutul din interiorul structurii
□ Rata dobânzii plătite cu privire la finanţarea investiţiei şi a sistemelor
din interiorul structurii
□ Rata de amortizare ca procent înscris pe an
□ Rata de întreţinere pe an ca procent din costul iniţial.
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în
parte în conformitate cu Tabelul 6.6- I7-2011 şi cu Tabelul 6.8-I7-2011.
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA Tabelul 6.12 R = N × P × r × L
A D A a t
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L Tabel 2
B D B z p f f
Tabel 4
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC1) Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
R C= ND × P C × L o
Tabel 9
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM1) Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
R M = NM × P M × L o
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Pe linie serviciu generând
supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări
RU(x) Tabelul 6.12 fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 3
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L Tabel 4
V L Da V z p f f
Tabel 6
RW(x) 1) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate
Tabel 8
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 9
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo
RZ(x) 1) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 1 = R A + R B + R C 1) + R M 1) + ∑R U(x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R V(x) + ∑R W(x) 1) + ∑R Z(x) 1)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 1
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L
B D B z p f f
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
R C= ND × P C × L o
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
R M = NM × P M × L o
-43-
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L
V L Da V z p f f
RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabel 3
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 4
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 6
RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate Tabel 8
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 9
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V(x) + ∑R W(x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z(x)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T 1
Tabel 10c - Risc R 3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Tabel 2
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 4
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L Tabel 6
B D B z p f f
Tabel 8
Tabel 9
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Tabel 3
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 4
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L
V L Da V z p f f Tabel 6
Tabel 8
Tabel 9
Total R3 Tabelul 6.6 R 3 = R B + ∑R V(x)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R3 cu R T 1
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA2) Tabelul 6.12 R = N × P × r × L
A D A a t
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L Tabel 2
B D B z p f f
Tabel 4
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
R C= ND × P C × L o
Tabel 9
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
R M = NM × P M × L o
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Pe linie serviciu generând
2) supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări
RU(x) Tabelul 6.12 fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
Tabel 3
RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt Tabel 4
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 6
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L
V L Da V z p f f Tabel 8
RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabel 9
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo
-44-
RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 4 = R A 2) + R B + R C + R M + ∑R U(x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R V(x) 2) + ∑R W(x) + ∑R Z(x)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T 1
Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 (pierderi de vieţi omeneşti) în funcţie de zone
(valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
RD Riscul datorită căderii trăsnetului pe
Tabel
Tabelul 6.12 structură (sursă S1):
10
RD = RA + RB + RC1)
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură,
dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): Tabel
Tabelul 6.12
10
RI = RM1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW1) + ∑RZ1)
TOTAL
RS Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabel
Tabelul 6.12 R = R + ∑R
S A U 10
RF Riscul datorită avariilor fizice : Tabel
Tabelul 6.12 R = R + ∑R
F B V 10
RO Riscul datorită defectării sistemelor
Tabel
Tabelul 6.12 interioare :
10
R O = R M 1) + R C 1) + ∑R W 1) + ∑R Z 1)
TOTAL
Tabel 11b - Compunerea componentelor de risc R2 (pierderea unui serviciu public) în funcţie de
zone (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc -tura
I7-2011
RD Riscul datorită căderii trăsnetului pe
Tabelul 6.12 structură (sursă S1): Tabel 10
RD = RB + RC
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe
structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi
Tabelul 6.12 S4): Tabel 10
RI = RM + ∑RV + ∑RW + ∑RZ
TOTAL
RF Riscul datorită avariilor fizice :
Tabelul 6.12 R = R + ∑R Tabel 10
F B V
RO Riscul datorită defectării sistemelor
Tabelul 6.12 interioare : Tabel 10
R O = R M + R C + ∑R W + ∑R Z
TOTAL
-45-
Aceste tabele sunt utile pentru evidenţierea efectelor fiecărei măsuri de protecţie.
Alegerea celor mai potrivite măsuri de protecţie trebuie făcută în funcţie de ponderea
fiecărei componente de risc în riscul total R şi în funcţie de aspectele tehnice şi economice ale
diferitelor măsuri de protecţie.
Pentru fiecare tip de pierdere, există un număr de măsuri de protecţie care, individual
sau în combinaţie, realizează condiţia R ≤ RT. Soluţia care va fi adoptată trebuie să fie aleasă
ţinând seama de aspectele tehnice şi economice.
Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă,
luând în considerare aspectele economice (prin măsuri care se amplifică de la simplu la
complex).
Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc
sunt specificate în anexa I7-2011 / A6.2.
Măsurile de protecţie trebuie să fie considerate eficiente numai dacă ele sunt conforme
cu recomandările din următoarele standarde importante:
– SR EN 62305-3 pentru protecţia împotriva vătămării fiinţelor vii şi a avariilor fizice într-o
structură;
– SR EN 62305-4 pentru protecţia împotriva defectării sistemelor interioare;
– SR EN 62305-1 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale
LA Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe structură) ...................
.....................................................................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LB Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe structură)
.....................................................................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
Lc Lungimea secţiei serviciului de la structură până la primul nod .............................. Anexa 6.1
LC Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structură) ....
.....................................................................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
Lf Pierderea într-o structură datorită avariei fizice ...................................................... Anexa 6.3
LM Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă o
structură)......................................................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
Lo Pierderea într-o structură datorită defectării sistemelor interioare .....Tabelul 6.11, Anexa 6.3
Lt Pierderea într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas ... Anexa 6.3
LU Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu
racordat la structură) ...................................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LV Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la
structură) .....................................................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LW Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe un
serviciu racordat la structură) .....................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LX Pierderea rezultantă într-o structură ................................................................................. 6.2.1
LZ Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă un
serviciu racordat la structură) .....................................................6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L1 Pierderea de vieţi omeneşti .......................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.5
L2 Pierderea unui serviciu public într-o structură ............................................. 6.2.1, Tabelul 6.5
L3 Pierderea unui element de patrimoniu cultural într-o structură.................... 6.2.1, Tabelul 6.5
L4 Pierderea economică (structura şi conţinutul acesteia) într-o structură ....... 6.2.1, Tabelul 6.5
m Rata de mentenanţă .................................................................................................. Anexa 6.7
n Numărul de servicii racordate la structură .............................................................. Anexa 6.4
NX Numărul de evenimente periculoase pe an ....................................................................... 6.2.1
ND Număr mediu anual de trăsnete care cad pe structura racordată la un serviciu ...... Anexa 6.1
NDa Numărul de evenimente periculoase pentru o structură adiacentă racordată la
extremitatea “a” a unui serviciu .........................................................Anexa 6.1, Tabelul 6.11
Ng Densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an) ............... Anexa 6.1, relaţia A6.1.1
NI Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă un
serviciu ..................................................................................................................... Anexa 6.1
NL Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe un
serviciu
.................................................................................................................................. Anexa 6.1
NM Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă
structură ................................................................................................................... Anexa 6.1
np Numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime sau utilizatori care nu sunt
deserviţi) ............................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5
-49-
ns Numărul de supratensiuni de comutaţie care pot să apară într-un an ....................... Anexa 6.7
Ns Numărul total Ns pe an în care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de
4 kV) ........................................................................................................................ Anexa 6.7
nt Numărul total estimat de persoane sau de utilizatori deserviţi (din structură) ........................
............................................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5
P Probabilitatea de avariere ................................................................................................. 6.2.1
PA Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă vătămarea fiinţelor vii ..............
..................................................................................................6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PB Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă avarii fizice ..............................
..................................................................................................6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PC Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectarea sistemelor
interioare ..................................................................................6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PLD Probabilitatea defectării sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe
serviciul racordat ...........................................................................Anexa 6.2, Tabelul A6.2.6
PLI Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unui trăsnet care cade pe
serviciul racordat ............................................................................Anexa 6.2, Tabelul A6.2.7
PM Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă defectarea sistemelor
interioare ..................................................................................6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PMS Probabilitatea ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor
interioare în funcţie de performanţele măsurilor de protecţie adoptate .....................................
...........................................................................................................Tabelul 6.2.4, Anexa 6.2
PSPD Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare sau a unui serviciu cu SPD coordonate
adoptată when SPDs .............................................................................. Anexa 6.2, Anexa 6.4
PU Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă vătămarea fiinţelor vii .....................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PV Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă avarii fizice pentru o structură ......
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PW Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă defectarea sistemelor
interioare ..................................................................................................................................
..................................................................................................6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PX Probabilitatea de avariere a unei structuri .......................................................................
6.2.1
PZ Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă defectarea sistemelor
interioare ........................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
ra Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul solului ......Anexa 6.3
rf Factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul de incendiu
al structurii................................................................................................................ Anexa 6.3
rp factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de măsurile luate de
reducere a consecinţelor unui incendiu......................................................................................Anexa 6.3
ru Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul planşeului .... Anexa 6.3
R Risc ................................................................................................................................... 6.2.1
RA Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere şi
de pas (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ........... 6.2.1, Tabelul 6.12
RB Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul
structurii capabile să iniţieze un incendiu sau o explozie (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului pe structură) .................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
RC Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ...... 6.2.1, Tabelul 6.12
RD Riscul asociat căderii trăsnetului pe structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
RF Riscul asociat avariilor fizice într-o structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
-50-
RI Riscul asociat trăsnetelor care au influenţă asupra structurii dar nu cad pe ea .......................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
RM Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă structură) . 6.2.1, Tabelul 6.12
RO Riscul asociat defectării sistemelor interioare ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
Rs Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului ................................... Anexa 6.2, Anexa 6.4
RS Riscul asociat vătămării de fiinţe vii .......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RT Riscul acceptabil .............................................................................................................. 6.2.1
RU Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere
în interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie racordată la
structură ...................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RV Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru o structură datorită căderii
trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) ...................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RW Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) .......................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RX Componentele riscului pentru o structură ........................................................................ 6.2.1
RZ Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură) ..................... 6.2.1, Tabelul 6.12
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti.................................................................................... 6.2.1
R2 Risc de pierdere a unui serviciu public ............................................................................ 6.2.1
R3 Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural ................................................ 6.2.1
R4 Risc de pierdere economică asociat unei structuri ........................................................... 6.2.1
S Structură considerată pentru evaluarea riscului .................................................... Anexa A6.1
S Economia anuală de bani.......................................................................................... Anexa 6.7
SS Secţie serviciu .................................................................................................................. 6.2.1
ST Sarcină termică ................................................................................................. Tabelul A6.3.4
S1 Căderea trăsnetului pe o structură .............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
S2 Căderea trăsnetului lângă o structură ......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu ............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
t Grosimea foliei de metal ............................................................................ 6.2.3, Tabelul 6.17
t Durata anuală de pierdere a serviciului ................................................. Anexa 6.3, Anexa 6.5
tp Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos . Anexa 6.3
Td Numărul zilelor cu oraje pe an ............................................................ Anexa 6.1, Anexa 6.11
Tx Punct de tranziţie pentru o secţie a unui serviciu ............................................................. 6.2.1
Un Tensiune nominală ............................................................................Anexa 6.4, Tabelul 6.4.3
UW Tensiunea nominală de ţinere la impuls a sistemului de protejat .......... Anexa 6.2, Anexa 6.4
w Dimensiunea ochiului reţelei ............................................................................................ 6.2.3
w Latura ochiului reţelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reţele de
conductoare de coborâre ale SPT, spaţiul de separare între coloanele metalice ale
structurii sau spaţiul între cadrele de armături ale betonului care acţionează ca un SPT
natural ....................................................................................................................... Anexa 6.2
W Lăţimea structurii ..................................................................................................... Anexa 6.1
Wa Lăţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului.................................. Anexa 6.1
ZS Zonele unei structuri......................................................................................................... 6.2.1
-51-
II.3. STABILIREA NECESITĂŢII PREVEDERII UNEI IPT. STUDII DE CAZ.
3.1. CASĂ ÎN MEDIUL RURAL
Exemplul de mai jos conţine calculul explicit, cu trimiteri la I7-2011. Recomandăm
utilizarea acestuia pentru a fi adaptat la proiectul în lucru.
K2. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o casa din mediul rural
Casa este situata in localitatea Valea Lupului, jud. Iaşi pe un teren plat fara alte
vecinatati. Casa este deservita de o linie electrica subterană şi o linie de telefon aeriană,
amandoua cu lungimi necunoscute.
Dimensiunile casei sunt Lb x Wb x Hb : 15 x 20 x 6 m.
Riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform I7-2011 /
6.2.1.1.3 şi tabelului 6.6 se va determina şi se va compara cu valoarea acceptabilă RT = 10–5
(conform tabelului 6.10). Vor fi propuse măsuri de protecţie pentru reducerea acestui risc.
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.
K3. Sinteza componentelor de risc pentru situaţia iniţială, fără măsuri de protecţie
Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32 / I7-2011 .
K4 – Iteraţia a doua
Tabel 12 - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru solutiile
propuse (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z2 Z2
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul Solutia a) Solutia b)
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA = ND × PA × ra × Lt
RA Tabelul 6.12 0 0
RA = 0,0103 x 1 x 10-5 x 10-4
RA = 1,03 x 10-11 ≈ 0 Tabel 2
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 4
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 6
Tabel 8
RB(a) = 0,0103 x 0,2 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RB Tabelul 6.12 Tabel 9 0,206 0,515
RB(a) = 0,206 x 10-5 (soluţia a)
RB(b) = 0,0103 x 1 x 1 x 0,5 x 10-2 x 10-1
RB(b) = 0,515 x 10-5 (soluţia b)
Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii
prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU(el) Tabelul 6.12 RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt 0 0
RU (el)=(0,0046 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (el)= 1,38 x 10-13 ≈ 0 Tabel 6
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 8
RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x Tabel 9
RV(el) Tabelul 6.12 rf x Lf 0,014 0,014
RV (el)=(0,0046+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (el)= 0,014 x 10-5
Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii
prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU(tel) Tabelul 6.12 RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt 0 0
Tabel 3
RU (tel)=(0,1414 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (tel)= 4,24 x 10-12 ≈ 0 Tabel 6
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 8
RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp Tabel 9
RV(tel) Tabelul 6.12 x rf x Lf 0,42 0,42
RV(tel)=(0,1414+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (tel)=0,42 x 10-5
R 1 = R A + R B + ∑R U(x) + ∑R V(x)
R 1(a) = 0 + 0,206 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42
Total R1 Tabelul 6.6 R 1(a) = 0,64 0,64 0,949
R 1(a) = 0 + 0,515 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42
R 1(a) = 0,949
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0,64 < 1 0,949 < 1
Tabel 1
-60-
Soluţia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi
cele economice.
Dupa cum se vede în Tabelul 12, ambele soluţii determină ca riscul actual R1 sa fie
mai mic decat valoarea riscului acceptabil R T .
Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de
zone
Simbol Relaţia de Date din Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Structură
referinţă I7- tabelul
2011
PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură
neprotejată de SPT 1 1 1
PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu
SPD coordonate 1,0000 1,0000 1,0000
PCel 1,0000 1,0000 1,0000
PCtel 1,0000 1,0000 1,0000
PCint 1,0000 1,0000 1,0000
PM Tabel A6.2.4 Tabel 2 PM=PMS
Relaţia A6.2.2 KMS=1x1x1x(1,5/
Tabel A6.2.5 1,5) =1 ≥ 0,4
Relaţia A6.2.4 1,0000 1,0000 1,0000
PMel 1,0000 1,0000 1,0000
PMtel 1,0000 1,0000 1,0000
PMint 1,0000 1,0000 1,0000
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile:
PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1
PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4
PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1
PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1
PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1
PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel
10.
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabel 2
RA Tabelul 6.12 RA = ND × PA × ra × Lt 0,033 0,0330
Tabel 4
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 6
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 8
Tabel 9 5,329 0,5494 4,3954 0,3846
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RC1) Tabelul 6.12 RC = ND × PC × Lo 21,977 10,988 10,988
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RM1) Tabelul 6.12 RM = NM × PM × Lo 159,74 79,871 79,871
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RU(el) Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor
Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere: Tabel 3
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,000 0,000 0,000
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 4
Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P × h × r × r × L Tabel 6
V L Da V z p f f 0,873 0,090 0,720 0,063
Tabel 8
RW(el) Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor
Tabel 9
electrice şi electronice:
RW= (NL + NDa) × PW × Lo 3,600 1,800 1,800
-74-
RZ(el) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 62,560 31,28 31,28
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,000 0,000 0,000
RV(tel) Tabelul 6.12 2,837 0,292 2,340 0,204
RW(tel) 11,700 5,850 5,850
RZ(tel) 304,52 152,2 152,2
RU(int) Tabelul 6.12 0,002 0,002
RV(int) Tabelul 6.12 1,008 1,008
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R W (x) + ∑R Z (x) 574,19 0,0330 282,9 8,47 282,7
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 Tabel 2
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,066 0,022 0,022 0,022
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 4
RC= ND × PC × Lo Tabel 6 6,593 2,197 2,197 2,197
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 9
RM = NM × PM × Lo 47,923 15,97 15,97 15,97
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,011 0,004 0,004 0,004
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 3
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,080 0,360 0,360 0,360
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 4
Tabelul 6.12
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 6
18,768 6,256 6,256 6,256
Tabel 8
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 9 0,005 0,005
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,504 0,504
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 19,496 19,49
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 94,446 24,81 44,82 24,81
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,9445 x 10-3 < 10-3
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 Tabel 2
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 16,483 5,494 5,494 5,494
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel electrice şi electronice: Tabel 4
Tabelul 6.12
RC= ND × PC × Lo Tabel 6 329,65 109,8 109,8 109,8
Tabel 8
109,8 109,8 109,8
RCtel Tabel 9
329,65 858 858 858
-75-
109,8 109,8 109,8
RCint
329,65 858 858 858
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 2.396, 798,7 798,7 798,7
RMtel 2.396, 798,7 798,7 798,7
RMint 2.396, 798,7 798,7 798,7
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 2,700 0,900 0,900 0,900
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 54,000 18,00 18,00 18,00
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 938,40 312,8 312,8 312,8
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 4
Tabel 6 8,775 2,925 2,925 2,925
RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 8 175,50 58,50 58,50 58,50
RZ(tel) Tabel 9
Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4.567, 1.522, 1.522, 1.522,
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 6,300 6,300
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 25,200 25,20
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 974,80 974,8
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 14.947 4.647, 5.653, 4.647,
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 14,947 x 10-2 > 10-2
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 12b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 2 0,001 0,0004 0,0001 0,0004
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 4
RC= ND × PC × Lo Tabel 6 0,079 0,026 0,026 0,026
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 9
RM = NM × PM × Lo 0,201 0,005 0,191 0,005
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 3 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 4
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 6 0,001 0,0004 0,0004 0,0004
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 8
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 9
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,047 0,0156 0,0156 0,0156
-78-
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,005 0,0050
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,195 0,1950
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 0,529 0,05 0,43 0,05
-5 -3
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,53 x 10 < 10
Table 12d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,242 0,1099 0,0220 0,1099
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo Tabel 2 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 6
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 9
RM = NM × PM × Lo 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMint 8,147 0,0799 7,9871 0,0799
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,002 0,0009 0,0002 0,0009
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 4
Tabel 6 0,006 0,0029 0,0006 0,0029
RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 8 0,176 0,0585 0,0585 0,0585
RZ(tel) Tabel 9
Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,013 0,0126
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,252 0,2520
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 9,748 9,7480
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 28,459 3,06 22,33 3,06
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 28,46 x 10-5 < 10-2
b) Soluţia B:
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de
protecţie:
- Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare
manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente
la foc; trasee de evacuare protejate - Zona Z2 - Zona Z3 - Zona Z4
- Structură protejată de SPT I
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate
(3x) pe instalaţia electrică
-79-
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate
(3x) pe instalaţia de telefonie
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)
pe instalaţia de internet
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:
La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în
vederea evitării buclelor - Conductoarele buclei pozate în acelaşi cablu
(suprafaţa buclei de ordinul 0,5 m2)
Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa
electrică RS≤1Ω/km
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie:
La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în
vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în
acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici
(suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)
Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa
electrică 1<RS≤5Ω/km
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie:
La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în
vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în
acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici
(suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)
Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa
electrică 1<RS≤5Ω/km
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 13b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 2 0,001 0,0002 0,0002 0,0002
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 4
RC= ND × PC × Lo Tabel 6 0,020 0,0066 0,0066 0,0066
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 9
RM = NM × PM × Lo 0,101 0,0335 0,0335 0,0335
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 3
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,001 0,0004 0,0004 0,0004
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 4
Tabelul 6.12
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 6
0,047 0,0156 0,0156 0,0156
Tabel 8
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 9 0,000 0,0000
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,001 0,0005
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,019 0,0195
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 0,189 0,06 0,08 0,06
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,19 x 10-5 < 10-3
Table 13d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 2
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,165 0,0549 0,0549 0,0549
-81-
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 4
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 8
RCtel Tabel 9 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
RCint 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 0,240 0,0799 0,0799 0,0799
RMtel 2,396 0,7987 0,7987 0,7987
RMint 2,396 0,7987 0,7987 0,7987
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,001 0,0005 0,0005 0,0005
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 4
Tabel 6 0,004 0,0015 0,0015 0,0015
RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 8 0,176 0,0585 0,0585 0,0585
RZ(tel) Tabel 9
Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,003 0,0032
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,025 0,0252
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,975 0,9748
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 14,338 4,44 5,45 4,44
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 14,34 x 10-5 < 10-2
c) Soluţia C:
- Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;
instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva
supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor
este sub 10 min - Zona Z3
- Structură protejată de SPT I
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate
(2x) pe instalaţia electrică
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate
(3x) pe instalaţia de telefonie
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x)
pe instalaţia de internet
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 14b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 2 0,001 0,0004 0,0001 0,0004
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 4
RC= ND × PC × Lo Tabel 6 0,033 0,0110 0,0110 0,0110
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 9
RM = NM × PM × Lo 0,089 0,0048 0,0797 0,0048
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 3
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,002 0,0007 0,0007 0,0007
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 4
Tabelul 6.12
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 6
0,094 0,0313 0,0313 0,0313
Tabel 8
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 9 0,000 0,0000
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,001 0,0010
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,039 0,0390
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 0,259 0,05 0,16 0,05
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,26 x 10-5 < 10-3
Table 14d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,242 0,1099 0,0220 0,1099
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo Tabel 2 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 6
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 9
RM = NM × PM × Lo 1,757 0,0799 1,5974 0,0799
RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMint 1,757 0,0799 1,5974 0,0799
-84-
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,004 0,0018 0,0004 0,0018
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,692 1,5640 1,5640 1,5640
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 4
Tabel 6 0,006 0,0029 0,0006 0,0029
RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 8 0,176 0,0585 0,0585 0,0585
RZ(tel) Tabel 9
Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,003 0,0025
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,050 0,0504
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,950 1,9496
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 17,206 3,85 9,51 3,85
-5 -2
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 17,21 x 10 < 10
Referinţă
pentru Date
Pierdere relaţie/ tabel din Ecuaţie pentru componenta
economica I7-2011 tabelul cu căderea trăsnetului Total Z1 Z2 Z3 Z4
CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV)x
CL (CA+CB+CS+CC)+(RC+RM
(neprotejată) Relaţia A6.7.1 +RW+RZ)xCS 610.838,9 279.093,4 238.004,9 93.740,6
CRL CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV
(protejată )x(CA+CB+CS+CC)+(RC+R
sol.A) Relaţia A6.7.1 M+RW+RZ)xCS 1.170,2 187,1 920,1 63,0
CRL
(protejată
sol.B) Relaţia A6.7.1 622,1 268,3 263,5 90,2
CRL
(protejată
sol.C) Relaţia A6.7.1 712,7 234,1 399,8 78,8
-85-
Tabel 17 – Costurile măsurilor de protecţie (valori în $)
Relaţia de Costul anual Costul anual Costul anual
referinţă I7- CPM al solutiei CPM al CPM al
Măsuri de protecţie 2011 CP CPM A solutiei B solutiei C
SPT de clasă I Relaţia A6.7.3 100.000,0 10.000,0 10.000,0 10.000,0 10.000,0
SPT de clasă IV Relaţia A6.7.3 80.000,0 8.000,0
Sistem de detectare a
incendiului 50.000,0 5.000,0 5.000,0 5.000,0
Una dintre următoarele măsuri:
extinctoare; instalaţii de
extinctoare fixe cu acţionare
manuală; instalaţii de alarmă
cu acţionare manuală; hidranţi;
compartimente rezistente la
foc; trasee de evacuare
protejate 40.000,0 4.000,0 4.000,0
Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w =
0,5) 100.000,0 10.000,0 10.000,0
Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w =
0,1) 110.000,0 11.000,0 11.000,0
1,5x SPD pe reţeaua electrică 20.000,0 2.000,0
2x SPD pe reţeaua electrică 24.000,0 2.400,0 2.400,0
3x SPD pe reţeaua electrică 30.000,0 3.000,0 3.000,0 3.000,0
1,5x SPD pe sistemul de
telefonie 10.000,0 1.000,0
2x SPD pe sistemul de
telefonie 12.000,0 1.200,0
3x SPD pe sistemul de
telefonie 15.000,0 1.500,0 1.500,0 1.500,0 1.500,0
1,5x SPD pe sistemul de
internet 10.000,0 1.000,0 1.000,0
2x SPD pe sistemul de internet 12.000,0 1.200,0 1.200,0
3x SPD pe sistemul de internet 15.000,0 1.500,0 1.500,0
COST TOTAL ANUAL
CPM 30.500,0 20.000,0 31.100,0
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel
10.
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabel 2
RA Tabelul 6.12 RA = ND × PA × ra × Lt Tabel 4 0,002 0,0022
Tabel 6
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 Tabel 8
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf
Tabel 9 2,389 2,1977 0,1758 0,0154
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RC1) Tabelul 6.12 RC = ND × PC × Lo
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RM1) Tabelul 6.12 RM = NM × PM × Lo
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RU(el) Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor
Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P × h × r × r × L
V L Da V z p f f 0,391 0,3600 0,0288 0,0025
RW(el) Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 3
electrice şi electronice: Tabel 4
RW= (NL + NDa) × PW × Lo Tabel 6
RZ(el) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
electrice şi electronice: Tabel 9
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 1,272 1,1700 0,0936 0,0082
RW(tel)
RZ(tel)
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0002 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,548 0,5040 0,0403 0,0035
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R W (x) + ∑R Z (x) 4,602 0,0022 4,23 0,34 0,03
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T Tabel 1 4,6 > 1
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 2
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 4 2,242 2,1977 0,0220 0,0220
-97-
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RC= ND × PC × Lo Tabel 9 6,593 2,1977 2,1977 2,1977
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 47,923 15,974 15,974 15,974
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,367 0,3600 0,0036 0,0036
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,080 0,3600 0,3600 0,3600
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 18,768 6,2560 6,2560 6,2560
Tabel 4
RV(tel) Tabel 6 1,193 1,1700 0,0117 0,0117
RW(tel) Tabel 8
Tabel 9 3,510 1,1700 1,1700 1,1700
RZ(tel)
91,358 30,452 30,452 30,452
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,514 0,5040 0,0050 0,0050
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,512 0,5040 0,5040 0,5040
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 58,488 19,496 19,496 19,496
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 233,54 80,64 76,45 76,45
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 2,33 x 10-3 > 10-3
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare (10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 224,16 219,7 2,197 2,197
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo
Tabel 2
RCtel
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
RMtel
RMint
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
-99-
K4 – Iteraţia a doua – Soluţia A
Tabel 12a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabel 2
RA Tabelul 6.12 RA = ND × PA × ra × Lt Tabel 4 0,002 0,0022
Tabel 6
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 Tabel 8
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf
Tabel 9 0,478 0,4395 0,0352 0,0031
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RC1) Tabelul 6.12 RC = ND × PC × Lo
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RM1) Tabelul 6.12 RM = NM × PM × Lo
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RU(el) Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor
Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P × h × r × r × L
V L Da V z p f f 0,012 0,0108 0,0009 0,0001
RW(el) Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 3
electrice şi electronice: Tabel 4
RW= (NL + NDa) × PW × Lo Tabel 6
RZ(el) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
electrice şi electronice: Tabel 9
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 0,038 0,0351 0,0028 0,0002
RW(tel)
RZ(tel)
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,016 0,0151 0,0012 0,0001
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R W (x) + ∑R Z (x) 0,546 0,0022 0,50 0,04 0,00
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T Tabel 1 0,55 < 1
Table 12b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare (10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,448 0,4395 0,0044 0,0044
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,576 0,1919 0,1919 0,1919
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 4,185 1,3950 1,3950 1,3950
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 3
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 4 0,011 0,0108 0,0001 0,0001
Pe linie serviciu generând supratensiune se Tabel 6
RW(el) poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 8
Tabelul 6.12
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9 0,032 0,0108 0,0108 0,0108
-100-
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,408 0,4692 0,4692 0,4692
RV(tel)
0,036 0,0351 0,0004 0,0004
RW(tel)
0,105 0,0351 0,0351 0,0351
RZ(tel)
2,741 0,9136 0,9136 0,9136
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,015 0,0151 0,0002 0,0002
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,045 0,0151 0,0151 0,0151
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,755 0,5849 0,5849 0,5849
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 11,357 4,12 3,62 3,62
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 11,36 < 100
Table 12d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 44,833 43,95 0,439 0,439
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo
Tabel 2
RCtel
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
RMtel
RMint
b) Soluţia B:
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de
protecţie:
-101-
- Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;
instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva
supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor
este sub 10 min - Zona Z2
- Structură neprotejată de SPT
- Protecţie cu SPD pe liniile racordate.
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 13b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 2
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 4 0,483 0,4395 0,0220 0,0220
-102-
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RC= ND × PC × Lo Tabel 9 0,576 0,1919 0,1919 0,1919
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 4,185 1,3950 1,3950 1,3950
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,002 0,0022 0,0001 0,0001
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 3 0,032 0,0108 0,0108 0,0108
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 4
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 6
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 8 1,408 0,4692 0,4692 0,4692
Tabel 9
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,003 0,0030 0,0002 0,0002
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,045 0,0151 0,0151 0,0151
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,755 0,5849 0,5849 0,5849
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 8,490 3,11 2,69 2,69
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 8,49 x 10-5 < 10-3
Table 13d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 48,350 43,954 2,1977 2,1977
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo
Tabel 2
RCtel
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
RMtel
RMint
4.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (inclusiv antene, turnuri de răcire,
acoperişuri, rezervoare etc)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (până la punctul la care se instalează
PDA-ul)
- Dimensiunile în plan ale construcţiei (zonei) de protejat
- Nivel de protecţie împotriva trăsnetului, calculat conform paragraf 6.2.1 din I7-
2011
- Tip de construcţie:
o clădiri înalte şi foarte înalte,
o depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică, etc
o structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil)
- Avansul amorsarii al PDA dat de producator, ∆T;
Soluţia utilizării PDA nu poate fi impusă fără o analiză tehnico-economică specifică
fiecărei investiţii. Unele condiţii pot fi în favoarea soluţiei PDA (arie de protejat relativ mare,
cu restricţii de ordin estetic sau arhitectonic) sau împotrivă (clădiri foarte înalte).
4.2.3. Dacă înălţimea de instalare h (dată de înălţimea vârfului PDA în raport cu planul
orizontal pentru care se calculează raza de protecţie (care trebuie să conţină elementul de
-105-
construcţie de protejat) este mai mare de 5m, raza de protecţie Rp se calculează cu relaţia de
la paragraful 6.3.2.4. din I7-2011:
RP = h (2R - h) + ∆L (2R + ∆L) (5.2.1)
unde,
- ∆L - lungimea suplimentară determinată de avansul amorsarii ∆T al PDA;
- h - distanţa curentă dintre vârful PDA şi planul curent pentru care se calculează
raza de protecţie (h1, h2, h3 din fig. 5.1)
- R - raza sferei fictive conform NFC17-102-2009:
20 m - pentru nivelul de protectie I
30 m - pentru nivelul de protectie II
45 m - pentru nivelul de protectie III
60 m - pentru nivelul de protectie IV
4.2.4. Raza sferei fictive (care depinde de nivelul de protecţie) limitează înălţimea
maximă a construcţiei (zonei) care poate fi protejată prin PDA (inclusiv antene, turnuri de
răcire, acoperişuri, rezervoare etc).
4.2.5. Dacă nu se poate asigura condiţia de la punctul 5.2.4 se vor adopta alte
mijloacele de protecţie împotriva trăsnetului conform capitolului 6 din I7-2011 astfel încât să
se asigure nivelul de protecţie cerut (reţea de captare, conductoare de echipotenţializare).
Figura 4.2. Abac pentru calculul razei de protecţie Rp pentru raza sferei fictive R = 60m
120,00
După cum se vede din tabelul din figura 5.2, pentru h1 = 2,0 m şi ∆L = 30 m,
110,00
Rp1=28,5m, iar pentru h2 = 3,0 m şi ∆L = 30 m, Rp2=42,74m.
100,00 Pentru h = 13,0 m, ∆L = 30 m şi R = 60m aplicând relaţia 5.2.1 rezultă: ∆T
3
5µs
90,00
RP3 = h3 (2R - h3 ) + ∆L (2R + ∆L) = 13 × (2 × 60 - 13) + 30 × (2 × 60 + 30) 10µs
15µs
80,00
RP3 = 13 × 107 + 30 × 150 = 1391+ 4500 = 5891 = 76,75 m
20µs
25µs
70,00 30µs
Rp (m)
35µs
60,00 40µs
45µs
50,00
50µs
55µs
40,00
60µs
30,00
20,00
10,00
21 23 43 45 65 67 8
7 10
8 12
9 14
10 16
11 18
12 20
13 25
14 30
15 35
16 40
17 45
18 50
19 55
20 60
21 22
h (m)
-107-
84,12
76,75
h (m) Rp (m) 71,24
2 28,5
42,74
3 42,74
5 71,24 28,5
13 76,75
28 84,12 10
3
1
5
13
20
28
25
15
40
5.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- nivelul de protecţie rezultat în urma evaluării riscului de impact al trăsnetului,
precum şi măsurile prevăzute pentru a reduce acest risc;
- clădire cu/fără instalaţie exterioară de protecţie la trăsnet;
- lista de echipamente cu fişe tehnice din care să rezulte tensiunea maximă pentru
echipament;
- modul de tratare al neutrului;
- nivelul de ţinere la supratensiuni temporare;
- curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare);
- stabilitatea la scurtcircuit (curenţii de scurtcircuit).
5.2.4.4. Scurgerile datorate efectului de inducţie asupra câmpului magnetic generat fie
de căderea trăsnetului în aproprierea structurii (sursa S2), fie din curentul de trăsnet ce circulă
prin instalaţia exterioară de paratrăsnet sau de ecranul spaţial ZPT2 (sursa S1) vor fi
considerate în apropierea sau la terminalul aparatelor din interiorul ZPT2 şi la frontiera
zonelor ZPT2/3 (vezi fig.4.6 din I7-2011).
În interiorul zonei ZPT2 neecranate (de ex. protejată numai de o instalaţie exterioară
de paratrăsnet în acord cu SR EN 62305-3 cu reţea cu ochiuri mai mari de 5m) scurgerile
relativ mari pot fi determinate de efectele de inducţie ale câmpului magnetic neprotejat.
Aceste descărcări asociate nivelului de protecţie la trăsnet sunt date în tabelul 5.4.
-111-
În interiorul zonelor ZPT ecranate (ce necesită o reţea cu ochiuri mai mici de 5m în
conformitate cu Anexa A din SR EN 62305-4) generarea descărcărilor datorate efectului de
inducţie sunt mult reduse. În aceste cazuri descărcările sunt mult mai mici decât cele din cazul
zonei neecranate.
5.2.4.5. În tabelul 5.3. sunt indicate modurile de protecţie posibile ce pot fi utilizate
pentru diverse moduri de tratare a neutrului în sistemele de joasă tensiune conform tabel 3 din
SR EN 61643-12.
Tabel 5.3. Moduri posibile de conectare a SPD în diverse sisteme de joasă tensiune
Configuraţia reţelei
SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru
TT TN-C TN-S
distribuit distribuit
Între linie şi neutru x - x x -
Fiecare linie şi PE x - x x x
Fiecare linie şi PEN - x - - -
Neutru şi PE x - x x -
Linie cu linie x x x x x
Tabel 5.5 Valori minime ale Uc a SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ
Configuraţia reţelei
SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru
TT TN-C TN-S
distribuit distribuit
Între linie şi neutru 1.1 Uo - 1.1 Uo 1.1 Uo -
Fiecare linie şi PE 1.1 Uo - 1.1 Uo √3 Uo Vo
Neutru şi PE Uo - Uo Uo -
1.1
Fiecare linie şi PEN - - - -
Uo
Uo este tensiunea dintre linie şi neutru, Vo este tensiunea între linii pentru sisteme de
tensiune mică.
Acest tabel este conform SR EN 61643-1 şi SR HD 60364-5-534.
Fază Antena TV
Neutru
f n
Tablou
electric
principal
Alarmă
DDR
tip S TV şi video
recorder
Maşină
de spălat
Antena TV
6.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Clasa SPT, ki - calculată anterior, şi de care depinde configuraţia celorlalte
elemente ale IPT
- Numărul de conductoare de coborâre, n;
- Tip izolaţie IPT exterioară, km:
o Aer;
o Beton, cărămizi;
- Tip de dispozitiv de captare:
o Tijă singulară (este necesară dacă upe terasa protejată cu o reţea de captare
se amplasează un dulap, o antenă, coş de evacuare etc) ;
o Conductor întins:
Înălţimea dispozitivului de captare, h
Distanţa între două conductoare, c
o Reţea de conductoare (4 şi mai multe) fără legătură de echipotenţializare
intermediară, la clădiri de înălţime între 5 şi 20 m:
Distanţa între două conductoare de coborâre, c
Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
o Reţea de conductoare (4 şi mai multe conectate prin conductoare de
echipotenţializare în buclă orizontale, pentru clădiri înalte):
Număr total de niveluri ale clădirii, m
Distanţa între două conductoare de coborâre cele mai apropiate, c
Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
Distanţa până la cel mai apropiat conductor de coborâre, d
Înălţime deasupra punctului de echipotenţializare, l
- Priză de pământ (tip A sau B):
o Tip A cu electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ:
comparabile;
diferite;
o Tip B
care această operaţie este posibilă, Rp fig.1. (la clădirile înalte, această legare multiplă a
conductorului de protecţie nu poate fi practic realizată şi în tablourile electrice de pe etaje, de
-123-
ex. TS, fig.1.);
d) - legarea la pământ (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ,
din reţeaua consumatorului) trebuie să se facă la prize de pământ distribuite pe ansamblul
instalaţiei (din acest motiv se realizează ca priză de fundaţie, fig. 1., iar rezistenţa rezultantă
Rp a prizelor să fie cât mai mică posibil, dar nu mai mare de 4Ω;
e) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ a conductorul PE
acesta se execută din cupru;
f) - deoarece măsura tehnică principală, legarea la conductorul neutru, se bazează în
primul rând pe întreruperea automată a alimentării, PACD, se impune asigurarea condiţiilor
ca acestea să acţioneze.
Ca urmare, dispozitivele de protecţie la supracurenţi se reglează corespunxător, iar
secţiunile PE şi PEN se dimensionează astfel încât un defect de izolaţie între o fază şi o
carcasă (masă) să producă un curent de scurtcircuit a cărui valoare să determine deconectarea
automată, în timpi inferiori celor impusi de I7-2011, tab.4.1.
Această soluţie se impune şi în cazul în care circuitele alimentează receptori care
trebuie să rămână în funcţiune fără supraveghere. Dacă această cerinţă nu este asigurată,
întrerupătoarele prevăzute cu PACD vor fi echipate şi cu DDR.
g) Alte mijloace de protecţie, cu acţiune individuală, respectiv separarea de protecţie,
izolarea amplasamentului, egalizarea potenţialelor.
Sistemul de protecţie care se bazează pe întreruperea automată a alimentării
receptorilor, cu toate componentele sale specifice, fig.1., nu poate asigura protecţia pentru
toate tipurile de receptori ai consumatorului şi pentru fiecare tip de protecţie (de bază şi la
defect). Ca urmare, în fig.2., se prezintă forma cea mai complexă a sistemului de protecţie la
şoc electric, aferent unui consumator, în care, pentru marea majoritate a receptorilor se aplică
întreruperea automată a alimentării, în condiţiile specifice reţelei TN, prezentată în fig.1., iar
pentru ceilalţi receptori se aplică unul sau mai multe din următoarele mijloace:
M – masă; C – element metalic aflat în contact cu pamântul; parte conductoare care nu face
parte din instalaţia electrică şi care poate introduce un potenţial electric, în general
potenţialul electric al pământului local; C1 – conductă metalică de apă, din exterior; C2 -
conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 – conductă metalică de gaz racord
electroizolant, din exterior; C4 – aer condiţionat; C5 – sistem de încălzire; C6 – conductă
metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 – părţi conductoare străine în zona de
accesibilitate la atingere a părţilor conductoare; BPPE – bornă principală de legare la
pământ (bară colectoare principală de legare la pământ); T – priză de pământ. BPE – bară
pentru conectarea conductoarelor de proteţie şi echipotenţializare; TE- carcasa metalică a
unui tablou electric; 1-conductor de protecţie; 2-conductor de echipotenţializare, pentru
legare la BPPE/BPE; 3-conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare
suplimentară între două părți conductoare accesibile; 4- conductor de legare la pământ; 5-
conductor pentru echipotenţializare suplimentară între o parte conductoare ți o structură
(conductă, cadru, etc);6- conductor de protectie pentru legarea suplimentară la pamant a PE
din TE.
-127-
conductoare accesibile ( I7/2011, fig. 5.3) cu condiţia ca Sb să fie de cel puţin 2,5 mm2 Cu,
dacă conductorul este protejat mecanic sau, 4 mm2 Cu dacă conductorul nu este protejat
mecanic.
Un conductor de echipotenţializare se consideră protejat mecanic prin introducerea lui
într-un tub de protecţie, într-un jgheab pentru cabluri sau dacă este protejat similar.
1.3.2.Conductoare de legare la pământ care fac parte dintr-un sistem de legare la
pamant
Conductoarele de legare la pământ fac legătura dintre:
-borna/bara principală de legare la pământ (aferentă Reţelei TN,TT,IT);
-bara de egalizare a potenţialelor (aferentă instalaţiei interiore de protecţie la trăsnet sau
sistemului de protecţie la trăsnet-LMPS) şi priza de pământ.
1.3.5. Concluzii
-un consummator poate avea fiecare din tipurile de conductoare de protecţie şi
echipotenţializare evidenţiate mai sus.
-pentru fiecare în parte, în I7-2011 se prevăd valori diferite ale secţiunilor minime.
Ca urmare, dacă structura consumatorului, alimentat de la Reţea TN, este prevăzută cu
sistem de protectie la efectele trăsnetului-LMPS şi cu instalaţie interioară de protecţie la
trăsnet, în situaţia în care, pentru o carcasă (masă) sau un element metalic, ar trebui să
coexiste mai mult de o legătură de echipotenţializare, se va realiza o singură legătură, cu
-128-
secţiunea minimă cea mai mare, rezultând, conform I7-2011 şi SR HD 60364-5-54/2007,
sistemul de legare la pământ, specific Reţelei TN, fig. 3.
Pentru consumatorii alimentaţi de la Reţea TT sau IT, sistemul de legare la pământ va
avea configuraţia specifică, respectiv va conţine, pe lângă reţeaua conductoarelor de
echipotenţializare (menţionată la Reţeaua TN) şi conductoare de protecţie PE, de regulă,
neizolate, pentru legarea la pământ a tuturor carcaselor metalice, care este măsura principală
de protecţie la şoc electric.
Sistemul de legare la pământ specific reţelei TN, conţine, de regulă, puţine conductoare
PE neizolate, deoarece masura principală de protecţie la şoc electric-legarea la punctul neutru
al alimentării se realizează, de regulă, prin conductoare izolate, care fac parte din cablul
electric de alimentare sau sunt pozate în acelaşi tub de protecţie.
Reguli de compatibilitate
Conceperea schemei electrice a unui consumator are la bază două aspecte de bază:
a- Asigurarea alimentării cu energie electrică corespunzător cerinţelor impuse de
categoriile de receptori;
b- Asigurarea protecţiei la şoc electric a utilizatorilor.
Din punct de vedere tehnic, un punct al unei părţi active a unui sistem electric, care în
mod normal are un potenţial electric în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem electric,
poate fi în contact electric cu pământul.
De regulă, acest punct activ, care poate fi în contact electric cu pământul, este punctul
neutru al sursei de alimentare, în condiţiile în care acesta este un punct care, de regulă, există
în mod natural, respectiv când înfăşurările sursei electrice de alimentare sunt conectate în stea.
-132-
Definirea tipului de Reţea electrică de distribuţie, din I7-2011, se face, pentru scheme
electrice de distribuţie ale unui consumator, care sunt alimentate de la surse electrice care au,
în mod natural, punct neutru.
Modul de legare la pământ a punctului neutru al unei surse are efecte asupra
regimurilor de funcţionare ale reţelei.
Prin legarea la pământ a punctului neutru al sursei (T), orice defect de izolaţie în
raport cu pământul, de regulă, acesta fiind cel mai frecvent prim defect, va genera un regim de
scurtcircuit care va trebui limitat, ca durată, de acţiunea AUTOMATĂ a aparatelor electrice
de protecţie, definite PACD în -I7, cu care este echipată schema electrică de distribuţie.
Dacă receptorii unui consumator, în ansamblul lor, sau numai o parte a acestora,
solicită un grad ridicat al continuităţii în alimentare, respectiv nu admit întreruperea
alimentării, cel puţin urmare a unui prim defect de izolaţie, atunci punctul neutru al sursei NU
va fi legat la pământ şi ca urmare, reţeaua electrică de distribuţie va fi cu neutral izolat (I).
Existenţa punctului neutru face posibilă distribuirea, sau nu, în reţea a acestuia, prin
conductorul neutru.
Cele două moduri de interdependenţă a punctului neutru al sursei cu pământul
determină probleme specifice şi din punct de vedere a protecţiei la şoc electric.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei legat la pământ (T) se pot adopta
doua mijloace de bază pentru asigurarea protecţiei la şoc electric:
a) legarea la punctul neutru al sursei a carcaselor (N), prin intermediul conductorului
neutru de protecţie (PEN /PE), Tipul de reţea de distribuţie TN;
b) În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei izolat faţă de pământ (I) se poate
adopta, pentru asigurarea protecţiei la şoc electric numai mijlocul de bază legarea la pământ a
carcaselor, rezultând Tipul de reţea de distribuţie IT.
În cazul în care receptorul trifazat este un echipament complex, căruia, de ex. îi este
necesară tensiunea de fază, atunci circuitul său de alimentare va avea şi conductor neutru de
lucru, iar DDR-ul cu care se echipează, eventual, întrerupătorul automat va fi cu patru poli,
fig 8b.
Dacă un consumator are mai multe tipuri de servicii de securitate, atunci pentru fiecare
se va realiza tablou electric propriu, cu coloana individuală de alimentare de la fiecare din
cele două surse de alimentare, fig.11.
Dacă consumatorul nu are centrală electrică proprie, pentru alimentarea serviciilor de
securitate, va trebui să-şi prevadă grup electrogen de intervenţie, fig.12.
-135-
În reţelele TT, echipamentele DDR pot fi utilizate pentru protecţia la defect (protecţia
împotriva atingerii indirecte).
Dacă conductorul neutru se distribuţie în reţea trebuie considerat conductor activ,
respectiv trebuie să aibă nivel de izolaţie similar cu conductoarele de fază.
În fig. 15. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea
TT cu punctul neutru distribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuitele trifazate vor fi cu
patru poli.
-139-
Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de
alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pamânt,
fig. 16.
-140-
În fig.17. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a :
-baretelor pentru conductoarele active R,S,T, N, din TEG;
-baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG- pentru varianta distribuirii în retea până
la carcase (mase) ;
-conectarii SPD- montat în exteriorul TEG, iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta
PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2);
Aparatul de protecţie, F1, al SPD, este inclus în acesta, livrat, ca urmare, de
producător, dar trebuie să aibă, conform I7/2011 subcap 4.4, caracteristici similare cu
aparatul de protecţie, PACD, din reţea, aflat imediat în amonte în raport cu sursa, dar
acţionarea lor trebuie să fie selectivă.
În schema din fig.15 şi fig.16. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate,
pentru care soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus.
Conform I7, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru izolat, (simbol I), se aplică,
ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ (simbol T) a
maselor (carcaselor), rezultând reţea IT, fig.18 .
Se recomandă ca în această reţea conductorul neutru să nu fie distribuit.
Părţile conductoare accesibile se leagă la pământ individual, în grup sau colectiv.
Pentru controlul producerii primului defect se pot utiliza dispozitive de monitorizare a
izolaţiei, curentului diferenţial rezidual şi de localizare a defectului de izolaţie.
-141-
-142-
După apariţia primului defect, I7-2011 prevede condiţiile pentru întreruperea automată
a alimentării în cazul unui al doilea defect.
În fig. 18. se prezintă schema electrică pentru un consumator, alimentat de la o reţea
IT cu punctul neutru nedistribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuite trifazate vor fi cu
trei poli.
Nu s-au reprezentat dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei.
Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de
alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pamânt,
aşa cum s-a prezentat pentru Reţea TT, în fig.16.
Dacă punctul neutru este distribuit, schemele electrice vor fi similare cu cele de la
Reţea TT, la care se adaugă dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei.
În fig. 19. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a :
-baretelor pentru conductoarele active R,S,T, din TEG;
-baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG- pentru varianta distribuirii în
retea până la carcase (mase) ;
-conectarii SPD- montat în exteriorul TEG, iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta
PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2);
-BPPE- componenta a sistemului de legare la pamânt.
Aparatul de protecţie, F1, al SPD, este inclus în acesta, livrat, ca urmare, de
producător, dar trebuie să aibă, conform I7-2011 subcap 4.4, caracteristici similare cu
aparatul de protecţie, PACD, din reţea, aflat imediat în amonte în raport cu sursa, dar
acţionarea lor trebuie să fie selectivă.
În schema din fig.11.6 nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru
care alimentarea se asigură conform I7-2011, deoarece aceasta se va prezenta în unul din
paragrafele următoare.
Din acest tablou vor fi alimentate echipamente medicale din clasele de comutare 0;
0,15 şi 0,5., (Tabel 7.9.1., subcap 7.9).
Conform Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care
trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare,
unul din componentele medicale “de primă necesitate” ale amplasamentelor pentru utilizări
medicale este blocul operator. Acesta poate să conţină maxim 12 săli de operaţii şi ca
urmare, se impune să se prevadă un tablou electric pentru fiecare bloc operator, iar din acesta
să fie alimentate tablouri electrice pentru 1-2 săli de operaţii, fig.21.
-145-
În spaţiul tehnic al tablourilor electrice ale sălii/sălilor de operaţii se vor instala:
-surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), de la care, aceste tablouri, vor fi alimentate
prin AAR, adecvat ceriţelor clasei de comutare, fig. 22.
În această variantă, UPS va fi cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire trifazată.
Dacă se utilizează UPS cu alimentare monofazată, există riscul ca, la indisponibilitatea
sursei de alimentare de bază, pornirea grupului generator să nu se poată realiza deoarece
automatica sa nu acceptă conectarea pe o sarcină dezechilibrată.
În cazul în care blocul operator are mai multe săli de operaţie, se poate adopta şi
varianta realizării câte unui tablou electric pentru fiecare sală de operaţie. In această variantă,
este recomandată utilizarea UPS cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire
monofazată.
-transformatorul electric pentru alimentarea receptorilor electromedicali ce impun schema
IT medical:
- transformatorul pentru TFJS/ TFJP, dacă prin tema de proiectare se solicită şi
alimentarea la tensiune redusă.
Pentru spaţiile de birouri se consideră o valoare care exprimă o bună dotare tehnică,
dar puterea absorbită (cerută) va avea un nivelul de precizie al calculului redus. Se observă că
s-a lăsat consumul separat pentru cele două categorii de consumatori, deoarece o astfel de
clădire va avea două racorduri (branşamente) distincte.
Un exemplu mai detaliat se prezintă în figura 8.1.2, pentru o clădire de birouri P+2, în
care se regăsesc elemente ale proiectului de iluminat, instalaţii de încălzire-ventilare, instalaţii
sanitare, dotările tehnice obligatorii.
-149-
Puterea absorbită (cerută) de un circuit / coloană monofazată se calculează conform 3.2 din
I7-2011 :
Curentul de calcul pe circuit se stabileşte cu relaţia:
Pa
Ic = [A] (8.2.1-4)
U f cos ϕ
Situaţia cea mai generală presupune că nu putem echilibra perfect sistemul trifazat. Se
identifică faza cea mai încărcată şi se calculează curentul de calcul (suma este afectată de un
coeficient de simultaneitate care se analizează în mod specific, fiind unitar pentru coloane de
iluminat de siguranţă, de ex.). Pentru tablouri generale ks va fi considerat subunitar (dacă este
cazul), iar pentru tablouri secundare poate fi considerat unitar.
I c = k s × I ca2 + I cr2 [A] (8.2.1-7)
unde
I ca2 , I cr2 sunt componentele activã şi reactivã ale curentului de calcul.
Acestea se calculează presupunând că se cunoaşte puterea activă a aparatelor de iluminat
sau a aparatelor alimentate de la prize, precum şi factorul de putere mediu pentru cele două
categorii. Pentru receptorii alimentaţi la prize se mai poate considera un randament
(corespunzător electromotoarelor). Uzual, acest randament poate fi considerat 0,8.
Se poate calcula:
P PiP P PiP
I ca = iL + ; I cr = iL ⋅ tgϕ L + ⋅ tgϕ P (8.2.1-8)
U f η P ⋅U f Uf η P ⋅U f
8.2.1.2.3. Circuite trifazate de forţă
Este cazul unui singur electromotor, pentru care se cunoaşte puterea nominală (putere
mecanică furnizată la arbore).
c. Coloane monofazate:
1 N Pij ⋅ l j
2 ⋅ 100 ⋅ ku
∆U % = ∑ ⋅ (8.2.2-4)
γ U F2 j =1 S Fj
d. Coloane trifazate în regim normal de funcţionare:
-159-
100 ⋅ ku 1 N Pij ⋅ l j
∆U % = ⋅ ∑ (8.2.2-5)
γ U L2 j =1 S Fj
în care:
Pij - puterea instalată pentru un tronson oarecare j (W);
Lj - lungimea unui tronson oarecare j (m);
SFj - secţiunea conductorului de fază pentru tronsonul j (mm2);
UF - tensiunea de fază (V);
UL - tensiunea de linie (V);
γ - conductivitatea materialului conductorului, 57 m/Ωmm2 la Cu şi 34 m/Ωmm2 la Al;
ku - coeficientul de utilizare.
100 1 Pp ⋅ l
∆U % = ⋅ ⋅ (8.2.2-10)
γ U L2 S F
în care:
Pi - puterea instalată în (W);
N −1
Pp - puterea la pornire (W) determinată cu relaţia: Pp = Pp max + ku × ∑ Pj , unde: Ppmax este
j =1
N −1
puterea de pornire a celui mai mare electromotor, iar ∑ P este suma celorlalte N-1 motoare
j =1
j
PN max
Pp max = × kp (8.2.2-11)
ηN
AD11=200/$V$4/N11^2*M11*1000*AA11/
X11
Figura 8.2.2.1 – Schema electrică pentru exemplul de calcul
Pentru remedierea acestor situaţii, creşterea secţiunii este evident necesară. Alegerea
tronsoanelor pentru care se va adopta mărirea secţiunii trebuie să ţină seama de zonele pe care
se înregistrează pierderile de tensiune cel mai mari. Ca exemplu, creşterea secţiunii unui
circuit nu este eficientă dacă pe o coloană amonte se înregistrează cea mai mare parte a
căderii de tensiune.
Creşterea secţiunii se justifică pe tronsoanele cu încărcări mari (coloane) sau lungimi
şi încărcări relativ mari (tronsoanele T4-01 situate în amonte).
Pentru această operaţie, este utilă cunoaşterea fiecărei căderi de tensiune, dar şi a
modului cum se „însumează” acestea de la branşament la tablourile secundare. Prin sume
selectate celulă cu celulă, sunt realizate următoarele totalizări:
-du total pentru T4-01 (celula AG14) este suma pierderilor de tensiune pe coloanele:
• TG-T1 (celula AE44)
• T1-T2 (celula AE42)
• T2-T4 (celula AE38)
• şi circuitul T4-01 (celula AE14)
-du total pentru T6-01 (celula AG21) este suma pierderilor de tensiune pe coloanele:
• TG-T1 (celula AE44)
• T1-T2 (celula AE42)
• T2-T6 (celula AE40)
• şi circuitul T6-01 (celula AE21)
-du total la pornire pentru T7-03 (celula AF26) este suma pierderilor de tensiune pe
coloanele:
• TG-T1 (celula AC44)
• T1-T3 (celula AC43)
• T3-T7 (celula AC41)
• şi circuitul T7-03 (celula AC26)
-du total la pornire pentru T1-02 (celula AF33) este suma pierderilor de tensiune pe
coloana:
• TG-T1 (celula AC44) plus
• T1-02 (celula AC33) – circuitul electromotorului.
-164-
În mod similar se pot urmări toate cascadările care decurg din schema radială proiectată.
8.2.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Secţiunea conductorului de fazã [mmp].
8.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Sunt necesare elementele instalaţiei electrice rezultate în urma dimensionării
coloanelor electrice:
a) Detalii ale racordului electric:
a. Elemente ale postului de transformare (transformator MT/JT cu tip
constructiv, putere aparenta (kVA), pierderi în Cu (kW), tensiune de
scurtcircuit (%)).
b. Putere de scurtcircuit a în punctul de racordare a sistemului de distribuţie
(MVA).
c. Elemente constructive ale racordului amonte (MT): tip linie, lungime,
secţiune
b) Elemente constructive ale racordului pe JT: tip conductor, lungime, secţiune.
c) Elemente constructive ale coloanelor electrice (tip cabluri, lungimi).
d) Date asupra receptoarelor care contribuie la curenţii de scurtcircuit (electromotoare
asincrone foarte mari – pot fi neglijate până la puteri de 200 kW).
Se pot individualiza parametrii barelor, fără însă relevanţă deosebită pentru această
problemă de calcul. Se introduce următoarea coloană C3:
Ĩn mod similar se introduc toate elementele reţelei din problema test, conform
enunţului.
Precizia obţinută este satisfăcătoare din punct de vedere tehnic, deoarece în mod
practic interesează alegerea aparatelor de protecţie din cadrul unor game de puteri de rupere
(4,5 kA, 6kA, 10 kA, 20 kA, 50 kA, 100 kA).
Calculul curenţilor de scurtcircuit este deosebit de important pentru ca protecţiile să
funcţioneze corect (siguranţe fuzibile sau întrerupătoare). Dacă nu se efectuează acest calcul,
prin proiect se pot genera situaţii periculoase. Ca exemplu, dacă un tablou electric este relativ
aproape de un post de transformare, deci cu valori mari ale curentului de scurtcircuit, se
impune utilizarea unor soluţii tehnice specifice, cum ar fi utilizarea unor siguranţe fuzibile
MPR chiar şi pentru circuitele de iluminat de 16A.
8.4.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
8.4.1.1. Contactorul
- numărul de contacte auxiliare disponibile;
- regimul de lucru al contactorului / tipul de sarcină;
- tensiunea bobinei;
- tipul de execuţie climatică;
- curentul nominal In (curentul absorbit)
8.4.1.2. Separatorul
- frecvenţa de comutaţie;
- anduranţa mecanicã şi electricã;
- putere de rupere (dacă este cazul);
- capacitatea de închidere la funcţionarea normalã şi ocazionalã.
8.5.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- curentul de calcul (Ic) pentru fiecare circuit şi coloană;
- curentul de pornire pe circuit sau curentul de pornire maxim pe coloană
(Ip);
- secţiunea căilor de curent;
- curentul maxim admisibil corectat al căii de curent (Iz’);
- curenţii de scurtcircuit la locurile de montaj.
I N ≤ 3 × I z' (8.5-7)
realizează protecţia conductoarelor aval (izolaţia sã nu atingă temperatura admisibilã pe
durata unui scurtcircuit).
Pentru a acţiona selectiv faţă de protecţia releului termic (desensibilizarea siguranţei
fuzibile:)
I N ≥ 3 × I r RT - pentru siguranţe cu putere medie de rupere (8.5-8)
I N ≥ 2,5 × I r RT - pentru siguranţe cu putere mare de rupere (8.5-9)
Pentru protecţia selectivă faţă de aparatul aval, care impune o valoare minimă a
protecţiei:
I N ≥ ( I N ) PS (8.5-10)
***
Condiţia finală impusă atât siguranţelor fuzibile cât şi întreruptoarelor este capacitatea
de stingere a curentului de scurtcircuit I SC calculat la locul de montaj. Pentru aceasta se va
alege o gamă de aparate corespunzătoare, pentru care:
I SC N ≥ I SC (8.5-19)
Important: curenţii de scurtcircuit se vor calcula după dimensionarea aparatelor de
protecţie şi ajustarea finală a secţiunilor conductoarelor.
În tabelul 8.5.1. s-au aplicat condiţiile (8.5-1), (8.5-2), (8.5.3.) şi (8.5.4) pentru
secţiunile stabilite până în această fază, putându-se alege aparatelor de protecţie (pentru
exemplu se utilizează siguranţe fuzibile), rezultând valorile din coloana L (reprezentând cea
mai mică valoare standardizată mai mare decât valoarea din celula H (Ic) şi mai mică decât
valoarea din celula I (Iz’)
Pentru circuitele motoarelor de forţă şi apoi pentru coloanele electrice trebuie
verificată condiţia (8.5-5) şi respectiv (8.5-6). Acest prag minim al fuzibilului, impus de
curentul de pornire al electromotoarelor, este calculat în coloana Q. Pentru a verifica şi
condiţia (8.5-8) se calculează valoarea necesară pentru protecţia la suprasarcină în coloana R.
Analizând noile coloane, se observă că valorile atribuite pentru siguranţele fuzibile nu
sunt satisfăcătoare. Se recurge la reconsiderarea fiecărei valori:
Pentru pasul doi al dimensionării (vezi tabelul 8.5.2) se impun următoarele modificări:
- Pentru circuitul T4-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, pentru a respecta
condiţia de desensibilizare la curentul de pornire al electrocasnicelor (valoare nedocumentată,
bazată însă pe practica obişnuită). Se impune mărirea secţiunii de la 2,5 mm2 la 4 mm2 prin
recalcularea Iz’ . De remarcat că această secţiune (mare) pentru un circuit de prize este indusă
de coeficienţii de corecţie adoptaţi în funcţie de ipotezele de pozare din proiect;
- Similar, pentru circuitele T5-02 şi T6-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, şi
secţiunea conductorului de la 2,5 mm2 la 4 mm2;
- Pentru coloanele de alimentare ale tablourilor T4, T5, T6 se majorează IN=16A la
25A pentru condiţia (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (se impune
decalarea cu două trepte a valorii fuzibilelor). Rezultă că secţiunea coloanelor tablourilor T5
şi T6 este insuficientă şi se majorează de la 4 mm2 la 6 mm2, cu aceeaşi recalculare a
curentului admisibil corectat Iz’ .
- Având în vedere protecţia în aval de 25A, pentru coloana de alimentare a tabloului
T2 se impune majorarea aparatului de protecţie de la 10A la 40A, secţiunea rămânând 25 mm2
(această secţiune a rezultat din condiţia pierderii de tensiune admisibile, circuitul fiind foarte
lung).
- Pentru circuitul T7-01, nu există condiţie pentru IN. Aceasta implică majorarea
secţiunii de la 4mmp la 6mm2, recalculând Iz’, rezultând protecţia de 16A.
- Pentru circuitul T7-02 (prize trifazat), se majorează IN=10A la 16A, plecând de la
mărirea secţiunii de la 4 mm2 la 6 mm2 cu recalcularea Iz’.
- Pentru circuitul T7-03 (forţă trifazat), electromotoarele vor fi protejate la
suprasarcină prin releu termic şi contactor iar siguranţa fuzibilă va asigura protecţia la
scurtcircuit.
Ir = 20,45 A (reglaj releu suprasarcină).
Pentru condiţia IN ≥ 3x Ir → IN = 63A, de unde rezultă majorarea secţiunii deoarece
curentul admisibil Iz’=37,6 (pentru secţiunea de 10 mm2) este prea mic. Cu ajutorul
coeficienţilor de corecţie k1 şi k2 se calculează curentul admisibil standard necesar:
IN 63
Iz ≥ = = 161 A
k1 × k 2 0,87 × 0,45
Rezultatele se vor analiza sub formă tabelară dar şi grafică, prin intermediul unor
scheme de calcul. Pe aceste scheme se pot transpune toate rezultatele principale ale
dimensionării instalaţiei, dar pentru o mai bună interpretare / verificare se recomandă
întocmirea unor scheme de calcul diferite pentru secţiunile conductoarelor şi pierderile de
tensiune, pentru curenţii de calcul şi aparatele de protecţie, pentru curenţii de scurtcircuit. Un
exemplu simplificat este disponibil în figura 8.5.3.
Dacă în urma condiţiilor de pozare se impun alte temperaturi decât cele rezultate din
tehnologia firească a utilizatorului, aceste date vor fi transmise proiectantului instalaţiilor
termice – ventilaţii etc.
-181-
8.6.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- felul coloanei electrice pe care se montează: monofazat sau trifazat.
- tensiunea reţelei;
- curentul nominal (de calcul) al coloanei;
- clasa de precizie.
I npc ≥ I c (8.6-1)
8.6.2.4. Contorul de energie activã (A) şi reactivã (R) – se poate monta direct pe linia
de alimentare (atunci când suprasarcina admisibilã a contorului este mai mare decât valoarea
curentului nominal al liniei) sau prin reductoare de curent / tensiune.
-182-
8.7.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
8.7.1.1. Pentru instalaţii electrice existente:
a. - (Wa) - energia activă consumată în intervalul de timp considerat.
b. - (Wr) - energie reactivă consumată în intervalul de timp considerat.
c. - cosφ2 - valoarea factorului de putere mediu la care trebuie să funcţioneze instalaţia
(de regulă cosφ2 = 0,92).
wrc
Puterea bateriei de condensatoare se determină cu relaţia: Qc =
T
în care: T, durata de utilizare în ore a instalaţiei pe an.
Acest calcul se poate aplica atunci când nu se prevede reglarea puterii bateriei.
Dacă funcţionarea consumatorului prezintă variaţii importante ale consumului, bateria
de condensatoare se dimensionează în funcţie de puterea maximă activă P, cu relaţia de mai
jos.
8.7.6. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie. Aceste date se vor definitiva
în urma cererilor de oferte preliminare (în faza de proiectare), parametrii specificaţi mai jos
urmând să fie definitivaţi după o analiză tehnico-economică.
8.7.6.a) Parametri tehnici şi funcţionali
o tensiune nominală 400V
o frecvenţa nominală 50Hz
o toleranţa capacităţii 0….. 5%
o domeniul de temperatură
temperatură maximă 550C
temperatură medie 24h 450C
temperatură medie anuală 350C
temperatură minimă -250C
o tensiune de izolaţie: un minut la 6kV, 50 Hz
rezistă la impuls 1,2/50µs şi 25 kV
o curent de suprasarcină admisibil: 30% (standard) sau 50% (extins)
o supratensiune admisibilă: 10 % (standard) sau 20% (domeniu extins)
o consum de curent la 400V : 2A/kvar (cu rezistenţa de descărcare inclusă).
8.7.6.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
o construcţie uscată
o protecţie la defect intern.
8.7.6.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
Ĩn funcţie de exigenţe CEI 831, NFC54-104, VDE 0560.
8.7.6.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie
Perioadă de garanţie – doi ani.
8.7.6.e) Alte condiţii cu caracter tehnic
Bateria se va livra în variantă compactă, cu 6 trepte automatizate, cu regulator automat
specializat.
-186-
8.8.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Lista receptorilor care nu admit întrerupere în alimentare:
a. Denumire, date asupra consumului nominal: putere activă, putere aparentă sau
curent absorbit.
b. Lista receptorilor care necesită alimentare redundantă.
8.9.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Rezultatul obţinut este de 24Ω. Pentru tronsonul de platbandă de lăţime b care leagă
doi electrozi, pozată la aceeaşi adâncime q, relaţia de calcul este conform tabelului A5.34-3:
ρ 2l 2
rpq = 0,366 lg şi transpusă în celula F16 sub forma:
l bq
F16=0.366*F10/F14*LOG(2*F14^2/(F9*F15))
Achiziţia lucrărilor şi materialelor rezultate din proiect este una din etapele cele mai
importante cu care se finalizează documentaţia tehnică de execuţie. În general, ghidurile de
proiectare nu abordează acest subiect, şi de aceea autorii au justificat poziţia importantă a
acestui capitol în cadrul lucrării.
Complexitatea întocmirii listelor de lucrări şi a fişelor tehnice aferente este deosebită,
deoarece trebuie să permită ofertanţilor să identifice din punct de vedere tehnic cerinţele
investitorului, fără putinţă de interpretare.
Pentru întocmirea listelor de lucrări se lucrează cu indicatoare de norme de deviz a
căror vechime determină inadvertenţe în privinţa conţinutului normelor. Chiar dacă legislaţia
actuală permite reconsiderarea acestor norme (prin normare proprie, tehnologii şi materiale
noi), se constată că în caietele de sarcini se menţin articole de deviz fără adaptarea lor la
specificul fiecărui ofertant.
O dificultate generată de rutina întocmirii acestor documentaţii este listarea listelor de
lucrări după rularea devizului proiectantului (valoare confidenţială). Programele de devize
uzuale nu păstrează completările sau precizările proiectantului pentru articolele asimilate,
precum şi trimiterile corecte la listele anexe din normele de deviz. Prin grija investitorului,
aceste detalii trebuie să se regăsească cu claritate pentru fiecare lucrare, pentru a permite
obţinerea unor oferte corespunzătoare de la firmele executante.
În cazul fişelor tehnice, problematica este şi mai complexă. Sunt cerute răspunsuri la
următoarele capitole:
capacitatea de închidere
o pentru baterie de condensatoare:
capacitate totală
conexiune Y/∆
tensiune nominală
frecvenţa nominală
toleranţa capacităţii
domeniul de temperatură:
• temperatură maximă
• temperatură medie 24h
• temperatură medie anuală
• temperatură minimă
tensiune de izolaţie
curent de suprasarcină admisibil
supratensiune admisibilă
rezistenţe de descărcare incluse
consum de curent
automatizare – conectare
• număr de trepte
• regulator specializat
• contactoare curenţi capacitivi
o pentru surse neîntreruptibile (UPS):
domeniu de utilizare (consumatori)
tip UPS
capacitate UPS [VA]
domeniu tensiune de intrare
domeniu frecvenţa nominală de intrare
tensiune de ieşire
frecvenţa de ieşire
timpul de comutaţie
bateria inclusă/ neinclusă:
• tip baterie
• tensiune nominală
• numărul de celule
• capacitate [Ah]
• timpul de reîncărcare
• timpul de descărcare fără sarcină
formă semnal ieşire
protecţie la inversarea bornelor de pe acumulator
protecţie acumulator la supraîncărcare şi descărcare
protecţie la suprasarcină
eficienţă în condiţii de lucru specificate
dimensiuni gabarit
compatibilitate electromagnetică
monitorizare şi control de la distanţă
greutate
o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT):
domeniu de utilizare
nivelul de protecţie necesar
-201-
elemente de captare
elemente de coborâre
priza de pământ
o pentru tablouri electrice:
tensiune nominală de utilizare
tensiune nominală de izolare
tensiune nominală de ţinere la impuls
curent nominal
curent nominal de scurtă durată
curent nominal admisibil de vârf
frecvenţa nominală
dimensiuni
tip carcasare / montare
acces / conexiuni
componenţă
1.5 Pentru executarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice se vor utiliza prin
prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie, numai materiale, echipamente şi procedee
care deţin Agrement Tehnic sau marcaj CE (anexele III.3-5), comercializate legal într-un Stat
Membru al Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism
recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal
într-un stat EFTA (European Free Trade Association, care include Norvegia, Elvetia, Islanda
şi Linchesthein), parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund
prevederilor proiectului.
-207-
4.1 Prevederile generale pentru exploatarea instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele
cuprinse in cap. 9 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor
electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.
Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la
executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt
prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate
în Anexa 1.
SR CEI 60050-
1. 826:2006
Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice.
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 1: Principii fundamentale,
2. SR HD 60364-1:2009
determinarea caracteristicilor generale, definiţii.
SR CEI 60050-195+ Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 195: Legare la pământ
3. A1:2006:2006 şi protecţie împotriva şocurilor electrice.
CEI 60417-DB:2009 Graphical symbols for use on equipment –DATABASE
4. (bază de date) SNAPSHOTS
SR EN 61082
5. (standard pe părţi) Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică
Tehnica iluminatului
Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi
SR EN ISO
1. evaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la
15251:2007
calitatea aerului interior, confort termic, iluminat şi acustică.
2. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
3. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
Instalaţii de ventilare în clădiri. Criterii de proiectare pentru realizarea
4. SR CR 1752:2002
confortului termic interior
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
SR HD 60364-5-
5. echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
559:2006
instalaţii de iluminat
SR EN 60598
6. (standard pe părţi)
Corpuri de iluminat
Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri
7. SR EN 12464-1:2004
de muncă interioare
8. SR EN 12464-2:2007 Iluminatul spaţiilor de lucru. Partea 2: Spaţii exterioare de lucru.
9. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
SR EN 13201-
10. 3:2004/AC:2005 Lumină şi iluminat. Partea 3: Calculul performanţelor.
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
SR HD 60364-5-
11. 559:2006 echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
instalaţii de iluminat
Instalaţii de reclame si tuburi luminoase cu descărcăre, funcţionând la
SR EN 50107
12. (standard pe parti) o tensiune nominala de iesire, in gol, fără sarcină, cuprinsa intre1kV
şi 10 kV.
Alimentare; Alegere echipamente
13. SR CEI 60038 Tensiuni standardizate de CEI
14. SR EN 62040 Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)31. (standard pe părţi)
SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi
15. 51:2006 montarea echipamentelor electrice. Reguli generale.
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
16. SR CEI 60364-5-55 echipamentelor electrice. Alte echipamente.
Ghid pentru instalaţii electrice. Alegerea şi montarea echipamentelor
SR CLC/TR
17. 50479:2008 electrice. Sisteme de pozare. Limitarea încălzirilor interfeţelor de
conexiune.
SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi montarea
18. 51:2006 echipamentelor electrice. Reguli generale
SR CEI 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea
19. 53:2005 echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă
-216-
Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea şi
SR HD 60364-5- instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi
20. 534:2009 comandă. Articolul 534: Dispozitive de protecţie împotriva
supratensiunilor
Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi
SR HD 60364-5-
21. 54:2007 montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ,
conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare
SR HD 603 S1
22. :2001/A1 :2002 Cabluri de distribuţie de tensiune nominală 0,6/1 kV
/A2:2004/A3:2007
SR HD 516 S2 :2002
23. /A1:2004 A2:2009
Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate
SR EN 50085
24. (standard pe părţi)
Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice
SR EN 50086
25. (standard pe părţi)
Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii
SR HD 384.7.708
26. S2:2005 şi amplasamente speciale. Secţiunea 708: Instalaţii electrice pentru
campinguri
SR HD 384.7.711 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaţii
27. S1:2004 şi amplasamente speciale. Expoziţii, spectacole şi standuri
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
SR HD 384.5.537
28. S2:2003 echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Secţiunea 537:
Dispozitive de secţionare şi comandă
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
SR HD 384.5.56
29. S1:2003 echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de
securitate.
SR HD 384.5.52 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi montarea
30. S1:2004 / A1:2004 echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
SR HD 384.5.523
31. S2:2003/C91:2008 echipamentelor electrice. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme
de pozare
32. SR 234:2008 Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi executare
33. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor şi cordoanelor flexibie
SR HD 361
34. S3:2002/A1:2007 Sisteme de identificare a cablurilor
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3: Determinarea
35. SR HD 384.3 S2:2004 caracteristicilor generale
SR HD 21 (standard Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
36. pe părţi) nominală până la 450/750 V,inclusiv
SR HD 22 (standard Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
37. pe părţi) nominală până la 450/750 V inclusiv
38. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate
SR EN 60269
39. (standard pe părţi) Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului. Partea
SR CEI 60287-1-1 +
40. A1:2001 1: Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare
100%) şi calculul pierderilor. Secţiunea 1: Generalităţi
SR EN 60309-
41. Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale
1:2001/A1:2007
SR EN 60309-2:2002 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescripţii de
42. /A1:2007 / A11:2004 interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu ştifturi şi teci
43. SR EN 60670-1:2005 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice de
-217-
uz casnic şi similar. Partea 1: Reguli generale
SR EN 60670-21:2008 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe
44. de uz casnic şi similar. Partea 21: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase cu dispozitive de agăţare
SR EN 60670-22:2007 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe
45. de uz casnic şi similar. Partea 22: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase de conexiune
SR CEI 60364-7- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii
46. 710:2005 sau amplasamente speciale. Secţiunea 710: Amplasamente pentru
utilizări medicale
SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protecţie pentru sisteme de cablare. Diametre
47. exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice şi filete
pentru tuburi de protecţie şi accesorii
SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune
48. (standard pe părţi)
SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru
tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36
49. kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1kV (Um=1,2 kV)
şi 3 kV (Um =3,6kV)
SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală
50. până la 750 V. Partea 1: Cabluri
SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală
51. până la 750 V. Partea 2: Terminale
SR EN 61386 Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
52. (standard pe părţi)
CEI/TS 61423-1:1995 Heating cables for industrial applications - Part 1: Performance
53. requirements and test methods
CEI/TS 61423-2/1995 Heating cables for industrial applications - Part 2: Constructional and
54. material requirements
SR EN 61537:2007 Directionarea cablajului.Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de
55. cabluri
SR EN 60947 Aparataj de joasă tensiune
56. (standard pe părţi)
SR CEI 61200- Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 53: Alegerea şi instalarea
57. 53:2005 echipamentelor electrice. Aparataj
SR EN 61334 Automatizarea distribuţiei prin utilizarea de sisteme de curenţi
58. (standard pe părţi) purtători pe linii de distribuţie a energiei electrice
SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
59. Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 1: Reguli de
bază
SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
60. Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 2:
Clasificarea obiectelor şi coduri pentru clase
Protecţie, rezistenta la foc, securitate
SR HD 384.4.42 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru
61. S1:2004 / A1:2004/ asigurarea securităţii. Capitolul 42: Protecţia împotriva efectelor termice
A2:2004
SR HD 384.4.43 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţie pentru asigurarea
62. S2:2004+ SR HD securităţii. Capitolul 43: Protecţie împotriva supracurenţilor
384.4.473 S1: 2004
SR HD 384.4.482 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţia pentru asigurarea
S1:2003 securităţii. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecţie în funcţie de
63. influenţele externe. Secţiune 482: Protecţia împotriva incendiului în
amplasamente cu riscuri
-218-
SR EN 50164 Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).
64. (standard pe părţi)
SR CLC/TR Sisteme de protecţie împotriva trăsnetului. Simboluri.
65. 50469:2007
SR EN 50014:2004 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Cerinte
66. generale
SR EN 50310:2006 Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu
67. echipamente de tehnologia informaţiei
SR EN 60079 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10; 13;
68. (standard pe părţi) 14; 19.
SR CEI 60079- Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17a:
69. 17:2004 Recomandări pentru inspecţie şi întreţinere pentru instalaţii electrice din
arii periculoase (altele decât minele).
SR HD 60364-4- Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru
70. 41:2007/C91:2008 asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor
electrice
SR EN 60529:1995 Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)
71. / A1:2003
CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of
72. 1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV)
SR EN 60898 -1: Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
73. 2004/A1:2004/A11: supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: Întreruptoare
2006 /A12:2009 automate pentru funcţionare în curent alternativ
Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
SR EN 60898-
74. 2:2007 supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: Întreruptoare
automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu
SR EN 61008- Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie
75. 1:2004/ A11:2008 incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli
/A12:2009 generale .
SR EN 61009- Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie
76. 1:2004/A12:2009/ incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli
A13:2009 generale
SR EN 61140:2002 Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi
77. /A1:2007/C91:2008 echipamente electrice
SR CEI 61200- Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 413: Protecţia împotriva
78. 413:2005 atingerilor indirecte. Întreruperea automată a alimentării
SR CEI/TS Utilizarea limitelor convenţionale ale tensiunilor de atingere. Ghid de
79. 61201:2008 Aplicare.
SR EN 61557 Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1, 0 kV
80. (standard pe părţi) c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de
supraveghere a măsurilor de protecţie
Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
SR EN 61558-2-
81. 4:2002 Partea 2-4: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare a
circuitelor de uz general
SR EN 61558-2- Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
82. 6:2002 Partea 2-6: Prescripţii particulare pentru transformatoare de securitate de
uz general
SR EN 61643- Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la
83. 11:2003 / sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări
A11:2007
SR CEI/TR Supratensiuni şi protecţia împotriva supratensiunilor în reţelele de joasă
84. 62066:2005 tensiune alternativă. Informaţii generale de bază
Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
85. SR EN 62262:2004 împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
-219-
Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.; Partea 2:
SR EN 62305
86. (standard pe părţi) Evaluarea riscului; Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea în
pericol a vieţii; Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri.
SR CEI 60755+A1 Reguli generale pentru dispozitivele de protecţie la curent diferenţial
87. +A2:1995 rezidual
Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil.
SR CEI 61241-1-
88. 1:1998 Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 1 –
Specificaţii pentru aparatură.
Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil.
SR CEI 61241-1-
89. 2:1998 Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 2 –
Alegerea, instalarea şi întreţinerea aparaturii.
Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafurilor
SR EN 61241-2-
90. 2:1999 combustibile. Partea 2: Metode de încercare. Secţiunea 2: Metodă de
determinare a rezistivităţii electrice a straturilor de praf
Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil.
SR CEI 61241-
91. 3:2000 Partea 3: Clasificarea ariilor în care este sau poate fi prezent praf
combustibil.
SR CEI 60034- Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecţie
92. 5:1993 asigurate de carcasele maşinilor electrice rotative
SR EN 62364-4- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru
93. 41:2007 asigurarea securităţii. Protecţie împotriva şocurilor electrice.
SR EN 61140: Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi
94. 2002/A1:2007 echipamente electrice.
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea
SR CEI 60364-4-
95. 44:2005/C91:2008 securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi perturbaţiilor
electromagnetice
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea
SR HD 60364-4- securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi a
96. 443:2007 perturbaţiilor electromagnetice. Articolul 443: Protecţie împotriva
supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie
SR HD 60364- Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
97. 6:2007
SR EN 50110- Exploatarea instalaţiilor electrice
98. 1:2005
SR EN 13501: Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 1, 2,
99. 2010 4.
100. SR EN 61386-1 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice
SR CEI 60364-7- Instalaţii electrice în construcţii. Partea7:Prescriptii pentru instalatii sau
101. 710 amplasamente speciale.Sectiunea 710:Amplasamente pentru utilizari
medicale
102. SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate
1. Date generale
Denumire, investititor, finanţator etc
2. Descrierea generală a lucrărilor
a) amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei (relevante pentru instalaţia electrică);
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului – se va descrie pe scurt ansamblul lucrărilor de arhitectură,
structură, alte instalaţii, cu care proiectul de instalaţii electrice se coordonează;
f) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
-228-
g) sursa de energie electrică, furnizorii de servicii de telecomunicaţii;
h) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea.
2.2.
3.Caracteristicile electrice ale obiectivului:
- Putere instalată: Pi = ......kW;
- Putere maximă absorbită: Ps =........... kW;
- Tensiunea de utilizare Un = ............ V.c.a.,
- Frecvenţa reţelei de alimentare Fu = ....... Hz
- Factor de putere cos φ =….. ........ (neutral);
- Caracterisica retelei electrice în punctul de delimitare cu furnizorul ( TT ; TN, etc);
Tipul de reţea (TN, TT,IT);
- Durata maximă a întreruperii cu energie electrică, de la furnizorul extern, conform
avizului de racordare
- Clasificarea receptorilor din punct de vedere a cerinţelor privind gradul de
asigurare a continuităţii în alimentare, pe baza căreia va rezulta structura
sistemului intern de alimentare.
- Tipuri de instalaţii funcţionale : ascensor de persoane şi / sau de marfă, staţie de
pompe şi vane de incendiu, etc.
4.Caracteristicile clădirii:
- clasa de importanţă a clădirii, conform P 118;
- categoria de importanţă, conform Legii 10/95, cu modificarile ulterioare;
- Riscul de incendiu şi Gradul de rezistenţă la foc şi zonarea spaţiilor, pe baza
materialelor din care este realizată construcţia şi a materialelor ce se stochează,
depozitează sau se manipulează, etc, conform P 118, pe baza căreia se va concepe
sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu, conform I 18/2.
- Categorii şi clase de influenţe externe, conform I 7-2011, Anexa 2;
- Natura activităţilor ce se vor desfăşura în spaţiile construite, cu nivelul de
iluminare impus;
- Existenţa, sau nu, a zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri explozive
de gaze sau praf combustibil, conform NP 099 /2005
IV.3.3.2 Declaraţia de performanţă: în baza art. 4.4.1, când un produs pentru construcţii
face obiectul unui standard armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică europeană
care a fost eliberată pentru acesta, producătorul/ furnizorul întocmeşte o declaraţie de
performanţă în momentul în care este introdus pe piaţă.
IV.3.3.5.1 Atunci când un produs care este utilizat pentru lucrările de instalaţii electrice
din clădiri, face obiectul unui standard armonizat, poate fi achiziţionat numai dacă este însoţit
de declaraţia de conformitate (Anexa III.5).
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE
Performanţele produsului:
Standardul Prevederile din Valori
Caracteristici
de încercări standard declarate
Determinări pe probe ……………………………..
Semnătura Semnătura
Nume: Nume:
Funcţie: Funcţie:
Data: Data:
-246-
ANEXA IV.3.5 Anexa nr.2 la Decizia nr. 15/22.01.2007
CE - DECLARAŢIE DE CONFORMITATE
Codul de referinţă al
produsului dat de
producător