Redactare Finala - Ghid Inst. Electrice - Dec 2014

- i-
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism

şi Dezvoltare Teritorială Durabilă “URBAN-INCERC”
GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA

INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI
CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 511/ 14. 06. 2011
Faza 3/2014
Redactare finala
Director general INCD URBAN INCERC

CSI conf. univ. dr. arh. Vasile Meiţă
Director ştiinţific INCD URBAN INCERC

CSI dr. ecol., dr. geogr., habil. urb.
Alexandru - Ionuţ PETRISOR
Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi,

CSII dr. ing. Constantin Miron
Sef de proiect
CSII dr. ing. Livia Miron
Decembrie 2014
Şos. Pantelimon 266, 021652, Sector 2, Bucureşti, Tel: 021.627.27.40; Fax: 021.255.18.52; e-mail: urban-incerc@incd.ro, www.incd.ro
- ii -
Elaborare:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII,

URBANISM ŞI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ
INCD URBAN - INCERC Sucursala Iaşi
Responsabil contract:
dr. ing. Livia Miron
Colectiv de elaborare:
ing. Alina Cobzaru
dr. ing. Constantin Miron
dr. fiz. Monica Cherecheş
ing. Ionel Puşcaşu
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI –

CENTRUL DE CERCETARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC POLYTECH
Responsabil contract:
prof. univ. dr. ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU
Colectiv de elaborare:
prof. univ. dr. ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU

prof. univ. dr. ing. Jan IGNAT
şef lucr. dr. ing. Nelu Cristian CHERECHEŞ
Colaboratori externi:
ing. Ioan TANASĂ

ing. Alina Petronela OŢEL
ing. Sebastian HUDIŞTEANU
dr. ing. Răzvan Silviu LUCIU
- iii -
CUPRINS
1 Obiect şi domeniu de aplicare ................................................................................................ 1
Partea I-a
Reguli de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat interior şi exterior .... 2
I.1. Terminologie specifică ............................................................................................... 2
I.2. Calculul fluxul necesar a fi instalat; Calculul nivelului de iluminare în plan orizontal3
I.3.Calculul nivelului de iluminare directă pe un plan oarecare .................................... 17
Partea a II-a
Reguli de buna practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri ......... 22
II.1. Instalaţii de protecţie aferente construcţiilor ..................................................... 22
II.2. Stabilirea componentelor sistemului de protecţie la trăsnet, prin evaluarea
riscului.................................................................................................................. 24
II.3. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT. Studii de caz ....................................... 47
II.4. Determinarea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor de
captare cu PDA .................................................................................................... 67
II.5. Alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) .................. 70
II.6. Calculul nivelului de izolaţie la IPT exterioare ..................................................... 78
II.7. Conceperea schemei electrice ............................................................................. 82
II.8. Dimensionarea componentelor instalaţiei electrice de utilizare ...................109
II.8.1. Calculul puterii cerute ....................................................................109
II.8.2. Dimensionarea circuitelor şi cablurilor electrice .......................113
II.8.2.1.Alegerea secţiunii circuitelor şi coloanelor electrice de JT ...113
II.8.2.2.Verificarea secţiunii circuitelor/ coloanelor electrice
monofazate şi trifazate la pierdere de tensiune .................118
II.8.2.3.Dimensionarea conductorului de protecţie .......................... 125
II.8.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit .................................................126
II.8.4. Dimensionarea aparatelor de comutaţie (alegere şi verificare) ...131
II.8.5. Dimensionarea aparatelor de protecţie (alegere şi verificare) ......132
II.8.6. Alegerea aparatelor de măsură .....................................................138
II.8.7. Dimensionarea bateriei de condensatoare pentru ameliorarea
factorului de putere .................................................................................139
II.8.8. Dimensionarea surselor neîntreruptibile UPS ............................... 143
II.8.9. Dimensionarea prizei de pământ ...................................................145
II.9. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie ..............................................153
II.10. Proiectare seismică ............................................................................................ 159
Partea a III-a
Reguli de buna practică pentru verificarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice în
clădiri.......................................................................................................................................163
III.1. Prevederi generale ............................................................................................ 163
III.2. Verificări pentru punerea în funcţiune ............................................................. 164
III.3. Verificări periodice ............................................................................................ 164
III.4. Exploatarea instalaţiilor electrice. ....................................................................164
III.5. Documentaţia tehnică pentru execuţie şi exploatare în cadrul unui proiect
tehnic pentru instalaţii electrice în clădiri ........................................................ 165
- iv -
III.5.1. Prevederi generale. .....................................................................165

III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice165
III.5.3. Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare.
Specificaţii tehnice. ......................................................................166
III.5.4. Documente de evaluare tehnică pentru acceptarea în proiectul
tehnic a echipamentelor specifice instalaţiilor electrice în clădiri167
Partea a IV-a
Anexe ......................................................................................................................................168
Anexa IV.1 - Referinţe Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive, Reglementări tehnice, şi
Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate) ................168
Anexa IV.2 - Elemente ale documentaţiilor tehnico-economice pentru proiectarea
instalaţiilor electrice în clădiri. ...................................................................176
Anexa IV.3 - Memoriu tehnic de specialitate – Instalaţii electrice ............................. 182
Anexa IV.3.1 - Conţinutul caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor în cadrul unui
proiect tehnic de instalaţii electrice .......................................................... 191
Anexa IV.3.2 - Conţinutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate,
echipamente tehnologice pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic
de instalaţii electrice ..................................................................................194
Anexa IV.10.1 - Gruparea elementelor componente ale instalaţiilor electrice pentru
clădiri în funcţie de modul de instalare al echipamentelor şi de tipul de
prindere/ fixare la suport ...........................................................................198
Anexa IV.10.2 - Moduri de fixare a echipamentelor electrice recomandate pentru
minimizarea distrugerilor în cazul unui cutremur ………………………. ...........205
- 1-
GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR Indicativ:

ELECTRICE DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI Gex12
1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1 Ghidul de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat şi de protecţie
în clădiri se adresează:
- inginerilor licenţiaţi (Bologna) pentru a putea proiecta instalaţii electrice şi de iluminat
imediat după absolvire, cu sau fără coordonare calificată;
- candidaţilor care se pregătesc pentru examenul de atestare profesională (proiectare /
execuţie instalaţii electrice şi/sau sisteme de iluminat);
- proiectanţilor de specialitate cu experienţă, elaboratori ai proiectelor de instalaţii electrice,
pentru noi metode de calcul introduse de I7-2011 (protecţia împotriva trăsnetului), pentru
iniţiere în proiectarea asistată de calculator (sisteme de iluminat, calculul curentului de
scurtcircuit etc );
- specialiştilor care execută şi exploatează instalaţii electrice de iluminat şi protecţie în clădiri;
1.2 Prevederile Ghidul de bună practică se aplică pentru proiectarea instalaţiilor de iluminat aferente
clădirilor (interior, exterior) şi a instalaţiilor electrice, astfel încât să asigure cerinţele esenţiale ale Legii 10/95
cu modificarile ulterioare, cu privire la igienă, sănătate şi mediu, economie de energie, securitate la
incendiu şi siguranţă în exploatare.
1.3 Ghidul de bună practică, a fost elaborat în concordanţă cu Normativul privind proiectarea,
execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011, şi conţine:
1.3.1 - explicitarea, prin exemple de calcul, a aplicării prevederilor I7-2011, în conformitate cu
prevederile standardelor în vigoare la data elaborării documentaţiei. Calculul este abordat într-o manieră
diferită faţă de ghidurile de proiectare tradiţionale, utilizatorul având la dispoziţie:
- tratarea instalaţiei electrice pe ansamblul ei, şi nu cu exemple punctuale (o relaţie de
calcul, un circuit);
- prezentarea calculului poate fi utilizată ca exemple pentru realizarea unor note de calcul
complete;
- metodele de calcul sunt însoţite de exemple pentru proiectare asistată de calculator;
- rezultatele dimensionării sunt utilizate pentru întocmirea documentaţiilor de achiziţie a
echipamentelor;
1.3.2 – exemplificarea unor măsuri de protecţie pentru diverse scheme de distribuţie, în funcţie de
particularităţile lor;
1.3.3 – un exemplu de redactarea a unui memoriu tehnic.
1.4. Capitolele care conţin exemple de dimensionare din partea I şi II, prezintă după caz,
următoarea structură, sistematizată pentru a putea fi utilizată ca model pentru documentaţiile tehnice
obligatorii pentru derularea investiţiilor
1. Date de intrare – (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
2. Breviar de calcul (metodologia pe scurt, cu trimitere la normative)
3. Exemple de calcul (cu secvenţe ilustrative EXCEL, BASIC, DIALUX)
4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate
5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie:
a) Parametrii tehnici şi funcţionali
b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
d) Condiţii de garanţie şi postgaranţie
e) Alte condiţii cu caracter tehnic
-2-
PARTEA I-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE

ILUMINAT INTERIOR ŞI EXTERIOR LA CLĂDIRI
I.1. TERMINOLOGIE SPECIFICĂ
Instalaţiile de iluminat utilizează o terminologie specifică, din care practica a demonstrat că

unele mărimi importante sunt imprecis sau insuficient utilizate:
densitatea de putere instalată în iluminat (LPDi – Lighting Power Density information)

[W/(m2100lx)] raportul dintre puterea electrică instalată în sistemul de iluminat şi aria iluminată
la un nivel de 100 lx.
eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină, e [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos nominal
Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc consumată de aceasta, fără să se ia în
consideraţie puterea consumată de aparatajul auxiliar;
eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină, eg [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos
nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc a acesteia, la care se cumulează
puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast) Pa;
flux luminos, Φv [lm]: mărime derivată din fluxul energetic prin evaluarea radiaţiei după
acţiunea sa asupra observatorului fotometric de referinţă CIE;
indice global de evaluare a orbirii, UGR: valoarea indicelui de evaluare a orbirii

psihologice dată de un sistem de iluminat;
indice de redare a culorilor, Ra: expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către
lumina lămpilor electrice. Variază de la 0 100, Ra = 100 exprimând o redare naturală a
culorilor. Ra descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor;
indicatorul numeric al iluminatului, LENI [kWh/m2/an, introdus de EN 15193]: reprezintă

raportul dintre energia electrică consumată de sistemele de iluminat Wilum aferente unei clădiri
în scopul realizării mediului luminos confortabil necesar desfăşurării activităţii în clădire şi aria
totală a pardoselii folosite a clădirii A. Indicatorul LENI poate fi utilizat pentru a compara
consumul de energie electrică pentru două sau mai multe clădiri cu aceeaşi destinaţie, de
dimensiuni şi configuraţii diferite.
intensitatea luminoasă (a unei surse, într-o direcţie dată), Iv [cd]: raportul dintre fluxul luminos
dΦv emis de sursă în unghiul solid dΩ pe direcţia dată şi acest unghi solid elementar;
luminanţa, L [cd/m2]: mărime care exprimă efectul luminii asupra retinei observatorului (se
calculează plecând de la nivelul de iluminare pe retină) şi este gală cu raportul dintre
intensitatea unei surse luminoase dIθ pe direcţia privirii şi proiecţia suprafeţei elementare a
acesteia dA  cos pe planul vizat (unghiul  fiind măsurat între normala la suprafaţa dA şi
dI
direcţia de vizare) , conform relaţiei: L
dA  cos 
-3-
I.2. CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT. CALCULUL NIVELULUI DE
ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL
Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiţi

parametrii cantitativi (nivel de iluminare, coeficienţi de uniformitate pentru planul util Emin/Emed
şi pentru suprafaţa de lucru Emin/Emax, densitate de putere instalată în iluminat) şi calitativi
(redarea culorilor, valoarea limită a indicelui UGR) pentru microclimatul luminos interior din
fiecare incintă a respectivului obiectiv. Aceşti parametri sunt specificaţi în NP-061-02, ca şi
metodologia de stabilire a configuraţiei sistemului de iluminat, a corpurilor de iluminat, a
surselor.
Definirea planului de lucru, a tipului de iluminare care este cerută de condiţiile de
vizibilitate impuse (iluminare orizontală, sau verticală, sau cilindrică), alte condiţii particulare
cum ar fi utilizarea camerelor de televiziune, intensitatea activităţii desfăşurate (normală, veghe,
evacuare, curăţenie) reprezintă condiţii care modifică nivelul de complexitate al sistemului de
iluminat, şi implicit al dimensionării sale.
Pentru sistemele de iluminat de siguranţă se vor urmări condiţiile specifice, reflectate
atât prin configuraţia adoptată, dar şi prin evaluările cantitative obligatorii.
Calcul se efectuează în două etape, respectiv una cantitativă globală (de
predimensionare) şi cealaltă calitativă de verificare.
Mărimea de bază ce face obiectul calculului luminotehnic al sistemului de iluminat
normal (SIN) este nivelul de iluminare mediu şi suplimentar luminanţa medie admisă pe planul
util şi pe suprafeţele reflectante.
Una dintre metodele globale de predimensionare a unui SIN interior este metoda
factorului de utilizare.
2.1. Date de intrare
Metoda factorului de utilizare (MFU).
Metoda porneşte de la condiţia de a asigura pe planul util, cu suprafaţa utilă (Su), un
nivel de luminare mediu recomandat (Emed), în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară la
nivelul planului util conform figura 1.1. Pe lângă geometria încăperii, alte mărimi care intervin
sunt degajările de praf, coeficienţii de reflexie a pereţilor şi mobilierului.
Figura 1.1 – Geometria încăperii pentru metoda factorului de utilizare
Calculul suprafeţei utile:
Su=L·l (2.1)
unde:
- Su este suprafaţa utilă în m2;
- L este lungimea încăperii în m;
- l este lăţimea încăperii în m.
Pentru cazuri justificate, planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafaţa
încăperii, în funcţie de dispunerea mobilierului sau de activităţile desfăşurate.
-4-
Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară iluminarea:
h=ht-hu-hs (2.2)
unde:
- h este distanţa în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafaţa utilă în m;
- ht este înălţimea totală a camerei în m;
- hu este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală ;
- hs este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m.
2.2. Breviar de calcul
Geometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii, care se
calculează în funcţie de dimensiunile încăperii: lungimea, lăţimea şi înălţimea acesteia şi se
calculează cu:
L l
i (2.3)
h  (L  l)
Factorul de menţinere a SIL (notat Δ sau Mf) este un parametru care depinde de degajările
de praf frecvenţa curăţării aparatelor de iluminat, inclusiv cu clasa de protecţie IP. Orientativ,
poate fi considerat în funcţie de destinaţia încăperii:
- acolo unde impune păstrarea curăţeniei datorită specificului activităţii desfăşurate
cum ar fi în spitale, în dispensare sau în farmacii Δ este ales între 0,88 şi 0,9
- pentru încăperi de locuit, hoteluri, moteluri sau locuri de odihnă cât şi pentru
clădirile administrative Δ este ales între 0,8 şi 0,77
- pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curăţeniei obligatorie cât şi pentru
camere de depozitare, magazii pentru alte camere unde se desfăşoară alte activităţi Δ
are valoarea 0,7.
Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcţie de finisajul pereţilor şi a tavanului.
Orientativ, tavanul alb are cu un factor de reflexie 0,7 , pereţii finisaţi cu o culoare deschisă pot
avea un factor de reflexie de 0,5. Orientativ, alte valori sunt disponibile în tabelul 2.1:
Tabel 2.1 Valori ale coeficientul de reflexie ρ
ρ Tip finisaj
0.8 Vopsea albă pe suport lucios
0.7 Var lavabil pe placă rigips
0.65 Tencuială culori deschise
0.6 Var lavabil pe tencuială rugoasă
0.45 Ciment, tapet crem
0.35 Lambriu din fag
0.3 Cărămidă
0.08 - 0.10 Sticlă clară 3 mm
0.70 – 0.80 Oglindă argintată
După consultarea proiectului de arhitectură, se va calcula influenţa mobilierului sau a

vitrajului, prin media ponderată a tuturor coeficienţilor de reflexie care intervin:
p  
 i Si
(2.4)
S i
Factorul de utilizare u se determină din tabelele furnizate în general de producătorul

corpului de iluminat, prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienţilor de reflexie
(tavan / pereţi) pentru care sunt date tabelele.
Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula:
E S
 nec  med u
 u (2.5)
-5-
unde Su este suprafaţa utilă a încăperii în m2.
Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar, luând în considerare numărul de
aparate posibil de montat în mod real (cu consultarea arhitectului) şi a fluxului instalat în fiecare
corp.
Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru iluminatul
respectivei încăperi, plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este cazul).
2.3. Exemple de calcul

Date de intrare
2.3.1 Birou 1
Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx
Suprafaţa (Lungime, lăţime) : Su = L x l= 7 x 4 = 28 m
Înălţime: ht = 3 m
Înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat: ha = 0.1 m
Înălţimea planului util: hu = 0.8 m
Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.8
Factori de reflexie: - tavan: ρt = 0.7
- pereţi: ρp = 0.5
- podea: 0,3
2.3.2. Laborator de cercetare

Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx
Suprafaţa: Su = L*l=10*6=60 m2
Înălţime: ht = 3,8 m
Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0.5 m
- podea: 0,3
2.3.3. Sală de conferinţă

Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 300 lx (conf. [2])
Suprafaţa: Su = L*l=15*25=375 m2
Înălţime: ht = 4.5 m
Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0 m
- podea: 0,3
2.3.4. Depozit profile laminate

Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 200 lx
Suprafaţa: Su = L x l= 6 x 4= 24 m2
Înălţime: ht = 3 m
Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0,5 m
Înălţimea planului util: hu = 0 m
- podea: 0,3
-6-
Pentru exemplificare, se prezintă MFU pentru care sunt considerate patru aparate de
iluminat diferite, având factorii de utilizare de mai jos:
Tabel 2.2.a – Factori de utilizare aparat TCS097P respectiv cu distribuţie directă, dispersor
prismatic clar
ρt 0.70 0.50 0.30

ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic clar

0.60 0.31 0.26 0.23 0.30 0.26 0.23 0.25 0.22
0.80 0.38 0.33 0.29 0.36 0.32 0.29 0.32 0.29
1.00 0.43 0.38 0.34 0.41 0.37 0.33 0.36 0.33
Factor utilizare
1.25 0.47 0.42 0.39 0.45 0.41 0.38 0.40 0.37

1.50 0.51 0.46 0.42 0.49 0.45 0.41 0.43 0.41
2.00 0.56 0.51 0.48 0.53 0.49 0.46 0.48 0.45
2.50 0.59 0.55 0.52 0.56 0.53 0.50 0.51 0.48
3.00 0.61 0.58 0.55 0.58 0.55 0.53 0.53 0.51
4.00 0.64 0.61 0.59 0.61 0.58 0.56 0.56 0.54
5.00 0.66 0.64 0.61 0.62 0.60 0.59 0.57 0.56
Tabel 2.2.b – Factori de utilizare aparat TCS097O respectiv cu distribuţie directă,

dispersor prismatic opal
ρt 0.70 0.50 0.30

ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic opal

–
0.60 0.24 0.19 0.16 0.23 0.19 0.16 0.18 0.16

utilizare
Factori
0.80 0.30 0.25 0.22 0.28 0.24 0.21 0.23 0.21

Tabel
2.3.a
1.00 0.34 0.29 0.26 0.32 0.18 0.25 0.27 0.24

Factor utilizare
de
1.25 0.38 0.34 0.30 0.36 0.32 0.29 0.31 0.28

1.50 0.41 0.37 0.33 0.39 0.35 0.32 0.34 0.31
2.00 0.46 0.42 0.38 0.43 0.40 0.37 0.38 0.35
2.50 0.49 0.45 0.42 0.46 0.43 0.40 0.41 0.38
3.00 0.51 0.48 0.45 0.48 0.45 0.43 0.43 0.41
4.00 0.55 0.52 0.49 0.51 0.48 0.46 0.46 0.44
5.00 0.57 0.54 0.52 0.52 0.50 0.49 0.47 0.46
Tabel 2.2.c – Factori de utilizare FBS430 respectiv cu distribuţie semidirectă
ρt 0.70 0.50 0.30

ηc I ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie semidirectă

0.60 0.34 0.27 0.22 0.30 0.24 0.20 0.22 0.18
0.80 0.43 0.35 0.29 0.38 0.32 0.27 0.28 0.24
1.00 0.50 0.41 0.35 0.44 0.37 0.32 0.33 0.29
Factor utilizare
1.25 0.57 0.48 0.42 0.49 0.43 0.38 0.38 0.34

1.50 0.62 0.53 0.47 0.54 0.47 0.42 0.42 0.38
2.00 0.69 0.62 0.55 0.60 0.54 0.49 0.47 0.44
2.50 0.74 0.67 0.62 0.64 0.59 0.55 0.51 0.48
3.00 0.78 0.72 0.66 0.68 0.63 0.59 0.55 0.51
4.00 0.84 0.78 0.73 0.72 0.68 0.64 0.59 0.56
5.00 0.87 0.82 0.78 0.75 0.71 0.68 0.62 0.59
-7-
Tabel 2.2.d – Factori de utilizare TBS233 respectiv cu distribuţie directă, cu reflector
ρt 0.70 0.50 0.30

ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie directă, cu reflector

0.60 0.41 0.33 0.28 0.39 0.33 0.28 0.32 0.28
0.80 0.51 0.43 0.38 0.49 0.43 0.38 0.42 0.37
1.00 0.58 0.51 0.45 0.56 0.49 0.44 0.48 0.44
Factor utilizare
1.25 0.66 0.58 0.53 0.63 0.57 0.52 0.55 0.51

1.50 0.71 0.64 0.58 0.68 0.62 0.57 0.60 0.56
2.00 0.79 0.72 0.67 0.75 0.70 0.65 0.67 0.63
2.50 0.84 0.78 0.73 0.80 0.75 0.71 0.72 0.68
3.00 0.88 0.82 0.78 0.83 0.79 0.75 0.75 0.72
4.00 0.93 0.88 0.84 0.87 0.84 0.80 0.80 0.77
5.00 0.96 0.92 0.88 0.90 0.87 0.84 0.82 0.80
Justificarea alegerii acestor tipuri de aparate nu este dezvoltată aici, exemplul furnizând
doar o comparaţie între rezultatele posibile, care evident depind de aparatele de iluminat.
Recomandăm ca pentru investiţii importante să se studieze de asemenea diverse soluţii
luminotehnice. Influenţa factorilor de reflexie şi a factorului de mentenanţă se transmite în
valoarea finală a densităţii de putere instalată în sistemul de iluminat.
Datele sunt prelucrate tabelar:
Tabelul 2.3 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare –

date de intrare
-8-
Tabelul 2.3. are linii care se repetă de patru ori deoarece în coloanele următoare se vor
studia câte patru variante pentru fiecare încăpere.
O sursă de erori o constituie interpolarea multiplă

care trebuie realizată în tabelele cu factorul de utilizare, mai y1
ales dacă se consideră coeficientul de reflexie mediu al
pereţilor (în tabel nu este prezentat calculul relaţiei 2.4, ci y
numai rezultatul considerării mobilierului nu mai poate fi
considerat 0.5 , 0.3 sau 0.1).
y2
Pentru interpolarea liniară relaţia este
y2  y1
y  y1  ( x  x1 ) X1 X2
x2  x1
Pentru interpolarea multiplă necesară în cazul tabelelor X
Figura 2.2 – Interpolarea liniară
factorului de utilizare, se procedează conform metodei
ilustrate în figura 2.2:
Pentru primul aparat (cu distribuţie directă şi difuzor prismatic clar) se cere factorul de utilizare
pentru un coeficient mediu al pereţilor de 0,43 şi un indice al încăperii de 1,21. Pentru a extrage
valoarea corespunzătoare din tabel, se interpolează mai întâi pentru un indice de local egal cu 1
(linia 42), între perechile (x1=0,3 ; y1=0,51) şi (x2=0,5 şi y2=0,58) şi pentru x=0,43 se obţine
valoarea 0,556 (celula F42, pentru care se prezintă şi funcţia EXCEL).
Urmează a doua interpolare între perechile (x1=0,3 ; y1=0,58) şi (x2=0,5 şi y2=0,66) şi pentru
x=0,43 se obţine valoarea 0,632 (celula F44). În final, a treia interpolare se realizează între
perechile (x1=1 ; y1=0,556) şi (x2=1,25 şi y2=0,632) şi pentru x=1,21 se obţine valoarea căutată
0,620 (celula F43).
Tabelul 2.4 – Exemplificarea interpolării multiple
-9-
După efectuarea calculului, numărul de aparate se adoptă şi în funcţie de posibilităţile de

montare în planul tavanului (tabelul 2.5, coloana V).
În exemplul considerat, echiparea aparatelor s-a considerat identică, cu aceleaşi lămpi, pentru
a permite primele comparaţii. În mod evident, aparatele cu distribuţie directă şi reflector sunt
cele mai eficiente, în timp ce dispersorul opal este cel mai neeficient. Alegerea finală va
depinde şi de alte criterii, cum ar fi nivelul luminanţelor tavanului, coeficientul de
neuniformitate al iluminării în planul util, estetica aparatului, posibilităţi de montaj etc.
Tabelul 2.5 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare –

rezultate, cu indicarea variantei comparate cu DIALux (mai jos)
Pentru activitatea curentă recomandăm utilizarea programelor de calcul specializate.

Există numeroase programe dezvoltate de firmele producătoare de aparate de iluminat, dar baza
de date a acestora este în general închisă. Există şi programe deschise către toţi furnizorii de
aparate de iluminat: RELUX sau DIALUX, utilizarea acestora putând furniza rezultate precise
dacă utilizatorul lucrează în cunoştinţă de cauză.
Pentru a exemplifica modul de calcul în DIALUX, se prezintă principalele secvenţe ale interfeţei.
La momentul realizării Ghidului, a fost disponibilă versiunea 4.9.
- 10 -
Meniul este organizat în general în mod logic pentru rularea aplicaţiei, obligând la
parcurgerea unor etape (introducerea geometriei incintei, alegerea aparatelor de iluminat,
poziţionarea aparatelor de iluminat, calcul) înainte de validarea secvenţelor următoare.
Fig. 2.3. Interfaţa programului DIALux cu introducerea asistentul pentru geometria spaţiului
Fig. 2.4. Fereastra pentru asistare la introducerea geometriei spaţiului
Pentru sala de conferinţe proiectată, fereastra asistentului (fig. 2.4) revizualizează on line
mărimile introduse (lăţime, lungime).
- 11 -
Fig. 2.5. Introducerea coeficienţilor de reflexie
Următoarea secvenţă permite introducerea coeficienţilor de reflexie. Pentru pereţi se poate

introduce direct coeficientul de reflexie mediu (egal cu 0,24).
Fig. 2.6. Fereastra pentru factorul de menţinere
Setarea factorului de mentenanţă se poate realiza în mod predefinit (valori de referinţă)

sau impunând valoarea considerată (0,9).
- 12 -
Fig. 2.7. Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util

Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util defineşte şi o mărime numită Zonă de
perete care este importantă deoarece permite neglijarea ei din bilanţul luminotehnic final. Ca
zonă secundară, unde există amplasat mobilier, nu se desfăşoară activităţi importante, această
zonă este utilă pentru atingerea parametrilor calitativi necesari.
Fig. 2.8. Fereastra generală pentru alegerea aparatului de iluminat
Pentru alegerea aparatului de iluminat se poate selecta din MENIU: Adăugare

Aranjamentul CIL Asistenţi CIL Asistent aranjament în câmp.
- 13 -
Fig. 2.9. Asistentul pentru alegerea aparatului de iluminat din variantele disponibile
În această secvenţă se alege un aparat din variantele preselectate pentru studiu şi

optimizarea soluţiei.
Fig. 2.10. Asistentul pentru stabilirea cotelor de instalare pentru aparatul de iluminat
Înălţimea de suspendare / montare a aparatelor prezintă unele necorelări (în cazul rulat,
înălţimea incintei este 4,5 m, aparatul este suspendat 0,5m, planul util este la 0,9m, dar înălţimea
aparatului deasupra planului util rezultă 3,003 m). Efectul nu este semnificativ pentru calcule, dar
trebuie verificat de fiecare dată).
- 14 -
Fig. 2.11. Stabilirea aranjamentului pentru aparatele de iluminat
Această fereastră este deosebit de importantă, deoarece se bazează pe o predimensionare

efectivă: se poate impune nivelul de iluminare dorit şi programul propune un număr de aparate,
sau invers, se impune numărul de aparate şi se calculează un nivel de iluminare probabil.
Fig. 2.12. Examinare globală a soluţiei luminotehnice
După o primă dispunere a aparatelor, programul este pregătit pentru calcul. Pentru a putea
avea siguranţa că setările realizate conduc la o configuraţie tehnică veridică, se poate revizualiza
incinta prin comenzile din Meniu:
Vedere Arbore proiect Reproducere 3D.

- 15 -
Fig. 2.13. Butonul pentru Reprezentarea 3D a dispersiei luminii
Pentru examinarea intuitivă a orientării aparatelor, poate fi activat butonul Reprezentarea

3D a dispersiei luminii (figura 2.13).
Se poate lansa calculul (cu Rezultate din Meniu) şi se obţine:
Fig. 2.14. Rezultate sintetice
Examinarea rezultatelor pune în evidenţă aspecte interesante:

- relativa supradimensionare din predimensionarea cu MFU (35 de aparate faţă de 26
calculate) conduce la un nivel de iluminare mediu de 398 lx faţă de 300 lx.
- Uniformitatea pe planul util este u0=0,783, practic egală cu cea impusă prin tabelul 3.3
din NP 061-02.
- Puterea specifică este de 7,19 W/mp, iar densitatea specifică de putere LPDi este
1,80 W/m2/100lx.
- Programul calculează şi indicele de orbire UGR, care se încadrează în limitele
recomandate de Anexa 2, NP 061-02. Acest indice este dificil de calculat în mod
independent.
- 16 -
Distribuţia nivelului de iluminat se poate inspecta calitativ cu ajutorul curbelor izolux:
Fig. 2.15. Curbe izolux
În fereastra specifică (Rezultate …) sunt disponibile setări pentru stabilirea valorilor

pentru care se pot trasa aceste curbe, cu ajutorul cărora se pot investiga efectele obţinute în planul
orizontal.
Fig. 2.16. Planul de amplasare a aparatelor de iluminat

- 17 -
Dacă s-au satisfăcut toate criteriile de performanţă, sunt disponibile planurile de

amplasare a aparatelor (figura 2.16). Cotele sunt disponibile şi tabelar.
Fig. 2.17. Vizualizare 3D cu linii izolux.

DIALux are facilităţi suplimentare pentru vizualizarea rezultatelor dimensionării, atât
cantitative (tabele pentru iluminare, distribuţii ale luminanţelor pentru diverse poziţii ale
observatorului şi diferite planuri de vizare, orizontal sau vertical etc.) dar şi calitative (vizualizări
3D – figura 2.17, în nuanţe de gri, în culori false etc.).
Utilizarea unui software specializat necesită atenţie şi răbdare deosebită, fără de care
modelarea poate da rezultate eronate. Proceduri (independente) de validare a rezultatelor sunt
oricând utile şi necesare, iar din acest punct de vedere MFU îşi păstrează actualitatea.
Pentru situaţii speciale, când nici programele specializate este posibil să nu dea satisfacţie,
se poate recurge la verificarea predimensionării sistemului de iluminat, utilizând metoda de calcul
a iluminării directe.
I.3. CALCULUL NIVELULUI DE ILUMINARE DIRECTA PE UN PLAN OARECARE
Se calculează iluminarea produsă de un corp de iluminat pe un plan de orientare oarecare.

Faţă de literatura de specialitate care utilizează calculul trigonometric, metoda prezentată se
bazează pe geometria analitică, algoritmul rezultat fiind uşor de transpus în medii software
oarecare. Metodologia prezentată nu este destinată iniţierii în tehnica iluminatului, ci se adresează
specialiştilor care doresc să abordeze configuraţii pe care un software, la un moment dat, nu le
acoperă.
Construcţia geometrică se simplifică, mărimile sunt uşor de identificat. Notaţiile utilizate
sugerează acest mod de lucru (figura 2.18)
Date de intrare (foarte important de specificat în notele de calcul, pentru a permite
verificarea rezultatelor calculate sau, după probe, măsurate):
Tip de corp, echiparea cu lampă tip… şi flux nominal  lampa şi distribuţia intensităţii
luminoase, sub formă de tabel (pentru calcul automat).
Punctul de amplasare al corpului de iluminat, dat prin coordonate carteziene: Xc; Yc; Zc;
pentru simplificare, se poate lucra în coordonate relative, alegând Xc; Yc egale cu zero. Această
simplificare nu este esenţială.
Orientarea corpului de iluminat, raportată la elementele clădirii. Pentru notele de calcul,
se poate lucra în funcţie de poziţia relativă corp-plan util. Conform acestui principiu, în
- 18 -
algoritmul următor se consideră corpul de iluminat amplasat cu axa optică în poziţie verticală.
Rotirea corpului de iluminat (cu distribuţie nesimetrică) se exprimă prin considerarea
intensităţilor luminoase longitudinale şi transversale.
Planul util, pe care se defineşte grila de calcul pentru punctele de interes. Această
suprafaţă reprezintă un perete, sau o rampă, sau o zonă a unei statui etc. Se poate defini sub
formă dreptunghiulară, cu dimensiunile şi orientarea care definesc în sistemul de coordonate
(relativ) punctele conform figurii 2.18. Deoarece se cunoaşte geometria pentru care se verifică
situaţia luminotehnică, rezultă că se cunosc punctele care delimitează în spaţiu această grilă: între
X1, Y1, Z1 şi XMAX, YMAX, ZMAX. Sunt importante cele două unghiuri  şi  , primul fiind
unghiul dintre grila de calcul şi planul orizontal, iar al doilea (  ) fiind unghiul în planul orizontal
dintre dreapta de intersecţie AB şi axa Ox. Evident, între unghiurile respective şi punctele
extreme ale grile există o interdependenţă care se verifică (de exemplu, atunci când nu se cunosc
unghiurile şi se calculează pe baza punctelor).
Se calculează punctele grilei de calcul, cu observaţia că desimea punctelor depinde de

distribuţia fluxului luminos al corpului considerat (pentru un reflector va fi necesar un pas mai
fin, în timp ce pentru o distribuţie difuză se pot considera mai puţine puncte pe o latură a grilei de
calcul (cca. 10). Ca principiu, după prima estimare, desimea grilei se poate creşte dacă se intuiesc
posibile efecte cu extreme luminoase sau întunecate.
Se calculează vectorii care definesc punctele grilei de calcul. Expresiile generice ale
acestor vectori vor fi:
X1, X2, …. XI, … , XMAX unde vom avea NX valori;

Y1, Y2, …. YJ, … , YMAX unde vom avea NY valori;
Z1, Z2, …. ZK, … , ZMAX unde vom avea NZ valori.
Raţiile acestor vectori vor fi, în mod evident, constante pentru fiecare:
X MAX  X 1 YMAX  Y1 Z MAX  Z1
X  ; Y  ; Z  (3.1)
N X 1 NY  1 NZ 1
În acest punct se poate calcula şi proiecţia în plan orizontal a raţiei de creştere pe verticală
a grilei de calcul (figura 2.18):
ZO  Z  ctg (3.2)

Dacă nu este cunoscut, se calculează unghiul β de orientare în plan orizontal (figura 2.18)
a dreptei de intersecţie a grilei de calcul cu planul orizontal, faţă de axa OX:
X MAX  X 1
  atg
YMAX  Y1
(3.3)
Se mai poate verifica diferenţa de cote pe verticală pentru grila de calcul considerată:
ZOT  ZO  ( NZ  1) (3.4)
- 19 -
Figura 2.18 – Pentru Calculul de verificare pentru iluminarea directă pe un plan oarecare
- 20 -
Urmează calculul coordonatele punctelor curente de calcul, pentru indicii I, J, K:
X I , J , K  X 1  ( I  1)  X  ZO  (k  1) cos 
(3.5)
YI , J , K  Y1  ( J  1)  Y  ZO  (k  1) sin 
Z I , J , K  Z1  Z  (k  1)
Cu aceste coordonate se poate calcula distanţa curentă dintre fiecare punct de calcul şi
poziţia corpului de iluminat, proiectată în plan orizontal XOY:
DPOI , J , K  ( X I , J , K  XC )2  (YI , J , K  YC ) 2
(3.6.)
Unghiul  în plan vertical corespunde intensităţii luminoase care vizează punctul curent,
I , J , K şi I ( ) I , J , K
şi corespunzător acestui unghi se vor extrage valorile intensităţii luminoase I ( ) transv long
DPOI , J , K
  atg
ZC  Z I , J , K
(3.7)
Valorile se extrag din tabelul intensităţilor luminoase în funcţie de unghiul  cu ajutorul
funcţiilor LOOKUP şi MATCH din EXCEL, sau echivalente.
În plan orizontal se manifestă şi unghiul  , care se defineşte între proiecţia razei de

DPOI , J , K
lumină corp – punct curent de calcul ( ) şi axa OX:
YI , J , K  YC
  atg
X I , J , K  XC
(3.8)
Unghiul  se utilizează la medierea ponderată a celor două intensităţi luminoase
I ( )transv I ( )long
I ,J ,K
şi I ,J ,K
, după relaţia:
I ( )transv
I , J , K    I ( ) I , J , K  (90   )
long
I ( ,  ) I , J , K 
90 (3.9)
Evident, se va lucra cu unităţi de măsură coerente pentru unghiuri (grade sexagesimale).
Dacă se lucrează în radiani, relaţia se modifică.
Pentru calculul nivelului de iluminare în punctul curent este nevoie de unghiul dintre
intensitatea luminoasă I ( ,  ) I , J , K şi normala la grila de calcul.
Utilizarea algebrei vectoriale este importantă pentru construcţia geometrică, relaţiile fiind
binecunoscute. Se defineşte normala la suprafaţa grilei de calcul, a cărei orientare este descrisă
prin unghiurile  şi  :
   
N  N X X  NY Y  N Z Z , unde (3.10)
N X  cos  sin 
NY  cos  cos 
N Z  sin 
Având coordonatele punctului curent de calcul (I, J, K) se poate exprima direcţia razei de
lumină trimisă de către corp spre acest punct:
   
DI , J ,K  X I , J ,K X  YI , J ,K Y  (ZC  Z I , J ,K )Z (3/11)
Se poate calcula unghiul dintre raza incidentă în punctul de calcul şi normala la suprafaţă:
N X X I , J , K  N Y YI , J , K  N Z ( ZC  Z I , J , K )
cos  (3.12)
N X2  N Y2  N Z2 X I2, J , K  YI2, J , K  ( ZC  Z I , J , K ) 2
- 21 -
Cu toate aceste elemente rezultă valoarea căutată, respectiv iluminarea în punctul de
calcul curent, pentru un factor de menţinere M f :
I ( ,  ) I , J , K cos 3 
EI , J , K  M f (3.13)
( ZC  Z I , J , K ) 2
Dacă există mai multe corpuri de iluminat, efectul lor este aditiv.
Acest mod de calcul se poate utiliza atât pentru sisteme interioare, cât şi exterioare.
Nivelul real al iluminării va fi rezultatul componentei directe (calculate mai sus) însumată
cu componenta reflectată. Această componentă poate fi neglijată (un proiector orientat pe un
perete, la distanţă de alte suprafeţe) sau poate avea o pondere importantă (un tavan luminat
printr–o scafă). Pentru situaţii luminotehnice speciale, calculul poate fi însoţit sau chiar suplinit
prin modelări pe calculator sau probe şi măsurători în situ.
Notele de calcul se pot prezenta tabelar, dar este importantă şi prezentarea grafică, pentru
evaluarea calitativă.
- 22 -
PARTEA A-II-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA
INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE
II.1. INSTALAŢII DE PROTECŢIE AFERENTE CONSTRUCŢIILOR
1.1. Rolul instalaţiilor electrice de protecţie

Instalaţiile electrice de protecţie au rolul:
- de limitare a posibilităţii producerii unei avarii ;
- de limitare a consecinţelor unei avarii.
1.1.1.Surse de avarii
Acestea pot fi determinate de:
a) conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv:
- dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent;
- dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare;
- dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de protecţie;
b) exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice (inclusiv mentenanţă
defectuoasă);
1.1.2. Măsuri şi mijloace de protecţie

1.1.2.1. Prevederi normative - Sistemul calităţii în construcţii
Sursele de avarii menţionate impun cadrul normativ de prevenire şi limitare a efectelor
lor.
Legea 10/95 a stabilit Sistemul calităţii în construcţii conform Art. 9.
Ca urmare:
a) reglementările tehnice în construcţii sunt continuu actualizate.
a.1. ediţia I7/2011, a adoptat standarde europene şi ale CEI;
Principalele prevederi revizuite se referă la :
- introducerea I-20 în I7/2011. Preluarea standardului CEI 62305-2 - Protecţia împotriva
trăsnetului, evaluarea riscului-impune abordarea sistemică a mijloacelor ce se impun
pentru limitarea riscului global, determinat de descărcările atmosferice;
- abordarea sistemică a măsurilor de protecţie pentru limitarea riscului producerii unui
şoc electric respectiv, definirea sistemului de legare la pământ;
Acesta prevede realizarea barei principale de legare la pământ, lângă tabloul
general, ca nod central a unei reţele de conductoare de protecţie şi pentru
echipotenţializare care permite şi o legare unitară la pământ;
- introducerea conceptului de sistem de pozare;
- preluarea prevederilor SR EN 61386 - Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii
electrice/ standard pe părţi, care impune o marcare a tuburilor în funcţie de un număr
sporit de caracteristici (13), dintre care primele patru sunt obligatorii;
a.2. s-au revizuit normativele în domeniul calcului curenţilor de scurtcircuit, al liniilor
electrice în cablu, etc.;
a.3. s-a elaborat Legea 319/2006- a sănătăţii şi securităţii muncii;
b) în domeniul calităţii produselor folosite la realizarea construcţiilor şi agrementelor
tehnice pentru noi produse şi procedee, s-a elaborat Legea 608/2001 care stabileşte cadrul legal
unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţei
pentru produsele introduse pe piaţă şi/sau utilizate în România, din domeniile reglementate;
c) în domeniul asigurării calităţii în construcţii:
- Hotărârea nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;
- Ordin nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al
documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
- 23 -
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii", care impun o structurare adecvată a respectivelor documentaţii.
- asociaţiile profesionale acţionează pentru continua perfecţionare profesională a
specialiştilor care proiectează, realizează, exploatează şi postutilizează construcţii.
1.1.2.2. Sisteme de protecţie
Pentru a asigura :
a) sănătatea şi securitatea persoanelor ;

b) evitarea deteriorării importante a mediului sau a unor echipamente ;
c) siguranţă în exploatare,
orice construcţie şi instalaţie aferentă trebuie prevăzută cu mai multe mijloace de
protecţie care, din punct de vedere funcţional şi pentru asigurarea siguranţei în funcţionare se
grupează în sisteme de protecţie, corespunzător tipului de avarie, categoriei de importanţă şi
zonei geografice în care va fi amplasată.
a) Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului

Conform I7-2011, cap.6, lovitura de trăsnet poate provoca avarii datorate:
S1 - căderii trăsnetului pe o structură;
S2 - căderii trăsnetului lângă o structură;
S3 - căderea trăsnetului pe un serviciu;
S4 - căderea trăsnetului lângă un serviciu,
iar pierderile se pot grupa astfel:
L1: pierderea de vieţi omeneşti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;
L4: pierdere economică (structura şi conţinutul acesteia).
Ca urmare, sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente:
1) instalaţia exterioară de protecţie la trăsnet;
2) instalaţia interioară de protecţie la trăsnet;
3) LMPS sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului ;
4) servici/sisteme de securitate care intervin şi în cazul în care lovitura de trăsnet determină
un incendiu sau o explozie şi care pot fi:
- iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc; evacuarea din clădire;
marcarea hidranţilor; circulaţie; împotriva panicii; veghe; portabil) ;
- pompe electrice de incendiu;
- ascensoare pentru pompieri;
- sisteme de alarmă, cum ar fi în caz de incendiu, de fum, CO;
- sisteme de evacuare (lifturi);
- sisteme de extragere a fumului (desfumare);
- echipament medical de primă necesitate;
- sistem de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.
5) sisteme de protecţie pentru asigurarea siguranţei în exploatare care intervin şi pentru a
limita efectele unei lovituri de trăsnet şi care pot fi:
- pentru asigurarea protecţiei la şoc electric;
- iluminat pentru continuarea lucrului;
- pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică;
- pentru legarea la pământ de protecţie.
6) ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele supracurenţilor

de defect care pot fi determinaţi de lovitura de trăsnet pe structură sau un serviciu.
- 24 -
Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet, prezentat în SR EN 62305-
2:2013, fig.1 şi 2, impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate.
b) Sisteme/servicii de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu,

pentru protecţia la incendiu determinată de alte surse de avarii decât lovitura de trăsnet (explozii
sau incendii generate de arc electric sau scântei, erori umane, etc.);
c) sistemele de protecţie pentru asigurarea cerinţei esenţiale Siguranţa în exploatare,

care intervin pentru a asigura protecţia împotriva altor surse de avarii decât lovitura de trăsnet
(defect de izolaţie, erori de exploatare, etc).
La sistemele menţionate la pct.a.5 şi a.6, se adaugă sistemul de alarmă antiefracţie .
1.2. Buna practică - o necesitate

Ritmul alert cu care sunt armonizate reglementările naţionale cu cele europene şi practica
europeană de a elabora documentaţii pentru buna aplicare a reglementărilor, au determinat
autoritatea de resort să iniţieze elaborarea acestui ghid.
Buna practică, în viziunea acestui ghid, reprezintă punctele obligatorii care trebuie
analizate şi soluţionate din punct de vedere tehnic atunci când se proiectează o instalaţie electrică.
Un exemplu de bună practică, care nu se aplică, dar care trebuie aplicată este includerea în
Proiectul tehnic a notele de calcul (aşa cum prevede Ordinul 863/2008) pentru dimensionarea
sistemului de iluminat, precum şi a întregii instalaţii electrice. Existenţa notelor de calcul este
necesară şi pentru exploatarea / modificarea ulterioară a instalaţiei, în condiţii de securitate
deplină pentru utilizator.
Evidenţierea prevederilor normative noi introduse (în special de I7-2011) şi o abordare, pe
de o parte sistemică, iar pe de altă parte urmărind o mai bună practică în aplicarea lor, este
dezideratul pe care autorii şi l-au propus.
II.2. STABILIREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE PROTECŢIE LA

TRĂSNET, PRIN EVALUAREA RISCULUI
2.1. Mod practic de lucru pentru evaluarea riscului
Proiectarea instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului se realizează conform SR EN

62305-2:2013.
Procedura de evaluare a necesităţii protecţiei împotriva trăsnetului este descrisă în
organigrama din figura 1 / SR EN 62305-2:2013, dar modul concret de lucru este mai simplu, şi
este descris mai jos în manieră algoritmizată, respectiv prin parcurgerea următoarelor etape:
 K1. Date de intrare generale/ tema de proiectare specifică pentru protecţia împotriva
trăsnetului;
 K2. Procedură pentru evaluarea riscului;
 K3. Sinteza componentelor de risc;
 K4. Alegerea măsurilor de protecţie;
 K5. Date de ieşire - Măsurile de protecţie adoptate.
Procedura este complexă prin multitudinea parametrilor luaţi în considerare, precum şi

prin caracterul iterativ al calculului (etapele K2, K3 şi K4). Modul în care se prezintă acest
algoritm uşurează proiectarea instalaţiei prin ordonarea într-o succesiune firească a calculelor,
fiind necesară numai o adaptare minimală a fişelor şi tabelelor de mai jos. În proiect se vor regăsi
aceste tabele, cu toate trimiterile adecvate. Se vor elimina doar comentariile explicative şi liniile
de tabel neutilizate. Pentru a se putea utiliza SR EN 62305-2:2013, ghidul pune la dispoziţie o
- 25 -
listă cu abrevieri (vezi paragraful 2.2). Aceste abrevieri sunt însoţite de semnificaţia mărimii
respective, dar şi de localizarea relaţiei/tabelului pentru calcul.
K1A. Date de intrare pentru structuri / tema de proiectare specifică pentru protecţia
împotriva trăsnetului
Datele de identificare ale unei structuri de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru
evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren şi/sau
informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de o
persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul / beneficiarul).
Fişa se va adapta pentru fiecare structură de protejat.
1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia
□ Denumirea obiectivului
□ Locul de amplasare (adresa)
Densitatea trăsnetelor la sol Ng se va determina conform relaţiei A.1 / SR EN 62305-
2:2013 în funcţie de locul de amplasare al obiectivului.
2. Tipuri de pierderi luate în considerare
□ L1: pierderea de vieţi omeneşti;
□ L2: pierderea unui serviciu public;
□ L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural;
□ L4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi pierderea
activităţii lui).
Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului. În mod
obişnuit, se iau în considerare pierderile de vieţi omeneşti şi de servicii publice. Pierderea
economică (cu analiza respectivă) are sens să se realizeze numai dacă NU există posibilitatea
pierderilor de vieţi omeneşti (L1).
3. Dimensiuni constructive ale obiectivului de protejat
3.1.Dimensiuni constructive, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
3.2.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A.1 / SR EN 62305-2:2013)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci;
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici;
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate;
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte;
3.3.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 este un factor
ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera
ZPT 0/1 (definit prin relaţia B.5 / SR EN 62305-2:2013);
□ Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură placată total cu metal - fără deschideri
□ Ecran tridimensional tip grilă sau reţea de conductoare de coborâre ale SPT
□ Reţea de echipotenţializare cu ochiuri conform SR EN 62305-4:2011
3.4.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea
tabelul B.2 / SR EN 62305-2:2013)
□ Structură neprotejată de SPT
□ Structură protejată de SPT (şi pentru care se face un calcul de verificare), având
clasa
i. IV
- 26 -
ii. III
iii. II
iv. I
□ Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de rezistenţă
metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale
□ Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea
includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie completă a oricărei
instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii directe a trăsnetului şi cu o
structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare
de coborâre naturale
3.5.Numărul de persoane din structură
3.5.1. Numărul total de persoane
□ În interior
□ În exterior
3.5.2. Numărul de persoane care ar putea fi puse în pericol (victime)
□ În interior
□ În exterior
3.5.3. Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul
periculos
□ În interior
□ În exterior
4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura
care urmează să fie protejate.
4.1.Dimensiuni constructive post trafo, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.2.Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul A.1 / SR EN 62305-2:2013)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat.
5.1.Tip de serviciu
□ Energie electrică
□ Telefon
□ Alte servicii (internet, cablu TV, conducte etc)
5.2.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile, (a
se vedea tabelul A.4 / SR EN 62305-2:2013)
□ Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m
□ Urban
□ Suburban
□ Rural
5.3.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs
□ Cablu neecranat
□ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la
aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 5<Rs<=20Ω/km
aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică 1<Rs<=5Ω/km
- 27 -
aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică Rs<=1Ω/km
□ Altele
Pentru „altele” se vor nota caracteristicile specifice.
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.4.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3
□ Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor de mari
dimensiuni
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor
□ Cabluri ecranate şi cabluri protejate în tub de protecţie metalic
5.5.Prezenţă post de transformare (factor de corecţie, a se vedea tabelul A.3 / SR EN
62305-2:2013)
□ Fără post de transformare în zonă (numai serviciul de alimentare cu energie
electrică), linie telecomunicaţii sau linie de date
□ Serviciu cu transformator cu două înfăşurări
5.6.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw
□ 1,0 kV – prize de alimentare pentru echipamente electronice sau echipamente de
telecomunicaţii.
□ 1,5 kV – prize de alimentare pentru echipamente electronice sau echipamente de
telecomunicaţii.
□ 2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV)
□ 4,0 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV)
□ 6,0 kV – aparate ale reţelei electrice (Un<1kV)
5.7.Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ aerian
□ îngropat
□ îngropat, cablurile fiind însoţite de reţea de legare la pământ
5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ ….m
Lungimea traseului serviciului, în metri, de la obiectivul de protejat până la punctele de
distribuţie secundare, centrale telefonice sau alte structuri (dacă se cunosc).
6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat
6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) (a se vedea tabelul C.3 / SR EN
62305-2:2013)
□ Agricolă, beton
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.2.Tipul suprafeţei solului (la exterior) (a se vedea tabelul C.3 / SR EN 62305-2:2013)
□ Agricolă, beton
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul C.5 / SR EN 62305-2:2013)
□ risc de explozie (clasificare conform Directivei Europene 1999/92/CE sau SR EN
60079):
- 28 -
i. Zona 0, 20 şi substanţe solide explozive
ii. Zona 1, 21
iii. Zona 2, 22
□ risc de incendiu (clasificare conform normativului P118):
i. mare (având densitatea sarcinii termice > 840 MJ/m2)
ii. mijlociu (având densitatea sarcinii termice cuprinsă între 420 şi 840
MJ/m2)
iii. mic (având densitatea sarcinii termice ≤ 420 MJ/m2)
□ Nici unul
În caz că nu se cunosc sau nu sunt disponibile date şi detalii despre sarcina termică
specifică se consideră în calcul riscul mijlociu. Se va consulta Scenariul de securitate la
incendiu pentru investiţia respectivă, în care se prezintă densitatea sarcinii termice calculată
(MJ/m2).
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu (a se vedea tabelul C.4 / SR
EN 62305-2:2013)
□ Fără măsuri
□ Una dintre următoarele măsuri: stingătoare; instalaţii de stingătoare fixe cu
acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi;
compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate
□ Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de stingătoare fixe cu acţionare automată;
instalaţii de alarmă cu acţionare automată (Numai dacă sunt protejate împotriva
supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al
pompierilor este sub 10 min, în caz contrar bifându-se cele cu acţionare manuală).
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat, KS2 este un factor
ZPT X/Z (definit prin relaţia B.6 / SR EN 62305-2:2013);
□ Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură placată total cu metal - fără deschideri
□ Ecran tridimensional tip grilă sau reţea de conductoare de coborâre ale SPT
□ Reţea de echipotenţializare cu ochiuri conform SR EN 62305-4:2011
6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul C.6 / SR EN 62305-2:2013)
□ Nici un pericol special
□ Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi numărul de
persoane sub 100)
□ Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente
sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1000 persoane)
□ Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale)
□ Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente
sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare de 1000 persoane)
Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut.
6.7. Tipul de utilizare a obiectivului de protejat
□ Structură cu risc de explozie
□ Spital
i. unitate terapie intensivă şi bloc operator
ii. alte părţi ale spitalului
□ Hotel
□ Şcoală
□ Clădiri civice
- 29 -
□ Sală spectacole
□ Biserică
□ Muzeu
□ Construcţii industriale
□ Clădiri comerciale
□ Galerie artă
□ Construcţii agricole
□ Clădire de birouri
□ Altele
Se pot face alegeri multiple dacă obiectivul are mai multe funcţiuni.
7. Pierderi ireparabile ale unui element din patrimoniul cultural
□ Valoarea medie asigurabilă a pierderii posibile de bunuri
□ Valoarea totală a obiectivului de protejat (adică valoarea totală asigurată a tuturor
bunurilor prezente în structură)
Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile ireparabile ale
unor elemente din patrimoniul cultural.
Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile tipice indicate
în normele de evaluare a riscurilor.
8. Costurile / economiile provenite din instalarea sistemelor de protecţie împotriva
trăsnetului (moneda curentă)
□ Animale
□ Sistemele din interiorul structurii
□ Clădire
□ Conţinutul din interiorul structurii
□ Rata dobânzii plătite cu privire la finanţarea investiţiei şi a sistemelor din
interiorul structurii
□ Rata de amortizare ca procent înscris pe an
□ Rata de întreţinere pe an ca procent din costul iniţial.
K2. Procedură pentru evaluarea riscului

Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului
necesare pentru evaluarea riscului se poate face pe baza listei de întrebări prezentate în paragraful
anterior (K1). Tabelele de mai jos uşurează calculul, deoarece sunt completate (faţă de standard)
cu domeniile de valori posibile, pentru fiecare parametru în parte. După adoptarea unei valori,
liniile în plus pot fi şterse.
Tabel 1 - Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate

Valori adoptate Referinţă
Valori
Simbol risc Denumire risc pentru riscul acceptabil SR EN 62305-
tipice 2:2013
RT
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti 10-5
R2 Risc de pierdere a unui serviciu public 10-3
R3 Risc de pierdere a unui element din Tabelul 4
10-4
patrimoniul cultural
R4 Risc de pierdere economică 10-3
- 30 -
Tabel 2 - Date caracteristice ale structurii
Referinţă
Valori
Parametru Comentariu Simbol Valoare SR EN 62305-
tipice 2:2013
Dimensiuni (m) - LxWxH
Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de 0,25
copaci
Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de 0,5
Tabelul A.1
Factor de amplasare aceeaşi înălţime sau mai mici CD
Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 1
Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un 2
vârf de munte
Structură neprotejată de SPT 1
Structură protejată de SPT IV 0,2
Structură protejată de SPT III 0,1
Structură protejată de SPT II 0,05
Structură protejată de SPT I 0,02
Structură cu dispozitiv de captare conform 0,01
SPT I şi cu structură de rezistenţă metalică,
SPT continuă electric, ce acţionează drept PB Tabelul B.2
conductoare de coborâre naturale
Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozi- 0,001
tiv de captare, cu posibilitatea includerii unor
componente naturale, asigurând o protecţie com-
pletă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împo-
triva căderii directe a trăsnetului şi cu o structură
de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţio-
nează drept conductoare de coborâre naturale
Fără protecţie cu SPD coordonate 1
SPD III-IV 0,05
SPD II 0,02
Legături SPD I 0,01 PEB Tabelul B.7
echipotenţializare SPD cu caracteristici de protecţie superioare (capa- 0,005-
citate de ţinere la curent electric mai mare, nivel de 0,001
protecţie mai coborât etc.) celor corespunzătoare
unui NPT I pentru aceeaşi instalaţie.
Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie
şi placări neconductive
Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
Cadru conductiv şi placări metalice – de ex.
deschideri de uşă / fereastră
Cadru conductiv şi placări metalice -
deschideri de 100mm maxim
Ecran la frontiera
Cadru conductiv şi placări metalice - KS1 Relaţia B.5
structurii
deschideri de maxim 10mm
Structură interioară placată total cu metal - fără
deschideri
Ecran tridimensional tip grilă sau reţea de
conductoare de coborâre ale SPT
Reţea de echipotenţializare cu ochiuri conform
SR EN 62305-4:2011
Persoane prezente în nt
afara structurii
Persoane prezente în nt
structură
Densitatea de 1/km2/an NG Relaţia A.1
trăsnete la sol
- 31 -
Tabel 3 - Date şi caracteristici ale liniilor şi ale sistemelor interioare conectate
Referinţă
Valori
tipice 2:2013
Cunoscută Paragrafele
Lungime (m) LL
Necunoscută 1000 A.4 şi A.5
Pozare aeriană 1
Pozare îngropată 0,5
Factor de instalare a
Pozare îngropată, cablurile fiind însoţite de 0,01 Cl Tabelul A.2
liniei
reţea de legare la pământ (conform par.5.2 /
SR EN 62305-4:2011)
Linie joasă tensiune, telecomunicaţii sau linie 1
de date
Factor tip linie CT Tabelul A.3
Linie înaltă tensiune (cu transformator înaltă/ 0,2
joasă tensiune)
Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor 0,01
mai mare de 20m
Factor de mediu al CE Tabelul A.4
Urban 0,1
liniei
Suburban 0,5
Rural 1
Cablu neecranat sau ecranat, nelegat la bara de 1
echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
Cablu ecranat legat la bara de echi- Tensiune de ţinere,
potenţializare şi echipamentul co- Uw în kV PLD
Ecran al liniei Tabelul B.8
nectat la aceeaşi bară de echipoten-
1 1,5 2,5 4 6
ţializare, având rezistenţa electrică:
5<Rs ≤ 20Ω/km 1 1 0,95 0,9 0,8
1<Rs ≤ 5Ω/km 0,9 0,8 0,6 0,3 0,1
Rs<=1Ω/km 0,6 0,4 0,2 0,04 0,02
Tensiune de ţinere,
Uw în kV
Tip linie 1 1,5 2,5 4 6 PLI Tabelul B.9
Linie energie electrică 1 0,6 0,3 0,16 0,1
Linie curenţi slabi 1 0,5 0,2 0,08 0,04
Uw = 1 kV 1
Uw = 1,5 kV 0,66
Tensiune de ţinere a Uw = 2,5 kV 0,4 KS4 Relaţia B.7
sistemului interior
Uw = 4 kV 0,25
Uw = 6 kV 0,16
Dimensiunile
structurii adiacente LJ x WJ x HJ
(m)
Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de 0,25
copaci
Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de 0,5
Factor de amplasare
aceeaşi înălţime sau mai mici CDJ Tabelul A.1
a structurii adiacente
Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 1
Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un 2
vârf de munte
CLD CLI
Linie neecranată (aeriană sau îngropată) 1 1
Reţea electrică cu neutru legat multiplu la 1 0,2
pământ
Linie ecranată îngropată, ecranul nelegat la 1 0,3
bara de echipotenţializare la care este conectat CLD
Ecranare,
echipamentul Tabelul B4
împământare, izolare CLI
Linie ecranată aeriană, ecranul nelegat la bara 1 0,1
de echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
Linie ecranată (aeriană/ îngropată), ecranul 1 0
legat la bara de echipotenţializare la care este
conectat echipamentul
- 32 -
Cabluri cu izolaţie întărită sau cablare în 0 0
canale de cabluri închise, conducte metalice,
ecranul legat la bara de echipotenţializare la
care este conectat echipamentul
Fără conexiuni la liniile externe (sistem 0 0
independent)
Orice tip, cu interfaţă de izolare conform SR 0 0
EN 62305-4:2011
Se completează câte un tabel pentru fiecare serviciu de luat în considerare.
Definirea zonelor din structura (obiectivul) de protejat şi caracteristicile ale acestora se

face conform pct.6.7 din SR EN 62305-2:2013.
Definirea secţiilor serviciului de protejat şi caracteristicile ale acestora se face conform
pct. 6.8 din SR EN 62305-2:2013.
Tabel 4 – Definirea zonelor din cadrul structurii de protejat
Număr Timp de
Valori economice, în € x 106
persoane prezenţă a
Zona Denumire zonă
în zonă, persoanelor Animale Clădire Conţinut Sisteme Total
nz în zonă, tz ca cb cc interne, cs cz
Z1
Z2
...
Zx
Total nt ct
Tabel 5 - Caracteristicile unei zone Zx
Valori Referinţă
tipice 2:2013
Agricolă, beton 10-2
Tipul suprafeţei Marmură, ceramică 10-3
rt Tabelul C.3
solului Pietriş, mochetă, covor 10-4
Asfalt, linoleum, lemn 10-5
Fără măsuri de protecţie 1
Panouri de avertizare 10-1
Protecţia împotriva Izolaţie electrică a conductoarelor de coborâre 10-2
şocurilor electrice expuse (de exemplu cel puţin 3 mm de PTA Tabelul B.1
(trăsnet ce cade pe polietilenă reticulată)
structură) Echipotenţializare efectivă a solului 10-2
Restricţii fizice sau cadrul structurii utilizat ca 0
conductoare de coborâre
Protecţia împotriva Fără măsuri de protecţie 1
şocurilor electrice Panouri de avertizare 10-1
PTU Tabelul B.6
(trăsnet ce cade pe Izolare electrică 10-2
linie serviciu) Restricţii fizice 0
Risc explozie zona 0, 20 şi substanţe solide 1
explozive
Risc explozie zona 1, 21 10-1
Risc explozie zona 2, 22 10-3
Risc de incendiu rf Tabelul C.5
Mare (ST>840 MJ/m2) 10-1
Mijlociu (420<ST≤840 MJ/m2) 10-2
mic (ST≤420 MJ/m2) 10-3
Nici unul 0
Fără măsuri 1
Una dintre următoarele măsuri: stingătoare; 0,5
Protecţie împotriva instalaţii de stingătoare fixe cu acţionare rp Tabelul C.4
incendiului manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare
manuală; hidranţi; compartimente rezistente la
foc; trasee de evacuare protejate
- 33 -
Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de 0,2
stingătoare fixe cu acţionare automată;
instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă
acestea sunt protejate împotriva
supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi
dacă timpul de intervenţie al pompierilor este
sub 10 min
Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie 1
şi placări neconductive
Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
Cadru conductiv şi placări metalice – de ex.
deschideri de uşă / fereastră
Cadru conductiv şi placări metalice -
deschideri de 100mm maxim
Ecran spaţial intern Cadru conductiv şi placări metalice - KS2 Relaţia B.6
deschideri de maxim 10mm
Structură interioară placată total cu metal - fără
deschideri
Ecran tridimensional tip grilă sau reţea de
conductoare de coborâre ale SPT
Reţea de echipotenţializare cu ochiuri conform
SR EN 62305-4:2011
Factor pentru număr Număr persoane în zonă nz
persoane în zonă Timp de prezenţă a persoanelor în zonă tz
Pentru fiecare serviciu conectat la zonă:
Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de
1
evitare a buclelor
Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu
precauţii de evitare a buclelor de mari 0,2
Cablare interioară dimensiuni KS3 Tabelul B.5
Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu
0,01
precauţii de evitare a buclelor
Cabluri ecranate şi cabluri protejate în tub de
0,0001
protecţie metalic
Fără protecţie cu SPD coordonate 2
SPD cu nivelul de protecţie împotriva 0,05
trăsnetului (NPT) III-IV
SPD II 0,02
Protecţie cu SPD SPD I 0,01 PSPD Tabelul B.3
coordonate SPD cu caracteristici de protecţie superioare 0,005 –
(capacitate de ţinere la curent electric mai 0,001
mare, nivel de protecţie mai coborât etc.) celor
corespunzătoare unui NPT I pentru aceeaşi
instalaţie.
Pentru L1: Pierderea de vieţi omeneşti
Nici un pericol special 1
Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură
limitată la două etaje şi numărul de persoane 2
sub 100)
Nivel mediu de panică (de exemplu o structură
proiectată pentru evenimente sportive sau
5
culturale cu un număr de participanţi între 100 hz
Pericol special Tabelul C.6
şi 1 000 persoane)
Dificultate de evacuare (de exemplu structuri
5
cu persoane imobilizate, spitale)
Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură
proiectată pentru evenimente sportive sau
10
culturale cu un număr de participanţi mai mare
de 1000 persoane)
Pierderi prin tensiuni Nu LT Tabelul C.2
de atingere şi de pas Da, persoane în interiorul/exteriorul clădirii 10-2
Nu
Da:
Risc de explozie 10-1
Pierderi prin avarii
Spitale, hoteluri, şcoli, clădiri publice 10-1 LF Tabelul C.2
fizice
Săli spectacole, biserici, muzee 5x10-2
Clădiri industriale, comerciale 2x10-2
Altele 10-2
- 34 -
Avariile fizice în caz de trăsnet ale structurii 1
afectează structurile învecinate sau mediu
înconjurător
LE Relaţia C.6
LE = LFE × te / 8760
LFT = LF + LE LFT Relaţia C.5
Nu
Pierderi prin Da:
defectări ale Structură cu risc de explozie 10-1 LO Tabelul C.2
sistemelor interioare Unitate terapie intensivă şi bloc operator 10-2
Alte părţi ale spitalului 10-3
Pentru L2: Pierderea unui serviciu public
Nu
Pierderi prin avarii Da: LF Tabelul C.8
fizice Gaz, apă, reţea electrică 10-1
TV, linii de telecomunicaţii 10-2
Nu
Pierderi prin
Da:
defectări ale LO Tabelul C.8
Gaz, apă, reţea electrică 10-2
sistemelor interioare
TV, linii de telecomunicaţii 10 -3
Pentru L3: Pierderea unor elemente din patrimoniu cultural

Nu
Pierderi prin avarii LF
Da: Tabelul C.10
fizice
Muzee, galerii etc 10-1
Pentru L4: Pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi pierderea activităţii lui)
Pierderi prin tensiuni Nu LT Tabelul C.12
de atingere şi de pas Da, animale în interiorul/exteriorul clădirii 10-2
Nu
Da:
Risc de explozie 1
Pierderi prin avarii Spitale, clădiri industriale, muzee, structuri LF Tabelul C.12
fizice agricole 0,5
Hoteluri, şcoli, birouri, săli spectacole,
biserici, clădiri comerciale 0,2
Altele 10-1
Avariile fizice în caz de trăsnet ale structurii
afectează structurile învecinate sau mediu LE Relaţia C.15
înconjurător
Nu
Da:
Structură cu risc de explozie 10-1
Pierderi prin
Spitale, clădiri industriale, birouri, hoteluri,
defectări ale LO Tabelul C.12
clădiri comerciale 10-2
sistemelor interioare
Muzee, structuri agricole, şcoli, biserici, săli
spectacole 10-3
Altele 10-4
Tabel 6 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii
Simbol al Referinţă Date din Valoare

SR EN 62305- Ecuaţie pentru numărul de trăsnete
numărului 2:2013 tabelul (m2)
Structură:
Relaţia
AD AD = [L × W + 6H × (L + W) +   (3 H)2] , sau Tabel 2
A.2
grafic pentru o structură cu formă complexă
Structură:
Relaţia
AM AM = [2 × 500 × (L + W) +   5002] , sau Tabel 2
A.7
Pentru fiecare tip de serviciu (x) luat în considerare se calculează:
AL(x) Relaţia Pe un serviciu:
AL(x) = 40 LL Tabel 3
A.9
Relaţia Lângă un serviciu:
AI(x) Tabel 3
A.7 AI(x) = 4000 LL
Structură adiacentă:
Relaţia
ADJ(x) ADJ(x) = [LJ × WJ + 6HJ × (LJ + WJ) +   (3 HJ)2] , sau Tabel 3
A.2
- 35 -
Tabel 7 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

numărului 2:2013 tabelul (1/an)
Relaţia Pe structură: Tabel 2
ND
A.4 ND = NG × AD × CD ×10–6 Tabel 6
Relaţia Lângă structură: Tabel 2

NM
A.6 NM = NG × AM × 10–6 Tabel 6
Pentru fiecare tip de serviciu (x) luat în considerare se calculează:
Pe serviciu: Tabel 2
Relaţia
NL(x)
A.8 NL(x) = NG  AL(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x)  10–6 Tabel 3
Tabel 6
Lângă serviciu: Tabel 2
Relaţia
NI(x)
A.10 NI(x) = NG  AI(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x)  10–6 Tabel 3
Tabel 6
Pe structură: Tabel 2
Relaţia
NDJ(x)
A.5 NDJ (x) = NG × ADJ(x) × CDJ(x) ×10–6 Tabel 3
Tabel 6
Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei

Fiecare risc luat în considerare trebuie să fie evaluat şi cuantificat de suma următoarelor
componente, conform relaţiilor 1 ÷ 4 din SR EN 62305-2:2013:
R1: risc de pierdere de vieţi omeneşti:
R1 = RA1 + RB1 + RC1 1) + RM1 1) + ∑RU1(x) + ∑RV1(x) + ∑RW1(x) 1) + ∑RZ1(x) 1) (1)
1) Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri
în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.
R2: risc de pierdere a unui serviciu public:
R2 = RB2 + RC2 + RM2 + ∑RV2(x) + ∑RW2(x) + ∑RZ2(x) (2)
R3: risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural:
R3 = RB3 + ∑RV3(x) (3)
R4: risc de pierdere economică:
R4 = RA4 2) + RB4 + RC4 + RM4 + ∑RU4(x) 2) + ∑RV4(x) + ∑RW4(x) + ∑RZ4(x) (4)
2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabelul 8 pentru fiecare zonă
în parte în conformitate cu Tabelul 2 din SR EN 62305-2:2013.
Tabel 8a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

Simbol Z1 Z2 ..... Zx
RA1
RB1
RC11)
RM11)
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc:
RU1(x )
RV1(x)
RW1(x) 1)
RZ1(x) 1)
Tabel 8b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
RB2
RC2
RM2
- 36 -
RV2(x)
RW2(x)
RZ2(x)
Tabel 8c – Risc R3 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
RB3
RV3(x)
Tabel 8d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
RA42)
RB4
RC4
RM4
RU4(x ) 2)
RV4(x)
RW4(x)
RZ4(x)
Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabelul 9.
Tabel 9a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone
Referinţă Date din
Simbol SR EN 62305- Observaţii Z1 Z2 ..... Zx
2:2013 tabelul
Tabel 2
PA1 Relaţia B.1 PA = PTA × PB
Tabel 5
PB1 Tabel B.2 Tabel 2
PC11) Relaţia 14 Tabel 9a PC = 1 – Π(1-PC(x))
PM11) Relaţia 15 Tabel 9a PM = 1 – Π(1-PM(x))
Pentru fiecare tip de serviciu (x) luat în considerare se nominalizează probabilităţile:
Tabel 3
PC1(x)1) Relaţia B.2 PC = PSPD × CLD
Tabel 5
Tabel 2
Relaţia B.3 PM = PSPD × PMS, unde
PM1(x)1) Tabel 3
Relaţia B.4 PMS = (KS1 × KS2 × KS3 × KS4)2
Tabel 5
Tabel 2
PU1(x) Relaţia B.8 Tabel 3 PU = PTU × PEB × PLD × CLD
Tabel 5
Tabel 2
PV1(x) Relaţia B.9 PV = PEB × PLD × CLD
Tabel 3
Tabel 3
PW1(x) 1) Relaţia B.10 PW = PSPD × PLD × CLD
Tabel 5b
Tabel 3
PZ1(x) 1) Relaţia B.11 PZ = PSPD × PLI × CLI
Tabel 5
- 37 -
Tabel 9b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone

2:2013
tabelul
PC2 Relaţia 14 Tabel 9b PC = 1 – Π(1-PC(x))
PM2 Relaţia 15 Tabel 9b PM = 1 – Π(1-PM(x))
Tabel 3
PC2(x) Relaţia B.2 PC = PSPD × CLD
Tabel 5
Tabel 2
PM2(x) Relaţia B.3 PM = PSPD × PMS, unde
Tabel 3
Tabel 5
Tabel 2
Tabel 3
Tabel 3
PW2(x) Relaţia B.10 PW = PSPD × PLD × CLD
Tabel 5
Tabel 3
PZ2(x) Relaţia B.11 PZ = PSPD × PLI × CLI
Tabel 5
Tabel 9c – Risc R3 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone
2:2013 tabelul
Tabel 2
Tabel 3
Tabel 9d – Risc R4 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

2:2013 tabelul
Tabel 2
PA42) Relaţia B.1 PA = PTA × PB
Tabel 5
PC4 Relaţia 14 Tabel 9d PC = 1 – Π(1-PC(x))
PM4 Relaţia 15 Tabel 9d PM = 1 – Π(1-PM(x))
Tabel 3
PC4(x) Relaţia B.2 PC = PSPD × CLD
Tabel 5
Tabel 2
PM4(x) Relaţia B.3 PM = PSPD × PMS, unde
Tabel 3
Tabel 5
Tabel 2
PU4(x) 2) Relaţia B.8 Tabel 3 PU = PTU × PEB × PLD × CLD
Tabel 5
Tabel 2
Tabel 3
Tabel 3
PW4(x) Relaţia B.10 PW = PSPD × PLD × CLD
Tabel 5
Tabel 3
PZ4(x) Relaţia B.11 PZ = PSPD × PLI × CLI
Tabel 5
Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de

atingere şi de pas (Lt), avariei fizice (Lf), sau datorită defectării sistemelor interioare (Lo) se va
face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc considerat.
- 38 -
Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în
fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.
Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale structurii,
corespunzător serviciului oferit de fiecare zonă.
În cazul în care la structură sunt conectate mai multe linii cu trasee de pozare diferite,
calculele se fac pentru fiecare linie în parte.
În cazul în care la structură sunt conectate mai multe linii cu acelaşi traseu de pozare,
calculele se vor face numai pentru linia cu caracteristicile cele mai defavorabile, cum ar fi linia cu
valorile cele mai mari pentru NL şi NM conectate la sistemul intern cu valoarea cea mai mică a UW
(linie telecomunicaţie faţă de linie electrică, linie ecranată faţă de linie neecranată, linie joasă
tensiune faţă de linie de înaltă tensiune cu transformator IT/JT, etc).
Tabel 10a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti

2:2013 tabelul
Tabel 2
LA1 Relaţia C.1 LA = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LB1 Relaţia C.3 LB = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LC11) Relaţia C.4 LC = LO × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LM11) Relaţia C.4 LM = LO × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LU1(x) Relaţia C.2 LU = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LV1(x) Relaţia C.3 LV = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LW1(x) 1) Relaţia C.4 LW = LO × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LZ1(x) 1) Relaţia C.4 LZ = LO × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 10b- Centralizarea volumului de pierderi inacceptabile de servicii publice

2:2013 tabelul
Tabel 2
LB2 Relaţia C.7 LB = rp × rf × LF × nZ / nt
Tabel 5
Tabel 2
LC2 Relaţia C.8 LC = L O × n Z / n t
Tabel 5
Tabel 2
LM2 Relaţia C.8 LM = LO × n Z / n t
Tabel 5
Tabel 2
LV2(x) Relaţia C.7 LV = rp × rf × LF × nZ / nt
Tabel 5
Tabel 2
LW2(x) Relaţia C.8 LW = L O × n Z / n t
Tabel 5
Tabel 2
LZ2(x) Relaţia C.8 LZ = LO × nZ / nt
Tabel 5
- 39 -
Tabel 10c - Centralizarea volumului de pierderea unui element de neînlocuit din


2:2013
tabelul
Tabel 2
LB3 Relaţia C.9 Tabel 4 LB = rp × rf × LF × cZ / ct
Tabel 5
Tabel 2
LV3(x) Relaţia C.9 Tabel 4 LV = rp × rf × LF × cZ / ct
Tabel 5
Tabel 10d- Centralizarea volumului de pierderi economice

2:2013
tabelul
Tabel 2
LA42) Relaţia C.10 Tabel 4 LA = rt × LT × ca / cta)
Tabel 5
Tabel 2
LB4 Relaţia C.12 Tabel 4 LB = rp × rf × LF × (ca + cb + cc + cs) / ct a)
Tabel 5
Tabel 2
LC4 Relaţia C.13 Tabel 4 LC = LO × cs / ct a)
Tabel 5
Tabel 2
LM4 Relaţia C.13 Tabel 4 LM = LO × cs / ct a)
Tabel 5
Tabel 2
LU4(x) 2) Relaţia C.11 Tabel 4 LU = rt × LT × ca / ct a)
Tabel 5
Tabel 2
LV4(x) Relaţia C.12 Tabel 4 LV = rp × rf × LF × (ca + cb + cc + cs) / ct a)
Tabel 5
Tabel 2
LW4(x) Relaţia C.13 Tabel 4 LW = LO × cs / ct a)
Tabel 5
Tabel 2
LZ4(x) Relaţia C.13 Tabel 4 LZ = LO × cs / ct a)
Tabel 5
a) Rapoartele c / c , (c + c + c + c ) / c şi c / c se vor utiliza în relaţiile C.10÷C.13 numai dacă evaluarea riscului este
a t a b c s t s t
efectuat conform clauzei 6.10 şi utilizând anexa D din SR EN 62305-2:2013. Dacă se utilizează valoarea reprezentativă
pentru riscul tolerabil R4 conform tabelului 4 din SR EN 62305-2:2013, rapoartele nu se vor lua în calcul. În aceste cazuri,
rapoartele se vor înlocui cu valoarea 1.
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în

Tabelul 11.
Tabel 11a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)

Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
Simbol SR EN 62305- Struc
2:2013 trăsnetului tabelul Z1 Z2 ..... Zx
-tura
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA1 Relaţia 6 RA = ND × PA × LA Tabel 7
Tabel 9
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB1 Relaţia 7 RB = ND × PB × LB
Tabel 10
- 40 -
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RC11) Relaţia 8 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × LC
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM11) Relaţia 9 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × LM
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Pe linie serviciu generând
supratensiune/supracurent ce poate aduce
RU1(x) Relaţia 10 vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de
atingere:
RU = (NL + NDJ) x PU x LU
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 7
RV1(x) Relaţia 11 R = (N + N ) × P x L
V L DJ V V Tabel 9
Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabel 10
RW1(x) 1) Relaţia 12 duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDJ) ×PW×LW
Lângă un serviciu generând supratensiune se
RZ1(x) 1) Relaţia 13 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = NI ×PZ × LZ
R1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + ∑RU(x) +
Total R1 Relaţia 1
∑RV(x) + ∑RW(x) 1) + ∑RZ(x) 1)
RT Tabel 4 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT Tabel 1
Tabel 11b - Risc R2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
Referinţă Valoare (x10–3)

-tura
electrice şi electronice: Tabel 7
RC2 Relaţia 8
RC= ND × PC × LC Tabel 9
Tabel 10
RM2 Relaţia 9 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × LM
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
V L DJ V V
Pe linie serviciu generând supratensiune se poate
RW2(x) Relaţia 12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 7
RW = (NL + NDJ) ×PW×LW Tabel 9
Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 10
RZ2(x) Relaţia 13 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = NI ×PZ × LZ
R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) +
Total R2 Relaţia 2
∑RZ(x)
Tabel 11c - Risc R3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă

-tura
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 7
RB3 Relaţia 7 RB = ND × PB × LB Tabel 9
Tabel 10
RV3(x) Relaţia 11 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
- 41 -
RV = (NL + NDJ) × PV x LV Tabel 7
Tabel 9
Tabel 10
Total R3 Relaţia 3 R3 = RB + ∑RV(x)
Tabel 11d - Risc R4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă

-tura
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA42) Relaţia 6 RA = ND × PA × LA
Tabel 7
Tabel 9
RC4 Relaţia 8 electrice şi electronice:
Tabel 10
RC= ND × PC × LC
RM4 Relaţia 9 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × LM
supratensiune/supracurent ce poate aduce
RU4(x) 2) Relaţia 10 vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de
atingere:
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 7
V L DJ V V Tabel 9
Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabel 10
RW4(x) Relaţia 12 duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDJ) ×PW×LW
Lângă un serviciu generând supratensiune se
RZ4(x) Relaţia 13 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = NI ×PZ × LZ
R4 = RA2) + RB + RC + RM + ∑RU(x) + ∑RV(x)
Total R4 Relaţia 4
2) + ∑R
W(x) + ∑RZ(x)
K3. Sinteza componentelor de risc pentru o structură

Compunerea componentelor de risc este prezentată în Tabelul 12. (Sunt trecute toate
riscurile, se vor păstra doar cele considerate). Datele calculate mai sus sunt sistematizate în
funcţie de tipul sursele de avarii şi tipul de avarii. Sunt utile pentru analiza măsurilor de protecţie.
Tabel 12a - Compunerea componentelor de risc R1 (pierderi de vieţi omeneşti) în funcţie de

zone (valori x 10–5)
Valoare (x10–5)
Tip de avarie Simbol
Z1 Z2 ..... Zx Structura
D1 RA
Vătămare a
RU =∑RU(x)
fiinţelor vii
D2 RB
Avarie fizică RV =∑RV(x)
D3 RC1)
Defectare a
sistemelor RM1)
- 42 -
electrice şi RW1)=∑RW(x)
electronice
RZ1)=∑RZ(x)
Tabel 12b - Compunerea componentelor de risc R2 (pierderea unui serviciu public) în

funcţie de zone (valori x 10–3)
Valoare (x10–3)
D2 RB
D3 RC
Defectare a RM
sistemelor
RW =∑RW(x)
electrice şi
electronice RZ =∑RZ(x)
Tabel 12c - Compunerea componentelor de risc R3 (pierdere de patrimoniu) în funcţie de

zone (valori x 10–4)
Valoare (x10–4)
D2 RB
Tabel 12d - Compunerea componentelor de risc R4 (pierdere economică) în funcţie de zone

(valori x 10–3)
Valoare (x10–3)
D1 RA2)
Vătămare a
fiinţelor vii RU2) =∑RU(x)
D2 RB
D3 RC
Defectare a RM
sistemelor
RW=∑RW(x)
electrice şi
electronice RZ=∑RZ(x)
Aceste tabele sunt utile pentru evidenţierea efectelor fiecărei măsuri de protecţie.
K4. Alegerea măsurilor de protecţie pentru o structură

Tabelul 11 se refera la situaţia iniţială (fără măsuri de protecţie), apoi se introduc un
număr de măsuri de reducere a riscurilor sub valoarea riscul acceptabil R T (Tabel 1). Această
operaţie determină iteraţiile din Figura 1, SR EN 62305-2:2013, rezultând un tabel pentru fiecare
iteraţie (două, trei iteraţii pot fi suficiente, deoarece se poate anticipa efectul fiecărei măsuri. Nu
este un calcul iterativ la propriu, dar se reia calculul componentelor de risc, pe măsură ce se
introduc măsuri de protecţie (instalarea unui sistem de protecţie împotriva trăsnetului (SPT)
pentru protejarea structurii, dispozitive de protejare a serviciilor ce deservesc structura (SPD),
sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului (LPMS): stingătoare de incendiu, instalaţii de
stingătoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi;
compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate, instalaţii de stingătoare fixe cu
acţionare automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată - vezi Tabelul 3 din SR EN 62305-
2:2013.
- 43 -
Alegerea celor mai potrivite măsuri de protecţie trebuie făcută în funcţie de ponderea
fiecărei componente de risc în riscul total R şi în funcţie de aspectele tehnice şi economice ale
diferitelor măsuri de protecţie.
Pentru fiecare tip de pierdere, există un număr de măsuri de protecţie care, individual sau
în combinaţie, realizează condiţia R  RT. Soluţia care va fi adoptată trebuie să fie aleasă ţinând
seama de aspectele tehnice şi economice.
Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă,
luând în considerare aspectele economice (prin măsuri care se amplifică de la simplu la complex).
Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de
risc sunt specificate în anexa B a SR EN 62305-2:2013.
Căderea trăsnetului, direct sau în apropierea conductelor metalice (apă, gaze
naturale etc.) ce intră în clădire, nu provoacă avarii ale structurii dacă conductele sunt
legate la bara de echipotenţializare a structurii (vezi SR EN 62305-3:2011).
Măsurile de protecţie trebuie să fie considerate eficiente numai dacă ele sunt conforme cu
recomandările din următoarele standarde importante:
– SR EN 62305-3 pentru protecţia împotriva vătămării fiinţelor vii şi a avariilor fizice într-o
structură;
– SR EN 62305-4 pentru protecţia împotriva defectării sistemelor interioare;
– SR EN 62305-1 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.
K5. Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate

Acestea se extrag din ultima iteraţie K4 şi vor reprezenta elemente de temă pentru
proiectul de paratrăsnet (dacă este cazul), alte protecţii la supratensiuni şi suprasarcină (în
tablourile electrice), dotări (instalaţii de semnalizare, instalaţii de stingere, stingătoare) etc.
2.2. Simboluri şi abrevieri
Pentru a veni în ajutorul proiectanţilor în faza de identificare a mărimilor care intervin în

calcul instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului, se prezintă mai jos semnificaţia şi sursa
valorilor sau relaţiilor de calcul din SR EN 62305-2:2013 şi anexele aferente.
a Rata de amortizare ..................................................................................................... Anexa D

AD Aria suprafeţei echivalente de expunere pentru o structură izolată.................................. 2.1.1
ADJ Aria suprafeţei echivalente de expunere pentru o structură adiacentă ............................. 2.1.1
AD′ Suprafaţa echivalentă de expunere atribuită proeminenţei înalte a acoperişului ............ 2.1.2
AI Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu ..................... A.5
AL Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu .......................... A.4
AM Suprafaţa echivalentă de expunere pentru căderea trăsnetului lângă structură .................. A.3
B Clădire ................................................................................................................................ A.2
CD Factor de amplasare .................................................................................................. Tabel A.1
CDJ Factor de amplasare pentru o structură adiacentă ........................................................... A.2.5
CE Factor de mediu ........................................................................................................ Tabel A.4
CI Factor de instalare al liniei ....................................................................................... Tabel A.2
CL Costul total al pierderilor în lipsa existenţei măsurilor de protecţie ................... 5.5; Anexa D
CLD Factor ce depinde de ecranarea, împământarea şi condiţiile de izolare a unei linii la căderea
trăsnetului pe linie ...................................................................................................... Anexa B
CLI Factor ce depinde de ecranarea, împământarea şi condiţiile de izolare a unei linii la căderea
trăsnetului lângă linie ................................................................................................. Anexa B
CLZ Costul pierderilor într-o zonă ..................................................................................... Anexa D
CP Costul măsurilor de protecţie ..................................................................................... Anexa D
- 44 -
CPM Costul anual al măsurilor de protecţie alese ........................................................ 5.5; Anexa D
CRL Costul anual al pierderilor reziduale ................................................................... 5.5; Anexa D
CRLZ Costul pierderilor reziduale dintr-o zonă ................................................................... Anexa D
ca Costul animalelor ............................................................................................................... C.6
cb Costul clădirii .................................................................................................................... C.6
cc Costul conţinutului ............................................................................................................ C.6
ce Valoarea totală a bunurilor aflate în zona periculoasă exterioară structurii ...................... C.6
cs Costul sistemelor din interiorul structurii .......................................................................... C.6
ct Valoarea totală a structurii (adică valoarea totală asigurată a tuturor bunurilor prezente în
structură), în monedă curentă ..................................................................................... C.5; C.6
cz Valoarea bunurilor culturale din zonă ................................................................................ C.5
D1 Vătămarea fiinţelor vii .................................................................................................... 4.1.2
D2 Avarie fizică ..................................................................................................................... 4.1.2
D3 Defectări ale sistemelor electrice şi electronice ............................................................... 4.1.2
hz Factor de majorare a volumului relativ al pierderilor în prezenţa unui pericol special............
.................................................................................................................................. Tabel C.6
H Înălţimea structurii faţă de sol ...................................................................................... A.2.1.1
HJ Înălţimea structurii adiacente .......................................................................................... A.2.5
i Rata dobânzii .............................................................................................................. Anexa D
KMS Factor care depinde de măsurile de protecţie adoptate împotriva trăsnetului ................... B.5
KS1 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la
frontiera ZPT 0/1 ................................................................................................................ B.5
KS2 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y
(X>0, Y>1) ............................................................................................................... Anexa B.5
KS3 Factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare ........................................ B.5
KS4 Factor ce ia în considerare tensiunea de ţinere la impuls a sistemului de protejat ............. B.5
L Lungimea structurii ...................................................................................................... A.2.1.1
LJ Lungimea structurii adiacente ........................................................................................ A.2.5
LA Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe structură) ...................
............................................................................................................ 6.2, Tabelul 5, Anexa C
LB Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe structură)
............................................................................................................ 6.2, Tabelul 5, Anexa C
LL Lungimea secţiei serviciului de la structură până la primul nod ........................................ A.4
LC Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structură) ....
..................................................................................................................................................
............................................................................................................ 6.2, Tabelul 5, Anexa C
LE Pierderi suplimentare când avarierea într-o structură implică structurile învecinate .. C.3; C.6
LF Pierderea într-o structură datorită avariei fizice ....................... Tabelele C.2, C.8, C.10, C.12
LFE Pierderi datorate avariilor fizice din exteriorul structurii ........................................... C.3, C.6
LFT Pierderi totale datorate avariilor fizice din interiorul şi exteriorul structurii ............. C.3, C.6
LM Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă o
structură).............................................................................................................................. 6.3
LO Pierderea într-o structură datorită defectării sistemelor interioare ..... Tabelele C.2, C.8, C.12
LT Pierderea într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas ...................
.................................................................................................................... Tabelele C.2, C.12
LU Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la
structură) ............................................................................................................................. 6.4
LV Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la
structură) ............................................................................................................................. 6.4
LW Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu
racordat la structură) ........................................................................................................... 6.4
LX Pierderea rezultantă într-o structură .................................................................................... 6.1
- 45 -
LZ Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă un
serviciu racordat la structură) ............................................................................................. 6.5
L1 Pierderea de vieţi omeneşti ............................................................................. 4.1.3, Tabelul 4
L2 Pierderea unui serviciu public într-o structură ................................................ 4.1.3, Tabelul 4
L3 Pierderea unui element de patrimoniu cultural într-o structură....................... 4.1.3, Tabelul 4
L4 Pierderea economică (structura şi conţinutul acesteia) într-o structură .......... 4.1.3, Tabelul 4
m Rata de mentenanţă .................................................................................................... Anexa D
NX Numărul de evenimente periculoase pe an .......................................................................... 6.1
ND Număr mediu anual de trăsnete care cad pe structura racordată la un serviciu ............. A.2.4
NDJ Numărul de evenimente periculoase pentru o structură adiacentă .................................. A.2.5
NG Densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2∙an) ................................................. A.1
NI Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă un
serviciu ............................................................................................................................... A.5
NL Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe un serviciu
............................................................................................................................................ A.4
NM Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă structură
............................................................................................................................................ A.3
nz Numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime sau utilizatori care nu sunt
deserviţi) ..................................................................................................................... C.3, C.4
nt Numărul total estimat de persoane sau de utilizatori deserviţi (din structură) ........... C.3, C.4
P Probabilitatea de avariere ........................................................................................... Anexa B
PA Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă vătămarea fiinţelor vii . 6.2; B.2
PB Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă avarii fizice .............. Tabel B.2
PC Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectarea sistemelor interioare
..................................................................................................................................... 6.2; B.4
PEB Probabilitatea de reducere a PU şi PV ce depind de caracteristicile liniei şi de tensiunea de
ţinere a echipamentului atunci când bara de echipotenţializare este instalată ........ Tabel B.7
PLD Probabilitatea defectării sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe serviciul
racordat .................................................................................................................... Tabel B.8
PLI Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unui trăsnet care cade pe serviciul
racordat ..................................................................................................................... Tabel B.9
PM Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă defectarea sistemelor
interioare ...................................................................................................................... 6.3; 6.5
PMS Probabilitatea ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor
interioare în funcţie de performanţele măsurilor de protecţie adoptate ............................. B.5
PSPD Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare sau a unui serviciu cu SPD coordonate
adoptată .................................................................................................................... Tabel B.3
PTA Probabilitatea de reducere a PA ce depinde de măsurile de protecţie împotriva tensiunilor de
atingere şi de pas periculoase ................................................................................... Tabel B.1
PU Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă vătămarea fiinţelor vii ..... 6.4; B.6
PV Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă avarii fizice pentru o structură ......
..................................................................................................................................... 6.4; B.7
PW Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă defectarea sistemelor interioare
..................................................................................................................................... 6.4; B.8
PX Probabilitatea de avariere a unei structuri . ........................................................................ 6.1
PZ Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă defectarea sistemelor interioare
..................................................................................................................................... 6.4; B.9
rt Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul solului .................... C.3
rf Factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul de incendiu al
structurii ............................................................................................................................. C.3
rp factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de măsurile luate de
reducere a consecinţelor unui incendiu .............................................................................. C.3
- 46 -
R Risc ...................................................................................................................................... 4.2
RA Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere şi de
pas (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ..................... 4.2.2, Tabelul 6
RB Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul
structurii capabile să iniţieze un incendiu sau o explozie (pentru o structură datorită căderii
trăsnetului pe structură) ................................................................................... 4.2.2, Tabelul 6
RC Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ........... 4.2.2, Tabelul 6
RM Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă structură) ...... 4.2.3, Tabelul 6
RS Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului ...................................................... Tabel B.8
RT Riscul acceptabil ................................................................................................ 5.3; Tabelul 4
RU Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere în
interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie racordată la structură
......................................................................................................................... 4.2.4, Tabelul 6
RV Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru o structură datorită căderii trăsnetului
pe un serviciu racordat la o structură) ............................................................. 4.2.4, Tabelul 6
RW Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) ............................... 4.2.4, Tabelul 6
RX Componentele riscului pentru o structură ........................................................................... 6.1
RZ Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură) .......................... 4.2.5, Tabelul 6
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti.................................................................................... 4.2.1
R2 Risc de pierdere a unui serviciu public ............................................................................ 4.2.1
R3 Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural ................................................ 4.2.1
R4 Risc de pierdere economică asociat unei structuri ........................................................... 4.2.1
R’4 Risc de pierdere economică asociat unei structuri cu măsuri de protecţie adoptate .. Anexa D
S Structură considerată pentru evaluarea riscului .............................................................. A.2.2
SM Economia anuală de bani............................................................................................ Anexa D
SL Secţie linie ........................................................................................................................... 6.8
ST Sarcină termică ...................................................................................................... Tabelul C.5
S1 Căderea trăsnetului pe o structură .................................................................................... 4.1.1
S2 Căderea trăsnetului lângă o structură ............................................................................... 4.1.1
S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu ................................................................................... 4.1.1
S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu ............................................................................... 4.1.1
te Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos exterior al
structurii ............................................................................................................................. C.3
tz Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în zona amplasamentului periculos C.2
Td Numărul zilelor cu oraje pe an ................................................................................ Anexa A.1
UW Tensiunea nominală de ţinere la impuls a sistemului de protejat ....................................... B.5
w Dimensiunea ochiului reţelei ............................................................................................ 6.2.3
w Latura ochiului reţelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reţele de conductoare
de coborâre ale SPT, spaţiul de separare între coloanele metalice ale structurii sau spaţiul
între cadrele de armături ale betonului care acţionează ca un SPT natural .............. Anexa 6.2
W Lăţimea structurii ..................................................................................................... Anexa 6.1
WD Lăţimea structurii adiacente ..................................................................................... Anexa 6.1
ZS Zonele unei structuri......................................................................................................... 6.2.1
- 47 -
II.3. STABILIREA NECESITĂŢII PREVEDERII UNEI IPT. STUDII DE CAZ.
3.1. HALĂ INDUSTRIALĂ CU SEDIU ADMINISTRATIV

Exemplul de mai jos conţine calculul explicit, cu trimiteri la SR EN 62305-2:2013.
Utilitatea sa constă în modul de organizare al calculului, existând posibilitatea transpunerii
tabelelor respective în programe de calcul tabelar.
□ Denumirea obiectivului: Hală de producţie şi sediu administrativ
□ Locul de amplasare (adresa): Iasi, Bd. Fără Nume 145
3.1. Dimensiuni constructive, în metri
□ Lungime: 145,5
□ Lăţime: 109
□ Înălţime: 12m, zona halei, 17m zona administrativa
3.2. Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A.1 / SR EN 62305-2:2013)
3.3. Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 este un factor
□ Neconductiv - zidărie şi placări neconductive
3.4. Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea
tabelul B.2 / SR EN 62305-2:2013)
3.5. Numărul de persoane din structură
□ În interior: 400 în sediu administrativ, 1000 în hala de producţie
□ În exterior: 10
periculos
□ În interior: 16 ore/ 5 zile/săptămână
□ În exterior : 24 ore/ 365 zile
4.1. Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul A.1 / SR EN 62305-2:2013)
5.1. Tip de serviciu
□ Telefon
5.2. Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile, (a
□ Suburban
5.3. Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs
echipamentul pentru reţeaua electrică
□ Cablu neecranat pentru reţeaua telefonică
- 48 -
5.4. Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3
5.5. Prezenţă post de transformare (factor de corecţie, a se vedea tabelul A.3 / SR EN
62305-2:2013)
□ linie telecomunicaţii, şi
□ Serviciu cu transformator cu două înfăşurări pentru reţeaua electrică
5.6. Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw
□ 1,5 kV – pentru reţeaua de telecomunicaţii
□ 2,5 kV – pentru reţeaua electrică
5.7.Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ Aerian pentru reţeaua de telecomunicaţii
□ Îngropat pentru reţeaua electrică
5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ necunoscută
6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) (a se vedea tabelul C.3 / SR EN
62305-2:2013)
□ beton în hală
□ linoleum în sediu
6.2.Tipul suprafeţei solului (la exterior) (a se vedea tabelul C.3 / SR EN 62305-2:2013)
□ beton
6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul C.5 / SR EN 62305-2:2013)
□ Risc de incendiu mijlociu pentru sediu
□ Risc de incendiu mic pentru hală
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu (a se vedea tabelul C.4 / SR
EN 62305-2:2013)
□ Fără măsuri
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat, KS2 este un factor
□ fără
6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul C.6 / SR EN 62305-2:2013)
□ Nivel mediu de panică
6.7.Tipul de utilizare a obiectivului de protejat
□ Construcţii industriale
Se consideră o clădire industrială, localizată în municipiul Iaşi, ce adăposteşte o hală de

producţie (industrială) având regim P+1E şi un sediu administrativ cu regim P+3E.
necesare pentru evaluarea riscului s-a făcut pe baza unei listei de întrebări prezentate mai sus.
Structura este situată pe un teren plat având clădiri învecinate (pe o distanţă de 3 ori
înălţimea clădirii) de aceeaşi înălţime sau mai mici.
Clădirea este deservită de o reţea de energie electrică subterană de lungime necunoscută,
cu post trafo propriu şi de o reţea de telefonie aeriană de lungime necunoscută.
Se va determina riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti. Componentele riscurilor vor fi
determinate şi comparate cu valorile acceptabile RT.
Vor fi selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri sub valorile
acceptate.
- 49 -
Tabel 1 - Definirea riscurilor
Valori adoptate
Simbol risc Denumire risc Referinţă
pentru riscul acceptabil RT
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti 10-5 Tabelul 4

Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă
Denumirea localităţii de amplasare al obiectivului Iaşi
Tip de structură Clădire industrială
Dimensiuni (m) Lungime L 145,5
Lăţime W 109
Înălţime H 12
Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de C
Factor de amplasare D 0,5 Tabelul A.1
aceeaşi înălţime sau mai mici
SPT Structură neprotejată de SPT PB 1 Tabelul B.2
Legături echipotenţializare Fără protecţie cu SPD coordonate PEB 1 Tabelul B.7
Ecran la frontiera structurii Fără KS1 1 Relaţia B.5
Persoane prezente în afara nt 10 pers
structurii
Persoane prezente în nt 1400 pers
structură
Relaţia
Densitatea de trăsnete la sol 1/km2/an NG 4 A6.1.1
Tabel 3a - Date şi caracteristici ale reţelei interioare de alimentare cu energie electrică şi ale liniei electrice
de alimentare care pătrunde în structură
Lungime (m) necunoscuta LL 1000 A.4
Factor de instalare a liniei Pozare îngropată Cl 0,5 Tabelul A.2
Linie înaltă tensiune (cu transformator înaltă/ C
Factor tip linie T 0,2 Tabelul A.3
joasă tensiune)
Factor de mediu al liniei Suburban CE 0,5 Tabelul A.4
Cablu neecranat nelegat la bara de
Ecran al liniei echipotenţializare la care este conectat PLD 1 Tabelul B.8
echipamentul
Tip linie Linie energie electrică PLI 0,3 Tabelul B.9
Tensiune de ţinere a
Uw = 2,5 kV KS4 0,40 Relaţia B.7
sistemului interior
Dimensiunile structurii Lungime LJ
adiacente (m) Lăţime WJ
Înălţime HJ
Factor de amplasare a
Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate CDJ Tabelul A.1
structurii adiacente
Ecranare, împământare, CLD 1 Tabelul B.4
Linie neecranată (aeriană sau îngropată)
izolare CLI 1 Tabelul B.4
Tabel 3b - Date şi caracteristici ale sistemului interior de telefonie şi ale liniei aferente care pătrunde în
structură
Factor de instalare a liniei Pozare aeriană Cl 1 Tabelul A.2
Factor tip linie Linie telecomunicaţii CT 1 Tabelul A.3
Factor de mediu al liniei Suburban CE 0,5 Tabelul A.4
Ecran al liniei Cablu neecranat nelegat la bara de P LD 1 Tabelul B.8
- 50 -
echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
Tip linie Linie curenţi slabi PLI 0,5 Tabelul B.9
sistemului interior
Înălţime HJ
Zona Denumire zonă Număr persoane în zonă, nz Timp de prezenţă a persoanelor în zonă, tz
Z1 Zona exterioara 10 8760

Z2 Hala industriala 1000 4160
Z3 Sediu administrativ 400 4160
Total 1410
Tabel 5a - Caracteristici zonă exterioară Z1 Zona exterioara

Tip zonă: exterioară
Tipul suprafeţei solului Agricolă, beton rt 1,00E-02 Tabelul C.3
Protecţia împotriva şocurilor electrice
Fără măsuri de protecţie PTA 1 Tabelul B.1
(trăsnet ce cade pe structură)
Fără măsuri de protecţie PTU 1 Tabelul B.6
(trăsnet ce cade pe linie serviciu)
Risc de incendiu Nici unul rf 0,0E+0 Tabelul C.5
Protecţie împotriva incendiului Fără măsuri rp 1 Tabelul C.4
Ecran spaţial intern Fără KS2 1 Relaţia B.6
nz 10
Factor pentru număr persoane în zonă
tz 8760
Pericol special Nici un pericol special hz 1 Tabelul C.6
Pierderi prin tensiuni de atingere şi de Da, persoane în interiorul/exteriorul LT 1,0E-02 Tabelul C.2
pas clădirii
Tabel 5b - Caracteristici zonă interioară Z2 Hala industriala

Tip zonă: interioară
Tipul suprafeţei planşeului Agricolă, beton rt 1,0E-02 Tabelul C.3
Risc de incendiu Mic (ST≤420 MJ/m2) rf 1,0E-03 Tabelul C.5
nz 1000
tz 4160
- 51 -
Servicii conectate la zonă:
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da
Cablu neecranat – fără precauţii luate
Măsuri de protecţie luate la instalarea
pentru traseul de pozare în vederea KS3 1 Tabelul B.5
cablurilor
evitării buclelor
Protecţie cu SPD coordonate Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul B.3
Sisteme de telefonie interioare Da
cablurilor
evitării buclelor
Nivel mediu de panică (de exemplu o
structură proiectată pentru evenimente hz
Pericol special 5 Tabelul C.6
sportive sau culturale cu un număr de
participanţi între 100 şi 1 000 persoane)
Pierderi prin tensiuni de atingere şi de Da, persoane în interiorul/exteriorul L
T 1,0E-02 Tabelul C.2
pas clădirii
Pierderi prin avarii fizice Clădiri industriale, comerciale LF 2,0E-02 Tabelul C.2
Pierderi prin avarii fizice în exteriorul Nu LFE
clădirii LE = LFE × te / 8760 LE Relaţia C.6
Pierderi prin avarii fizice totale LFT = LF + LE LFT 2,0E-02 Relaţia C.5
Tabel 5c - Caracteristici zonă interioară Z3 Sediu administrativ

Tipul suprafeţei planşeului Asfalt, linoleum, lemn rt 1,0E-05 Tabelul C.3
Risc de incendiu Mijlociu (420<ST≤840 MJ/m2) rf 1,0E-02 Tabelul C.5
nz 1000
tz 4160
cablurilor
evitării buclelor
cablurilor
evitării buclelor
Pierderi prin tensiuni de atingere şi de Da, persoane în interiorul/exteriorul L
T 1,0E-02 Tabelul C.2
pas clădirii
Pierderi prin avarii fizice Clădiri industriale, comerciale LF 2,0E-02 Tabelul C.2
- 52 -
Pierderi prin avarii fizice în exteriorul Nu LFE
clădirii LE = LFE × te / 8760 LE Relaţia C.6
Pierderi prin avarii fizice totale LFT = LF + LE LFT 2,0E-02 Relaţia C.5

Ecuaţie pentru numărul de trăsnete
numărului SR EN 62305-2:2013 tabelul (m2)
Structură:
Se determină grafic pentru o structură cu
AD formă complexă (vezi figura de mai jos,
Tabel 2 4,31E+04
suprafaţa echivalentă de expunere Ad fiind
determinată în funcţie de înălţimea fiecărui
tronson de clădire)
AM Relaţia Structură:
Tabel 2 1,04E+06
A.7 grafic pentru o structură cu formă complexă
Linii electrice:
Pe un serviciu:
AL(el) Relaţia A.9 AL(x) = 40 LL Tabel 3 4,00E+04
Lângă un serviciu:
AI(el) Relaţia A.7 AI(x) = 4000 LL Tabel 3 4,00E+06
ADJ(el) Relaţia A.2 Structură adiacentă: fără Tabel 3 0,0
Linii de telefon:
Pe un serviciu:
AL(tel) Relaţia A.9 AL(x) = 40 LL Tabel 3 4,00E+04
Lângă un serviciu:
AI(tel) Relaţia A.7 AI(x) = 4000 LL Tabel 3 4,00E+06
ADJ(tel) Relaţia A.2 Structură adiacentă: fără Tabel 3 0,00E+00
Hala industriala
Sediu adm.
Figura 3.1.1 Calculul ariei Ad pentru o hală industrială prin metoda grafică (în AutoCAD)

Referinţă
Simbol al Date din Valoare
numărului tabelul (1/an)
2:2013
ND 8,61E-02
NM 4,16E+00
A.6 NM = NG × AM × 10–6 Tabel 6
Linii electrice:
- 53 -
Relaţia Pe serviciu:
NL(el) Tabel 2 8,00E-03
A.8 NL(x) = NG  AL(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x)  10–6
Tabel 3
Relaţia Lângă serviciu:
NI(el) Tabel 6 8,00E-01
A.10 NI(x) = NG  AI(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x)  10–6
Linii de telefon:
Relaţia Pe serviciu:
NL(tel) 8,00E-02
A.8 NL(x) = NG  AL(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x)  10–6
Relaţia Lângă serviciu:
NI(tel) 8,00E+00
A.10 NI(x) = NG  AI(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x)  10–6

Simbol Structură Z1 Z2 Z3
RA1 x x x x
RB1 x x x
Linii electrice:
RU1(el ) x x x
RV1(el) x x x
Linii de telefon:
RU1(tel ) x x x
RV1(tel) x x x
Tabel 9a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Referinţă
Date din
Simbol Z1 Z2 Z3 SR EN 62305- Observaţii
tabelul
2:2013
Tabel 2
PA1 1,0000 1,0000 1,0000 Relaţia B.1 P = PTA × PB
Tabel 5 A
PB1 1,0000 1,0000 Tabel B.2 Tabel 2
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile:
Tabel 2
PU1(el) 1,0000 1,0000 Relaţia B.8 Tabel 3 PU = PTU × PEB × PLD × CLD
Tabel 5
Tabel 2
PV1(el) 1,0000 1,0000 Relaţia B.9 P = PEB × PLD × CLD
Tabel 3 V
PU1(tel) 1,0000 1,0000 Relaţia B.8 PU = PTU × PEB × PLD × CLD
PV1(tel) 1,0000 1,0000 Relaţia B.9 PV = PEB × PLD × CLD

Referinţă
Date din
Simbol Z1 Z2 Z3 SR EN 62305- Observaţii
tabelul
2:2013
7,09 3,37 1,35 Tabel 2
LA1 Relaţia C.1 L = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
E-07 E-05 E-08 Tabel 5 A
3,37 1,35 Tabel 2
LB1 Relaţia C.3 L = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
E-05 E-04 Tabel 5 B
3,37 1,35 Tabel 2
LU1(el) Relaţia C.2 L = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
E-05 E-08 Tabel 5 U
3,37 1,35 Tabel 2
LV1(el) Relaţia C.3 L = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
E-05 E-04 Tabel 5 V
3,37 1,35 Tabel 2
LU1(tel) Relaţia C.2 L = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
E-05 E-08 Tabel 5 U
3,37 1,35 Tabel 2
LV1(tel) Relaţia C.3 L = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
E-05 E-04 Tabel 5 V
- 54 -
Tabel 11a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x
10–5)
Simbol al Date
SR EN Ecuaţie pentru componenta cu
componentei din
62305- căderea trăsnetului Structura Z1 Z2 Z3
de risc tabelul
2:2013
Tabel 7 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA1 Relaţia 6 Tabel 9 R = N × P × L 0,2962 0,006 0,290 0,000
A D A A
Tabel 10
RB1 Relaţia 7 RB = ND × PB × LB 1,4501 0,290 1,16
Tabel 7 supratensiune/supracurent ce poate aduce
RU1(el) Relaţia 10 Tabel 9 vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii 0,0270 0,027 0,000
Tabel 10 de atingere:
RV1(el) Relaţia 11 RV = (NL + NDJ) × PV x LV 0,1347 0,027 0,108
RU1(tel) Relaţia 10 0,2695 0,269 0,000
RV1(tel) Relaţia 11 1,35 0,269 1,08
Total R1 Relaţia 1 R1 = RA + RB + ∑RU(x) + ∑RV(x) 3,525 0,006 1,17 2,35
RT Tabelul 4 1,00E-05 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT 3,525 > 1
Se observă că riscul este mai mare decât cel valoarea tolerată. Sunt necesare măsuri de
protecţie.
Alegerea măsurilor de protecţie

Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul următor:
Tabel 12a - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori x10 –5)
Valoare (x10–5)
Z1 Z2 Z3 Structura
RA 0,006 0,290 0,000 0,296
D1 Vătămare a fiinţelor vii
RU =∑RU(x) 0,296 0,000 0,297
RB 0,290 1,16 1,45
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 0,296 1,19 1,48
Total 3,52
%
Z1 Z2 Z3 Structura
RA 0,518 8,23 0,003 8,40
RU =∑RU(x) 8,41 0,003 8,41
RB 8,23 32,91 41,14
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 8,41 33,63 42,04
Total % 100,000
Din tabelul 12a se observă mărimea componentelor care determină riscul de cădere a
trăsnetului pe structură PB şi pe liniile de servicii PV şi pot care pot produce avarii fizice (41,14%,
respectiv 42,04%).
Soluţia de reducere a acestor riscuri este adoptarea următoarelor măsuri:
 SPT IV (reduce PB de la 1 la 0,2)
 SPD conform NPT IV la intrarea liniilor în clădire (reduce PEB de la 1 la 0,05)
- 55 -
K4 – Iteraţia a doua
Tabel 11a - Risc R1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori
x10–5)
Simbol al Date
SR EN Ecuaţie pentru componenta cu
componentei din
62305- căderea trăsnetului Structura Z1 Z2 Z3
de risc tabelul
2:2013
Tabel 7 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor
RA1 Relaţia 6 Tabel 9 vii: 0,0592 0,001 0,058 0,000
Tabel 10 RA = ND × PA × LA
RB1 Relaţia 7 RB = ND × PB × LB 0,2900 0,058 0,232
RU1(el) Relaţia 10 Tabel 9 vătămări fiinţelor vii prin acţiunea 0,0013 0,001 0,000
Tabel 10 tensiunii de atingere:
RV1(el) Relaţia 11 RV = (NL + NDJ) × PV x LV 0,0067 0,001 0,005
RU1(tel) Relaţia 10 0,0135 0,013 0,000
RV1(tel) Relaţia 11 0,0674 0,013 0,054
Total R1 Relaţia 1 R1 = RA + RB + ∑RU(x) + ∑RV(x) 0,4382 0,001 0,146 0,291
RT Tabelul 4 1,0E-05 Concluzie din evaluarea lui R1 cu RT 0,438 < 1
Riscul calculat este mai mic decât riscul tolerat, astfel încât soluţia propusă poate fi
adoptată şi proiectată în detaliu. În tabelul de mai jos se poate vedea ponderea fiecărei categorii
de risc, după aplicarea măsurilor de protecţie.
Valoare (x10–5)
Z1 Z2 Z3 Structura
RA 0,001 0,058 0,000 0,059
RU =∑RU(x) 0,015 0,000 0,015
RB 0,058 0,232 0,290
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 0,015 0,059 0,074
Total 0,438
%
Z1 Z2 Z3 Structura
RA 0,279 13,237 0,005 13,521
RU =∑RU(x) 3,382 0,001 3,383
RB 13,237 52,949 66,186
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 3,382 13,528 16,909
Total % 100,000
K5 – Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate
În etapa K4 au fost adoptate următoarele măsuri de protecţie împotrivă căderii trăsnetului:

 SPT IV (reduce PB de la 1 la 0,2)
 SPD conform NPT IV la intrarea liniilor în clădire (reduce PEB de la 1 la 0,05).
Aceste măsuri asigură diminuarea riscului sub valoarea acceptată (0,438 x 10-5 < 10-5).
- 56 -
3.2. TEATRU
□ Denumirea obiectivului: Teatrul Naţional
□ Locul de amplasare (adresa): Iaşi
□ L3: pierderea unor elemente din patrimoniul cultural;
3.1.Dimensiuni constructive, în metri
□ Lungime: 81
□ Lăţime: 63,6 (36) – formă complexă
□ Înălţime: cca 15m (orientativ).
3.2.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A.1 / SR EN 62305-2:2013)
3.3.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 este un factor
□ Neconductiv - zidărie şi placări neconductive
3.4.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea
tabelul B.2 / SR EN 62305-2:2013)
3.5.Numărul de persoane din structură
□ În interior: 750 spectatori/Sala Mare + 100 spectatori/alte săli + 180 personal
propriu permanent
periculos
□ În interior: 3 ore/spectacol/ 1 spectacol/săptămână + 2 ore/spectacol/ 2 spectacole/
săptămână + 10 ore/ 5 zile/ săptămână
4.1.Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul A.1 / SR EN 62305-2:2013)
5.1.Tip de serviciu
□ Telefon
5.2.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile, (a
□ Urban
5.3.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs
echipamentul pentru reţeaua electrică
□ Cablu neecranat pentru reţeaua telefonică
5.4.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3
5.5. Prezenţă post de transformare (factor de corecţie, a se vedea tabelul A.3 / SR EN
62305-2:2013)
□ linie telecomunicaţii, şi
□ Serviciu cu transformator cu două înfăşurări pentru reţeaua electrică
5.6. Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw
□ 1,5 kV – pentru reţeaua de telecomunicaţii
- 57 -
□ 2,5 kV – pentru reţeaua electrică
5.7. Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ Aerian pentru reţeaua de telecomunicaţii
□ Îngropat pentru reţeaua electrică
5.8. Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ necunoscută
6.1. Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) (a se vedea tabelul C.3 / SR EN
62305-2:2013)
□ marmură/mozaic în interior
6.2. Tipul suprafeţei solului (la exterior) (a se vedea tabelul C.3 / SR EN 62305-2:2013)
□ beton
6.3. Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul C.5 / SR EN 62305-2:2013)
□ Risc de incendiu mare
6.4. Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu (a se vedea tabelul C.4 / SR
EN 62305-2:2013)
□ Fără măsuri
6.5. Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat, KS2 este un factor
□ fără
6.6. Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul C.6 / SR EN 62305-2:2013)
□ Nivel mediu de panică
6.7. Tipul de utilizare a obiectivului de protejat
□ Sală spectacole (obiectiv patrimoniu cultural)
Se consideră o clădire de patrimoniu cultural ce adăposteşte Teatrul Naţional din

municipiul Iaşi.
necesare pentru evaluarea riscului s-a realizat pe baze fictive, orientative.
Structura, situată în zona centrală a municipiului, pe un teren plat, este înconjurată de
clădiri de aceeaşi înălţime sau mai mici.
Clădirea este deservită de o reţea de energie electrică subterană de lungime necunoscută,
cu post trafo propriu şi de o reţea de telefonie aeriană de lungime necunoscuta.
Se vor determina următoarele riscuri: riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti şi riscul R3 al
pierderii unor elemente din patrimoniul cultural. Componentele riscurilor vor fi determinate şi
comparate cu valorile acceptabile RT (conform tabelului 4 din SR EN 62305-2:2013). Sunt
selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri.
Tabel 1 - Definirea riscurilor

Valori adoptate Referinţă
Simbol risc Denumire risc SR EN 62305-2:2013
pentru riscul acceptabil RT
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti 10-5
Risc de pierdere a unui element din Tabelul 4
R3 10-4

Denumirea localităţii de amplasare al obiectivului Iaşi
Tip de structură Sală de teatru (patrimoniu)
Dimensiuni (m) Lungime L 81
Lăţime W 63,6
- 58 -
Înălţime H 15
Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de CD
Factor de amplasare 0,5 Tabelul A.1
aceeaşi înălţime sau mai mici
SPT Structură neprotejată de SPT PB 1 Tabelul B.2
Legături echipotenţializare Fără protecţie cu SPD coordonate PEB 1 Tabelul B.7
Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi
Ecran la frontiera structurii KS1 1 Relaţia B.5
placări neconductive
Persoane prezente în afara nt 0 pers
structurii
Persoane prezente în nt 1030 pers
structură
Relaţia
Densitatea de trăsnete la sol 1/km2/an NG 4 A6.1.1
Tabel 3a - Date şi caracteristici ale reţelei interioare de alimentare cu energie electrică şi ale liniei electrice
de alimentare care pătrunde în structură
Factor de instalare a liniei Pozare îngropată Cl 0,5 Tabelul A.2
Linie înaltă tensiune (cu transformator înaltă/ C
Factor tip linie T 0,2 Tabelul A.3
joasă tensiune)
Factor de mediu al liniei Urban CE 0,1 Tabelul A.4
echipamentul
Tip linie Linie energie electrică PLI 0,3 Tabelul B.9
sistemului interior
Înălţime HJ
Tabel 3b - Date şi caracteristici ale sistemului interior de telefonie şi ale liniei aferente care pătrunde în
structură
Factor de instalare a liniei Pozare aeriană Cl 1 Tabelul A.2
Factor tip linie Linie telecomunicaţii CT 1 Tabelul A.3
Factor de mediu al liniei Urban CE 0,1 Tabelul A.4
echipamentul
Tip linie Linie curenţi slabi PLI 0,5 Tabelul B.9
sistemului interior
Înălţime HJ
- 59 -

Valori economice, în € x 106
Denumire Număr persoane în Timp de prezenţă a
Zona
zonă zonă, nz persoanelor în zonă, tz Animale Clădire Conţinut Sisteme Total
ca cb cc interne, cs cz
Zona
Z1 0
exterioara
Zona 589 (număr mediu /
Z2 1030 1 1
interioara persoană)
Total 1030 0 1 0 0 1
Tabel 5a - Caracteristici zonă exterioară Z1 Zona exterioara

Tip zonă: exterioară
Tipul suprafeţei solului Agricolă, beton rt 1,00E-02 Tabelul C.3
Risc de incendiu Nici unul rf 0,0E+00 Tabelul C.5
Pentru L1: Pierderea de vieţi omeneşti nz
Pericol special Nici un pericol special hz 1 Tabelul C.6
Pentru L3: Pierderea unui element din patrimoniul cultural
Pierderi prin avarii fizice Muzee, galerii etc LF F 1,00E-01 Tabel C.10
Tabel 5b - Caracteristici zonă interioară Z2 Zona interioara

Tipul suprafeţei planşeului Marmură, ceramică rt 1,00E-03 Tabelul C.3
Risc de incendiu Mare (ST>840 MJ/m2) rf 1,00E-01 Tabelul C.5
nz 1030
tz 589
cablurilor
evitării buclelor
cablurilor
evitării buclelor
- 60 -
Pierderi prin tensiuni de atingere şi de Da, persoane în interiorul/exteriorul LT 1,00E-02 Tabelul C.2
pas clădirii
Pierderi prin avarii fizice Săli spectacole, biserici, muzee LF 5,00E-02 Tabelul C.2
Pierderi prin avarii fizice totale LFT 5,00E-02 Relaţia C.5
Pentru L3: Pierderea unui element din patrimoniul cultural
Pierderi prin avarii fizice Muzee, galerii etc LF 1,00E-01 Tabel C.10

Referinţă
Simbol al Valoare
SR EN 62305- Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Date din tabelul
numărului (m2)
2:2013
AD Relaţia Structură:
Tabel 2 2,51E+04
AM Relaţia Structură:
Tabel 2 1,16E+06
Linii electrice:
AL(el) Relaţia Pe un serviciu:
AL(x) = 40 LL Tabel 3 4,00E+04
A.9
AI(el) Relaţia Lângă un serviciu:
AI(x) = 4000 LL Tabel 3 4,00E+06
A.7
Linii de telefon:
AL(tel) Relaţia Pe un serviciu:
AL(x) = 40 LL Tabel 3 4,00E+04
A.9
AI(tel) Relaţia Lângă un serviciu:
AI(x) = 4000 LL Tabel 3 4,00E+06
A.7

Referinţă
Simbol al Valoare
SR EN 62305- Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Date din tabelul
numărului (1/an)
2:2013
ND 5,02E-02
NM 4,64E+00
A.6 NM = NG × AM × 10–6 Tabel 6
Linii electrice:
Pe serviciu: Tabel 2
NL(el) Relaţia NL(x) = NG  AL(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x) 
A.8
Tabel 3 1,60E-03
10–6 Tabel 6
Lângă serviciu: Tabel 2
NI(el) Relaţia NI(x) = NG  AI(x)  CI(x)  CE(x)  CT(x) 
A.10
Tabel 3 1,60E-01
10–6 Tabel 6
Linii de telefon:
NL(tel) Relaţia A.8 1,60E-02
NI(tel) Relaţia A.10 1,60E+00
- 61 -
Simbol Structură Z1 Z2
RA1 x x
RB1 x x
Linii electrice:
RU1(el ) x x
RV1(el) x x
Linii de telefon:
RU1(tel ) x x
RV(tel) x x
Tabel 8c – Risc R3 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

Simbol Structură Z1 Z2
RB3 x x x
Linii electrice:
RV3(el) x x x
Linii de telefon:
RV3(tel) x x x
Tabel 9a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Referinţă
Date din
Simbol Z1 Z2 SR EN 62305- Observaţii
tabelul
2:2013
Tabel 2
PA1 1,0000 Relaţia B.1 PA = PTA × PB
Tabel 5
PB1 1,0000 Tabel B.2 Tabel 2
Tabel 2
PU1(el) 1,0000 Relaţia B.8 Tabel 3 PU = PTU × PEB × PLD × CLD
Tabel 5
Tabel 2
PV1(el) 1,0000 Relaţia B.9 PV = PEB × PLD × CLD
Tabel 3
PU1(tel) 1,0000 Relaţia B.8 PU = PTU × PEB × PLD × CLD
PV1(tel) 1,0000 Relaţia B.9 PV = PEB × PLD × CLD
Tabel 9c – Risc R3 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone

Referinţă
Date din
Simbol Z1 Z2 SR EN 62305- Observaţii
tabelul
2:2013
PB3 1,0000 1,0000 Tabel B.2 Tabel 2
PV3(el) 1,0000 1,0000 Relaţia B.9 Tabel 2 PV = PEB × PLD × CLD
PV3(tel) 1,0000 1,0000 Relaţia B.9 Tabel 3 PV = PEB × PLD × CLD

Simbol Z1 Z2 Observaţii
SR EN 62305-2:2013 tabelul
Tabel 2
LA1 6,72E-07 Relaţia C.1 LA = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LB1 1,68E-03 Relaţia C.3 LB = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
- 62 -
Tabel 2
LU1(el) 6,72E-07 Relaţia C.2 LU = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LV1(el) 1,68E-03 Relaţia C.3 LV = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LU1(tel) 6,72E-07 Relaţia C.2 LU = rt × LT × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 2
LV1(tel) 1,68E-03 Relaţia C.3 LV = rp × rf × hz × LF × nZ / nt × tZ /8760
Tabel 5
Tabel 10c– Centralizarea volumului de pierderi inacceptabile ale unor elemente de neînlocuit din
Simbol Z1 Z2 Observaţii
SR EN 62305-2:2013 tabelul
Tabel 2
LB3 0,00E+00 1,00E-02 Relaţia C.9 Tabel 4 LB = rp × rf × LF × cZ / ct
Tabel 5
Tabel 2
LV3(el) 0,00E+00 1,00E-02 Relaţia C.9 Tabel 4 LV = rp × rf × LF × cZ / ct
Tabel 5
Tabel 2
LV3(tel) 0,00E+00 1,00E-02 Relaţia C.9 Tabel 4 LV = rp × rf × LF × cZ / ct
Tabel 5
x10–5)
Simbol al Referinţă Valoare (x10–5)
Date din Ecuaţie pentru componenta cu
componentei SR EN
tabelul căderea trăsnetului Structura Z1 Z2
de risc 62305-2:2013
Tabel 7 Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor
RA1 Relaţia 6 Tabel 9 vii: 0,0034 0,003
Tabel 10 RA = ND × PA × LA
RB1 Relaţia 7 RB = ND × PB × LB 8,4383 8,438
RU1(el) Relaţia 10 Tabel 9 vătămări fiinţelor vii prin acţiunea 0,0001 0,000
Tabel 10 tensiunii de atingere:
RV1(el) Relaţia 11 RV = (NL + NDJ) × PV x LV 0,2689 0,269
RU1(tel) Relaţia 10 0,0011 0,001
RV1(tel) Relaţia 11 2,6895 2,69
Total R1 Relaţia 1 R1 = RA + RB + ∑RU(x) + ∑RV(x) 11,4013 11,40
Tabel 11c - Risc R3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori
x10–4)
Simbol al
SR EN Date din Ecuaţie pentru componenta cu
componentei
62305- tabelul căderea trăsnetului Structura Z1 Z2
de risc
2:2013
Tabel 7
RB3 Relaţia 7 Tabel 9 R = N × P × L 5,0200 5,0200
B D B B
Tabel 10
- 63 -
RV3(el) Relaţia 11 RV = (NL + NDJ) × PV x LV 0,1600 0,1600
RV3(tel) Relaţia 11 1,6000 1,6000
Total R3 Relaţia 2 R3 = RB + ∑RV(x) 6,7800 6,7800
Se observă că riscurile calculate sunt mult mai mari decât riscurile tolerate.
Alegerea măsurilor de protecţie

Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul următor.
Tabel 12a - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori 10 –5)
Valoare (x10–5)
Z1 Z2 Structura
RA 0,003 0,003
RU =∑RU(x) 0,001 0,001
RB 8,44 8,44
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 2,96 2,96
Total 11,40
%
Z1 Z2 Structura
RA 0,030 0,030
RU =∑RU(x) 0,010 0,010
RB 74,01 74,01
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 25,95 25,95
Total % 100,000
Tabel 12c - Compunerea componentelor de risc R3 în funcţie de zone (valori x10–4)

Valoare (x10–4)
Z1 Z2 Structura
RB 5,02 5,02
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 1,76 1,76
Total 6,78
%
Z1 Z2 Structura
RB 74,04 74,04
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 25,96 25,96
Total % 100,000
Pentru reducerea riscurilor se propun următoarele soluţii, în două variante:
Varianta a)
 SPT IV (reduce PB de la 1 la 0,2), cu SPD conform NPT IV la intrarea liniilor în clădire
(reduce PEB de la 1 la 0,05)
 Stingătoare sau hidranţi (reduce rp de la 1 la 0,5)
Prin modificarea valorilor parametrilor indicaţi anterior în relaţiile din Tabelele 11 sunt
obţinute noile valori ale componentelor de risc.
- 64 -
K4 – Iteraţia a doua – Varianta a)
x10–5)
Simbol al Referinţă Valoare (x10–5)
Date din Ecuaţie pentru componenta cu
componentei SR EN
tabelul căderea trăsnetului Structura Z1 Z2
de risc 62305-2:2013
Tabel 7
RA Relaţia 6 Tabel 9 0,0007 0,001
Tabel 10
RB Relaţia 7 0,8438 0,844
Tabel 7
RU1(el) Relaţia 10 Tabel 9 0,0000 0,000
Tabel 10
RV1(el) Relaţia 11 0,0067 0,007
RU1(tel) Relaţia 10 0,0001 0,000
RV1(tel) Relaţia 11 0,0672 0,067
Total R1 Relaţia 1 0,9185 0,919
Tabel 11c - Risc R3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori
x10–4)
Simbol al
componentei
de risc
2:2013
Tabel 7
RB3 Relaţia 7 Tabel 9 0,5020 0,5020
Tabel 10
RV3(el) Relaţia 11 0,004 0,004
RV3(tel) Relaţia 11 0,0400 0,0400
Se observă că riscurile calculate sunt mai mici decât riscurile tolerate.
Valoare (x10–5)
Z1 Z2 Structura
RA 0,00067 0,00067
RU =∑RU(x) 0,00006 0,00006
RB 0,844 0,844
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 0,074 0,074
Total 0,919
%
Z1 Z2 Structura
RA 0,073 0,073
RU =∑RU(x) 0,006 0,006
RB 91,87 91,87
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 8,05 8,05
Total % 100,000
- 65 -
Tabel 12c - Compunerea componentelor de risc R3 în funcţie de zone (valori x10 –4)
Valoare (x10–4)
Z1 Z2 Structura
RB 0,502 0,502
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 0,044 0,044
Total 0,541
%
Z1 Z2 Structura
RB 91,94 91,94
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 8,06 8,06
Total % 100,000
Varianta b)
 SPT III (reduce PB de la 1 la 0,1), cu SPD conform NTP III la intrarea liniilor în clădire
(reduce PEB de la 1 la 0,05)
Prin aplicarea soluţiei din varianta b) se obţin următoarele rezultate:

K4 – Iteraţia a doua – Varianta b)
x10–5)
Simbol al
componentei
de risc
2:2013
Tabel 7
RA1 Relaţia 6 Tabel 9 0,0003 0,000
Tabel 10
RB1 Relaţia 7 0,8438 0,844
Tabel 7
RU1(el) Relaţia 10 Tabel 9 0,0000 0,000
Tabel 10
RV1(el) Relaţia 11 0,0134 0,013
RU1(tel) Relaţia 10 0,0000 0,000
RV1(tel) Relaţia 11 0,1345 0,134
Tabel 11c - Risc R3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–4)
Simbol al
componentei
de risc
2:2013
Tabel 7
RB3 Relaţia 7 Tabel 9 0,5020 0,5020
Tabel 10
RV3(el) Relaţia 11 0,008 0,008
RV3(tel) Relaţia 11 0,0800 0,0800
- 66 -
Valoare (x10–5)
Z1 Z2 Structura
RA 0,000 0,000
RU =∑RU(x) 0,000 0,000
RB 0,844 0,844
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 0,148 0,148
Total 0,992
%
Z1 Z2 Structura
RA 0,034 0,034
RU =∑RU(x) 0,006 0,006
RB 85,05 85,05
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 14,91 14,91
Total % 100,000
Tabel 12c - Compunerea componentelor de risc R3 în funcţie de zone (valori x10 –4)
Valoare (x10–4)
Z1 Z2 Structura
RB 0,502 0,502
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 0,088 0,088
Total 0,582
%
Z1 Z2 Structura
RB 85,08 85,08
D2 Avarie fizică
RV =∑RV(x) 14,92 14,92
100,000
Total %
Centralizarea datelor obţinute înainte de şi după aplicarea soluţiilor de reducere a

riscurilor de pierderi provocate căderea trăsnetului este prezentată în tabelele următoare:
Riscul R1 – Pierderi de vieţi omeneşti (x10–5)

Soluţie aplicată
Zona Z1 Zona Z2 Total structură
Cazul iniţial - 11,40 11,40
Varianta a) - 0,92 0,92
Varianta b) - 0,99 0,99
Riscul R3 – Pierderi ale unor elemente culturale (x10–4)

Soluţie aplicată
Zona Z1 Zona Z2 Total structură
Cazul iniţial - 6,78 6,78
Varianta a) - 0,55 0,55
Varianta b) - 0,59 0,59
Alegerea variantei finale (dintre a şi b) se realizează pe baze tehnico-economice, sau poate

fi impusă prin reglementări tehnice referitoare la limitarea şi stingerea incendiilor.
Observaţie: În acest exemplu s-a neglijat prezenţa persoanelor aflate în exteriorul clădirii,
impactul asupra riscului final fiind nesemnificativ (sub 1%).
- 67 -
II.4. DETERMINAREA ZONEI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI A

DISPOZITIVELOR CU AMORSARE (PDA)
4.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (inclusiv antene, turnuri de răcire,
acoperişuri, rezervoare etc)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (până la punctul la care se instalează PDA-
ul)
- Dimensiunile în plan ale construcţiei (zonei) de protejat
- Nivel de protecţie împotriva trăsnetului, calculat conform SR EN 62305-2:2013
- Tip de construcţie:
o clădiri înalte şi foarte înalte,
o depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică, etc
o structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil)
- Avansul amorsării al PDA dat de producător, ΔT;
Soluţia utilizării PDA nu poate fi impusă fără o analiză tehnico-economică specifică
fiecărei investiţii. Unele condiţii pot fi în favoarea soluţiei PDA (arie de protejat relativ mare, cu
restricţii de ordin estetic sau arhitectonic) sau împotrivă (clădiri foarte înalte).

4.2.1. Calcularea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor cu amorsare
(PDA) se face în conformitate cu capitolul 6.3 din I7-2011 prin asigurarea unei distanţe minime
de 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de exemplu antenele, turnurile de răcire,
acoperişurile, rezervoarele etc.).
4.2.2. Pentru determinarea volumului de protejat delimitat de suprafaţa de revoluţie care
are aceeaşi axă cu PDA se vor calcula razele de protecţie Rp corespunzătoare diferitelor înălţimi
h caracteristice structurii (zonei) de protejat (antene, turnuri de răcire, rezervoare, elemente
specifice ale construcţiei – aticuri, acoperişuri) conform fig. 4.1 (figura 6.30 din I7-2011);
Figura 4.1. Raza sferei fictive
4.2.3. Dacă înălţimea de instalare h (dată de înălţimea vârfului PDA în raport cu planul
orizontal pentru care se calculează raza de protecţie (care trebuie să conţină elementul de
construcţie de protejat) este mai mare de 5m, raza de protecţie Rp se calculează cu relaţia de la
paragraful 6.3.2.4. din I7-2011:
- 68 -
RP  h (2R - h)  L (2R  L) (4.2.1)

unde,
- ΔL - lungimea suplimentară determinată de avansul amorsării ΔT al PDA;
- h - distanţa curentă dintre vârful PDA şi planul curent pentru care se calculează raza
de protecţie (h1, h2, h3 din fig. 5.1)
- R - raza sferei fictive conform NFC17-102-2009:
 20 m - pentru nivelul de protecţie I
 30 m - pentru nivelul de protecţie II
 45 m - pentru nivelul de protecţie III
 60 m - pentru nivelul de protecţie IV
4.2.4. Raza sferei fictive (care depinde de nivelul de protecţie) limitează înălţimea
maximă a construcţiei (zonei) care poate fi protejată prin PDA (inclusiv antene, turnuri de răcire,
acoperişuri, rezervoare etc).
4.2.5. Dacă nu se poate asigura condiţia de la punctul 4.2.4 se vor adopta alte mijloacele
de protecţie împotriva trăsnetului conform SR EN 62305-2:2013 astfel încât să se asigure nivelul
de protecţie cerut (reţea de captare, conductoare de echipotenţializare).
4.3. Exemplu de calcul

Se consideră o clădire de birouri cu forma constructivă conform figurii 4.1, având
dimensiunile la nivelul solului de 40x20m şi la nivelul terasei superioare de 20x20m. Înălţimea
maximă a clădirii este de 25m, iar cea intermediară de 15m. În urma evaluării necesităţii
protecţiei împotriva trăsnetului a rezultat nivelul de protecţie IV (anexa E.3 din SR EN 62305-
2:2013). Pe terasa superioară sunt amplasate echipamente cu înălţimea maximă de 1,0m. Se va
monta un PDA având avansul amorsării ΔT dat de producător de 30μs. Să se determine dacă
volumul de protejat dat de montarea PDA-ului acoperă întreaga clădire de protejat.
Avansul amorsării nu este cunoscut iniţial, el trebuie determinat prin încercări succesive,
plecând de la cele mai puţin performante PDA-uri, care sunt şi mai economice. Dacă va fi nevoie
de o rază mare de protecţie, se va ajunge la un avans al amorsării mare.
Pentru determinarea volumului de protejat este suficient să se calculeze razele de protecţie
Rp corespunzătoare celor trei înălţimi caracteristice ale clădirii de protejat (vezi figura 4.1).
Înălţimea de montare a vârfului PDA-ului este de minim H = 1,0 + 2,0 = 3,0m faţă de
nivelul terasei superioare.
Cele trei înălţimi caracteristice clădirii de protejat sunt h1 = 2,0 m, h2 = 3,0 m şi h3 = 2,0 +
1,0 + (25 – 15) = 13,0 m.
Raza sferei fictive corespunzător nivelului de protecţie IV este R = 60m.
Lungimea suplimentară ΔL determinată de avansul amorsării ΔT al PDA este dată de
relaţia de la 6.3.2.4. din I7-2011:
ΔL = v (m/μs) x ΔT (μs) (4.2.2)
în care v [m/μs] - viteza de propagare a liderului ascendent şi descendent; pentru calcul se adoptă
valoarea medie v = 1 m/μs.
Rezultă:
ΔL = 1 m/μs x 30 μs = 30 m.
Pentru de terminarea razelor de protecţie Rp1 şi Rp2 se va utiliza abacul de la figura 6.31d
din I7-2011, după cum este prezentat în figura 4.2.
- 69 -
Tabel 4.1.
R = 60 m
ΔL (m) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
ΔT (μs) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
h (m) Rp
2 13,86 17,32 20,40 23,24 25,92 28,50 30,98 33,41 35,78 38,11 40,40 42,66
3 20,78 25,98 30,59 34,86 38,88 42,74 46,48 50,11 53,67 57,16 60,60 63,99
4 27,71 34,64 40,79 46,48 51,85 56,99 61,97 66,81 71,55 76,21 80,80 85,32
5 34,64 43,30 50,99 58,09 64,81 71,24 77,46 83,52 89,44 95,26 101,00 106,65
6 36,18 44,54 52,05 59,03 65,64 72,00 78,16 84,17 90,05 95,83 101,53 107,16
7 37,63 45,73 53,07 59,92 66,45 72,74 78,84 84,80 90,64 96,39 102,06 107,66
8 39,00 46,86 54,05 60,79 67,24 73,46 79,50 85,42 91,22 96,93 102,57 108,15
10 41,53 48,99 55,90 62,45 68,74 74,83 80,78 86,60 92,33 97,98 103,56 109,09
12 43,83 50,95 57,63 64,00 70,15 76,13 81,98 87,73 93,39 98,97 104,50 109,98
14 45,92 52,76 59,24 65,45 71,48 77,36 83,12 88,79 94,39 99,92 105,40 110,83
16 47,84 54,44 60,74 66,81 72,73 78,51 84,20 89,80 95,34 100,82 106,25 111,64
18 49,61 56,00 62,14 68,09 73,90 79,60 85,21 90,75 96,23 101,67 107,06 112,41
20 51,23 57,45 63,44 69,28 75,00 80,62 86,17 91,65 97,08 102,47 107,82 113,14
25 54,77 60,62 66,33 71,94 77,46 82,92 88,32 93,67 98,99 104,28 109,54 114,78
30 57,66 63,25 68,74 74,16 79,53 84,85 90,14 95,39 100,62 105,83 111,02 116,19
35 60,00 65,38 70,71 75,99 81,24 86,46 91,65 96,82 101,98 107,12 112,25 117,37
40 61,85 67,08 72,28 77,46 82,61 87,75 92,87 97,98 103,08 108,17 113,25 118,32
45 63,25 68,37 73,48 78,58 83,67 88,74 93,81 98,87 103,92 108,97 114,02 119,06
50 64,23 69,28 74,33 79,37 84,41 89,44 94,47 99,50 104,52 109,54 114,56 119,58
55 64,81 69,82 74,83 79,84 84,85 89,86 94,87 99,87 104,88 109,89 114,89 119,90
60 65,00 70,00 75,00 80,00 85,00 90,00 95,00 100,00 105,00 110,00 115,00 120,00
Calcul raza de protectie
120,00
110,00
100,00 ΔT
5μs
90,00 10μs
15μs
80,00 20μs
25μs
70,00 30μs
Rp (m)
35μs
60,00 40μs
45μs
50,00
50μs
55μs
40,00
60μs
30,00
20,00
10,00
21 23 43 45 65 67 8
7 10
8 12
9 14
10 16
11 18
12 20
13 25
14 30
15 35
16 40
17 45
18 50
19 55
20 60
21 22
h (m)
Figura 4.2. Abac pentru calculul razei de protecţie Rp pentru raza sferei fictive R = 60m
După cum se vede din tabelul din figura 5.2, pentru h1 = 2,0 m şi ΔL = 30 m, Rp1=28,5m,
iar pentru h2 = 3,0 m şi ΔL = 30 m, Rp2=42,74m.
Pentru h3 = 13,0 m, ΔL = 30 m şi R = 60m aplicând relaţia 5.2.1 rezultă:
- 70 -
RP3  h3 (2R - h3 )  L (2R  L)  13  (2  60 - 13)  30  (2  60  30)

RP3  13 107  30 150  1391  4500  5891  76,75 m
84,12
76,75
h (m ) Rp (m ) 71,24
2 28,5
42,74
3 42,74
5 71,24 28,5
13 76,75
28 84,12 10
3
1
5
13
20
28
25
15
40
Figura 4.3. Volumul protejat pentru clădirea de birouri
Se observă că un astfel de dispozitiv protejează clădirea analizată. Pentru notele de calcul

este necesară prezentarea schematizată a clădirii protejate, cu indicarea cotelor de amplasare a
PDA şi a razelor de protecţie calculate (în plan şi secţiune).
II.5. ALEGEREA APARATELOR DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA

SUPRATENSIUNILOR (SPD)
- nivelul de protecţie rezultat în urma evaluării riscului de impact al trăsnetului, precum
şi măsurile prevăzute pentru a reduce acest risc;
- clădire cu/fără instalaţie exterioară de protecţie la trăsnet;
- lista de echipamente cu fişe tehnice din care să rezulte tensiunea maximă pentru
echipament;
- modul de tratare al neutrului;
- nivelul de ţinere la supratensiuni temporare;
- curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare);
- stabilitatea la scurtcircuit (curenţii de scurtcircuit).

5.2.1. Pentru stabilirea necesităţii aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor pentru
o structură, se va evalua riscul de impact al trăsnetului conform SR EN 62305-2:2013. Această
evaluare va avea ca rezultat stabilirea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului, precum şi
măsurile necesare pentru reducerea acestui risc.
5.2.2. Protecţia împotriva supratensiunilor a instalaţiilor din interiorul clădirilor se
realizează în trepte, începând de la intrarea în clădire şi până la echipamentele sensibile (pe zone
de protecţie împotriva trăsnetului definite conform paragrafului 4.4.3.2 din I7-2011, respectiv,
pct.8.3 din SR EN 62305-1:2011).
- 71 -
5.2.3. În funcţie de poziţia de montaj a unui echipament în cadrul clădirii şi de tensiunea
nominală de ţinere la impuls UW a acestui echipament sunt definite 4 categorii de echipamente în
conformitate cu tabelele 4.7 şi 4.8 de la paragraful 4.4.2 din I7-2011:
Tabel 5.1 - Clasificarea echipamentelor din punct de vedere al tensiunii de ţinere
Tensiuni de ţinere la
impuls prescrise pentru
Categoria Categoria
echipamente [kV]
echipa- de ţinere Caracteristici Observaţii
Pentru Pentru
mentului la impuls
sisteme sisteme
monofazate trifazate
Echipamente conectate în imediata Exemple: bloc de
apropiere a intrării instalaţiei măsurare şi protecţie,
IV IV 4,0 6,0 electrice în clădire. Sunt caracteri- sisteme de tele-măsurare
zate de un nivel ridicat al tensiunii
de ţinere şi fiabilitate mare.
Echipamente conectate în instalaţia Exemple: dulapuri de
electrică fixă, în avalul echipamen- distribuţie, întreruptoare,
telor din clasa IV. Sunt motoare electrice
III III 2,5 4,0 caracterizate de un nivel de ţinere conectate permanent la
mai redus faţă de echipamentele instalaţia fixă
din categoria de supratensiuni IV şi
au o fiabilitate ridicată.
Echipamente conectate în avalul Exemple: aparate electro-
instalaţiilor fixe ale clădirii, casnice, scule portabile
II II 1,5 2,5
inclusiv a tabloului de distribuţie.
Au un nivel normal de fiabilitate.
Echipamente conectate în clădire, Exemple: aparate electro-
dacă măsurile de protecţie adecvate casnice cu circuite
I I 0,8 1,5
sunt adoptate în exteriorul electronice sensibile la
echipamentului. supratensiuni.
5.2.4. În funcţie de poziţia lor de montaj şi de curentul de descărcare estimat din acel
punct al instalaţiei, aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) se pot selecta
(conform anexei E a SR EN 62305-1:2011) după cum urmează:
a) la linia de intrare într-o structură (la graniţa Zonei de Protecţie împotriva Trăsnetului 2,
ZPT2 - vezi Fig. 4.6  Zonele de protecţie la supratensiuni de trăsnet din I7-2011 - de exemplu în
tabloul general de distribuţie):
- SPD tip I
Curentul de impuls Iimp al SPD trebuie să acopere curentul (parţial) de trăsnet
aşteptat în acest punct al instalaţiei bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva
trăsnetului în concordanţă cu paragrafele E2 şi/sau E3 din SR EN 62305-1:2011
(riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1, pe servicii – S3 şi/sau în
apropierea serviciilor conectate la structură – S4);
Pentru riscul S1, curentul de impuls se calculează cu relaţia 5.2, pentru care
k=ke.
Pentru riscurile S3 şi S4, curentul de impuls se alege conform tabelului 5.4 în
concordanţă cu nivelul de protecţie la trăsnet. Pentru liniile ecranate valorile din
tabelul 5.4 pot fi reduse cu un factor de 0,5.
- SPD tip II
Acest tip de SPD poate fi utilizat atunci când serviciile care intră în structură
sunt complet în zona ZPT 0B sau când probabilitatea de defectare a SPD datorate
surselor de defect S1 (căderea trăsnetului pe o structură) şi S3 (căderea trăsnetului pe
un serviciu) poate fi ignorată. Curentul nominal de descărcare În necesar al SPD
trebuie să asigure nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea
nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E3.2 din SR
- 72 -
EN 62305-1:2011 - vezi tabelul 5.4 (riscurile asociate căderii trăsnetului în apropierea
serviciilor conectate la structură – S4);
Pentru liniile ecranate valorile din tabelul 5.4 pot fi reduse cu un factor de 0,5.
b) În apropierea aparatelor de protejat (la graniţa ZPT3 sau mai departe, de exemplu la
tablouri secundare de distribuţie, sau la prize):
- SPD tip II
Curentul nominal de descărcare În necesar al SPD trebuie să asigure nivelul de
scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie
împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E4 din SR EN 62305-1:2011
(riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1 sau lângă structură – S2);
- SPD tip III
Tensiunea de funcţionare în gol Uoc a unui generator de testare combinată a
SPD se selectează astfel încât să asigure curentul de scurtcircuit corespunzător Isc ce
va da nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de
protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E4 din SR EN 62305-
1:2011.
Uoc = 2 x Isc (5.1)
5.2.4.1. Pentru dimensionarea SPD trebuie să fie determinat curentul de scurgere prin
punctul de montaj al SPD. Acest curent poate fi generat fie (parţial) de curentul de trăsnet, fie de
efectul de inducţie din buclele instalaţiei.
5.2.4.2. Pentru evaluarea curentul de trăsnet (pentru riscurile asociate căderii trăsnetului
pe structură – S1) ce poate circula pe o anumită cale către pământ se poate folosi relaţia (anexa
D.3 din SR EN 62305-1:2011):
Ip = k x I (5.2)
unde:
- I – valoarea de vârf a curentului de trăsnet conform nivelului de protecţie (vezi tabelul
6.1 din I7-2011);
- k – factor de divizare a curentul care poate fi:
o kc – factor ce depinde de curentul electric de trăsnet care circulă prin
conductoarele de coborâre (a se vedea tabelul A6.8.4 din I7-2011) pentru
instalaţia exterioară de protecţie la trăsnet;
o ke – factor de divizare a curentului în prezenţa unor părţi exterioare conductive,
linii electrice şi telecomunicaţii ce deservesc clădirea protejată (conform anexa
E2 din SR EN 62305-1:2011).
5.2.4.3. Factorul ke este definite de relaţiile:
Z
- pentru serviciile îngropate: ke  (5.3)
 Z1 
Z1  Z  n1  n2 
 Z2 
Z
- pentru serviciile aeriene: ke  (5.4)
 Z2 
Z 2  Z  n2  n1 
 Z1 
unde:
Z – rezistenţa convenţională a prizei de pământ;
Z1 – rezistenţa convenţională a părţilor exterioare conductive sau a serviciilor
îngropate (tabel 5.2);
Z2 – rezistenţa convenţională a elementelor de conectare a liniilor aeriene la
împământare. Dacă această valoare nu se cunoaşte se poate lua valoarea lui
Z1 din tabelul 5.2;
n1 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor îngropate;
n2 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor aeriene.
- 73 -
Tabel 5.2. Valorile rezistenţei de împământare Z şi Z1 în raport cu rezistivitatea solului
Rezistenţa prizei de pământ în funcţie de nivelul de
protecţie împotriva trăsnetului asociat
ρ (Ωm) Z1 (Ω)
Z (Ω)
I II III-IV
≤100 8 4 4 4
200 11 6 6 6
500 16 10 10 10
1000 22 10 15 20
2000 28 10 15 40
3000 35 10 15 60
5.2.4.4. Scurgerile datorate efectului de inducţie asupra câmpului magnetic generat fie de
căderea trăsnetului în aproprierea structurii (sursa S2), fie din curentul de trăsnet ce circulă prin
instalaţia exterioară de paratrăsnet sau de ecranul spaţial ZPT2 (sursa S1) vor fi considerate în
apropierea sau la terminalul aparatelor din interiorul ZPT2 şi la frontiera zonelor ZPT2/3 (vezi
fig.4.6 din I7-2011).
În interiorul zonei ZPT2 neecranate (de ex. protejată numai de o instalaţie exterioară de
paratrăsnet în acord cu SR EN 62305-3:2011 cu reţea cu ochiuri mai mari de 5m) scurgerile
relativ mari pot fi determinate de efectele de inducţie ale câmpului magnetic neprotejat. Aceste
descărcări asociate nivelului de protecţie la trăsnet sunt date în tabelul 5.4.
În interiorul zonelor ZPT ecranate (ce necesită o reţea cu ochiuri mai mici de 5m în
conformitate cu Anexa A din SR EN 62305-4) generarea descărcărilor datorate efectului de
inducţie sunt mult reduse. În aceste cazuri descărcările sunt mult mai mici decât cele din cazul
zonei neecranate.
5.2.4.5. În tabelul 5.3. sunt indicate modurile de protecţie posibile ce pot fi utilizate pentru
diverse moduri de tratare a neutrului în sistemele de joasă tensiune conform tabel 3 din EN
61643-12.
Tabel 5.3. Moduri posibile de conectare a SPD în diverse sisteme de joasă tensiune
Configuraţia reţelei
SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru
TT TN-C TN-S
distribuit distribuit
Între linie şi neutru x - x x -
Fiecare linie şi PE x - x x x
Fiecare linie şi PEN - x - - -
Neutru şi PE x - x x -
Linie cu linie x x x x x
5.2.5. Selecţia aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) în raport cu

nivelul tensiunii de protecţie Up se poate face după cum urmează:
5.2.5.1. Tensiunea de ţinere la impuls Uw a echipamentelor de protejat redate în tabelul 5.1
sunt definite conform SR HD 60364-4-443, iar pentru alte tipuri de linii şi echipamente (sisteme
electronice sensibile) vor fi definite în conformitate cu informaţiile obţinute de la producător.
5.2.5.2. Sistemele interne sunt protejate dacă:
- nivelul tensiunii de ţinere la impuls Uw al acestora este mai mare sau egal cu nivelul
tensiunii de protecţie Up al SPD plus o marjă de rezervă necesară care să acopere
căderea de tensiune pe conductoarele de legătură; nivelul tensiunii de protecţie Up al
SPD este tensiunea corespunzătoare curentului nominal În al SPD;
- ele sunt coordonate energetic cu aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor
montate în amonte.
- 74 -
5.2.5.3. Pentru un SPD conectat la echipamentul de protejat, se defineşte nivelul efectiv al
tensiunii de protecţie, Up/f, ce depinde de tensiunea de la ieşirea SPD la nivelul de protecţie şi
căderea de tensiune pe conductoarele de legătură, şi este:
- UP/F = Up + ΔU, pentru SPD de tip de limitare a supratensiunilor;
- UP/F = max(Up, ΔU) pentru SPD de tip de comutare a supratensiunilor;
Pentru unele tipuri de SPD poate fi necesar să se ţină cont de tensiunea arcului. Tensiunea
cestui arc poate fi de ordinul a sute de volţi.
5.2.5.4. Pentru SPD ce protejează împotriva curenţilor (parţiali) de trăsnet, se va considera
ΔU=1kV/m, sau se va considera o marjă de rezervă de 20% atunci când lungimea conductoarelor
de legătură a SPD este mai mica sau egală cu 0,5m. Atunci când SPD sunt prevăzute numai
pentru comutarea scurgerilor induse, ΔU poate fi neglijată.
5.2.5.5. Unele echipamente pot fi prevăzute din fabrică cu SPD intern. În acest caz,
trebuie să se ţină cont caracteristicile SPD din interiorul echipamentului la coordonarea SPD.
5.2.6. La alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor se vor avea în vedere
următoarele:
- la clădirile fără instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet sau în cazul instalaţiilor de
joasă tensiune alimentate dintr-o reţea electrică în cablu, subterană în întregime, nu se
montează SPD de tipul 1 (acesta având rolul de deviere la pământ a curentului de
trăsnet);
- la clădirile cu instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet, un prim criteriu de alegere a
aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor necesare este dat măsurile de
protecţie specificate în evaluarea riscului de impact al trăsnetului conform SR EN
62302-2:2013;
- alegerea SPD tip 1 se face în funcţie de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului;
- tipul instalaţiei/echipamentului care se doreşte a fi protejată cu SPD (categorii diferite
de locuri de montaj au curenţi nominali de descărcare În diferiţi pentru SPD);
- nivelul tensiunii de protecţie al SPD (Up) va fi ales în funcţie de tensiunea de ţinere la
impuls prescrisă şi de tensiunea nominală de lucru ale echipamentului/instalaţiei de
protejat; Up trebuie sa fie mai mic decât tensiunea de ţinere la impuls a echipamentelor
(Up < 0,8 Uw – vezi art.5.2.5.4);
- sistemul de legare la pământ;
- tensiunea maximă de funcţionare continuă (Uc) se selectează în scopul de a reduce la
minimum orice modificări în caracteristicile SPD (îmbătrânirea, deriva termică, etc) în
condiţii normale de lucru;
- curentul rezidual (Ic) este valoarea curentului prin SPD atunci când Uc este aplicat şi
este utilizat pentru alegerea unui SPD pentru a evita funcţionarea inutilă a
dispozitivelor de supracurent sau a altor dispozitive de protecţie;
- supratensiune temporară (UT) este tensiunea pe care o poarte suporta SPD o perioadă
scurtă de timp fără a se defecta. Duratele tipice pentru UT considerate de diferite
standarde sunt cuprinse între 200 ms şi 5 s.
- curentul nominal În al SPD trebuie să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit din
circuitul în care este montat SPD;
- locul de montare a SPD (conform anexei C.3 din SR EN 62304:4-2011) trebuie să fie
cât mai aproape de punctul de intrare al serviciilor în structura de protejat, de zona cu
cea mai mare densitate de echipamente din structura protejată de SPD (avantaj
economic) sau cât mai aproape de echipamentul de protejat (avantaj tehnic). Locul de
montare a protecţiei poate determina alegerea unui SPD cu Up mai mic (Upmax = 2,5kV
pentru Un=230/400V);
- alte opţiuni suplimentare pentru SPD (indicator de termen de expirare, rezerva de
siguranţă, comunicaţie la distanţă, bloc de monitorizare);
- durata de viaţă şi modul de defectare;
- SPD vor fi conforme cu SR EN 61643-11 pentru liniile electrice şi SR EN 61643-21
pentru liniile de telecomunicaţii;
- 75 -
5.2.7. Selecţia SPD se face după cum urmează:

- se aleg parametrii Up, şi Iimp (pentru SPD tip I) / Imax (tip II) / Uoc (tip III) conform
art.5.2.5 şi 5.2.4;
Tabel 5.4 – Alegerea SPD tip I/II pentru cazul în care trăsnetele cad pe/ lângă serviciile conectate
la clădire (conform tabelelor E.2 şi E.3 din SR EN 62305-1:2011)
Sisteme de alimentare cu joasă tensiune Linii de telecomunicaţii

căderea căderea căderea căderea căderea căderea căderea căderea
trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului
pe un lângă un lângă o pe o pe un lângă un lângă o pe o
Nivel de
serviciu serviciu structură structură serviciu serviciu structură structură
protecţie
Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de
împotri-
defect S3 defect S4 defect S1 defect S1 defect S3 defect S4 defect S2 defect S2
va trăs-
Semnal Semnal sau S2 sau S2 Semnal Semnal Semnal Semnal
netului
test: test: Semnal Semnal test: măsurat: test: test:
10/350 μs 8/20 μs test: test: 10/350 μs 8/20 μs 8/20 μs 8/20 μs
(kA) (kA) 8/20 μs 8/20 μs (kA) (kA) (kA) (kA)
(kA) (kA)
III-IV 5 2,5 0,1 5 1 0,035 0,1 5
II 7,5 3,75 0,15 7,5 1,5 0,085 0,15 7,5
I 10 5 0,2 10 2 0,160 0,2 10
- în funcţie de modul de legare la pământ, tensiunea maximă de funcţionare de continuă

Uc a SPD trebuie să fie egală sau mai mare decât valorile prezentate în tabelul 5.5.
Tabel 5.5 Valori minime ale Uc a SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ
TT TN-C TN-S
Între linie şi neutru 1.1 Uo - 1.1 Uo 1.1 Uo -
tensiunea între
Fiecare linie şi PE 1.1 Uo - 1.1 Uo √3 Uo
linii
Neutru şi PE Uo - Uo Uo -
1.1
Fiecare linie şi PEN - - - -
Uo
Uo este tensiunea dintre linie şi neutru.
Acest tabel este conform EN 61643-12 şi SR HD 60364-5-534.
- valorile cele mai utilizate pentru Uc alese în funcţie de sistemul de legare la pământ
sunt:
o TT, TN: 260, 320, 340, 350 V
o IT: 440, 460 V
- în funcţie de modul de legare la pământ, supratensiunile temporare UT a SPD trebuie

să fie egală sau mai mare decât valorile supratensiunilor temporare în reţea UTOV la
locul de montaj a SPD şi sunt prezentate în tabelul 5.6.
- 76 -
Tabel 5.6 Valorile minime ale supratensiunilor temporare în reţea UTOV cu durata de maxim 5
sec pentru SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ
TT TN-C TN-S
Între linie şi neutru 1,32Uo - 1,32 Uo 1,32 Uo -
Fiecare linie şi PE 1,55Uo - 1,32 Uo - 1,32 Uo
Neutru şi PE - - - - -
Fiecare linie şi PEN - 1,32 Uo - - -
Uo este tensiunea dintre linie şi neutru
Acest tabel este conform EN 61643-12.
5.2.7. Eficienţa protecţiei SPD depinde nu numai de alegerea corectă a parametrilor SPD
cât şi de modul de instalare al lor. Acest aspect presupune realizarea coordonării sistemelor de
protecţie SPD conectate în trepte. Trebuie avut în vedere:
- locul de amplasare al SPD;
- conductoarele de legătură;
- distanţa de protecţie ce previne fenomenele de oscilaţie;
- distanţa de protecţie ce previne fenomenele de inducţie.
5.2.7.1. Locul de amplasare al SPD trebuie făcută conform par.5.2.4 şi poate fi afectat de:
- sursa de defect (S1, S2, S3, S4) (cât mai aproape de punctul de intrare a liniilor în
structură);
- cea mai apropiată cale de scurgere a curentului către pământ – amplasarea SPD cât
mai aproape de echipamentele de protejat pentru ca protecţia să fie cât mai sigură.
5.2.7.2. Conductoarele de conectare a SPD trebuie să aibă secţiunea minimă conform
Tabel 1 din SR EN 62305-4:2011.
5.2.7.3. Sistemul intern se consideră că este protejat dacă:
- sunt coordonate energetic cu SPD-urile din amonte, şi
- una din următoarele trei condiţii este îndeplinită:
a) UP/F ≤ UW, când lungimea circuitului dintre SPD şi echipament este neglijabilă (caz
tipic atunci când SPD-ul este instalat la terminalele echipamentului);
b) UP/F ≤ 0,8 UW, când lungimea circuitului dintre SPD şi echipament este mai mică de
10m (caz tipic atunci când SPD-ul este instalat în tabloul de distribuţie secundar sau la priză);
Notă: Atunci când defectarea sistemelor interne poate cauza pierderi de vieţi omeneşti sau
pierderea unui serviciu public se aplică criteriul UP/F ≤ 0,5 UW.
c) UP/F ≤ (UW – UI) / 2, când lungimea circuitului dintre SPD şi echipament este mai mare
de 10m (caz tipic atunci când SPD-ul este instalat la intrarea în structură sau în unele cazuri în
tabloul de distribuţie secundar), unde UI este supratensiunea indusă în conductoare (şi se poate
calcula conform pct.A.4 din SR EN 62305-4:2011).
Dacă sunt prevăzute ecrane spaţiale pentru structuri (sau pentru încăpere) şi/sau linii
ecranate (utilizând cabluri ecranate sau tuburi metalice de protecţie), supratensiunea indusă UI
este neglijabilă şi se poate ignora în cele mai multe cazuri.
5.2.7.4. În realizarea protecţiei coordonate a SPD, cascadarea SPD trebuie să fie
coordonată energetic conform cu EN 61643-12 sau EN 61643-22. Producătorul de SPD trebuie să
furnizeze suficiente informaţii cu privire la modul de coordonare dintre SPD.
Pentru mai multe detalii se va consulta seria de standarde SR EN 62305 şi EN 61643.
- 77 -
5.3. Exemplu de calcul (conform anexa G din EN 61643-12)

Se consideră o structură de protejat aflată pe un teren plat (vezi fig.5.1). Reţeaua electrică
de joasă tensiune LV (230/400V) este amplasată aerian 1000m, şi îngropat 200m (până la intrarea
în clădire). Reţeaua electrică de înaltă tensiune MV este pozată aerian pe o distanţă de 10km.
Instalaţia electrică a structurii este protejată la intrare cu un dispozitiv DDR tip S (capabil
să reziste la 3kA 8/20 fără să declanşeze). Curentul de scurtcircuit disponibil la instalarea în
instalaţie este de 3kA. Tabloul electric general este prevăzut la parter la intrarea în clădire a
reţelei electrice şi un tablou electric secundar la etajul clădirii.
Valoarea prizei de pământ este de 50Ω.
Sistemul de tratare a neutrului este de tip TT cu circuit monofazat.
Natura dispozitivelor ce urmează a fi protejate: maşina de spălat rufe, PC, sistem de
alarmă la intrarea în clădire, video recorder şi TV.
În urma analizei de risc făcute conform SR EN 62305-2:2013 a rezultat necesitatea
utilizării dispozitivelor de protecţie la supratensiune (SPD).
Datorită curenţilor de trăsnet din reţeaua de medie tensiune este de aşteptat un curent
nominal În ≥ 5kA 8/20 pe fiecare conductor la intrarea în clădire.
La intrare, sistemul de alarmă pentru a fi protejat trebuie Up ≤ 1,5kV. Acesta poate fi
protejat prin prevederea unui SPD tip II cu Up = 1,5kV .
Curentul de scurtcircuit de la intrare de 3kA impune ca capacitatea de ţinere a SPD ≥ 5kA.
Pentru aceasta furnizorul SPD recomandă utilizarea unei siguranţe fuzibile sau a unui întreruptor
automat (ca protecţie de rezervă). Dacă la intrare este folosit un dispozitiv DDR tip S,
continuitatea serviciului nu este asigurată pentru scurgerile mai mari de 3kA 8/20.
Pentru protecţia împotriva atingerilor indirecte nu mai sunt necesare măsuri suplimentare
în prezenţa DDR. Protecţia la suprasarcină este încorporată în SPD.
Deoarece sistemul de tratare a neutrului este de tip TT şi pentru a evita un stres prea mare
între fază şi neutru este recomandat ca să fie utilizată o protecţie cu SPD conectat în 3 moduri:
între fază şi neutru, între neutru şi PE, şi între fază şi PE (vezi tabel 5.3).
Pentru alte dispozitive de protejat este nevoie numai de protecţie numai între fază şi
neutru deoarece PE-ul nu este conectat la ele, cu excepţia maşinei de spălat la care PE-ul este
prezent din motive de siguranţă. În acest caz, protecţiile dintre fază şi PE şi neutru şi PE pot fi
necesare.
O protecţie suplimentară poate fi necesară dacă antena TV este împământată.
Deoarece distanţa între SPD de la intrare şi dispozitivele de protejat, în special cele de la
etaj, este mare (10m şi, respectiv, 20m), sunt necesare alte SPD în apropierea dispozitivelor de
protejat (vezi par.5.2.7.2 şi 5.2.7.3). Un SPD trebuie prevăzut în apropierea maşinei de spălat iar
un altul în apropierea TV-ului şi a video-recorder-ului. Un alt SPD va fi conectat în tabloul
electric secundar de la etaj sau direct în priza de legătură a PC-ului (distanţa dintre cele două este
mică).
Pentru aceste SPD trebuie ales un curent de scurgere mic. Astfel, În = 2kA pentru SPD tip
2 este suficient. Up = 0,8kV este dat în catalogul furnizorului.
Distanţa de 20m este suficientă pentru a asigura decuplarea dintre SPD de la intrarea în
clădire şi cel de la etaj. Dar distanţa de 10m dintre SPD de la intrare şi celelalte SPD de la parter
nu este suficientă pentru a asigura o decuplare eficientă datorită valorii mici a tensiunii de
protecţie Up = 0,8kV. Se va alege pentru protecţia echipamentelor de la parter SPD cu Up=1,5kV.
Pentru aceste SPD, curentul de scurtcircuit de la locul lor de montaj este mic iar furnizorul
le-a prevăzut cu protecţii suplimentare (termic şi la scurtcircuit).
- 78 -
Fază Antena TV
Neutru
f n
Tablou electric secundar etaj
Tablou
electric
principal
Alarmă
DDR
tip S TV şi video
recorder
Maşină
de spălat
Antena TV
Fig.5.1. Instalaţie de uz casnic
II.6. CALCULUL NIVELULUI DE IZOLAŢIE LA IPT EXTERIOARE
- Clasa SPT, ki - calculată anterior, şi de care depinde configuraţia celorlalte elemente
ale IPT
- Numărul de conductoare de coborâre, n;
- Tip izolaţie IPT exterioară, km:
o Aer;
o Beton, cărămizi;
- Tip de dispozitiv de captare:
o Tijă singulară (este necesară dacă pe terasa protejată cu o reţea de captare se
amplasează un dulap, o antenă, coş de evacuare etc) ;
o Conductor întins:
 Înălţimea dispozitivului de captare, h
 Distanţa între două conductoare, c
o Reţea de conductoare (3 şi mai multe) fără legătură de echipotenţializare
intermediară:
 Distanţa între două conductoare de coborâre, c
 Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
o Reţea de conductoare (3 şi mai multe conectate prin conductoare de
echipotenţializare în buclă orizontale, pentru clădiri înalte):
- 79 -
 Număr total de niveluri ale clădirii, m
 Distanţa între două conductoare de coborâre cele mai apropiate, c
 Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
 Distanţa până la cel mai apropiat conductor de coborâre, d
 Înălţime deasupra punctului de echipotenţializare, l
- Priză de pământ (tip A sau B):
o Tip A cu electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ:
 comparabile;
 diferite ;
o Tip B

6.2.1. Calcularea nivelului de izolaţie pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului
(IPT) se face în conformitate cu pct.6.3 din SR EN 62305-3:2011 prin asigurarea unei distanţe
minime, d, între dispozitivul de captare sau conductorul de coborâre şi părţile metalice ale
structurii sau alte instalaţii, mai mare decât distanţa de separare s.
6.2.2. Se va utiliza relaţia (4 din SR EN 62305-3:2011):
ki
s= × k c × l
km (6.2.1)
6.2.3. Valorile coeficientului ki ce depind de clasa SPT sunt date în tabelul următor
(conform tabel 10 din SR EN 62305-3:2011):
Tabel 6.2.1 – Valori ale coeficientului ki

Clasa SPT ki
I 0,08
II 0,06
III - IV 0,04
6.2.4. Valorile coeficientului km ce depind de materialul izolaţiei electrice sunt date în

tabelul următor (conform tabel 11 din SR EN 62305-3:2011):
Tabel 6.2.2 – Valori ale factorului km

Material km
Aer 1
Beton,cărămizi 0,5
Notă:
Dacă sunt mai multe materiale electroizolante în serie, o bună practică este să se utilizeze
valoarea cea mai mică pentru km.
Dacă se utilizează alte materiale electroizolante, specificaţiile tehnice şi valorile lui km vor
fi specificate de către producător.
6.2.5. Valorile aproximative ale factorului kc date în tabelul 6.2.3 (conform tabel 12 din
SR EN 62305-3:2011) pot fi utilizate pentru calculul simplificat al nivelului de izolaţie,
rezultatele obţinute fiind acoperitoare pentru obţinerea protecţiei (pentru structurile care au cea
mai mare dimensiune de pe orizontală – lăţime sau lungime – mai mică de patru ori înălţimea
structurii). Valorile din tabelul 6.2.3 se vor utiliza pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ
(numai pentru electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ comparabile) şi
pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de pământ. Pentru detalii suplimentare se va consulta
anexa C a SR EN 62305-3:2011.
- 80 -
Tabel 6.2.3– Valori ale factorului kc

Număr de conductoare de coborâre, n kc
1 (numai în cazul unui SPT izolat) 1
2 0,66
3 şi mai multe 0,44
6.2.6. Pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ având electrozii de pământ
singulari cu rezistenţe electrice de pământ diferite (printr-un factor de 2 sau mai mult) se
consideră factorul kc=1.
6.2.7. În structuri din beton armat cu armătura metalică interconectate, cu continuitate
metalică sau electrică, nu este necesară o distanţă de separare.
6.2.8. În cazul unui SPT realizat cu reţea de captare sau cu inele de interconectare a
conductoarelor de coborâre, pentru un calcul mai detaliat al nivelului de izolaţie se va utiliza
relaţia următoare (conform relaţiei 5 din SR EN 62305-3:2011):
ki
s= × (k c1× l 1+ k c2 × I 2+ ...+ k cn× l n )
km (6.2.2)
unde, valorile lui kc se vor calcula conform relaţiilor din Anexa C a SR EN 62305-3:2011.
6.3. Exemplu de calcul
Se consideră o clădire de birouri având P+11 niveluri (48m înălţime), conform figurii de
mai jos. Clădirea este prevăzută cu o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului (IPT) exterioară
neizolată de tip II cu 16 conductoare de coborâre având distanţa dintre două conductoare de 10m
şi cu 3 bucle de interconectare dispuse la o distanţă de 20m. Se va determina distanţa de separare
necesară pentru amplasarea unui echipament pe terasă.
Tabel 6.3.1. Date caracteristice ale structurii

Clasa SPT II ki 0,06 Tabelul 1
Materialul izolaţiei electrice Aer km 1 Tabelul 2
Număr total de bucle de m 3
conductoare interconectate pe
orizontală
Numărul de conductoare de n 16
coborâre
Distanţa între două conductoare c 10
de coborâre cele mai apropiate,
(m)
Înălţime tijă de captare ht 6
Distanţa între două bucle de h1..2 20
conductoare interconectate pe h3 8
orizontală, (m)
Pentru calcularea distanţei de separare dată de tija de captare se consideră coeficientul

kc=1 (conform tabelului 6.2.3), şi rezultă conform relaţiei 6.2.1:
ki 0,06
st   k ct  ht  1 6  0,36 m
km 1
- 81 -
Pentru calcularea distanţei de separare dată de elementele structurii se determină

coeficienţii kc conform relaţiilor date în figura C.4 din SR En 62305-3:2011:
1 c 1 10
kc1   0,1  0,2  3   0,1  0,2  3  0,03125  0,1  0,1587  0,29 m ;
2n h1 2 *16 20
1 1
k c 2   0,1   0,1  0,0625  0,1  0,1625 m ;
n 16
1 1
k h1   0,01   0,01  0,0625  0,01  0,0725 m ;
n 16
1 1
k h 2  k h3    0,0625 m ;
n 16
ki
sS   (k c1  lc1  k c 2  lc 2  k h1  h1  k h 2  h2  k h 3  h3 )
km
0,06
sS   (0,29 10  0,1625 10  0,0725  20  0,0625  20  0,0625  8)
1
sS  0,06  (2,9  1,625  1,45  1,25  0,5)
sS  0,06  7,725  0,4635 m
s  st  s S  0,36  0,4635  0,824 m
Orice echipament amplasat pe terasă sau lângă faţadă, inclusiv orice uşă sau fereastră
(conform pct.5.3.4 din SR EN 62305-3:2011), trebuie instalat(ă) la o distanţă de minim 0,824 m
faţă de orice componentă a instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (IPT).
Figura 6.1. Exemplu de calcul a distanţei de separare

- 82 -
6.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Distanţa de izolaţie se respectă pentru toate detaliile de amplasare / prindere a
echipamentelor care se montează pe terasă sau se apropie în mod periculos de conductoarele de
coborâre.
6.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie
6.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali

6.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
6.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
6.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie
6.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic
II.7. CONCEPEREA SCHEMELOR ELECTRICE
Conceperea schemei electrice a unui consumator are la bază două aspecte de bază:
- Asigurarea protecţiei la şoc electric a utilizatorilor;
- Asigurarea alimentării cu energie electrică corespunzător cerinţelor impuse de
categoriile de receptoare.
7.1. ASIGURAREA PROTECŢIEI LA ŞOC ELECTRIC

7.1.1. Definirea conceptului de reţea electrică
Din punct de vedere tehnic, un punct al unei părţi active a unui sistem electric, care în
mod normal are un potenţial electric în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem electric,
poate fi în contact electric cu pământul.
Acest punct activ, care poate fi în contact electric cu pământul, este punctul neutru al
sursei de alimentare, în condiţiile în care acesta este un punct care, de regulă, există în mod
natural, respectiv când înfăşurările sursei electrice de alimentare sunt conectate în stea.
Definirea tipului de reţea electrică de distribuţie, din I7-2011, se face pentru scheme
electrice de distribuţie ale unui consumator, care sunt alimentate de la surse electrice care au, în
mod natural, punct neutru.
Modul de legare la pământ a punctului neutru al unei surse are efecte asupra regimurilor
de funcţionare ale reţelei.
Prin legarea la pământ a punctului neutru al sursei (T), orice defect de izolaţie în raport cu
pământul, de regulă, acesta fiind cel mai frecvent prim defect, va genera un regim de scurtcircuit
care va trebui limitat, ca durată, de acţiunea AUTOMATĂ a aparatelor electrice de protecţie,
definite PACD în I7-2011 cu care este echipată schema electrică de distribuţie.
Dacă receptoarele unui consumator, în ansamblul lor, sau numai o parte a acestora,
solicită un grad ridicat al continuităţii în alimentare, respectiv nu admit întreruperea alimentării,
cel puţin urmare a unui prim defect de izolaţie, atunci punctul neutru al sursei NU va fi legat la
pământ şi ca urmare, reţeaua electrică de distribuţie va fi cu neutral izolat (I).
Existenţa punctului neutru face posibilă distribuirea în reţea a acestuia, prin conductorul
neutru.
Cele două moduri de interdependenţă a punctului neutru al sursei cu pământul determină
probleme specifice şi din punct de vedere a protecţiei la şoc electric.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei legat la pământ (T) se pot adopta doua
mijloace de bază pentru asigurarea protecţiei la şoc electric:
- 83 -
a) legarea carcaselor la punctul neutru al sursei (N), prin intermediul conductorului
neutru de protecţie (PEN /PE), rezultând Tipul de reţea de distribuţie TN;
b) legarea carcaselor la pământ (T) rezultând, Tipul de reţea de distribuţie TT;
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei izolat faţă de pământ (I) se poate adopta,
pentru asigurarea protecţiei la şoc electric numai mijlocul de bază legarea carcaselor la pământ,
rezultând Tipul de reţea de distribuţie IT.
7.1.2. Bazele asigurării protecţiei la şoc electric

În funcţie de valoarea intensităţii curentului electric şi durata acestuia, şocul electric
poate fi letal, respectiv se poate produce electrocutarea. Valoarea limită superioară a intensităţii
curentului care practice, indiferent cât durează, este neletală este de 10 mA.
Ca urmare, mijloacele care asigură protecţia prin limitarea intensităţii curentului la valori
sub 10 mA vor acţiona FĂRĂ întreruperea alimentării.
Mijloacele care asigură protecţia prin limitarea duratei trecerii curentului prin organismul
uman, practic indiferent de valoarea acestuia, se vor baza pe întreruperea automată a alimentării
de la sursă.
Asigurarea protecţiei la şoc electric cu mijloace fără întreruperea alimentării:
a) Aceste mijloace se aplică, de regulă local, respectiv numai pentru unele receptoare ale
unui consumator (relativ puţini), care nu admit întreruperea automată a alimentarii, cel puţin
pentru un prim defect de izolaţie.
Ca urmare, dacă consumatorul este alimentat de la o reţea cu punctul neutru legat la
pământ (reţea TT sau TN) atunci pentru receptoarele respective se vor crea condiţii pentru
aplicarea NUMAI a mijloacelor de protecţie fără întreruperea automată a alimentării şi anume:
- izolarea suplimentară a amplasamentului, care reduce foarte mult riscul unui prim defect
de izolaţie;
- alimentarea la tensiune redusă, prin intermediul unui transformator coborâtor de tensiune
cu caracteristicile specificate în I7-2011;
- separarea de protecţie respective, alimentarea prin intermediul unui transformator de
separare cu neutral izolat (I).
b) Dacă consumatorul are un număr însemnat de receptoare care impun cerinţe
deosebite din punct de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică, dar este alimentat
de la o reţea cu punctul neutru legat la pământ, atunci acesta îşi va crea o reţea IT, prin
intermediul unui transformator de separare, de putere corespunzătoare, a cărui secundar va fi cu
neutrul izolat. Pentru receptoarele din secundarul acestui transformator de putere protecţia la şoc
electric se va asigura fără întreruperea automată a alimentării, dacă nivelul de izolaţie al
ansamblului reţelei electrice din secundarul său este corespunzător.
Prin legarea la pământ a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin
organismul uman, expus atingerii indirecte (protecţiei la defect).
c) Dacă consumatorul, în ansamblul său, are numai receptoare cu cerinţe deosebite din
punct de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică, atunci acesta va folosi numai
reţeaua IT. Aceasta asigură protecţia la şoc electric, fără întreruperea automată a alimentării,
dacă nivelul de izolaţie al ansamblului reţelei electrice este corespunzător. Prin legarea la pământ
a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin organismul uman, expus
atingerii indirecte.
7.1.3. Sistem de protecţie la şoc electric pentru un consumator alimentat de la reţea TN

Regula fundamentală, conform I7-2011, a protecţiei împotriva şocurilor electrice este:
a. părţile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiţii normale de funcţionare;
b. părţile conductoare accesibile, care accidental ar ajunge sub tensiune, să nu devină părţi
active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin “protecţia la defect“.
Protecţia împotriva atingerii indirecte (la defect), conform I7-2011, se realizează printr-o
măsură de protecţie principală şi o măsură de protecţie suplimentară, care asigură protecţia
- 84 -
în cazul defectării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie împotriva atingerilor
indirecte trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
În România şi în Comunitatea Europeană, marea majoritate a consumatorilor sunt
alimentaţi de la reţele electrice care au punctul neutru legat la pământ (simbol T) şi distribuit în
reţea prin PEN.
Ca urmare, pentru protecţia la şoc electric se aplică întreruperea automată a
alimentării, în condiţiile specifice măsurii tehnice principale legarea la neutrul alimentării
(simbol N), fig.7.1.
Conform I7-2011 se impune:
a) toate masele instalaţiei electrice trebuie legate, prin conductoare de protecţie (PEN
sau PE) la neutrul alimentării. Ca urmare, neutrul alimentării este accesibil la receptoarele
consumatorului prin conductoarele de protecţie PEN/PE distribuite în reţea până la carcasa
(masa) fiecărui receptor.
În fiecare tablou electric se va realiza o bornă/ baretă, fig.7.1, la care se conectează:
- PEN/PE alimentării şi PEN/PE-le care se distribuie în aval;
- conductorul PE pentru legarea carcasei metalice, masa tabloului respectiv, la PE;
- conductorul PE pentru legarea suplimentară la pământ a PEN/PE distribuit.
b) echipotenţializarea, ca măsură tehnică suplimentară de protecţie şi ca urmare,

dacă există un număr însemnat de conductoare de echipotenţializare, în apropierea tabloului
electric general, se realizează borna/bara principală de legare la pământ B, la care, prin
conductoare de echipotenţializare - PEE se interconectează masele şi elementele metalice ale
structurii. Aceasta bornă/ bară, se conectează, în tabloul electric general, la PEN sursei de
alimentare.
Legătura de echipotenţializare de protecţie suplimentară poate implica întreaga
instalaţie, o parte a acesteia sau un amplasament.
Echipotenţializarea de protecţie suplimentară include părţile conducătoare simultan
accesibile ale unui echipament fix şi părţile conductoare străine inclusiv, dacă se utilizează,
armătura metalică a betonului armat. În fig.7.1, s-au realizat legături de echipotenţializare
pentru echipamentele din imediata apropiere a TS1.
c) conductorul de protecţie (conductorul din reţeaua de distribuţie a furnizorului PEN)
trebuie legat suplimentar la pământ în apropierea fiecărui transformator, la ramificaţiile
aeriene, la capetele liniilor şi la distanţe de cel mult 1000 m pe traseu, Rp1..n, fig. 7.1.
Aceste legături se efectuează şi în reţeaua consumatorului, în fiecare tablou electric, în
care această operaţie este posibilă, Rp fig.7.1. (la clădirile înalte, această legare suplimentară la
pământ a conductorului de protecţie nu poate fi practic realizată şi în tablourile electrice de pe
etaje, de ex. TS2, fig.7.1.);
d) legarea la pământ (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ, din
reţeaua consumatorului) trebuie să se facă la prize de pământ distribuite pe ansamblul
instalaţiei, iar rezistenţa rezultantă Rp a prizelor să fie cât mai mică posibil, dar nu mai mare
de 4Ω;
e) din punctul în care nu se mai poate realiza legarea suplimentară la pământ a
conductorului PE, acesta se execută din cupru;
f) deoarece măsura tehnică principală, legarea la conductorul neutru, se bazează în
primul rând pe întreruperea automată a alimentării, de către PACD, se impune asigurarea
condiţiilor ca acestea să acţioneze.
Pentru asigurarea acţionării întreruptoarelor, prevăzute cu PACD, acestea vor fi
echipate şi cu DDR.
g) Alte mijloace de protecţie, cu acţiune individuală, respectiv separarea de protecţie,
izolarea amplasamentului, egalizarea potenţialelor.
- 85 -
Fig. 7.1. Sistem de protecţie la şoc electric care aplica numai întreruperea automată a
alimentării în reţea TN
B – bara principală de legare la pământ; PEE – conductor de echipotenţializare; RP1..n – prize de pământ în
reţeaua furnizorului. Notă: SPD-urile nu sunt figurate.
Sistemul de protecţie care se bazează pe întreruperea automată a alimentării receptoarelor,

cu toate componentele sale specifice, fig.7.1, nu poate asigura protecţia pentru toate tipurile de
receptoare ale consumatorului şi pentru fiecare tip de protecţie (de bază şi la defect). Ca urmare,
în fig.7.2, se prezintă forma cea mai complexă a sistemului de protecţie la şoc electric, aferent
unui consumator, în care, pentru marea majoritate a receptoarelor se aplică întreruperea automată
a alimentării, în condiţiile specifice reţelei TN, prezentată în fig.7.1, iar pentru restul
receptoarelor se aplică unul sau mai multe din următoarele mijloace.
- 86 -
Alimentarea la tensiune foarte joasă
Pentru receptoarele amplasate în medii umede (subsoluri) sau în anumite amplasamente
medicale protecţia de bază (atingere directă) şi protecţia în caz de defect (atingere indirectă) se
vor considera asigurate dacă se aplică măsura tehnică principală de protecţie “alimentare la
tensiune foarte joasă”. Tensiunea redusă se obţine fie de la reţeaua de bază, TN, prin
transformator special de separare, fie de la alt tip de sursă, cu asigurarea unor restricţii. Reţeaua
electrică, cu valoarea foarte joasă a tensiunii poate avea un punct al unei părţi active legat la
pământ (Reţea - TFJP - legarea la pământ se poate realiza în apropierea sursei), sau nu (reţea -
TFJS - între toate părţile active şi pământ trebuie să existe o izolaţie de bază).
Fig. 7.2 Sistem de protecţie la şoc electric aferent unui consumator alimentat de la reţea TN
- 87 -
Mijloace “fără întreruperea automată a alimentării”
Acestea sunt necesare pentru echipamentele electrice care impun o funcţionare fără
întreruperi, chiar la un prim defect de izolaţie, fără a periclita viaţa oamenilor (de ex. în
laboratoare de încercări, unele procese de producţie, sau în anumite amplasamente medicale)
şi se asigură prin aplicarea uneia din următoarele măsuri:
a) folosirea materialelor şi echipamentelor de clasa II sau echivalente;
b) izolarea amplasamentelor;
c) separarea de protecţie;
d) executarea de legături de echipotenţializare locale.
Măsurile (a,b,d), fig.7.2, TS2, sunt cumulative reţelei TN, aplicate local la sau pe
receptoarele respective.
Separarea de protecţie se aplică limitat, pentru un singur receptor care nu admite
întreruperea alimentării în cazul defectului simplu şi constă în crearea unui subsistem electric, cu
aceleaşi valori ale sistemului de tensiuni, prin intermediul unui transformator special de separare,
în secundarul căruia se creează o reţea II: punctul neutru al transformatorului este izolat, iar
masele receptoarelor sunt izolate faţă de pământ, fig.7.2.
Dacă sunt mai multe receptoare se aplică măsura complementară echipotenţializarea, cu
restricţia ca toate părţile active, inclusiv conductoarele de echipotenţializare, să fie izolate faţă de
pământ.
7.1.4. Conductoare de protecţie şi echipotenţializare - secţiuni minime admise

7.1.4.1. Sisteme de legare la pământ
Normativul I7-2011, în subcap 5.5, a preluat standardul SR HD 60364-5-54:2007,
(Instalaţii electrice de joasă tensiune, Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice.
Sisteme de legare la pământ, conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare), care
defineşte noţiunea de sistem de legare la pământ.
Acest sistem este compus din totalitatea căilor de curent cu care se realizează legături
electrice în scop de protecţie (definite conductoare de protecţie-PE), de echipotenţializare, sau
legare la pământ funcţională. Din considerente tehnice sau de siguranţă aceste conductoare se
concentrează într-un punct/ bornă/bară principală de legare la pământ care se leagă la pământ.
Din punct de vedere a acestui standard, la consumator se poate realiza o singură instalaţie de
legare la pământ.
Forme particulare de materializare a unui sistem de legare la pământ se realizează,
singular, sau cumulat pentru:
- reţeaua de echipotenţializare necesară pentru protecţia la şoc electric;
- instalaţia interioară de protecţie la trăsnet;
- sistemul de protecţie la efectele trăsnetului;
- legarea la pământ pentru protecţia la şoc electric, mijlocul de protecţie de bază pentru
reţelele TT şi IT;
- legarea, prin conductoare de protecţie, la conductorul neutru de protecţie al sursei de
alimentare, PEN, prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ, în cazul
reţelei TN.
Ca urmare, sistemul de legare la pământ care se va realiza pentru un consumator va avea
structura determinată de:
- tipul reţelei electrice de distribuţie, respectiv :TN; TT; IT;
- tipul de legături de echipotenţializare care se vor realiza : pentru protecţia la şoc electric;
pentru instalaţia interioară de protecţie la trăsnet sau pentru protecţia la efectele
trăsnetului.
- 88 -
Diversitatea acestor tipuri de legături impune precizarea secţiunilor pe care trebuie să le
aibă căile de curent cu care se vor executa. Deoarece, de regulă, consumatorii sunt alimentaţi de
la o reţea de distribuţie TN, se va prezenta structura sistemului de legare la pământ specifică
acestui tip de reţea, fig.7.3.
7.1.4.2.Conductoare de protecţie şi echipotenţializare componente ale reţelei-TN

Conductorul neutru de protecţie care se distribuie în reţea şi asigură măsura principală
de protecţie - legarea la punctul neutru a sursei a carcaselor/ maselor. Secţiunea acestuia este
impusă de I7-2011 astfel :
a) Pentru porţiunea din reţeaua furnizorului, unde este comun cu conductorul neutru:
- dacă reţeaua este o LES atunci toate conductoarele cablului sunt din acelaşi material, iar
secţiunea PEN este corelată de producător cu secţiunea conductoarelor de fază care
respectă cerinţa I7-2011, Tabelul 5.17;
- dacă reţeaua este LEA, cu conductoare torsadate, atunci conductorul PEN este din OL,
material diferit de cel al conductoarelor de fază şi, ca urmare, secţiunea acestuia se
stabileşte conform I7-2011, Tabel 5.17, corelat cu coeficienţii de corecţie din Tab.5.11-
5.15. Conform specificaţiei E.ON-ST 200/2010 “conductorul purtător cu rol de PEN va fi
din oţel-aluminiu 50/8mm2”.
b)În reţeaua consumatorului, unde conductorul neutru de protecţie PE este separat,
executat din materiale diferite de cel al conductoarelor de fază şi pozat pe trasee diferite de cele
ale coloanelor şi circuitelor de alimentare, (de ex. 1 pentru receptoarele la parter, fig.7.3,),
secţiunea se calculează ca la alineatul precedent. Dacă valoarea secţiunii rezultată din calcul este
mai mică decât cea minimă impusă de I7-2011, tab.5.17, atunci se va adopta valoarea minimă
impusă.
Deoarece secţiunea conductorului PE se calculează în funcţie de secţiunea conductoarelor
de fază, de pe coloană /circuit, rezultă că secţiunea PE are diferite valori, dintre care una are
valoarea cea mai mare (cu aceasta valoare se va corela secţiunea conductoarelor de
echipotenţializare).
Conform I7-2011, art. 5.5.3.7, alin. e: “dacă conductorul de protecţie face parte dintr-un
cablu sau se află într-un tub de protecţie împreună cu conductoarele de fază ale aceluiaşi circuit,
(fig.7.3. - receptoare de pe etaj), secţiunea minimă pentru aluminiu este de 4 mm2” .
Conductorul de protecţie pentru legarea suplimentară la pământ a conductorului neutru de
protecţie, în tablourile electrice, se consideră conductor de legare nemijlocită/directă, la pământ
şi are secţiunea minimă impusă de I7-2011( art. 5.5.3.7.- când nu este îngropat în pământ; tab.
5.18.când este îngropat în pământ).
Conductoare de echipotenţializare componente ale reţelei TN şi care fac parte din sistemul
de legare la pământ:
a) care sunt conectate la B (2), fig.7.3, trebuie să aibă secţiunea minimă de : 6 mm2 Cu sau,
16 mm2 Al sau, 50 mm2 OL;
b) conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează
două părţi conductoare accesibile (3-din fig.7.3), are secţiunea conform I7-2011, art.
4.1.5.3.6. şi art.5.5.5.2;
c) conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează
părţi conductoare accesibile la părţile conductoare străine, (5-din fig.7.3), trebuie să aibă
secţiunea conform I7-2011, art.5.5.5.3.
- 89 -
7.1.4.3.Conductoare de legare la pământ care fac parte dintr-un sistem de legare la

pământ
Conductoarele de legare la pământ fac legătura dintre:
- borna principală de legare la pământ aferentă reţelei TN, TT, IT;
- bara de egalizare a potenţialelor şi priza de pământ. Această bară este aferentă instalaţiei
interioare de protecţie la trăsnet sau a sistemului de protecţie împotriva efectelor
trăsnetului (abreviat LMPS din limba engleză, conform I7-2011).
Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când nu sunt îngropate în pământ,
se determina conform I7-2011, art. 5.5.3.7.
Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când sunt îngropate, au valorile
din I7-2011, tabelul 5.18.
7.1.4.4. Conductoare de echipotenţializare componente ale instalaţiei interioare de

protecţie la trăsnet
Acestea au secţiunile conform I7-2011, cap. 6. tab 6.22-6.23.
În fig. 7.3, elementul metalic (conductor) C7 s-a echipotenţializat pentru că nu se asigura
distanţa de protecţie faţă de conductorul de coborâre a IPTE, care se calculează conform pct. 6.3
din SR EN 62305-3:2011.
7.1.4.5. Conductoare de protecţie şi echipotenţializare componente ale sistemului de

protecţie la efectele trăsnetului - LMPS
1. Conductoarele de legătură la pământ a SPD au secţiunea minimă de 4 mm2 Cu şi nu se
recomandă utilizarea altor materiale, deşi este permis conform I7-2011. Se recomandă limitarea
la 1m. În cazul în care sunt utilizate SPD pentru protecţia la supratensiuni de trăsnet, conform
categoriei IV de încercare, conductoarele de legare la pământ trebuie să aibă o secţiune minimă
de 16 mm2 Cu sau o secţiune echivalentă la utilizarea unui alt material.
2. În I7-2011, art. 4.4.5.7 se prevede că “materialele şi dimensiunile barelor de
echipotenţializare şi ale conductoarelor de echipotenţializare trebuie să fie conforme cu datele din
subcap. 5.5 şi recomandările din SR EN 62305-3”, iar în SR EN 62305-4 se precizează: secţiunea
minimă pentru componentele de echipotenţializare trebuie să fie conform tab.1.
7.1.4.6. Concluzii
- un consumator poate avea fiecare din tipurile de conductoare de protecţie şi
echipotenţializare evidenţiate mai sus;
- pentru fiecare în parte, în I7-2011 se prevăd valori diferite ale secţiunilor minime.
Ca urmare, dacă structura consumatorului, alimentat de la o reţea TN, este prevăzută
cu sistem de protecţie la efectele trăsnetului - LMPS şi cu instalaţie interioară de protecţie la
trăsnet, în situaţia în care, pentru o carcasă (masă) sau un element metalic, ar trebui să
coexiste mai mult de o legătură de echipotenţializare, se va realiza o singură legătură, cu
secţiunea minimă cea mai mare, rezultând, conform I7-2011 şi SR HD 60364-5-54/2007,
sistemul de legare la pământ, specific reţelei TN, fig.7.3.
Pentru consumatorii alimentaţi de la o reţea TT sau IT, sistemul de legare la pământ va
avea configuraţia specifică, respectiv va conţine, pe lângă reţeaua conductoarelor de
echipotenţializare (menţionată la reţeaua TN) şi conductoare de protecţie PE, de regulă,
neizolate, pentru legarea la pământ a tuturor carcaselor metalice, care este măsura principală
de protecţie la şoc electric.
- 90 -
Sistemul de legare la pământ specific reţelei TN, conţine, de regulă, puţine conductoare
PE neizolate, deoarece măsura principală de protecţie la şoc electric-legarea la punctul neutru al
alimentării - se realizează, de regulă, prin conductoare izolate, care fac parte din cablul electric de
alimentare sau sunt pozate în acelaşi tub de protecţie.
Fig.7.3 Sistem de legare la pământ pentru reţea TN

M – masă; C – element metalic aflat în contact cu pământul; parte conductoare care nu face parte din instalaţia
electrică şi care poate introduce un potenţial electric, în general potenţialul electric al pământului local; C1 –
conductă metalică de apă, din exterior; C2 - conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 – conductă
metalică de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 – aer condiţionat; C5 – sistem de încălzire; C6 –
conductă metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 – părţi conductoare străine în zona de accesibilitate la
atingere a părţilor conductoare; B – bornă principală de legare la pământ; P– priză de pământ. BPE – bară
pentru conectarea conductoarelor de protecţie şi echipotenţializare; TE- carcasa metalică a unui tablou
electric; 1-conductor de protecţie; 2-conductor de echipotenţializare, pentru legare la B/BPE; 3-conductor de
echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară între două părţi conductoare accesibile; 4- conductor
- 91 -
de legare la pământ; 5- conductor pentru echipotenţializare suplimentară între o parte conductoare şi o
structură (conductă, cadru, etc);6- conductor de protecţie pentru legarea suplimentară la pământ a PE din TE.
Tabel 1 – Secţiuni minime ale componentelor de echipotenţializare
7.1.5. Tipuri de instalaţii de legare la pământ la consumator

Reglementarea: Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ -
indicativ 1 RE-Ip 30/2004, la pct. 1.1.4. defineşte Categoriile de instalaţii de legare la pământ:
a) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva şocului electric;
b) instalaţii de legare la pământ de exploatare, destinate legării la pământ a unor elemente
făcând parte din circuitele curenţilor normali de lucru (punctul neutru al sursei de
alimentare);
c) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva supratensiunilor (atmosferice
transmise prin reţea şi de comutaţie);
d) instalaţii de legare la pământ pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a protecţiilor
prin relee împotriva defectelor cu puneri la pământ, respectiv la masă;
e) instalaţii de legare la pământ folosite în comun, destinate atât pentru scopuri de protecţie,
cât şi pentru scopuri de exploatare a instalaţiilor electrice.
La acestea se adaugă şi :
f) instalaţia de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet,
Normativul I7-2011 impune, pentru rezistenţa prizei instalaţiei de legare la pământ de
protecţie împotriva şocului electric valoarea de 4 ohmi, iar pentru cea a instalaţiei de paratrăsnet
10 ohmi, iar dacă cele două prize sunt comune se impune max. 1 ohm.
Conform aceluiaşi normativ: “o priză de pământ (naturală şi/sau artificială) poate fi
folosită în comun pentru două sau mai multe instalaţii de legare la pământ, din categoriile
menţionate”.
Conductoarele de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet vor fi separate prin distanţa
de izolare (calculată conform pct. 6.3 din SR EN 62305-3:2011), până la priza de pământ, faţă de
celelalte categorii de instalaţii (ventilaţii, gaze naturale, încălzire etc.).
De la această prevedere fac excepţie clădirile (construcţiile) cu structură metalică sau de
beton armat, la care structura metalică poate fi utilizată drept conductor de legare la priza de
pământ comună pentru toate categoriile de instalaţii.
Ca urmare, dacă consumatorul are post de transformare propriu şi reţea TN, punctul
neutru al înfăşurărilor secundare ale transformatorului va fi legat la priza de pământ comună
(rezultată datorită imposibilităţii respectării distanţelor minime dintre prizele individuale).
- 92 -
7.1.6. Asigurarea protecţiei la şoc electric pentru echipamente informatice
Echipamentele informatice, conform I7-2011, se vor alimenta, de regulă, de la o reţea
TN-S pentru a micşora pericolul de avarie prin supracurenţi şi fenomene EMC (perturbaţii
electromagnetice), iar conductoarele de protecţie trebuie să fie din cupru.
Circuitele pentru alimentarea echipamentelor informatice se vor grupa pe un tablou
electric propriu, TEI, fig.7.4., alimentat direct din tabloul general, varianta II (recomandat), sau
din cel pentru iluminat şi prize, varianta I (nerecomandat).
Dacă curentul de fugă prezumat al echipamentelor informatice este mai mare de 10mA,
protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă se realizează, conform prevederilor
I7-2011, dacă se respectă şi una din următoarele condiţii, în funcţie de tipul reţelei electrice:
a) conductorul de protecţie PE (utilizat în fiecare tip de reţea TN, TT, IT) trebuie să aibă o
secţiune de cel puţin 10mm2 cupru.
b) există dispozitiv de control al continuităţii circuitului de legare la pământ, a carcasei
echipamentului (legare la pământ proprie reţelelor TT şi IT), care să-l deconecteze
automat de la sursă, în momentul întreruperii acestei continuităţi;
c) dacă echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator de separare, fig.7.5,
circuitul secundar al acestuia are reţea TN.
Aceste prevederi se aplică şi coloanelor care alimentează mai multe echipamente şi pe
care suma curenţilor de fugă depăşeşte 10 mA.
În cazul reţelei TT, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecţie la curent
diferenţial rezidual al cărui curent nominal de funcţionare se calculează conform I7-2011, subcap.
7.19.
Fig. 7.4
Fig. 7.5 Conectarea unui echipament informatic având curent de fugă mare
În cazul în care sursa de alimentare a consumatorului este reţea IT, se recomandă ca

echipamentul care are curent de fugă mare, să nu fie alimentat direct de la această sursă, datorită
- 93 -
dificultăţii semnalizării primului defect. În acest caz, echipamentul va fi alimentat prin
intermediul unui transformator de separare IT/TN, fig. 7.5.
7.1.7. Compatibilitatea între diverse reţele de distribuţie

Reguli de compatibilitate.
Conform Normei Franceze NF C15-100, armonizată cu reglementările europene
(CENELEC), este posibilă alimentarea prin acelaşi transformator, sau acelaşi post de
transformare, a receptoarelor/ echipamentelor/instalaţiilor unui consumator pentru care se aplică,
ca măsură tehnică principală, soluţii diferite, în următoarele condiţii:
a) reţelele sunt TT sau TN exclusiv, respectiv măsura principală de protecţie este legarea la
pământ, respectiv la punctul neutru al sursei, prin PEN/PE distribuit;
b) fiecare receptor/ echipament/instalaţie este corect protejată, conform regulilor aplicabile
reţelei de la care este alimentat;
c) fiecare reţea are propria reţea de echipotenţializare, iar acestea sunt interconectate la B,
legată la pământ;
d) conductorul PEN, aferent reţelei TN, este legat la punctul neutru al transformatorului şi la
bara principală de legare la pământ;
e) punctul neutru al transformatorului, masele postului de transformare şi conductoarele de
protecţie ale instalaţiilor situate în aceeaşi clădire, sunt legate la aceeaşi priză de pământ
sau la un ansamblu de prize de pământ interconectate;
f) fiecare receptor/ echipament/instalaţie are propriul conductor de protecţie.
Dacă în acelaşi spaţiu se află receptoare/ echipamente/ instalaţii alimentate de la reţele
diferite şi sunt accesibile simultan, se recomandă ca masele lor să se interconecteze printr-o
legătură echipotenţială suplimentară (L), fig. 7.6.
Fig. 7.6. Exemplu de compatibilitate între reţea TT şi reţea TN

B - borna principală de legare la pământ la care se leagă :
- Conductorul PEN componentă a reţelei TN;
- LEP - reţeaua de echipotenţializare aferentă reţelei TT;
- 94 -
- L - Legătură echipotenţială suplimentară recomandată dacă masele M1 şi M2 sunt
accesibile simultan;
- AP1 - întreruptor montat pe circuitul de alimentare a receptorului/echipamentului A;
- AP2 - Aparat de protecţie montat pe circuitul de alimentare a receptorului/ echipamentului B;
Cele două receptoare/echipamente A, B sunt amplasate în aceeaşi incintă şi ca urmare pot
fi atinse simultan.
AP - Aparat de protecţie al instalaţiilor alimentate prin reţea TN care poate fi tri sau tetra polar ;
DDR - Aparat de protecţie echipat cu protecţie la curent diferenţial.
7.2. SCHEME ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATOR

7.2.1. Tipuri de receptoare electrice ale unui consumator.
Soluţii de alimentare cu energie electrică
Datorită consecinţelor determinate de o eventuală întrerupere a alimentării cu energie
electrică, receptoarele electrice ale unui consumator se vor grupa pe tablouri electrice distincte în
funcţie de cerinţele privind continuitatea în alimentare.
Conform I7-2011 şi Ordin ANRE nr. 129/11.12/2008 receptoarele unui consumator se
pot grupa astfel:
1. Receptoare pentru care nu se impun cerinţe deosebite privind continuitatea în alimentare,
aceasta asigurându-se numai de la sursa de bază, prin soluţia oferită de operatorul de reţea.
Aceste receptoare se grupează astfel:
1.a)de iluminat şi prize, această grupare fiind determinată de faptul că sunt monofazate
şi sunt alimentate, din tablouri electrice, TE, prin circuite, cu PE şi DDR, fig.7.7.
Protecţia circuitelor şi a receptoarelor se asigură de aparatul de protecţie montat în tabloul
electric;
1.b) de putere, alimentate prin circuite individuale trifazate.
Dacă receptorul este trifazat simetric, atunci întreruptorul automat cu care se
protejează circuitul electric de alimentare se poate echipa cu DDR cu trei poli, deoarece
conductorul neutru de lucru nu este necesar, fig.7.8.
În cazul în care receptorul trifazat este un echipament complex căruia, de ex. îi
este necesară tensiunea de fază, atunci circuitul său de alimentare va avea şi conductor
neutru de lucru, iar DDR-ul cu care se echipează, întreruptorul automat va fi cu patru poli,
fig.7.9.
Pe circuitul de alimentare se poate monta aparatul de conectare pentru limitarea
curentului de pornire a eventualului motor electric pe care îl conţine echipamentul
complex.
Aceste două categorii de receptoare se recomandă să fie alimentate prin scheme
electrice proprii, cu tablou electric general propriu, fig.7.10. Cele două tablouri electrice
se vor amplasa alăturat dar separate .
Fig. 7.7
- 95 -
PD
TGF TGIP
Schema Schema
pentru pentru
receptoare receptoare
de putere de iluminat
si prize
TE
circuite circuite de
de prize iluminat
Fig. 7.10
2. Receptoare critice. Acestea sunt receptoare tehnologice cu cerinţe deosebite privind

continuitatea în alimentare. Pentru asigurarea cerinţelor de continuitate în alimentare,
consumatorul poate obţine, de la operatorul de reţea, pe lângă alimentarea de bază şi
alimentări de rezervă. Dacă consumatorul apreciază că numai cu alimentarea de la
furnizorul extern, sursa de bază, nu asigură cerinţele receptoarelor critice, atunci îşi va
instala centrală electrică proprie, sursă de rezervă, SR, fig.7.11. Dacă în regim permanent
această centrală este în paralel cu sursa de bază, nu poate fi folosită şi ca sursa de
intervenţie, conform Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a
utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, Ordin ANRE, nr. 129/11.12/2008,
art.22, lit. c.
3. Servicii de securitate care, conform I7-2011, subcap. 5.6, sunt: iluminatul de

siguranţă/securitate; pompe electrice de incendiu; lifturi pentru intervenţie; sisteme de
alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, pentru efracţie; sisteme de
evacuare (lifturi); sisteme de extragere a fumului (desfumare); echipament medical de
primă necesitate, iar alimentarea lor se asigură cu „Sistem de alimentare cu energie
electrică pentru servicii de securitate”.
- 96 -
Sursa electrică de securitate poate fi utilizată şi pentru alte scopuri (de ex. alimentarea
receptoarelor critice) decât serviciile de securitate, numai dacă alimentarea serviciilor de
securitate nu este, prin aceasta, perturbată.
Un defect produs pe o cale de curent (circuit/coloană) utilizată pentru alte scopuri decât
serviciile de securitate, nu trebuie să determine pierderea alimentării de la sursa de securitate.
Punctul neutru al sursei de securitate trebuie să aibă acelaşi regim cu pământul ca şi sursa
de bază. Dacă există conductor de protecţie, PE, acesta trebuie racordat la conductoarele de
protecţie ale ambelor surse.
În fig.7.11. se prezintă un exemplu de schemă electrică pentru un consumator care are
centrală electrică proprie, de rezervă, dar care nu este prevăzută cu posibilitatea funcţionării în
paralel cu sursa de bază. Ca urmare, aceasta poate fi folosită şi pentru alimentarea serviciilor de
securitate.
Dacă consumatorul nu are centrală electrică proprie, pentru alimentarea serviciilor de
securitate va trebui să-şi prevadă sursă de securitate/intervenţie, fig.7.12.
Fig. 7.11
Fig. 7.12
- 97 -
7.2.2. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la reţea TN
Conform I7-2011, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ (simbol
T), se poate aplica, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la punctul
neutru al sursei (simbol N) a maselor (carcaselor), rezultând o reţea TN.
Ca urmare, punctul neutru al sursei se distribuie în reţea prin conductorul neutru PEN.
În fig.7.13 se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea TN.
În punctul de delimitare cu furnizorul, conductorul neutru PEN se separă în conductorul
neutru de lucru N şi conductorul neutru de protecţie PE. În acest punct se realizează legarea
suplimentară la pământ a PE. Această legătură se execută, lângă firida de branşament, a
furnizorului, de către acesta, la priză de pământ proprie, fiind separată, legătura (a), fig.7.13., de
cea a consumatorului.
Dacă firida de branşament este în apropierea tabloului electric general TEG, această
legătură se execută în incinta consumatorului, priza de pământ va fi comună, legătura (b), fig.
7.13.
În tabloul electric general, TEG, al consumatorului se vor realiza, pe lângă bareta/baretele
pentru fază/faze, încă două barete, câte una pentru fiecare din cele două conductoare neutre
N+PE.
Întreruptorul general de pe coloana de alimentare a TG va fi cu patru poli, deoarece N se
va trece prin acesta.
Lângă TEG se realizează borna/bara principală de legare la pământ - B, componentă a
sistemului de legare la pământ, sistem care grupează eventualele legături de echipotenţializare şi
conductoare de protecţie PE neizolate (fig.7.3 - receptoare de la parter). Borna/bara principală de
legare la pământ-B - se va lega la pământ şi la conductorul PEN al alimentării (această legătură se
va executa în tabloul electric general - TEG).
În fig.7.14. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a :
- baretelor pentru conductoarele din TEG;
- conectării SPD - montat în TEG, legarea la pământ se executa direct la PE din TEG, fig.
7.14a. Dacă SPD-ul se amplasează în exteriorul TEG legarea la pământ se va executa
direct la B, fig.7.14b;
- B - componenta a sistemului de legare la pământ.
Aparatul de protecţie, F1, al SPD, este inclus în acesta, livrat, ca urmare, de producător,
dar trebuie să aibă, conform I7-2011, subcap 4.4, caracteristici similare cu aparatul de protecţie,
PACD, din reţea, aflat imediat în amonte în raport cu sursa, dar acţionarea lor trebuie să fie
selectivă.
În schema din fig.7.13 nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru care
soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus.
- 98 -
Fig. 7.13 Schema electrică pentru un consumator alimentat de la reţea TN

- 99 -
a) b)
Fig. 7.14 Modul de realizare a conexiunilor într-un tablou general în schemă TN
7.2.3. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la reţea TT

Conform I7-2011, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la priza de pământ
de exploatare (simbol T), se poate aplica, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc
electric, legarea la priza de pământ de protecţie (simbol T) a maselor (carcaselor). Cele două
prize de pământ se impune să fie independente.
Carcasele se vor lega, prin conductoare de protecţie PE, fig.7.15. la B, componentă a
sistemului de legare la pământ, iar aceasta, se va lega la priza de pământ de protecţie.
Măsura de protecţie, la defect, este întreruperea automată a alimentării, prin acţiunea
dispozitivelor de protecţie la supracurent PACD. Acţionarea acestora trebuie să se producă în
timpii impuşi de I7-2011.
În reţelele TT, echipamentele DDR pot fi utilizate pentru protecţia la defect (protecţia
împotriva atingerii indirecte).
Dacă conductorul neutru se distribuţie în reţea trebuie considerat conductor activ,
respectiv trebuie să aibă nivel de izolaţie similar cu conductoarele de fază.
În fig.7.15. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea TT
cu punctul neutru distribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuitele trifazate vor fi cu patru
poli.
Carcasele receptoarelor alimentate de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de
alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pământ,
fig.7.16.
În fig.7.17. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a :
- baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG - pentru varianta distribuirii în reţea
până la carcase (mase) ;
direct la B, fig.7.17b;
- 100 -
SPD2
SPD1
Fig. 7.15 Schema electrică pentru un consumator alimentat de la reţea TT, fără PE în TE
- 101 -
Fig. 7.16 Schema electrică pentru un consumator alimentat de la reţea TT cu PE în TE

- 102 -
dar trebuie să aibă, conform I7-2011, subcap.4.4, caracteristici similare cu aparatul de protecţie,
selectivă.
În punctul de delimitare cu furnizorul, SPD 1 se poate lega la pământ lângă firida de
branşament, la priză de pământ a furnizorului. Acesta este cazul prizei de pământ separate de cea
a consumatorului (legătura a din fig.7.15 şi fig.7.16).
Dacă firida de branşament este în apropierea tabloului electric general TEG, această
legătură se execută în incinta consumatorului, priza de pământ fiind comună (legătura b din
fig.7.15 şi fig.7.16).
În schema din fig.7.15 şi fig.7.16. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate,
pentru care soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus.
7.2.4. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la reţea IT

Conform I7-2011, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru izolat, (simbol I), se
aplică, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ (simbol T) a
maselor (carcaselor), rezultând reţea IT, fig.7.18.
Se recomandă ca în această reţea conductorul neutru să nu fie distribuit.
Părţile conductoare accesibile se leagă la pământ individual, în grup sau colectiv.
Pentru controlul producerii primului defect se pot utiliza dispozitive de monitorizare a
izolaţiei, curentului diferenţial rezidual şi de localizare a defectului de izolaţie.
După apariţia primului defect, I7-2011 prevede condiţiile pentru întreruperea automată a
alimentării în cazul unui al doilea defect.
În fig.7.18. se prezintă schema electrică pentru un consumator, alimentat de la o reţea IT
cu punctul neutru nedistribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuite trifazate vor fi cu trei
poli.
Nu s-au reprezentat dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei.
Carcasele receptoarelor alimentate de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de
alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pământ,
aşa cum s-a prezentat pentru reţea TT, în fig.7.16.
Fig. 7.17. Modalităţi de legare a SPD în schemă TT
PACD – aparat de protecţie la curent de defect – la originea instalaţiei consumatorului;

F1 – aparat de protecţie a SPD – prevăzut de producător şi inclus în acesta;
PE – baretă, din TEG, pentru conductorul de protecţie distribuit prin schema electrică, până la
mase M.
- 103 -
Fig. 7.18 Schema electrică pentru un consumator alimentat de la reţea IT
Dacă punctul neutru este distribuit, schema electrică vor fi similară cu cea de la reţea TT,
fig.7.16, la care se adaugă dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei.
- 104 -
În fig.7.19. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a:

- baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG- pentru varianta distribuirii în reţea
până la carcase (mase) ;
direct la B, fig.7.19b.;
- B - componenta a sistemului de legare la pământ.
dar trebuie să aibă, conform I7-2011 subcap 4.4, caracteristici similare cu aparatul de protecţie,
selectivă.
În schema din fig.7.18 nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru care
alimentarea se asigură conform I7-2011, deoarece aceasta s-au prezentat în unul din paragrafele
anterioare, iar legăturile a şi b au aceeaşi explicaţie ca la figurile similare anterioare.
Fig. 7.19. Modalităţi de legare a SPD în schemă IT

- 105 -
7.2.5. Structura sistemului de alimentare cu energie electrică a amplasamentelor

pentru utilizări medicale
7.2.5.1.Tipuri de receptoare
1. În I7-2011, subcap.7.9, Tabel 7.9.1. se prezintă Exemple de clasificare a grupelor şi a
claselor de comutare, iar în SR CEI 60364-7-710-2005, Anexa B, se prezintă o lista similară cu
„Exemple de atribuire a numerelor şi clasificărilor grupelor pentru securitatea
amplasamentelor cu utilizări medicale”, dar cu precizarea:
”O listă definitivă a amplasamentelor pentru utilizări medicale care indică grupele care le
sunt atribuite este aproape imposibil de stabilit dat fiind clasificarea diferită a utilizării
amplasamentelor funcţie de ţară şi chiar în interiorul unei ţări“
2. În SR CEI 60364-7-710-2005 se definesc „Amplasamente speciale pentru utilizare
medicală” iar echipamentele aferente acestora includ toate serviciile de securitate definite în I7-
2011, art.5.6.1.2.
Ca urmare, receptoarele electrice aferente amplasamentelor pentru utilizări medicale se
pot grupa în categoriile evidenţiate anterior, cu anumite particularităţi determinate de faptul că
receptoarele critice din amplasamentele medicale sunt considerate echipamente medicale de
primă necesitate :
a) receptoarele de iluminat normal şi prize. Acestea se prevăd în toate spaţiile
amplasamentului medical ;
b) Receptoare de putere, care nu sunt considerate „servicii de securitate”
c) Servicii de securitate definite în I7-2011 în subcap.7.9, (alimentare de rezervă), care
sunt clasificate pe clase de comutare pe sursa de securitate:
c1) cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5s, pentru care, în eventualitatea
lipsei tensiunii, cel puţin pe una din faze, în tabloului principal de distribuţie, sursa de securitate
trebuie comutată automat în max 0,5 sec. şi aceasta trebuie să asigure alimentarea lămpilor
scialitice şi altor lămpi esenţiale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore.
Aceste echipamente au o putere nominală relativ mică, iar timpul de comutare se poate
asigura numai dacă se utilizează, ca sursă de securitate, surse de alimentare neîntreruptibile
(UPS).
Echipamentul care asigură comutarea automată, tip AAR, trebuie să aibă elemente care să
sesizeze condiţiile menţionate mai sus.
c2) cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15s. Aceste echipamentele trebuie
conectate în max 15 s, la sursa de securitate dacă tensiunea, pe cel puţin una din faze în tabloul
principal de distribuţie, a scăzut cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de
alimentare, pentru o durată mai mare de 3s. Echipamentele care necesită o astfel de alimentare
sunt enumerate în I7-2011, art. 7.9.31.
Aceste echipamente pot fi:
- receptoare de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grup/grupuri
generatoare de joasă tensiune,
- echipamente cu o putere nominală relativ mică, pentru care sursa de securitate poate fi şi
sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS).
O parte însemnată dintre aceste receptoare sunt servicii de securitate, definite în I7-2011,
subcap.5.6, cu care se echipează, de regulă, o gamă extinsă de consumatori, alţii decât
amplasamentele pentru utilizări medicale.
c3) cu un timp de comutare mai mare de 15s, necesare pentru menţinerea serviciilor de
amplasament medical (spital) şi pentru care se impune conectarea manuală sau automată pe
sursa de securitate, cu autonomie de minim 24 ore. Echipamentele care necesită o astfel de
alimentare sunt enumerate în I7-2011, art.7.9.32.
Acestea sunt receptoare de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grup
generator de joasă tensiune.
- 106 -
7.2.5.2.Schemă electrică de distribuţie

Ca urmare a cerinţelor diferenţiate de asigurare a alimentării, receptoarele serviciilor de
securitate, se vor grupa pe surse şi tablouri electrice, corespunzător clasei de comutare.
A) La nivelul amplasamentului pentru utilizări medicale se prevede un tablou electric
TE≤0,5, alimentat, prin AAR, de la sursa de bază şi de la grupul generator de joasă tensiune,
fig.7.20.
Din acest tablou vor fi alimentate echipamente medicale din clasele de comutare 0; 0,15
şi 0,5 (tabel 7.9.1, subcap 7.9).
Conform Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care
trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, unul
din componentele medicale “de primă necesitate” ale amplasamentelor pentru utilizări medicale
este blocul operator. Acesta poate să conţină maxim 10 săli de operaţii şi ca urmare, se impune
să se prevadă un tablou electric pentru fiecare bloc operator, iar din acesta să fie alimentate
tablouri electrice pentru 1-10 săli de operaţii, fig.7.21.
Dacă spitalul va avea două blocuri operatoare, amplasate la distanţă mică, atunci TE≤0,5
se va amplasa lângă blocul operator 1, iar tablourile electrice ale sălilor de operaţie se vor
alimenta direct din TE≤0,5, iar pentru blocul operator 2 se va prevedea un TE bloc operator 2,
amplasat lângă acesta şi alimentat din TE≤0,5, printr-o coloană electrică cât mai scurtă şi traseu
protejat .
Dacă cele două blocuri operatoare vor fi amplasate la distanţă mare (de ex. corpuri de
clădire diferite) atunci se va prevedea câte un TE≤0,5 pentru fiecare .
În spaţiul tehnic al staţiei de acumulatori şi cameră tablou electric prevăzută în ORDIN
nr. 914 din 26 iulie 2006, amenajat în imediata vecinătate a sălii / sălilor de operaţii se vor
instala:
- sursa de securitate asigurată cu surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), de la care,
aceste tablouri, vor fi alimentate prin AAR, adecvat cerinţelor clasei de comutare,
fig.7.22.
În această variantă, UPS va fi cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire trifazată.

Deoarece, la ieşirea din UPC trebuie să se asigure reţea TN-S, UPC se impune să fie
prevăzut cu bornă de acces la punctul neutru al sistemului electric trifazat generat în UPC.
Această bornă va fi legată la pământ, fig.7.22.
- 107 -
Dacă se utilizează UPS cu alimentare monofazată, există riscul ca, la indisponibilitatea

sursei de bază, pornirea grupului generator să nu se poată realiza deoarece automatica sa nu
acceptă conectarea pe o sarcină dezechilibrată.
În cazul în care blocul operator are mai multe săli de operaţie, se poate adopta şi varianta
realizării câte unui tablou electric pentru fiecare sală de operaţie. În această variantă, este
recomandată utilizarea UPS cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire monofazată.
- transformatorul electric pentru alimentarea receptoarelor electromedicale ce impun

schema IT medical:
- transformatorul pentru TFJS/ TFJP, dacă prin tema de proiectare se solicită şi
alimentarea la tensiune redusă.
-
În funcţie de cerinţele privind clasa de comutare, se poate funcţiona, în regim normal (bloc
operator activ), pe alimentarea de bază din TE≤0,5, iar la indisponibilitatea acesteia se trece,
automat, în Δtcon, pe UPS. Dacă clasa de comutare este 0, atunci, în regim normal, alimentarea se
asigură prin UPS (în această variantă, pe UPS, se produce permanent dublă conversie, respectiv o
pierdere suplimentară de energie).
- 108 -
B) Echipamentele cu timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s, care se împart în doua
categorii:
a) cele care au surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), incluse în respectivul
echipament ( detectare incendiu) şi care se vor alimenta, prin coloană electrică
proprie, de la sursa de bază, fig.7.20.
b) servicii de securitate, alimentate de la TE≤15, alimentat, prin AAR adecvat
cerinţelor clasei de comutare de la sursa de bază şi de la grupul generator de joasă
tensiune care, din punct de vedere funcţional, pot fi:
b1) servicii de securitate impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu, cu
receptoare de putere (ex.: ascensoare de intervenţie, sistemele de desfumare şi de
stingere a incendiului), care sunt prevăzute cu tablouri electrice proprii.
b2) servicii de securitate medicale (ex.: sisteme de sonorizare pentru situaţii de
urgenţă; echipamente electrice medicale în amplasamente din grupa 2 utilizate la
chirurgie sau alte echipamente definite de personalul responsabil; echipamentul
electric pentru furnizarea gazului medical incluzând aerul comprimat, instalaţii de
aspirare şi de eliminare a anestezicelor şi dispozitivelor lor de supraveghere),
pentru care se prevede tablou/tablouri electrice proprii.
Gruparea pe tablouri electrice proprii este impusă de I7-2011, art.5.6.4.
C) Echipamentele cu timp de comutare mai mare de 15 s, sunt echipamente de putere, cu

tablouri electrice proprii, se vor grupa pe TE≥15, alimentat, prin AAR cu caracteristici adecvate
clasei de comutare, de la sursa de bază şi de la grupul generator de joasă tensiune. Fiecare tablou
electric descendent se va alimenta prin coloană electrică proprie, fig.20.
D) O categorie specială de receptoare, nedefinită explicit în I7-2011, subcap.7.9 şi SR CEI

60364-7-710-2005, dar menţionată în NP-15/97, o reprezintă receptoarele cu şocuri (radiologie,
radioscopie, computer tomograf, etc.). Caracterul perturbator al acestora impune gruparea pe un
tablou separat şi îndepărtarea electrică a acestora. Această cerinţă poate impune alimentarea pe o
cale directă din tabloul electric general, calea (a), sau de la un transformator separat, calea (b)
fig.7.20.
7.2.5.3. Secvenţe de comutare - scenariu

În regim normal toate receptoarele sunt alimentate de la sursa de bază, inclusiv
receptoarele din clasa TE≤0,5, dintre care o parte (clasa de comutare 0) în regim permanent sunt
conectaţi pe UPS. Bateria acestuia este însă în regim de încărcare permanentă.
La indisponibilitatea alimentării de bază a sursei de bază, prin acţiunea AAR-1, fig.7.20,
toate receptoarele continuă să fie alimentate, corespunzător regimului normal definit la aliniatul
precedent, de la alimentarea de rezervă a sursei de bază, deoarece timpul de comutare al AAR-1
este ≤0,5.
La indisponibilitatea totală a sursei de bază, după timpul de comutare al AAR-1- ≤0,5, se
activează schema de pornire automată a grupului generator de joasă tensiune, fig. 7.20, iar după
stabilizarea regimului normal al acestuia ≤ 8 sec, prin AAR - uri dedicate sunt realimentate
receptoarele alimentate de la TE ≤15 şi TE≥15sec.
Receptoarele alimentate în regim normal de la sursa de bază prin TE≤0,5, vor fi
realimentate de la UPS, prin acţiunea AAR - lui aferent, fig. 7.22, după Δtcon.
- 109 -
II.8. DIMENSIONAREA COMPONENTELOR INSTALAŢIEI DE UTILIZARE
II.8.1. CALCULUL PUTERII CERUTE

8.1.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
8.1.1.1. Pentru consumatorii casnici
a. tipurile de apartamente
b. numărul apartamentelor pe tipuri
c. utilizări specifice ale energiei electrice (producere apă caldă menajeră, gătit, etc.)
8.1.1.2. Pentru clădirile comerciale, social-culturale şi administrative

a. Pi – puterea instalată specifică [W/m2];
b. aria desfăşurată
c. ku – coeficientul de utilizare - valoarea raportului dintre puterea absorbită (reală) şi
puterea instalată a unui consumator.
În tabelele 3.3, 3.4 şi 3.5 din I7 – 2011 sunt indicate valori orientative pentru puterile
instalate specifice (W/m2). Se recomandă utilizarea acestora numai pentru estimări preliminare
ale puterii absorbite (ceruta). Pentru cererea de aviz de racordare se recomandă calculul puterii
cerute numai după ce au fost realizate calculele (proiectele) pentru sistemele de iluminat,
instalaţii de încălzire – ventilare – condiţionare, instalaţii sanitare (hidrofor, pompe de incendiu),
dotări diverse (ascensoare). Sunt necesare informaţii suplimentare care trebuie solicitate
tehnologului sau administratorului clădirii, referitoare la tipul activităţilor şi regimurilor de lucru
posibile (sistemele de încălzire pot funcţiona sau nu simultan cu sistemele de răcire, de ex).
Supraevaluările implică importante majorări ale investiţiei. O rezervă pentru dezvoltarea
ulterioară poate fi acceptabilă, cu acordul investitorului.
8.1.2. Breviar de calcul

8.1.2.1. Pentru consumatorii casnici, puterea absorbită se calculează conform cap. 3.2 din
I7-2011. Puterile instalate, coeficienţii de simultaneitate ks şi utilizare ku sunt indicate în tabelele
3.3.şi 3.4 (I7-2011).
Puterea absorbită pentru un grup de apartamente:

Pa  Pi  ku  k s [kW ] (8.1-1)
8.1.2.2. Pentru clădirile comerciale, social-culturale şi administrative
Pa  Pi  ku [kW ] (8.1-2)
8.1.3. Exemple de calcul

Se consideră o clădire social administrativă cu P+4 nivele de birouri şi un număr de 24 de
apartamente, cu gaze naturale la bucătării şi producere centralizată a apei calde menajere. Se pot
urmări valorile specifice completate pentru puterile instalate pe apartament, în funcţie de numărul
de camere, coeficienţii de utilizare, coeficienţii de simultaneitate. În tabelul 3.4 –I7 / 2011 sunt
indicaţi coeficienţii de simultaneitate pentru maxim 20 de apartamente. Pentru un număr mai
mare de apartamente (de ex. 24) se poate extrapola valoarea coeficientului de simultaneitate,
observând că valoarea acestuia tinde asimptotic către 0,48. Puterea absorbită pentru utilităţile
comune (iluminat, ascensoare, etc.) trebuie de asemenea luată în calcul.
- 110 -
Figura 8.1.1 – Exemplul 1 - Note de calcul pentru calculul puterii cerute
Pentru spaţiile de birouri se consideră o valoare care exprimă o bună dotare tehnică, dar
puterea absorbită (cerută) va avea un nivelul de precizie al calculului redus. Se observă că s-a
lăsat consumul separat pentru cele două categorii de consumatori, deoarece o astfel de clădire va
avea două racorduri (branşamente) distincte.
Un exemplu mai detaliat se prezintă în figura 8.1.2, pentru o clădire de birouri P+2, în
care se regăsesc elemente ale proiectului de iluminat, instalaţii de încălzire-ventilare, instalaţii
sanitare, dotările tehnice obligatorii.
O observaţie punctuală este considerarea coeficientului de simultaneitate pentru

circuite. El este păstrat pentru omogenitatea calcului, dar pentru anumite situaţii poate fi
luat în considerare, dacă din condiţii tehnologice se poate estima că un număr de corpuri de
iluminat nu pot funcţiona toate simultan.
- 111 -
Figura 8.1.2 – Exemplul 2 - Note de calcul pentru calculul puterii cerute
Se observă că receptoarele sunt identificate în mod concret pe fiecare circuit, inclusiv cu

parametrii lor specifici (coeficienţi de încărcare, randamente, factor de putere). Circuitele sunt
grupate pe tablouri, aspect necesar pentru dimensionarea coloanelor respective. O serie de
observaţii pot fi reţinute:
a) aparatele de iluminat au un consum de putere în funcţie de lămpile instalate dar şi de
balastul utilizat (balastul electronic are un consum mai mic);
- 112 -
b) circuitele de priză au un consum absorbit de 800W (putere instalată de 2000W, coeficient
încărcare 0,4), dar valoarea poate fi diferită (circuit P7) dacă se cunosc date suplimentare
(un receptor de 2500W, care va fi alimentat prin circuit propriu).
c) electromotoarele au indicată o putere nominală care este puterea mecanică la arbore. De
aceea, puterea absorbită se calculează cu relaţia:
P
Pa  N (8.1-3)

unde: PN - este puterea nominală a electromotorului
 - este randamentul electromotorului.
d) Coeficientul de încărcare al electromotoarelor este deosebit de important, mai ales că în
funcţie de acesta variază chiar factorul de putere şi randamentul electromotorului.
Figura 8.1.3 – Centralizarea calculului puterii cerute
e) Atunci când există receptoare în rezervă (pompe de circulaţie, CT5 … CT7), modul de
funcţionare se reflectă prin coeficientul de simultaneitate corespunzător (0,5 în celula K16
sau pentru electromotoare 2+1 se consideră coeficient de simultaneitate 0,67 în celula K31)
f) Pentru tablourile CT, T1 şi T2 puterile absorbite nu se însumează algebric, deoarece
intervine încă un coeficient de simultaneitate (conform SR EN 61439-2:2010), respectiv
celula J64. Valoarea este diferită de cea indicată de standardul menţionat (respectiv 0,90),
deoarece dacă există informaţii suplimentare cu privire la regimul de funcţionare efectiv,
proiectantul poate impune valorile considerate de el.
g) Tabelul permite evaluarea puterii absorbite active, dar şi reactive, şi implicit factorul de
putere natural.
După evaluarea puterilor absorbite pe tablouri (pe nivele), se poate centraliza consumul pe
întreaga clădire (Figura 8.1.3), unde liniile 55, 56, 57 preiau valorile din figura 12.1.2, liniile 20,
33, 47 (puterile active şi reactive pe tablourile CT, T1, T2).
8.1.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Puterea absorbită activă şi reactivă serveşte pentru completarea Cererii de racordare
(adresată furnizorului de energie electrică din zonă), pentru dimensionarea bateriei de
condensatoare pentru compensarea factorului de putere.
Puterea absorbită pe tablouri serveşte pentru dimensionarea coloanelor electrice.
- 113 -
8.1.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie
8.1.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali
Conform II.9
8.1.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
Dacă există receptoare care admit durate limitate de întrerupere a alimentării, aceasta se
va comunica furnizorului. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii
(racord dublu sau grup electrogen propriu).
8.1.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
Conform II.9
8.1.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie
Conform II.9
8.1.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic
Conform II.9
8.2. DIMENSIONAREA CIRCUITELOR ŞI CABLURILOR ELECTRICE
8.2.1. ALEGEREA SECŢIUNII CIRCUITELOR ŞI COLOANELOR ELECTRICE

DE JOASĂ TENSIUNE
8.2.1.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
8.2.1.1.1. Circuite monofazate de iluminat şi prize
a. Pi – puterea instalată a circuitelor de iluminat şi prize.
b. Uf – 230V, tensiunea de fază.
c. cos φ – factorul de putere al circuitului.
d. Temperatura mediului ambiant şi modul de pozare.
8.2.1.1.2. Circuite trifazate de iluminat şi prize

a. Pi – puterea instalată a circuitelor de iluminat şi prize.
b. Ul – 400V, tensiunea de linie.
c. cos φ – factorul de putere circuitului.
d. Temperatura mediului ambiant şi modul de pozare.
8.2.1.1.3. Circuite trifazate de forţă

a. Pi – puterea instalată a circuitelor de forţă (puterea mecanică).
b. Ul – 400V, tensiunea de linie.
c. cos φ – factorul de putere circuitului.
d. η – randamentul receptorului în regim normal de funcţionare.
e. Temperatura mediului ambiant şi modul de pozare.
8.2.1.2. Breviar de calcul

În I7-2011 , anexele 5.31 şi 5.32 sunt exemplificate probleme apropiate, şi anume
„determinarea curentului admisibil pentru o secţiune anumită” în funcţie de modul de pozare şi de
temperatura ambiantă. Nu există detalii privitoare la alegerea secţiunii conductoarelor, această
alegere părând că se realizează anterior.
Alegerea propriu-zisă se bazează pe calculul curentului absorbit (de calcul), impunând
condiţia ca acesta să fie mai mic decât curentul admisibil corectat. Algoritmul alegerii secţiunii
conductoarelor este următorul:
- se optează într-o primă opţiune pentru un material conductor (Cu sau Al)
şi un tip de izolaţie (PVC sau XLPE), precum şi temperatura maximă
admisă pe suprafaţa izolaţiei (numai pentru XLPE, 70 ºC sau 90ºC);
- 114 -
- se identifică soluţia de pozare (suporţi, număr de cabluri etc) conform
Anexelor 5.5 şi 5.6 (de la 1 la 8) din I7-2011 unde se identifică „modul
de pozare” notat cu A1, A2, …. până la G;
- se stabileşte temperatura ambiantă la care se va funcţiona (putem avea
condiţii normale dar şi condiţii extreme – camere frigorifice, ateliere de
tratamente termice! )
- se citeşte din Anexa 5.18 factorul de corecţie în funcţie de temperatură
k1;
- se citeşte din Anexa 5.19 factorul de corecţie k2 în funcţie de numărul de
circuite pe un flux (traseu) şi de modul de pozare;
- se consultă Anexa 5.10 până la 5.17, aleasă în funcţie de materialul
conductor şi de modul de pozare de referinţă, din care se citeşte curentul
admisibil, se calculează corecţia corespunzătoare coeficienţilor k1 şi k2;
- se citeşte secţiunea corespunzătoare, care îndeplineşte condiţia de alegere
a secţiunii, respectiv curentul de calcul I c să fie mai mic decât curentul
admisibil corectat I z' :
I c  I z' (8.2.1-1)
Acesta din urmă se stabileşte cu relaţia:
I z'  I z  k1  k2 [ A] (8.2.1-2)
unde:
I z este curentul admisibil pentru un mod de pozare de referinţă (Anexele 5.10 – 5.17, I7-
2011)
k1 - factor de corecţie pentru temperatura ambiantă (se alege din anexa 5.18., I7-2011)
k2 - factor de corecţie pentru pozarea în grup a mai multor circuite (se alege din anexa
5.19., I7-2011).
Pentru a impune condiţia 8.2.1-1, trebuie să se rezolve la fiecare pas corecţia 8.2.1-2.
O operaţie echivalentă este afectarea curentului de calcul cu coeficienţii de corecţie,

obţinând un curent de calcul „corectat” I c' şi cu această valoare să se verifice condiţia 8.2.1-3,
aplicabilă acum în mod direct pentru tabelele cu curenţi admisibili pentru pozarea de referinţă:
Ic
I c'   Iz (8.2.1-3)
k1  k 2
Indiferent de principiul folosit (relaţia 8.2.1-1 sau echivalenta ei 8.2.1-3), alegerea

secţiunilor conductoarelor se bazează pe calculul curenţilor absorbiţi (curenţi de calcul), în
funcţie de puterile absorbite (de calcul). În continuare, Ghidul pune la îndemână aceste relaţii, ele
fiind generale pentru diverse tipuri de circuite/coloane.
8.2.1.2.1. Circuite / coloane monofazate
Puterea absorbită (cerută) de un circuit / coloană monofazată se calculează conform 3.2 din I7-
2011 :
Curentul de calcul pe circuit se stabileşte cu relaţia:
Pa
Ic  [A] (8.2.1-4)
U f cos 
8.2.1.2.2. Circuite trifazate pentru de iluminat şi prize

a. Curentul de calcul pe circuit se stabileşte cunoscând că Pa  Pi ,cu relaţia:
- 115 -
Pi
Ic  [A] (8.2.1-5)
3U l cos 
b. Curentul de calcul pe coloana tabloului de iluminat şi prize se stabileşte cu relaţia:

Pa
Ic  [A] (8.2.1-6)
3U l cos 
Situaţia cea mai generală presupune că nu putem echilibra perfect sistemul trifazat. Se identifică
faza cea mai încărcată şi se calculează curentul de calcul (suma este afectată de un coeficient de
simultaneitate care se analizează în mod specific, fiind unitar pentru coloane de iluminat de
siguranţă, de ex.). Pentru tablouri generale ks va fi considerat subunitar (dacă este cazul), iar
pentru tablouri secundare poate fi considerat unitar.
I c  ks  I ca2  I cr2 [A] (8.2.1-7)

unde
2
I ca , I cr2 sunt componentele activă şi reactivă ale curentului de calcul.
Acestea se calculează presupunând că se cunoaşte puterea activă a aparatelor de iluminat sau
a aparatelor alimentate de la prize, precum şi factorul de putere mediu pentru cele două categorii.
Pentru receptoarele alimentate la prize se mai poate considera un randament (corespunzător
electromotoarelor). Uzual, acest randament poate fi considerat 0,8.
Se poate calcula:
P PiP P PiP
I ca  iL  ; I cr  iL  tg L   tg P (8.2.1-8)
U f  P U f Uf  P U f
8.2.1.2.3. Circuite trifazate de forţă
a. Curentul de calcul pe circuit se stabileşte cu relaţia generală:

PN
Ic  [A] (8.2.1-9)
3U cos 
Este cazul unui singur electromotor, pentru care se cunoaşte puterea nominală (putere
mecanică furnizată la arbore).
Pentru situaţia în care electromotorul nu funcţionează la încărcare maximă (100%) se consideră

coeficientul de încărcare respectiv şi influenţa sa asupra randamentului (care scade foarte puţin)
şi a factorului de putere (care scade semnificativ, a se consulta fişele tehnice ale electromotorului)
Curentul de calcul se calculează cu:
ki  PN
Ic  [ A] (8.2.1-10)
3Uef cos ef
în care mai apar notaţiile:

k i este coeficientul de încărcare proiectat;
 i este randamentul efectiv de funcţionare;
cos  ef este factorul de putere efectiv.
b. Curentul de calcul pe coloana tabloului se stabileşte cu relaţia:

- 116 -
I c  ks  I ca2  I cr2 [ A] (8.2.1-11)

m m
I ca   I ck cos  k ; I cr   I ck sin  k (8.2.1-12)
k 1 k 1
Pentru tablouri generale ks va fi considerat subunitar, iar pentru tablouri secundare poate fi
considerat unitar.
8.2.1.3. Exemple de calcul

În Anexa 5.30 şi 5.31 din I7-2011 sunt date exemple pentru corecţia curentului admisibil,
în funcţie de soluţia de pozare (inclusiv subterană). Deoarece modul de prezentare detaliată este
dificil de păstrat într-un proiect tehnic (unde trebuie să se regăsească doar elementele care
justifică tehnic o anumită soluţie şi nu argumentarea sa), punem la dispoziţie un model orientativ
care poate servi ca note de calcul pentru alegerea secţiunii conductoarelor.
Calculul tabelar păstrează datele de intrare cu identificarea fiecărui circuit, puterea
instalată şi absorbită, curentul de calcul. Coeficienţii de corecţie sunt indicaţi având câteva
elemente şi despre tipul conductorului / izolaţiei şi modului de pozare.
Fişa de calcul prezentată în figura 8.2.1.1 este fragmentată din considerente editoriale, dar
poate fi lecturată uşor datorită marcării celulelor.
Sunt disponibile câteva circuite şi coloane pentru care s-a ales secţiunea conductoarelor.
Coloanele B şi C sunt importante deoarece permit identificarea topologiei schemei analizate
(conexiuni amonte, aval, respectiv tablouri şi coloane).
Secţiunile alese în această etapă nu prezintă certitudinea că sunt corespunzătoare din
punctul de vedere al pierderilor de tensiune sau a densităţii admisibile la pornirea
electromotoarelor.
Relaţiile de calcul incluse în fişa de mai sus sunt următoarele:
Tip relaţie de Relaţie
calcul (celulele utilizată
S din EXCEL)
1 12.2.1-1
2 12.2.1-2
3 12.2.1-5
4 12.2.1-12
5 12.2.1-9
6 12.2.1-6
Ca observaţie generală, unui receptor de o anumită putere nu i se mai poate asocia o

secţiune recomandată pentru circuitul electric.
8.2.1.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Traseele stabilite în această etapă necesită o activitate de coordonare cu toţi specialiştii
implicaţi în proiect, de la arhitect, tehnolog, structurist până la ceilalţi ingineri de instalaţii. Se
stabilesc principiile coordonării instalaţiilor, modalităţi de prindere / fixare, se rezervă spaţii şi
gabarite necesare.
8.2.1.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie

Tipurile de conductoare, modul de pozare, lungimile de trasee nu sunt încă stabilite
definitiv. Secţiunile alese în această etapă nu permit elaborarea listei de materiale.
- 117 -
Figura 8.2.1.1 – Alegerea secţiunii conductoarelor

- 118 -
8.2.2. VERIFICAREA SECŢIUNII CIRCUITELOR/COLOANELOR ELECTRICE

MONOFAZATE ŞI TRIFAZATE LA PIERDEREA DE TENSIUNE
8.2.2.1. Date de intrare

e. Topologia schemei de distribuţie, cu secţiuni predimensionate.
f. Pi – puterea instalată a circuitelor / coloanelor de iluminat şi prize.
g. Date ale receptoarelor individuale (cosφ, randament η, curent pornire kp, coeficient de
încărcare ki)
h. U – 230V / 400V, tensiunea de fază / linie.
i. l – lungimea circuitului sau coloanei.
j. ku - Coeficientul de cerere.
k. Materialul conductorului (respectiv conductivitatea).

Pierderile de tensiune reprezintă componenta reală a căderii de tensiune. În I7-2011 se
face referite la căderea de tensiune (mărime complexă), care se aproximează cu componenta ei
reală (pierderea de tensiune).
Pierderea de tensiune relativă ΔU% se poate determina cu ajutorul relaţiei generale:
U
U %  100 (8.2.2-1)
UN
Verificarea secţiunilor alese la pierderi de tensiune admisibile se realizează după ce
alegerea secţiunilor conductoarelor (pe baza condiţiei I c  I z ) au fost făcute pentru toate
'
circuitele şi coloanele. Valorile admise ale pierderilor de tensiune între originea instalaţiei
(cofret sau post de transformare) şi cel mai îndepărtat receptor, faţă de tensiunea nominală, nu
trebuie să depăşească limitele reglementate în paragraful 5.2.5. din I7/2011.
Pe tronsoanele pe care nu este îndeplinită condiţia privind căderea de tensiune admisă,
secţiunile trebuie mărite până când se obţine respectarea condiţiei.
Secţiunea coloanei tabloului ascensorului se dimensionează pentru pierderea de tensiune
admisibilă la pornire, conform instrucţiunilor producătorului ascensorului sau, în lipsa
acestora, pentru o pierdere de tensiune la pornire de cel mult 3% faţă de tensiunea nominală.
8.2.2.2.1. Calculul pierderilor de tensiune pe circuite şi coloane de iluminat şi prize

a. Circuite monofazate:
2 100 1 N Pij  l j
U %   2 (8.2.2-2)
 U F j 1 S Fj
b. Circuite trifazate echilibrate:

100 1 N Pij  l j
U %  
 U L2

j 1 S Fj
(8.2.2-3)
c. Coloane monofazate:
2 100  ku 1 N Pij  l j
U % 


U F2

j 1 S Fj
(8.2.2-4)
d. Coloane trifazate în regim normal de funcţionare:

100  ku 1 N Pij  l j
U %   2 (8.2.2-5)
 U L j 1 S Fj
- 119 -
în care:
Pij - puterea instalată pentru un tronson oarecare j (W);
Lj - lungimea unui tronson oarecare j (m);
SFj - secţiunea conductorului de fază pentru tronsonul j (mm2);
UF - tensiunea de fază (V);
UL - tensiunea de linie (V);
γ - conductivitatea materialului conductorului, 57 m/Ωmm2 la Cu şi 34 m/Ωmm2 la Al;
ku - coeficientul de utilizare.
8.2.2.2.2. Pierderile de tensiune pe circuite şi coloane de forţă

a. Circuite monofazate:
2 100 1 Pi l
U %    (8.2.2-6)
 U F2 S F
b. Circuite trifazate echilibrate:

100 1 Pi l
U %    (8.2.2-7)
 U L2 S F
c. Coloane monofazate în regim normal:

2 100 1 ku  Pi  l
U %    (8.2.2-8)
 U F2 SF
d. Coloane monofazate în regim de pornire:
2 100 1 Pi  l
U %    (8.2.2-9)
 U F2 S F
e. Coloane trifazate în regim de pornire:
100 1 Pp  l
U %    (8.2.2-10)
 U L2 S F
în care:
Pi - puterea instalată în (W);
N 1
Pp - puterea la pornire (W) determinată cu relaţia: Pp  Pp max  ku   Pj , unde: Ppmax este
j 1
N 1
puterea de pornire a celui mai mare electromotor, iar  P este suma celorlalte N-1 motoare
j 1
j
în funcţiune, unde N – este numărul motoarelor alimentate din tablou.
Puterile cerute de electromotoare se calculează similar cu puterile absorbite, pe baza

puterilor nominale (mecanice), coeficienţilor de utilizare (ku ) , coeficientul de supracurent la
pornire ( k p ) , randamentul nominal ( N ) , coeficienţilor de încărcare (la pornire se consideră
în mod acoperitor unitari, iar pentru funcţionare în regim de durată de la caz la caz). De
exemplu:
PN max
Pp max   kp (8.2.2-11)
N
- 120 -
8.2.2.3. Exemple de calcul
Calculul pierderilor de tensiune nu se poate efectua izolat pentru un circuit sau coloană,
este nevoie de analiza pe ansamblu a schemei de distribuţie. Pentru exemplificare, s-a propus o
schemă de distribuţie radială cu TG tablou general, T1 tablou principal de la care se alimentează
tablourile secundare T2, T3 şi ascensoarele T1-01 şi T1-02. Din tabloul T2 se alimentează
tablourile monofazate T4, T5 şi T6, având fiecare receptoare de iluminat şi prize de puteri
apropiate şi repartizaţi pe faze diferite (pentru a echilibra tabloul T2, pentru simplificarea
calculului şi urmărirea sa mai uşoară). Din T3 se alimentează tabloul T7 şi două electromotoare.
Tabloul T7 are receptoare de iluminat şi prize, receptoare de forţă.
Pentru circuitul T4-01 s-a calculat suma
pierderilor de tensiune pe fiecare tronson,
conform relaţiei 8.2.2-2 :
AD11=200/$V$4/N11^2*M11*1000*AA11/X11
Unde:
- celula V4 conţine conductivitatea
materialului;
- N11 este tensiunea de fază
- M11 este puterea absorbită (în kW);
- AA11 este lungimea tronsonului;
Figura 8.2.2.1 – Schema electrică pentru exemplul de calcul - X11 este secţiunea conductorului.
Însumarea pierderilor de tensiune de pe tronsoanele circuitului se realizează simplu, în

modul următor:
AE14=AD14+AG38 (AG38 este pierderea de tensiune pe coloanele T2))
AE13=AE14+AD13 (dU total pe tronsonul amonte + tronsonul curent)
AE12=AE13+AD12
AE11=AE12+AD11
AE10=AE11+AD10 şi rezultă AE10 = 10,8 %
Pentru simplificarea exemplului, celelalte circuite de iluminat s-au considerat cu

receptoare concentrate. Pentru aparate de iluminat uniform distribuite (pe o direcţie sau pe o
suprafaţă), se poate considera o putere absorbită echivalentă egală cu suma puterilor instalate, iar
amplasarea lor să fie în centrul de greutate al mulţimii de receptoare.
- 121 -
Tabelul 8.2.2.1 – Calcul preliminar pentru verificarea secţiunilor conductoarelor

- 122 -
Tabelul 8.2.2.1 – Continuare
- 123 -
După alegerea secţiunii conductoarelor, verificarea pierderii de tensiune pune în evidenţă
o serie de valori inacceptabile:
a) pierderea de tensiune pe circuitul (lung) T4-01 de 10,83%
b) pierderea de tensiune pe circuitul de iluminat T6-01 de 4,26%
c) pierderea de tensiune pe circuitul de iluminat T7-01 de 4,28%
d) pierderea de tensiune la pornire pentru electromotorul T7-03 de 11,93% (la limită)
e) pierderea de tensiune la pornire pentru electromotorul T7-04 de 15,4%
f) pierderea de tensiune la pornire pentru electromotorul T3-01 de 17,19%
g) pierderea de tensiune la pornire pentru electromotorul T3-02 de 22,72%
h) pierderea de tensiune la pornire pentru electromotorul T1-02 de 17,62%
Pentru remedierea acestor situaţii, creşterea secţiunii este evident necesară. Alegerea
tronsoanelor pentru care se va adopta mărirea secţiunii trebuie să ţină seama de zonele pe care se
înregistrează pierderile de tensiune cel mai mari. Ca exemplu, creşterea secţiunii unui circuit nu
este eficientă dacă pe o coloană amonte se înregistrează cea mai mare parte a căderii de tensiune.
Creşterea secţiunii se justifică pe tronsoanele cu încărcări mari (coloane) sau lungimi şi

încărcări relativ mari (tronsoanele T4-01 situate în amonte).
Pentru această operaţie, este utilă cunoaşterea fiecărei căderi de tensiune, dar şi a modului
cum se „însumează” acestea de la branşament la tablourile secundare. Prin sume selectate celulă
cu celulă, sunt realizate următoarele totalizări:
- du total pentru T4-01 (celula AG14) este suma pierderilor de tensiune pe coloanele:
 TG-T1 (celula AE44)
 T1-T2 (celula AE42)
 şi circuitul T4-01 (celula AE14)
- du total pentru T6-01 (celula AG21) este suma pierderilor de tensiune pe coloanele:
 TG-T1 (celula AE44)
 şi circuitul T6-01 (celula AE21)
- du total la pornire pentru T7-03 (celula AF26) este suma pierderilor de tensiune pe
coloanele:
 TG-T1 (celula AC44)
 T1-T3 (celula AC43)
 T3-T7 (celula AC41)
 şi circuitul T7-03 (celula AC26)
- du total la pornire pentru T1-02 (celula AF33) este suma pierderilor de tensiune pe
coloana:
 TG-T1 (celula AC44) plus
 T1-02 (celula AC33) – circuitul electromotorului.
În mod similar se pot urmări toate cascadările care decurg din schema radială proiectată.
- 124 -
Tabel 8.2.2.2 – Rezultatele verificării pierderilor de tensiune
Urmărind încadrarea în limitele impuse pentru pierderile de tensiune, secţiunile au fost

mărite progresiv pe următoarele tronsoane:
- coloana generala Tg-T1 de la 50 mmp la 70 mmp;
- coloana T1 – T3 de la 35 mmp la 50 mmp;
- 125 -
- circuitul T1 – 02 de la 1,5 mmp la 10 mmp;
- circuitul T1 – 01 de la 1,5 mmp la 2,5 mmp;
- circuitul T3 – 01 de la 10 mmp la 25 mmp;
- circuitul T6 – 01 de la 1,5 mmp la 2,5 mmp;
- circuitul T4 – 01 de la 1,5 mmp la 6 mmp, 4 mmp, 1,5 mmp descrescător pe tronsoane.
Ordinea în care se operează aceste modificări nu poate fi generalizată, trebuie urmărite
efectele fiecărei majorări de secţiune, la fiecare pas.
8.2.2.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Dimensionarea nu este finalizată, nu se pot realiza listele cu lucrări / materiale pentru
realizarea circuitelor electrice. Se va continua cu dimensionarea aparatelor de protecţie.
8.2.2.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie – nu este cazul.
8.2.3. DIMENSIONAREA CONDUCTORULUI DE PROTECŢIE (PE)
8.2.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Secţiunea conductorului de fază [mmp].
Dimensionare este necesară atunci când instalaţiile (cu curenţi absorbiţi relativ mici) sunt
în apropierea unor posturi de transformare, deci cu valori mari ale curenţilor de scurtcircuit.
Valoarea secţiunii se poate determina cu relaţia de mai jos, atunci când timpii de
întrerupere, în caz de defect, nu depăşesc 5s (cazul frecvent):
I t (8.2.3-1)
S [mmp]
k
I - valoare efectiva a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu impedanţă neglijabilă,
care poate trece prin dispozitivul de protecţie, [A].
t - timpul de acţionare a dispozitivului de protecţie pentru întrerupere automată, [s].
k - factorul care depinde de materialul conductorului de protecţie, de izolaţie şi de
temperaturile iniţiale şi finale.
Valorile coeficientului k sunt date de relaţia:
Qc (   20C )    f
k ln [mmp] (8.2.3-2)
20   i
Qc - capacitatea calorică volumetrică a materialului conductorului (J/°Cmm3) la 20°C, tab. 5.11 – I7-
2011.
 - inversul coeficientului de temperatură a rezistivităţii la 0°C pentru conductor [°C], tabel
5.11 – I7-2011.
 20 - rezistivitatea electrică a materialului conductorului la 20°C [Ωmm], tabel 5.11 – I7-2011.
 i - temperatura iniţială a conductorului [°C].
 f - temperatura finală a conductorului [°C].
În cazul în care aplicarea formulei duce la o secţiune nestandardizată, se alege un
conductor cu secţiunea standardizată mai mare.
- 126 -
Secţiunea conductoarelor de protecţie nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată
de tabelul 5.17 din I7-2011, alegându-se în funcţie de conductorul de fază.
II.8.3. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
8.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Sunt necesare elementele instalaţiei electrice rezultate în urma dimensionării coloanelor
electrice:
a) Detalii ale racordului electric:
a. Elemente ale postului de transformare (transformator MT/JT cu tip constructiv,
putere aparenta (kVA), pierderi în Cu (kW), tensiune de scurtcircuit (%)).
b. Putere de scurtcircuit în punctul de racordare a sistemului de distribuţie
(MVA).
c. Elemente constructive ale racordului amonte (MT): tip linie, lungime, secţiune
b) Elemente constructive ale racordului pe JT: tip conductor, lungime, secţiune.
c) Elemente constructive ale coloanelor electrice (tip cabluri, lungimi).
d) Date asupra receptoarelor care contribuie la curenţii de scurtcircuit (electromotoare
asincrone foarte mari – pot fi neglijate până la puteri de 200 kW).

Calculul curenţilor de scurtcircuit beneficiază de o metodologie proprie:
NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENTILOR DE
SCURTCIRCUIT ÎN RETELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA SUB 1 kV,
indicativ NTE 006/2006.
Acest normativ conţine şi un exemplu de calcul foarte detaliat şi documentat, care
reprezintă un ghid de proiectare în sine. Pentru activitatea inginerească de rutină, ghidul de faţă
recomandă utilizarea unui program de calcul specializat, care permite obţinerea unor rezultate cu
grad mare de încredere. Dintre programele cunoscute se pot recomanda: SIMARIS (realizat de
SIEMENS), ECODIAL (produs de SCHNEIDER) sau D.O.C.Win (furnizat de ABB). Toate
programele sunt distribuite gratuit, primele două sunt disponibile în limba română, toate sunt
realizate pe baza normelor şi standardelor europene, beneficiind şi de un suport tehnic
corespunzător. Pentru a căpăta certitudinea utilizării unui astfel de software (în variantă
profesională sau dezvoltare proprie), proiectantul trebuie să se poată verifica prin intermediul
unei probleme test. Pentru NTE 006 există o astfel de problemă test, respectiv exemplul de calcul
din normativul respectiv.
Faţă de NTE 006, problema test se poate reformula astfel:
Se vor calcula curenţii de scurtcircuit pentru o reţea de JT alimentată de la un post de
transformare (T1, figura 12.3.5) cu S=400 kVA, 20 kV/0,4 kV, alimentat printr-un cablu 3 x 150
mm2 şi o lungime de 1,7 km. Transformatorul are tensiunea de scurtcircuit uk =4% şi pierderile în
Cu PkT= 4,6 kW. Postul evacuează puterea prin două cabluri în paralel (C1) 2 x (4 x 240)mm 2 cu
o lungime de 5m. De la barele generale de JT (B2) este alimentat un tablou (B4, figura 12.3.1)
prin cablul (C3) de secţiune 4 x 70 mm2, şi lungime de 20 m. Din B2 pleacă o coloană (C5) cu
secţiune 5 x 6 mm2 şi lungime 10 m către tabloul B6. Din barele B2 sunt alimentate două
electromotoare de 20 kW şi respectiv 40 kW, cu factor de putere cosφ=0,85 şi randament η =
0,93 (nu vor contribui la valoarea curentului de scurtcircuit).
- 127 -
8.3.3.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit asistat de calculator

Toate programele menţionate mai sus lucrează în regim de programare grafică, schema
electrică dorită fiind modelată prin „interconectarea” unor simboluri grafice predefinite, pentru
fiecare categorie (racorduri, bare, coloane, circuite, cuple etc). Există programe tutoriale, manuale
de utilizare şi clipuri animate cu instrucţiuni de utilizare, astfel încât în acest ghid se prezintă
numai principiile directoare pentru utilizarea unui astfel de program (ECODIAL).
După lansarea programului, sunt disponibile prin meniu ferestrele introductive:
Se selectează din Meniu:

Fişier, Sumar şi se completează câmpurile Titlu, Autor ….
Fişier, Informaţii generale şi se completează Nr. Proiect, Nume proiectant …
Pentru proiecte noi, este recomandată setarea parametrilor generali, prin activarea meniului:
Parametri, Caracteristici generale, Reţeaua
Este disponibilă fereastra din fig. 8.3.1, în care se pot seta date cu caracter general:
Figura 8.3.1 – Datele generale ale proiectului
Standardul EN 60898 este compatibil cu standardele indicate de NTE 006-2003, iar

secţiunea conductorului neutru este impusă să fie egală cu cea de fază numai pentru exemplul de
faţă (conform NTE 006). Există şi date care nu interesează pentru acest calcul punctual (factorul
de putere necesar a fi atins), dar pentru cazul general, când se calculează toţi parametrii
instalaţiei, inclusiv bateria de condensatoare, aceste detalii sunt importante.
Introducerea schemei poate fi începută imediat. Pentru aceasta, un instrument important

trebuie activat, prin meniul:
Afişează, Biblioteca de macro-componente
Programul activează fereastra corespunzătoare, care conţine categoriile respective (Surse,
Bare colectoare, Circuite de alimentare, Sarcini, Transformator JT/JT etc).
- 128 -
Cu un “clic” pe iconiţa din stânga (post de transformare) se poate trage elementul în

„spaţiul de lucru” (hârtia). Cu un dublu „clic” pe desenul postului de transformare (T1, C1, Q1)
se activează fereastra Descrierea circuitului. Avem libertatea să setăm valorile care implică
analiza de la un moment dat (Tensiunea de scurtcircuit a transformatorului va trebui modificată la
4%).
Figura 8.3.2– Introducerea datelor pentru postul de transformare
Următoarea etapă parcursă va fi introducerea sistemului de bare generale JT, B2.

Se activează Bare colectoare din caseta Biblioteca de macro-componente. Se obţine următoarea
secvenţă:
- 129 -
Figura 8.3. 3 – Introducerea barelor B2
Se pot individualiza parametrii barelor, fără însă relevanţă deosebită pentru această
problemă de calcul. Se introduce următoarea coloană C3:
Figura 8.3.4 – Introducerea datelor pentru coloana C3
O remarcă tehnică de detaliu se poate constata, că impunerea secţiunii de 70 mm2 se poate

realiza prin impunerea tranzitării unei puteri de 110 kW pe cablul respectiv (C3). Pentru aceasta,
calculul va evita Bilanţul de puteri, şi se va putea utiliza comanda directă Shift+F5 sau prin
meniu (Calcul, Actualizează calculele).
În mod similar se introduc toate elementele reţelei din problema test, conform enunţului.
- 130 -
Fig. 8.3.5 – Schema de distribuţie din problema test

cu rezultatele finale
8.3.3.2. Rezultatele problemei test.

În ECODIAL s-a modelat reţeaua de distribuţie din problema test conform fig.8.3.5 şi s-
au obţinut rezultatele următoare, prezentate în aceeaşi figură:
Pe barele de JT ale transformatorului (B), pe barele B2, B4 şi B6 s-au calculat valorile
curenţilor de scurtcircuit trifazat (cei mai periculoşi), care pot fi comparate cu valorile indicate în
exemplul din NTE 006 – 2000. (tabelul 8.3.1):
Tabel 8.3.1 – Verificarea rezultatelor problemei test
Notaţii Rezultate Notaţii Rezultate Eroare

Ghid Ecodial NTE 006 NTE 006 relativa
kA kA %
B JT 14.2 K1 13.99 1,50
B2 13.88 k2 13.78 0.73
B4 11.27 k3 11.29 -0.18
B6 5.25 k4 5.16 1.74
Precizia obţinută este satisfăcătoare din punct de vedere tehnic, deoarece în mod practic
interesează alegerea aparatelor de protecţie din cadrul unor game de puteri de rupere (4,5 kA,
6kA, 10 kA, 20 kA, 50 kA, 100 kA).
Calculul curenţilor de scurtcircuit este deosebit de important pentru ca protecţiile să
funcţioneze corect (siguranţe fuzibile sau întreruptoare). Dacă nu se efectuează acest calcul, prin
proiect se pot genera situaţii periculoase. Ca exemplu, dacă un tablou electric este relativ aproape
de un post de transformare, deci cu valori mari ale curentului de scurtcircuit, se impune utilizarea
- 131 -
unor soluţii tehnice specifice, cum ar fi utilizarea unor siguranţe fuzibile MPR chiar şi pentru
circuitele de iluminat de 16A.

Curentul de scurtcircuit calculat pentru fiecare tablou serveşte la alegerea aparatajului pe
protecţie la scurtcircuit (întreruptoare, siguranţe fuzibile). Puterea de rupere a acestora va trebui
să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit calculat în locul de montaj.

Se va indica valoarea curentului de scurtcircuit prezumat. Pentru o procedură de achiziţie
unitară, se va putea acorda furnizorului posibilitatea prevederilor de măsuri specifice de limitare a
curenţilor de scurtcircuit, prin utilizarea întreruptorului amonte (filiaţie sau echivalent). Acesta va
deschide incomplet contactele sale, arcul electric care se manifestă urmând să introducă o
impedanţă limitatoare suplimentară. După eliminarea defectului, întreruptorul amonte revine.
Deoarece aceste caracteristici sunt obţinute empiric pentru game de aparate, proiectantul va
furniza schema instalaţiei electrice de distribuţie, pentru ca furnizorul să poată verifica
valabilitatea modului de funcţionare. Aplicând acest principiu, întreruptoarele aval (cele mai
numeroase) vor putea avea o putere de rupere mai redusă, deci vor fi mai economice.

Dacă există receptoare care admit durate limitate de întrerupere a alimentării, aceasta se
va comunica furnizorului. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii
(racord dublu sau grup electrogen propriu)
8.4. ALEGEREA APARATELOR DE CONECTARE
8.4.1.1. Contactorul
- numărul de contacte auxiliare disponibile;
- regimul de lucru al contactorului / tipul de sarcină;
- tensiunea bobinei;
- tipul de execuţie climatică;
- curentul nominal În (curentul absorbit)
8.4.1.2. Separatorul
- frecvenţa de comutaţie;
- anduranţa mecanică şi electrică;
- putere de rupere (dacă este cazul);
- capacitatea de închidere la funcţionarea normală şi ocazională.
8.4.2.1. Contactorul – alegerea se face punând condiţia:

I nc  I n (8.4-1)
Curentul de rupere (Ir) este mai mare decât curentul nominal al acestuia (Inc):
I r  (8  10) I nc (8.4-1)
- 132 -
Bobina contactorului acţionează şi ca un releu de tensiune minimă, aceasta eliminând
armătura mobilă când tensiunea de alimentare scade sub 0,7 Un.
8.4.2.2. Separatorul – trebuie să suporte curenţii de scurtcircuit de scurtă durată când este
în poziţia închis. Este acţionat manual, putând fi blocat prin zăvorâre, realizând o separare sigură
şi vizibilă a circuitului.
Separatorul de sarcină nu asigură nici o protecţie pentru circuitul în care este plasat.
II.8.5. DIMENSIONAREA APARATELOR DE PROTECŢIE
- curentul de calcul (Ic) pentru fiecare circuit şi coloană;
- curentul de pornire pe circuit sau curentul de pornire maxim pe coloană (Ip);
- secţiunea căilor de curent;
- curentul maxim admisibil corectat al căii de curent (Iz’);
- curenţii de scurtcircuit la locurile de montaj.

Dimensionarea aparatelor de protecţie implică satisfacerea simultană a unor condiţii
tehnice impuse de cerinţele de a proteja căile de curent aval, de a nu acţiona la curenţii de pornire,
de a acţiona selectiv faţă de protecţia aval. Dacă aceste condiţii sunt considerate în etape, se poate
face distincţia între alegerea şi verificarea aparatelor de protecţie. Această etapizare nu are însă
relevanţă asupra algoritmului de dimensionare. Există unele deosebiri între circuite şi coloane,
însă condiţiile de bază fiind comune, dimensionarea poate fi realizată unitar.
8.5.2.1. Dimensionarea siguranţei fuzibile:

a. Circuite de iluminat monofazate, circuite de prize fără suprasarcini
I F  Ic (8.5-1)
I z'
IF  (8.5-2)
ks
unde: ks = 1,3 pentru siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere gG cu IN ≤ 16A;
ks = 1,1 pentru siguranţe fuzibile cu medie putere de rupere şi IN ≤ 16A;
ks = 1 pentru instalaţii exploatate prin personal calificat;
IN – curentul nominal al dispozitivului de protecţie, [A];
Ic – curentul de calcul al circuitului, [A].
b. Circuite şi coloane electrice cu posibilităţi de suprasarcină (electromotoare)
I F  Ic (8.5-3)
I F  I z' (8.5-4)
Desensibilizarea protecţiei (fuzibilului) la pornirea electromotoarelor:
Ip
IF  (pentru un circuit) (8.5-5)
k
I
I F  p MAX  I cn 1 (pentru o coloană) (8.5-6)
k
- unde coeficientul k desensibilizează protecţia pe perioada pornirii electromotorului:
k =2,5 pentru porniri rare şi uşoare (timpi de pornire de 5÷10s); k = 2 pentru porniri stea-triunghi
(timpi de pornire de 10÷40s); k =1,6 pentru porniri grele (timpi de pornire > 40s).
- 133 -
- I p MAX este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat din coloana
curentă;
- I cn 1 este curentul de calcul pe coloana curentă, fără funcţionarea celui mai mare
electromotor
Următoarea condiţie
I F  3  I z' (8.5-7)
realizează protecţia conductoarelor aval (izolaţia să nu atingă temperatura admisibilă pe durata
unui scurtcircuit).
Pentru a acţiona selectiv faţă de protecţia releului termic (desensibilizarea siguranţei
fuzibile:)
I F  3  I r RT - pentru siguranţe cu putere medie de rupere (8.5-8)
I F  2,5  I r RT - pentru siguranţe cu putere mare de rupere (8.5-9)
Pentru protecţia selectivă faţă de aparatul aval, care impune o valoare minimă a protecţiei:
I F  ( I F ) PS (8.5-10)
unde (ÎF)PS este curentul nominal al dispozitivului de protecţie impus de condiţia de funcţionare
selectivă.
8.5.2.2. Dimensionarea întreruptorului automat. Acest aparat îndeplineşte funcţiile de

protecţie împotriva suprasarcinii şi scurtcircuitului. În varianta în care protecţiile la suprasarcină
şi supracurent sunt reglabile, el se mai numeşte disjunctor.
Bobina unui întreruptor automat (dacă este realizat din ansamblul contactor + releu
termic) poate lucra şi ca un releu de tensiune minimă, decuplând la scăderi ale tensiunii nominale
din intervalul 0,7…0,35 Un.
Condiţiile generale de alegere sunt următoarele:

I c  I N  I z' ; (8.5-11)
I 2  (1  1,2)  I c (8.5-12)
şi
I 2  1,45  I z' . (8.5-13)
unde I2 este curentul care asigură efectiv declanşarea dispozitivelor de protecţie la
suprasarcină, în condiţiile stabilite în normele sau prospectele pentru aparate.
Se verifică dacă acest curent este inclus în domeniu de reglare al aparatului, uzual:
I 2  (0,67...1) I N (8.5-14)
Desensibilizarea protecţie maximale de curent (electromagnetice) pentru regimul de

pornire al electromotoarelor:
I REM  k sig I P (pentru un circuit), (8.5-15)
I REM  ksig  I p MAX  I cn1 (pentru coloane), (8.5-16)
unde k sig este un coeficient de siguranţă cu valori între 1,2÷1,6;
I P este curentul de pornire al electromotorului alimentat pe circuitul curent;
I P MAX este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat pe coloana curentă;
- I cn 1 este curentul de calcul pe coloana curentă, fără funcţionarea celui mai mare
electromotor.
Protecţia maximală trebuie să protejeze calea de curent pentru regimul de scurtcircuit:
I REM  4,5I z' (8.5-17)
- 134 -
Condiţia generală de selectivitate, impusă de aparatul aval:
I N  ( I N ) PS (8.5-18)
Dimensionarea se abordează din aval în amonte, satisfacerea condiţiilor de mai sus putând
obliga la majorarea unor secţiuni ale conductoarelor pe diverse coloane.
***
Condiţia finală impusă atât siguranţelor fuzibile cât şi întreruptoarelor este capacitatea de
stingere a curentului de scurtcircuit I SC calculat la locul de montaj. Pentru aceasta se va alege o
gamă de aparate corespunzătoare, pentru care:
I SC N  I SC (8.5-19)
Important: curenţii de scurtcircuit se vor calcula după dimensionarea aparatelor de
protecţie şi ajustarea finală a secţiunilor conductoarelor.

Pentru exemplul de calcul se prezintă continuarea dimensionării schemei electrice din
Figura 8.2.2.1., pentru care s-au stabilit secţiunile căilor de curent impunându-se condiţia
pierderilor de tensiune admisibile.
Figura 8.5.1 – Calcule preliminare pentru dimensionarea aparatelor de protecţie

- 135 -
In tabelul 8.5.1. s-au aplicat condiţiile (8.5-1), (8.5-2), (8.5.3.) şi (8.5.4) pentru secţiunile
stabilite până în această fază, putându-se alege aparatelor de protecţie (pentru exemplu se
utilizează siguranţe fuzibile), rezultând valorile din coloana L (reprezentând cea mai mică
valoare standardizată mai mare decât valoarea din celula H (Ic) şi mai mică decât valoarea din
celula I (Iz’)
Pentru circuitele motoarelor de forţă şi apoi pentru coloanele electrice trebuie verificată
condiţia (8.5-5) şi respectiv (8.5-6). Acest prag minim al fuzibilului, impus de curentul de pornire
al electromotoarelor, este calculat în coloana Q. Pentru a verifica şi condiţia (8.5-8) se calculează
valoarea necesară pentru protecţia la suprasarcină în coloana R.
Analizând noile coloane, se observă că valorile atribuite pentru siguranţele fuzibile nu

sunt satisfăcătoare. Se recurge la reconsiderarea fiecărei valori:
Figura 8.5.2 – Rezultatele dimensionării aparatelor de protecţie
Pentru pasul doi al dimensionării (vezi tabelul 8.5.2) se impun următoarele modificări:
- 136 -
- Pentru circuitul T4-02 (prize), se majorează IN =10A la 16A, pentru a respecta condiţia
de desensibilizare la curentul de pornire al electrocasnicelor (valoare nedocumentată, bazată însă
pe practica obişnuită). Se impune mărirea secţiunii de la 2,5 mm2 la 4 mm2 prin recalcularea Iz’ .
De remarcat că această secţiune (mare) pentru un circuit de prize este indusă de coeficienţii de
corecţie adoptaţi în funcţie de ipotezele de pozare din proiect;
- Similar, pentru circuitele T5-02 şi T6-02 (prize), se majorează IN =10A la 16A, şi
secţiunea conductorului de la 2,5 mm2 la 4 mm2;
- Pentru coloanele de alimentare ale tablourilor T4, T5, T6 se majorează IN =16A la 25A
pentru condiţia (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (se impune decalarea cu
două trepte a valorii fuzibilelor). Rezultă că secţiunea coloanelor tablourilor T5 şi T6 este
insuficientă şi se majorează de la 4 mm2 la 6 mm2, cu aceeaşi recalculare a curentului admisibil
corectat Iz’ .
- Având în vedere protecţia în aval de 25A, pentru coloana de alimentare a tabloului T2 se
impune majorarea aparatului de protecţie de la 10A la 40A, secţiunea rămânând 25 mm 2 (această
secţiune a rezultat din condiţia pierderii de tensiune admisibile, circuitul fiind foarte lung).
- Pentru circuitul T7-01, nu există condiţie pentru IN. Aceasta implică majorarea secţiunii
de la 4mmp la 6mm2, recalculând Iz’, rezultând protecţia de 16A.
- Pentru circuitul T7-02 (prize trifazat), se majorează IN =10A la 16A, plecând de la
mărirea secţiunii de la 4 mm2 la 6 mm2 cu recalcularea Iz’.
- Pentru circuitul T7-03 (forţă trifazat), electromotoarele vor fi protejate la suprasarcină
prin releu termic şi contactor iar siguranţa fuzibilă va asigura protecţia la scurtcircuit.
Ir = 20,45 A (reglaj releu suprasarcină).
Pentru condiţia IN ≥ 3x Ir → IN = 63A, de unde rezultă majorarea secţiunii deoarece
curentul admisibil Iz’=37,6 (pentru secţiunea de 10 mm2) este prea mic. Cu ajutorul coeficienţilor
de corecţie k1 şi k2 se calculează curentul admisibil standard necesar:
IN 63
Iz    161 A
k1  k 2 0,87  0,45
Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 70 mm2, cu Iz = 184 A.

- Pentru circuitul T3-01, din Ir = 40 A rezultă I z  40  3  120 . Se adoptă IN = 125 A. Se
impune redimensionarea cablului, similar cu situaţia de mai sus:
IN 125
Iz    156 A
k1  k 2 0,94  0,85
Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 70 mm2, cu Iz = 184 A. Se poate remarca situaţia prin care
electromotorul de 22,5 kW este alimentat prin aceeaşi secţiune cu electromotorul de 11,5
deoarece influenţa coeficienţilor de corecţie este importantă.
- Pentru circuitul T1-01, electromotor de 5,5 kW, din Ir = 9,1 A rezultă
I z  9,1 3  27,3 . Se adoptă IN = 32 A. Se impune redimensionarea cablului:
IN 32
Iz    46 A
k1  k 2 0,87  0,8
Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 10 mm2, cu Iz = 57 A.
- Pentru circuitul T1-02 secţiunea de 10 mm2 se păstrează, protecţiile fiind similare cu T1-01.
- 137 -
- Pentru coloana T3-T7 se impune relaţia (8.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia
aval (care este de 63A). Rezultă
I N PS  100 A
Cu această valoare se impune majorarea secţiunii la 50 mm2 şi se recalculează curentul
admisibil. Se poate observa că din tabloul aval T7 pleacă două circuite de 70 mm2. Situaţia poate
părea anormală, dar se explică prin condiţiile de pozare defavorabile pentru circuitele T7-03 şi
T7-04, care obligă la majorarea considerabilă a secţiunii.
- Pentru coloana T1-T3 se impune aceeaşi relaţie (8.5-10), respectiv selectivitate faţă de
protecţia aval (care este de 125A). Rezultă
I N PS  200 A
Se majorează secţiunea la 150 mm2 pentru care Iz = 299 A şi Iz’ = 208,1 A.
- Pentru coloana T1-T2 se impune tot condiţia de selectivitate faţă de protecţia aval (care
este de 25A). Rezultă
I N PS  40 A
Coloana rezultată din dimensionarea pe baza pierderii de tensiune admisibile este
acoperitoare (25 mm2).
- Pentru coloana TG-T1 se impune aceeaşi relaţie (8.5-10), respectiv selectivitate faţă de
protecţia aval (care este de 200A). Rezultă
I N PS  300 A
Se majorează secţiunea coloanei la 300 mm2 pentru care Iz = 464 A şi Iz’ = 323 A.
Gama de siguranţe fuzibile se va verifica pentru a avea putere de rupere superioară
curenţilor de scurtcircuit care trebuie calculaţi pentru secţiunile actuale ale căilor de curent.
Rezultatele se vor analiza sub formă tabelară dar şi grafică, prin intermediul unor scheme
de calcul. Pe aceste scheme se pot transpune toate rezultatele principale ale dimensionării
instalaţiei, dar pentru o mai bună interpretare / verificare se recomandă întocmirea unor scheme
de calcul diferite pentru secţiunile conductoarelor şi pierderile de tensiune, pentru curenţii de
calcul şi aparatele de protecţie, pentru curenţii de scurtcircuit. Un exemplu simplificat este
disponibil în figura 8.5.3.
Dacă se utilizează întreruptoare automate, curenţii nominali şi valorile de reglaj pentru
protecţiile maximale şi la suprasarcină se transmit furnizorului de echipamente, pentru a se putea
garanta selectivitatea între aparate. Pentru selectivitatea întreruptoarelor automate se pot utiliza
programe specializate, care permit vizualizarea curbelor de declanşare.
Dacă în urma condiţiilor de pozare se impun alte temperaturi decât cele rezultate din
tehnologia firească a utilizatorului, aceste date vor fi transmise proiectantului instalaţiilor termice
– ventilaţii etc.
- 138 -
Figura 8.5.3 – Schema electrică de calcul
II.8.6. ALEGEREA APARATELOR DE MÃSURÃ
- felul coloanei electrice pe care se montează: monofazat sau trifazat.
- tensiunea reţelei;
- curentul nominal (de calcul) al coloanei;
- clasa de precizie.
- 139 -

8.6.2.1. Voltmetrul – măsurarea tensiunilor de fază şi linie; se protejează la scurtcircuit cu
siguranţe de 6A sau 10A.
8.6.2.2. Ampermetrul – măsurarea curentului de linie de alimentare.

a. Pe tablourile de iluminat - se montează 3 bucăţi, pentru măsurarea pe fiecare fază,
pentru urmărirea în timp a încărcărilor pe faze. Urmărind evoluţia în timp a încărcărilor se poate
decide echilibrarea ulterioară a sarcinilor pe cele trei faze.
b. Pe tablourile de forţă – se montează un singur ampermetru pe o fază, prin
intermediul unui reductor de curent.
8.6.2.3. Reductorul de curent – este un transformator de curent având raportul I np / I ns .

Inp – curentul nominal din primar, [A].
Ins – curentul nominal din secundar, [5A, 10A, 1A].
I npc  I c (8.6-1)
8.6.2.4. Contorul de energie activă (A) şi reactivă (R) – se poate monta direct pe linia de
alimentare (atunci când suprasarcina admisibilă a contorului este mai mare decât valoarea
curentului nominal al liniei) sau prin reductoare de curent / tensiune.
II.8.7. DIMENSIONAREA BATERIEI DE CONDENSATOARE PENTRU

AMELIORAREA FACTORULUI DE PUTERE
8.7.1.1. Pentru instalaţii electrice existente:
a. (Wa) - energia activă consumată în intervalul de timp considerat.
b. (Wr) - energie reactivă consumată în intervalul de timp considerat.
c. cosφ2 - valoarea factorului de putere mediu la care trebuie să funcţioneze instalaţia (de
regulă cosφ2 = 0,92).
8.7.1.2. Pentru instalaţii electrice nou proiectate:

a. puterea activă P a instalaţiei (puterea cerută);
b. factorul de putere mediu cosφ2 (după compensare, de obicei cosφ2 ≥ 0,92);
c. factorul de putere mediu cosφ1 estimat sau calculat;

8.7.2.1. Puterea reactivă a condensatoarelor pentru instalaţii electrice existente
Valoarea factorului de putere mediu cosφ1 cu care s-a funcţionat pe intervalul considerat (1
1
an) se calculează cu relaţia: cos 1  (8.7-1)
wr2
1 2
wa
Energia reactivă care va trebui produsă de bateria de condensatoare (Wrc) în acelaşi interval
de timp (1 an) care se calculează cu relaţia:
- 140 -
Wrc = Wa(tgφ1 - tgφ2) [kvar h/an]. (8.7-2)
wrc
Puterea bateriei de condensatoare se determină cu relaţia: Qc 
T
în care: T, durata de utilizare în ore a instalaţiei pe an.
Acest calcul se poate aplica atunci când nu se prevede reglarea puterii bateriei.
Dacă funcţionarea consumatorului prezintă variaţii importante ale consumului, bateria de

condensatoare se dimensionează în funcţie de puterea maximă activă P, cu relaţia de mai jos.
8.7.2.2. Puterea reactivă a condensatoarelor pentru instalaţii electrice nou proiectate:
Qc = P(tgφ1 - tgφ2) [kvar]. (8.7-3)
în care: - tgφ1 corespunde unui cosφ1 al instalaţiei necompensate (estimat sau calculat);
- tgφ2 = 0,43 pentru cosφ2 = 0,92 – factor de putere compensat.
8.7.2.3. Secţiunea conductoarelor bateriei de condensatoare

Curentul de calcul al bateriei de condensatoare:
Qc
Ic  (8.7-4)
3U l
Curentul de calcul pentru racordul bateriei de condensatoare se consideră 1,5 Ic:

I r  I c 1,5 (8.7-5)
Cu această valoare se alege secţiunea corespunzătoare pentru căile de curent.
8.7.2.4. Aparate de conectare / protecţie

Curentul de calcul pentru protecţia la suprasarcină
I t  I c 1,5 (8.7-6)
Curentul de declanşare al protecţiei maximale:
I max  5  I c (8.7-7)
8.7.2.5. Valoarea rezistenţei de descărcare

Se calculează pentru bateria sau pentru fiecare treaptă a bateriei de condensatoare de capacitate C
(dacă nu sunt incluse în condensatoare):
t
r ( ) (8.7-8)
U max
C ln
U ad
în care:
- t este timpul de descărcare (60 s).
- C este capacitatea treptei de condensatoare (conexiune în Δ pentru JT):
Q
C (F ) (8.7-9)
3  314  U l2
- Umax este tensiunea de vârf (egală cu 2U linie sau 2U faza , în funcţie de modul de
conectare).
- 141 -
- Uad este tensiunea de atingere admisibilă ( 42 V).
Rezistenţele de descărcare se vor lega în triunghi.
8.7.3. Note de calcul
Modelul de mai jos este orientativ, relaţiile de calcul utilizate fiind indicate explicit la
pct.8.7.4. Coloana H conţine relaţiile de calcul, care pot fi rescrise în mod identic.
8.7.4. Relaţii de calcul
În celula respectivă (Ex: H20 ) se introduce relaţia indicată, începând cu =H14*…)

- 142 -

- Protecţia coloanei bateriei de condensatoare – Alegerea întreruptorului automat
- Curentul admisibil pentru coloana bateriei (>Ir)
- Regimul termic al încăperii unde se montează condensatoarele (pentru proiectul de
încălzire – ventilare).
8.7.6. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie. Aceste date se vor definitiva în
urma cererilor de oferte preliminare (în faza de proiectare), parametrii specificaţi mai jos urmând
să fie definitivaţi după o analiză tehnico-economică.

o tensiune nominală 400V
o frecvenţa nominală 50Hz
o toleranţa capacităţii 0….. 5%
o domeniul de temperatură
temperatură maximă 550C
temperatură medie 24h 450C
temperatură medie anuală 350C
temperatură minimă -250C
o tensiune de izolaţie: un minut la 6kV, 50 Hz
rezistă la impuls 1,2/50μs şi 25 kV
o curent de suprasarcină admisibil: 30% (standard) sau 50% (extins)
o supratensiune admisibilă: 10 % (standard) sau 20% (domeniu extins)
o consum de curent la 400V : 2A/kvar (cu rezistenţa de descărcare inclusă).

o construcţie uscată
o protecţie la defect intern.

În funcţie de exigenţe CEI 831, NFC54-104, VDE 0560.

Perioadă de garanţie – doi ani.
Bateria se va livra în variantă compactă, cu 6 trepte automatizate, cu regulator automat

specializat.
- 143 -
II.8.8. DIMENSIONAREA SURSELOR NEÎNTRERUPTIBILE (UPS)
Lista receptoarelor care nu admit întrerupere în alimentare:
a. Denumire, date asupra consumului nominal: putere activă, putere aparentă sau
curent absorbit.
b. Lista receptoarelor care necesită alimentare redundantă.

Parametri de bază în alegerea şi dimensionarea surselor UPS:
a. Puterea aparentă consumată este principalul parametru care se ia în calcul. Dacă nu se
cunoaşte, se va calcula în funcţie de parametrii disponibili pentru fiecare receptor
conectat:
a.1. Se cunoaşte curentul absorbit I:
- pentru circuite monofazate SUPS = UI (8.8-1)
- pentru circuite trifazate: S UPS = U I
L1 L1 + U I
L2 L2 + U I
L3 L3 (8.8-2)
Dacă valoarea acestor curenţi nu este cunoscută, se pot efectua măsurători în diverse
ipoteze de funcţionare, pentru fiecare sarcină.
a.2. Se cunoaşte puterea activă:
P P
Pentru circuite monofazate şi trifazate SUPS   (8.8-3)
cos 0,7
a.3. Puterea UPS conectat în aval (nu se mai iau în calcul receptoarele conectate din
acest UPS.) Se va verifica condiţia ca UPS-ul amonte să fie mai mare de minim 5 ori
decât UPS-ul aval.
b. Randamentul sursei este important pentru aparatura IT, când UPS-ul va funcţiona
permanent (în regim tampon):
ηUPS = PIeşire UPS / Pabsorbit UPS (8.8-4)
Dacă încăperea necesită ventilare / răcire suplimentară, energia absorbită de UPS va
include şi aceste valori.
c. Costul de exploatare:
 1 
CEXE  P2 UPS   1)   t  Cen (8.8-5)
 UPS 
t – intervalul de timp;
ce – preţul energiei, [lei/kWh]
d. Capacitatea de supraîncărcare. Supraîncărcarea este admisă doar pe parcursul intervalului

temporar de transfer între surse şi, dacă este posibil, se recomandă a fi evitată. Pentru
situaţii de scurtă durată de supraîncărcare când sursa de bază este disponibilă, UPS-ul
poate menţine continuitatea circuitului prin intermediul unui by-pass (cca 2 min).
- 144 -
Figura 8.8.1 – Note de calcul pentru dimensionarea UPS
e. Restricţii ale spaţiului disponibil pentru montaj (gabarite, temperaturi, structura

pardoselii)

În figura 8.8.1 se exemplifică un calcul pentru dimensionarea UPS.
Se remarcă faptul că elementele de consum ale receptoarelor pot avea o structură diversă
(8.8.2).

Pot rezulta sarcini de răcire pentru sistemul de ventilare. Sunt necesare de regulă spaţii
tehnice proprii (cerinţe pentru planurile de arhitectură).
Dimensionarea grupului electrogen depinde de capacitatea UPS (va trebui să fie de minim 1,5 ori
mai mare). Condiţia este se verifică de la sine dacă se consideră şi alte receptoare care vor fi
conectate după ce grupul intră în sarcină.
- 145 -

II.8.9. CALCULUL PRIZEI DE PĂMÂNT
- Valoarea necesară pentru priza de pământ

- Tipul şi dimensiunile fundaţiei (pentru priza naturală, are prioritate în dimensionare)
sau valoarea măsurată a prizei de pământ pentru instalaţii existente
- Configuraţia terenului pentru a stabili zona disponibilă pentru realizarea prizei
artificiale
- Valoarea rezistivităţii solului (sau tipul de sol, din studiul geotehnic)
În anexa 5.34 din I7-2011 există cadrul normativ care indică modul în care se calculează o
priză de pământ. Sunt indicate şi relaţii de calcul pentru prizele naturale, precum şi relaţii prin
care se reduce valoarea prizei complexe (naturale şi artificiale) prin legare în paralel.
O dificultate specifică este introdusă prin intermediul tabelului A5-35-5, care indică
valoarea factorului de utilizare pentru mai mulţi electrozi în funcţie de numărul de electrozi.
Deoarece acest număr este necunoscut, trebuie să se lucreze prin încercări. Conductoarele de
legătură dintre electrozii verticali contribuie şi ele la îmbunătăţirea prizei generale, dar ponderea
lor este afectată de alţi coeficienţi de utilizare.
Beneficiind de modul de rezolvare CAD, se poate calcula priza complexă pas cu pas, de la
2, 3 electrozi până la valoarea finală necesară, calculând la fiecare pas ponderea electrozilor
verticali în funcţie de factorul de utilizare, contribuţia conductoarelor orizontale de legătură,
precum şi efectul combinat prin legarea tuturor în paralel.

Pentru exemplul prezentat, s-a recurs la o soluţie foarte răspândită, şi anume electrozi
verticali îngropaţi cu partea superioară sub adâncimea de îngheţ (q) cu care se calculează
parametrul t  t  q   din relaţia (tabelul A5.34-1, I7-2011):
l
 2
 2l 1 4t  l 
rpq  0,366  lg  lg  (8.9-1)
l  d 2 4t  l 
Rezolvarea acestei relaţii (pentru un electrod) este disponibilă în figura 8.9.1, în celula F12:
- 146 -
Figura 8.9.1. – Calculul rezistenţei unui electrod vertical
Rezultatul obţinut este de 24Ω. Pentru tronsonul de platbandă de lăţime b care leagă doi
electrozi, pozată la aceeaşi adâncime q, relaţia de calcul este conform tabelului A5.34-3:
 2l 2
rpq  0,366 lg şi transpusă în celula F16 sub forma:
l bq
F16=0.366*F10/F14*LOG(2*F14^2/(F9*F15))
Rezultă valoarea de 33,6 Ω.

Pentru a putea obţine o priză complexă de valoare 4 Ω sau chiar 1 Ω, se repetă calculul
sub formă tabelară, legând în paralel electrozii verticali incrementaţi cu pas unitar, după ce sunt
afectaţi de factorul de formă corespunzător.
De remarcat că pe măsură ce distanţa dintre electrozi creşte, factorii de formă cresc, deci
eficacitatea electrozilor suplimentari este mai mare. Acest raţionament nu este însă valabil dacă
se ia în considerare şi contribuţia conductoarelor orizontale (care intervin cu costurile aferente,
inclusiv săpătura obligatorie).
În tabelele următoare s-au calculat prizele de pământ compuse în două situaţii, electrozi
dispuşi liniar şi electrozi dispuşi pe contur închis, fiecare pentru câte trei distanţe dintre electrozi.
S-au marcat valorile prizelor de pământ necesare în mod uzual (4 Ω şi 1 Ω). Un astfel de mod de
lucru permite optimizarea soluţiei tehnice adoptate, din punctul de vedere al numărului de
electrozi şi distanţa dintre ei.
Analiza detaliată permite studierea efectului pe care îl are o dispunere sau alta a
electrozilor, şi poate fi utilizată pentru obţinerea oricăror valori ale prizei de pământ artificiale,
atunci când este necesar să se suplimenteze o priză de pământ naturală.
- 147 -
- 148 -
- 149 -
- 150 -
- 151 -
- 152 -
- 153 -
8.9.4. Date de ieşire

După definitivarea soluţiei adoptate, rezultă principalele cantităţi de materiale (electrozi,
platbandă, suduri, săpătură cu refacere spaţii verzi, etc).

Tehnologia de realizare a sudurilor care vor fi îngropate este deosebit

de importantă, fiind necesară protejarea acoperiri cu zinc a profilelor
laminate (sudură prin cuprare sau aluminotermie).
II.9. DATE DE IEŞIRE PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ACHIZIŢIE
Achiziţia lucrărilor şi materialelor rezultate din proiect este una din etapele cele mai
importante cu care se finalizează documentaţia tehnică de execuţie. În general, ghidurile de
proiectare nu abordează acest subiect, şi de aceea autorii au justificat poziţia importantă a acestui
capitol în cadrul lucrării.
Complexitatea întocmirii listelor de lucrări şi a fişelor tehnice aferente este deosebită,
deoarece trebuie să permită ofertanţilor să identifice din punct de vedere tehnic cerinţele
investitorului, fără putinţă de interpretare.
Pentru întocmirea listelor de lucrări se lucrează cu indicatoare de norme de deviz a căror
vechime determină inadvertenţe în privinţa conţinutului normelor. Chiar dacă legislaţia actuală
permite reconsiderarea acestor norme (prin normare proprie, tehnologii şi materiale noi), se
constată că în caietele de sarcini se menţin articole de deviz fără adaptarea lor la specificul
fiecărui ofertant.
O dificultate generată de rutina întocmirii acestor documentaţii este listarea listelor de
lucrări după rularea devizului proiectantului (valoare confidenţială). Programele de devize uzuale
nu păstrează completările sau precizările proiectantului pentru articolele asimilate, precum şi
trimiterile corecte la listele anexe din normele de deviz. Prin grija investitorului, aceste detalii
trebuie să se regăsească cu claritate pentru fiecare lucrare, pentru a permite obţinerea unor oferte
corespunzătoare de la firmele executante.
În cazul fişelor tehnice, problematica este şi mai complexă. Sunt cerute răspunsuri la
următoarele capitole:
a) Parametri tehnici şi funcţionali

b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
d) Condiţii de garanţie şi post garanţie
e) Alte condiţii cu caracter tehnic
- 154 -
Aceste capitole conţin în principal rezultatul dimensionării inginereşti (Parametrii

tehnici şi funcţionali) dar şi multe alte detalii tehnice care trebuie descrise cât mai exact,
pentru a nu le lăsa la libera alegere a ofertanţilor. În continuare sunt sistematizate principalele
cerinţe care trebuie precizate, pe categorii de aparate / echipamente. Aceste cerinţe nu sunt
exclusive, experienţa fiecărui specialist putând contribui la creşterea preciziei cu care sunt
întocmite aceste fişe.
Ghidul pune la dispoziţie un set de repere utile în descrierea aparaturii necesare.
Recomandăm ca pentru fiecare investiţie să existe o documentare la zi, pe baza ofertelor existente
pe piaţă. Studierea tehnico-economică a acestor oferte constituie o bază pentru definitivarea
fişelor tehnice.
Ca referinţă normativă, precizarea standardelor impuse furnizorilor este obligatorie (şi de
aceea ghidul a grupat la punctul 4c cele mai relevante standarde) dar nu suficiente. Cele mai
multe standarde necesită consultarea lor, pentru a extrage condiţiile/parametri concreţi care sunt
necesari.
Alte cerinţe de ordin tehnic (durata de garanţie) pot fi impuse pe baze legislative, sau prin
condiţionări tehnico-economice. De exemplu, pentru aparatele de iluminat cu led-uri se poate
solicita în prezent o durată de garanţie extinsă, furnizorii procedând în consecinţă la includerea în
preţul aparatului şi schimbarea driverului de alimentare la un moment dat.
Pentru alte condiţii cu caracter tehnic se poate avea în vedere creşterea continuă a
complexităţii aparatajului, fiind uneori necesare manuale de utilizare, software pentru configurare
/ simulare, cursuri de şcolarizare pentru personalul propriu etc.
4.a) Parametri tehnici şi funcţionali

o pentru aparate de iluminat:
 domeniu de utilizare
 nivel de iluminare normat pentru planul de lucru (de verificat de către
furnizor)
 suprafaţa de montare
 tip constructiv
 tip de lampă
 durata minimă de funcţionare pentru lampă
o pentru cabluri şi conductoare:
 tip de cablu/conductor
 standard de fabricaţie
 tip de conductor
 tip de izolaţie
 tensiunea nominală
 frecvenţa nominală
 tensiunea de încercare
 raza minimă de curbură la instalare
 forţa maximă de tracţiune
o pentru întreruptoare automate:
 curentul nominal
 domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la
suprasarcină (pentru întreruptoare de uz industrial)
 domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la
scurtcircuit (pentru întreruptoare de uz industrial)
 capacitatea de rupere nominală la scurtcircuit
- 155 -
 nivelul de izolaţie nominal
 timpul propriu de deschidere
 timpul total de deschidere
 contacte auxiliare
 protecţii suplimentare
 condiţii impuse:
 posibilitatea reanclanşării rapide mono şi trifazate
 verificarea şi revizia uşoară a contactelor
 siguranţă împotriva exploziilor şi incendiilor
 marcaje
o pentru comutatoare, separatoare:
 nivelul de izolaţie nominal
 curentul nominal
 numărul de cicluri de porniri/opriri
 anduranţa mecanică
 anduranţa electrică
 capacitatea de rupere (dacă este cazul)
 capacitatea de închidere
o pentru baterie de condensatoare:
 capacitate totală
 conexiune Y/Δ
 tensiune nominală
 toleranţa capacităţii
 domeniul de temperatură:
 temperatură maximă
 temperatură medie 24h
 temperatură medie anuală
 temperatură minimă
 tensiune de izolaţie
 curent de suprasarcină admisibil
 supratensiune admisibilă
 rezistenţe de descărcare incluse
 consum de curent
 automatizare – conectare
 număr de trepte
 regulator specializat
 contactoare curenţi capacitivi
o pentru surse neîntreruptibile (UPS):
 domeniu de utilizare (consumatori)
 tip UPS
 capacitate UPS [VA]
 domeniu tensiune de intrare
 domeniu frecvenţa nominală de intrare
 tensiune de ieşire
 frecvenţa de ieşire
 timpul de comutaţie
 bateria inclusă/ neinclusă:
 tip baterie
- 156 -
 tensiune nominală
 numărul de celule
 capacitate [Ah]
 timpul de reîncărcare
 timpul de descărcare fără sarcină
 formă semnal ieşire
 protecţie la inversarea bornelor de pe acumulator
 protecţie acumulator la supraîncărcare şi descărcare
 protecţie la suprasarcină
 eficienţă în condiţii de lucru specificate
 dimensiuni gabarit
 compatibilitate electromagnetică
 monitorizare şi control de la distanţă
 greutate
o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT):
 nivelul de protecţie necesar
 elemente de captare
 elemente de coborâre
 priza de pământ
o pentru tablouri electrice:
 tensiune nominală de utilizare
 tensiune nominală de izolare
 tensiune nominală de ţinere la impuls
 curent nominal
 curent nominal de scurtă durată
 curent nominal admisibil de vârf
 dimensiuni
 tip carcasare / montare
 acces / conexiuni
 componenţă
4.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare

o Condiţii de mediu ambiant:
 Nivel maxim de zgomot admis pentru utilaj/ echipament sau în
încăpere
 Temperatură medie zilnică pentru mediul ambiant
 Temperatura minima a mediului ambiant: la montaj
 Temperatura minima a mediului ambiant: în exploatare
 Temperatura maximă admisă în condiţii normale de exploatare
 Umiditate relativă medie a aerului
 Umiditate relativă maximă
 Altitudinea de utilizare
 Grad de poluare conform 6.1.3.2 din SR EN 60947-1
 Clasa pentru condiţii climatice conform SR EN 60721-3-3
o Tensiunea de încercare pentru cabluri
o Loc de montaj
o Clasa de protecţie pentru praf şi lichide
- 157 -
4.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
o pentru cabluri şi conductoare:
 SR EN 60228 - Conductoare cu izolaţie de PVC pentru utilizare
generala. Conductoare pentru cabluri izolate
 SR HD 21.1 S4 - Conductoare şi cabluri izolate cu materiale
termoplastice de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea
1: Prescripţii generale
 SR HD 21.3 S3 - Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil,
de tensiune nominală până la 450/750 V, inclusiv. Partea 3:
Conductoare izolate pentru instalaţii fixe
o pentru aparataj de joasă tensiune:
 SR EN 60947-1 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Reguli generale
o pentru dispozitive de protecţie la supratensiune:
 SR EN 62305-4 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 4: Sisteme
electrice şi electronice din structuri
 SR EN 61643 – 11 - Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11:
Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă tensiune.
Prescripţii şi încercări
 SR EN 61643 – 21 - Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 21:
Descărcătoare conectate la reţele de telecomunicaţii şi de transmisie a
semnalelor. Prescripţii de funcţionare şi metode de încercare
o pentru întreruptoare automate:
 SR EN 60947-2 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare
automate – pentru întreruptoare de uz industrial
 SR EN 60898-1 - Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru
protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1:
Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ
 SR EN 60898-2 - Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru
protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2:
Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în
curent continuu
o pentru comutatoare, separatoare:
 SR EN 60947-3 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Întreruptoare,
separatoare, întreruptoare-separatoare şi unităţi combinate cu siguranţe
fuzibile
o pentru contactoare şi demaroare electromecanice:
 SR EN 60947-4-1 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare
şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice
şi demaroare de motoare. Controlere şi demaroare cu semiconductoare
pentru motoare de curent alternative
şi demaroare de motoare. Controlere şi contactoare cu semiconductoare
pentru alte sarcini decât motoare, în curent alternative
o pentru surse neîntreruptibile (UPS):
 SR EN 62040-1 - Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Partea 1:
Cerinţe generale şi reguli de securitate pentru UPS
Cerinţe de compatibilitate electromagnetică (CEM)
Metodă de specificare a performanţelor şi cerinţelor de încercare
 SR EN 50272-2 - Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi
instalaţii pentru baterii. Partea 2: Baterii staţionare
- 158 -
o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT):
 SR EN 62305-1- Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii
generale
 SR EN 62305-2 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 2: Evaluarea
riscului
 SR EN 62305-3 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 3: Avarii fizice
ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii
 SR EN 62305-4 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 4: Sisteme
electrice şi electronice din structuri
 SR EN 50164-1 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului
(CPT). Partea 1: Prescripţii pentru componente de conectare
(CPT). Partea 2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de pământ
(CPT). Partea 3: Prescripţii pentru eclatoare de separare
(CPT). Partea 4: Prescripţii pentru dispozitive de fixare a
conductoarelor
(CPT). Partea 5: Prescripţii pentru căminele de vizitare şi dispozitivele
de etanşare ale electrozilor de pământ
(CPT). Partea 7: Prescripţii pentru materiale care îmbunătăţesc legarea
la pământ
o pentru tablouri electrice:
 SR EN 60439-1 – Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 1:
Ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune şi ansamblu derivat
dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune
 SR EN 60439-3 - Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 3:
Prescripţii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă tensiune
destinate instalării în locuri accesibile persoanelor neautorizate în
timpul utilizării lor. Tablouri de distribuţie
o pentru baterie de condensatoare:
 SR EN 60831-1 - Condensatoare şunt de putere autoregeneratoare,
destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiune
nominală până la 1000 V inclusiv. Partea 1: Generalităţi. Caracteristici
funcţionale, încercări şi valori nominale. Reguli de securitate. Ghid
pentru instalare şi exploatare
 SR EN 60831-2 - Condensatoare şunt de putere autogeneratoare,
destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiunea
nominală până la 1 kV inclusiv. Partea 2: Încercare de îmbătrânire,
încercare de autoregenerare şi încercare de distrugere
o pentru aparate de iluminat:
 SR EN 60598-1 - Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripţii generale şi
încercări
 SR EN 60598-2-… - Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii/Cerinţe
speciale
o alte condiţii generale:
 Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane, publicat pe 02-
09-2011 spre ancheta publică
 STAS 1957/1,2 - Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi.
Terminologie
- 159 -
 SR EN ISO 717 - Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a
elementelor de construcţii
 STAS 10009 - Acustica în construcţii. Acustică urbană. Limite
admisibile ale nivelului de zgomot
 SR EN ISO 2082 - Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice.
Acoperiri electrochimice de cadmiu, cu tratament suplimentar, pe fontă
sau oţel
 SR EN 60721-3-3:1997 - Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale
acestora. Secţiunea 3: Utilizarea staţionară (la post fix) în spaţii
protejate la intemperii
 LEGE nr. 449 din 12 noiembrie 2003 privind vânzarea produselor şi
garanţiile asociate acestora – Republicată
 LEGE nr.15 din 24 martie 1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat în active corporale şi necorporale
4.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie

o Perioadă de garanţie – minim doi ani. Pentru alte perioade impuse, se va
solicita analiza costurilor implicate
o Durata minimă de utilizare (viaţă) a utilajului/ echipamentului/ materialului
(vezi H.G. de aplicare a Legii nr.15/1994)
4.e) Alte condiţii cu caracter tehnic

Utilajul/ echipamentul/ materialul va fi însoţit de declaraţia de conformitate, instrucţiunile
de montare, utilizare şi întreţinere întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.
Pentru echipamente complexe (tablouri electrice de automatizare, sisteme BMS -building
management, grupuri electrogene, etc ) se poate solicita şcolarizarea / autorizarea personalului
propriu.
II.10 PROIECTARE SEISMICĂ

Măsuri specifice de proiectare seismică a echipamentelor şi elementelor componente ale
instalaţiilor electrice în clădiri.
II.10.1 Proiectarea seismică a componentelor instalaţiilor electrice în clădiri, în cadrul

unui proiect tehnic se face în toate cazurile de proiectantul de specialitate în colaborare cu
proiectantul structurii, funcţie de cerinţele proiectului tehnic şi de destinaţia clădirilor.
Specialistul proiectant al instalaţiilor electrice va furniza proiectantului structurii datele/ tema de
proiectare a instalaţiilor: desene şi date privind caracteristicile instalaţiilor electrice, detalii
specifice de funcţionare, rolul şi clasificarea instalaţiilor electrice în funcţionarea clădirii
conform prevederilor privind gruparea instalaţiilor în categorii seismice - P100-1, problemele
ridicate la întreruperea funcţionării/ alimentarii cu energie electrică care prezintă risc pentru
siguranţa vieţii.
II.10.2 Cerinţele generale privind prevederea măsurilor specifice de proiectare seismică
a echipamentelor şi elementelor componente ale instalaţiilor electrice sunt cele cuprinse în Cod
de proiectare seismică, indicativ P100, Partea I - P100-1 (în curs de revizuire), Prevederi de
proiectare pentru clădiri, cap. 10. Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale
construcţiilor, în particular în subcap. 10.6 - Proiectarea seismică a instalaţiilor, paragraf
10.6.3.2. Măsurile prevăzute în acest subcapitol se referă la protecţia componentelor din
alcătuirea instalaţiilor în general faţă de efectele cutremurului. Prevederile referitoare la
performanţele seismice aşteptate ale componentelor instalaţiilor electrice în particular, pot fi
- 160 -
diferenţiate în funcţie de performanţa seismică impusă clădirii prin tema de proiectare aşa cum se
indică în Cod de proiectare seismică P100-1, cap. 10.
II.10.3 Condiţiile generale de proiectare seismică pentru sistemele de instalaţii sunt cele
prevăzute în paragraful 10.6.2 şi 10.6.3 în acord cu datele incluse în documentele tehnice de
livrare ale furnizorului şi cu zona seismică în care sunt amplasate (Anexa A6, Harta de zonare
seismică, P100-1).
II.10.4 Pentru satisfacerea cerinţelor de performanţă seismică, categoriile de componente
din alcătuirea instalaţiilor electrice, trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât, sub
acţiunea forţelor şi deplasărilor produse de efectele cutremurului, să rămână stabile şi să-şi
păstreze integritatea fizică şi, după caz, să-şi păstreze funcţionalitatea.
II.10.5 (1) Calculul seismic al elementelor componente pentru instalaţii electrice este
obligatoriu cel puţin pentru componentele menţionate în Cod de proiectare seismică P100-1, cap.
10.
(2) Prin excepţie de la prevederea de la (1) calculul nu este necesar pentru elementele şi
subansamblurile de construcţie şi de instalaţii/ echipamente care sunt produse pentru utilizare în
zone seismice, pe baza unor standarde recunoscute internaţional (de exemplu, tavane suspendate,
pardoseli înălţate, etc). Pentru acestea, proiectantul şi verificatorul proiectului vor verifica numai
compatibilitatea acceleraţiei seismice a amplasamentului cu acceleraţia seismică de proiectare
declarată de producător sau stabilită printr-un procedeu recunoscut de calificare seismică. (harta
de zonare seismică, Anexa A6, P100-1).
(3) În situaţia menţionată la (2) alegerea modului de fixare, dimensionarea prinderilor şi a
elementelor de reazem se va face conform instrucţiunilor tehnice ale furnizorului. Aceste
instrucţiuni vor fi utilizate şi de proiectantul structurii, pentru asigurarea condiţiilor din
reglementările tehnice în vigoare în România privind caracteristicile geometrice şi mecanice de
rezistenţă şi de deformabilitate ale materialelor. În lipsa instrucţiunilor, dimensionarea
prinderilor şi a elementelor de reazem se va face prin calcul conform recomandărilor din Cod de
proiectare seismică P100-1.
(4) Proiectarea seismică a instalaţiilor electrice în clădiri se va face respectând prevederile
P100-1, în acord cu gruparea instalaţiilor în categorii seismice şi clasa de importanţă şi de
expunere a clădirii, (Anexa A6, Harta de zonare seismică).
II.10.6 Prin tema de proiectare se va preciza funcţiunea şi modul de prindere al

echipamentelor şi componentelor din alcătuirea instalaţiilor electrice în clădire şi rolul lor în
funcţionarea ansamblului clădirii. Se vor preciza, cel puţin:
a. pentru elementele instalaţiilor de electrice şi de iluminat exterior, amplasate ca
elemente ataşate anvelopei construcţiei sau instalate pe acoperişul clădirii (detalii Anexa
IV.10.1):
- dacă sunt montate în consolă sau dacă sunt ancorate de structura principală sub nivelul
centrului de greutate
- dacă sunt ancorate peste nivelul centrului de greutate
- dacă echipamentele sunt montate în exterior vertical sau orizontal direct pe perete sau
suspendat
- dacă elementele ataşate anvelopei sunt amplasate pe faţadele către spaţiile publice
(strada) sau către alte spaţii în care este posibilă prezenţa unui număr mare de persoane
(curţi interioare ale şcolilor, atriumuri, etc.) Când este posibil, se va evita amplasarea
lor pe aceste faţade sau instalarea lor pe acoperişul clădirii;
1. echipamente de emisie sau electromecanice instalate pe acoperişul/ terasa
clădirii sau ca elemente ataşate anvelopei construcţiei.
 sisteme ale instalaţiilor electrice şi corpuri de iluminat exterior (ex. în Anexa
IV.10.1, fig. 6)
 tablouri electrice instalate suprateran la faţadele clădirilor.
b. pentru elementele instalaţiilor electrice şi corpuri de iluminat amplasate în interiorul
construcţiei:
- 161 -
b1. pentru tablouri electrice instalate în camere tehnice, ş.a.
- tipul de echipament şi metoda de instalare
- condiţiile probabile de instalare, poziţia/ excentricităţile de montare/ înălţimea
- masa şi rigiditatea echipamentelor; greutatea maximă în exploatare
- tipul de fixare/ ancorare şi caracteristicile mecanice ale prinderilor
Exemple cu detalii de montaj, în Anexa IV.10.1, fig. 1 – 5 şi 7 - 9.
b2. pentru sistemele de cabluri / circuite care sunt fixate pe două tronsoane adiacente dacă
sunt montate în clădiri din clasele de importanţă-expunere IV şi III (detaliu trecere, în
Anexa II.10.2, fig. 1);
c. alte caracteristici pentru echipamente din instalaţii electrice
- echipamente izolate cu neopren împotriva vibraţiilor
- echipamente izolate cu arcuri împotriva vibraţiilor
- echipamente neizolate împotriva vibraţiilor
- echipamente de supraveghere, alarmă, protecţie, semnalizare montate pe circuite ale
altor instalaţii de utilizare cum sunt instalaţii de ventilare, climatizare, instalaţii de
încălzire, instalaţii sanitare, gaze, alte utilităţi.
II.10.7 In cazul echipamentelor montate pe izolatori de vibraţii, prevăzute cu dispozitive
pentru limitarea deplasărilor orizontale şi verticale, vor fi acceptate în proiect prin prevederile
din Caietul de sarcini pentru execuţie, numai acele produse pentru lucrări de instalaţii electrice în
clădiri, care corespund prevederilor proiectului şi care deţin un Agrement Tehnic sau marcajul
CE însoţit de declaraţia de conformitate a produselor, astfel:
- fabricate legal şi comercializate într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau într-un
stat EFTA (Norvegia, Elveţia, Islanda şi Linchesthein, parte la acordul privind Spaţiul
Economic European), prin distribuitor autorizat al producătorului pentru Romania;
- provenite din SUA, Rusia, China sau Israel şi care au performanţe echivalente
atestate de un organism recunoscut în ţară, comercializate în ţară prin distribuitor
autorizat al producătorului pentru Romania;
II.10.8. Principiile generale de proiectare pentru prinderi şi legături sunt cele precizate în
cap. 10 al Codului de proiectare seismică P100-1.
Exemple şi moduri de fixare sunt recomandate în Anexa IV.10.1 şi Anexa IV.10.2
II.10.9. Se vor avea în vedere cel puţin măsurile şi condiţiile generale privind proiectarea
rezemărilor prevăzute la subcap. 10.6.2, art. de la (3) la (9) şi subcap. 10.6.3.3, art. de la (1) la (4).
II.10.10. Verificarea siguranţei la acţiunea seismică, include verificarea:
- condiţiilor de stabilitate, de rezistenţă şi de siguranţă în exploatare a echipamentelor
electrice cuprinse în proiect, conform normativului I7-2011 şi reglementărilor tehnice
conexe sau standarde europene armonizate specifice, precizate în Anexa IV.1.
- condiţiilor de stabilitate, de rezistenţă şi de rigiditate, conform Codului de proiectare
seismică P100-1, cap. 10, pentru elementele de prindere care asigură stabilitatea la
răsturnare a elementelor ataşate interior sau exterior anvelopei (detalii Anexa
IV.10.1, fig. 1 -9 şi Anexa IV.10.2).
II.10.11. Asigurarea calităţii la proiectare şi în execuţie
(1) Documentaţia de execuţie trebuie să conţină toate informaţiile necesare (note de calcul,
desene la scară relevantă) pentru verificarea dimensionării, detalii constructive şi de montaj
a componentelor instalaţiilor electrice şi ale prinderilor acestora privind:
- mărimea forţelor şi deplasărilor seismice de proiectare;
- verificarea stabilităţii şi a rezistenţei componentelor;
- rezistenţa şi detalierea constructivă a prinderilor.
(2) Elementele din documentaţie menţionate la (1) vor fi supuse verificării de către un
verificator atestat pentru cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" conform Legii nr.10/1995, cu
modificările ulterioare.
- 162 -
(3) Pentru utilajele/ echipamentele al căror coeficient de importanţă este γCNS >1,0,
furnizorul va prezenta certificate de conformitate cu rezistenţa la forţele seismice cerută
prin documentaţia de execuţie sau prin Caietul de sarcini.
(4) Pentru clădirile situate în amplasamente cu ag ≥0,30g, proiectantul va stabili, prin
caietul de sarcini, un program de verificare a rezistenţei ancorelor montate pentru
prinderea componentelor instalaţiilor electrice, care au coeficientul de importanţă γCNS
>1,0 precum şi pentru elementele ataşate anvelopei situate către spaţii publice sau cu
aglomerări de persoane şi care pot prezenta un factor de risc.
Terminologia şi notaţiile utilizate în acest capitol sunt în concordanţă cu termenii şi

definiţiile folosite în Codul de proiectare P100, partea 1, ultima ediţie în vigoare.
- 163 -
PARTEA A III-A
REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU VERIFICAREA

ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI.
CERINŢE IMPUSE PRIN PROIECTUL TEHNIC.
III.1. PREVEDERI GENERALE
1.1 Prevederile generale privind efectuarea verificărilor şi punerea în funcţiune a

instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele cuprinse în cap. 8 din Normativul pentru proiectarea,
execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.
Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la
executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt
prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în
Anexa 1.
1.2 Pe durata desfăşurării lucrărilor de execuţie şi montaj ale instalaţiilor electrice

proiectantul trebuie să:
- participe la toate fazele de verificare şi control al calităţii lucrărilor executate;
- modifice soluţiile din proiectul tehnic, dacă situaţiile concrete impun această măsură;
modificarea de soluţie se va efectua cu avizul verificatorului de proiect şi va include
modificările listelor de cantităţi, planşelor etc.
- să participe la recepţia la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală întocmind referate de
prezentare privind modul în care a fost realizată lucrarea, respectiv modul în care s-a
comportat lucrarea în perioada de garanţie.
1.3 Pe durata desfăşurării lucrărilor de realizare a instalaţiilor electrice aferente clădirilor

verificarea calităţii execuţiei, pe faze de categorii de lucrări este obligatorie şi se realizează de
către:
- investitor prin agenţi de consultanţă şi diriginţi de specialitate atestaţi conform HG
925/1995;
- proiectant, conform precizărilor de la art. 1.2;
- executant, prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi conform HG
925/1995;
- organele inspecţiei de stat în construcţii.
1.4 Execuţia lucrărilor de instalaţii electrice aferente clădirilor, se va face respectând

prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie şi Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările ulterioare.
1.5 Pentru executarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice se vor utiliza prin
prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie, numai materiale, echipamente şi procedee care
deţin Agrement Tehnic sau marcaj CE, comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii
Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în ţară şi sunt
de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA (European
Free Trade Association, care include Norvegia, Elveţia, Islanda şi Linchesthein), parte la acordul
privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului.
- 164 -
1.6 Materialele şi echipamentele acceptate pe şantier pentru execuţie, vor fi însoţite de
certificate/ declaraţii de conformitate cu Agrementul tehnic sau cu standardul de produs în cazul
produselor cu marcaj CE (anexa III.3).
III.2. VERIFICARI PENTRU PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

2.1 Instalaţiile electrice aferente clădirilor, înainte de darea în exploatare şi predarea către
beneficiar sunt supuse unui ansamblu de operaţii tehnice care au ca scop verificarea instalaţiei
executate în vederea punerii în funcţiune şi recepţiei, privind:
 corespondenta execuţiei cu prevederile proiectului tehnic;
 funcţiunile instalaţiei şi adecvarea cu scopul proiectului;
 nivelul de performanţă al instalaţiei prevăzut prin proiect şi proba obţinerii efectelor
scontate;
 crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionari sigure în exploatare.
2.2 In acord cu precizările din Normativul I7 (cap. 8), instalaţiile electrice şi de
paratrăsnet trebuie să fie supuse în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune verificărilor
iniţiale şi apoi verificărilor periodice. Pentru verificări se va ţine seama de prevederile
reglementărilor tehnice care stabilesc dacă componentele instalaţiilor sunt în stare de utilizare.
Verificarea instalaţiilor electrice este prevăzută în conformitate cu recomandările din
standardul SR HD 60364-6.
Verificarea sistemului de protecţie împotriva trăsnetului se va face conform cap. 8.5. din
normativul I7-2011.
2.3 La punerea în funcţiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în concordanţă cu
precizările din HG 457 / 2003 se va verifica dacă ele au asigurate protecţia împotriva riscurilor ce
pot rezulta ca urmare a montării şi utilizărilor lor şi protecţia împotriva riscului cauzat de
influenţe externe asupra lor.
III.3. VERIFICĂRI PERIODICE

3.1 Efectuarea verificărilor periodice definite în continuare, în acord cu prevederile din
Normativul I7, cap. 8, au rolul de a determina dacă tot echipamentul din componenţa instalaţiei
electrice este în stare de utilizare. Frecvenţa verificărilor periodice, măsurările efectuate, rapoartele
redactate şi înregistrările menţinute sunt cele precizate în Normativul I7.
3.2 În acest scop procedurile de încercare, metodele şi instrumentele de măsurare,
echipamentul de supraveghere vor fi alese în conformitate cu prevederile specifice din SR EN
61557.
3.3 În condiţii normale de funcţionare verificările pentru securitatea şi sănătatea în muncă
sunt indicate în tabelele 8.3 şi 8.4. din Normativul I7-2011, cap. 8.
3.4 Frecvenţa verificărilor funcţionale pentru echipamentele electrice se face conform
instrucţiunilor furnizorilor. În lipsa acestora se pot utiliza recomandările din PE 116.
3.5 În cazul unei instalaţii aflate într-un sistem de management efectiv, pentru mentenanţă
preventivă în utilizare curentă, verificarea periodică poate fi înlocuită cu un regim adecvat de
monitorizare şi mentenanţă continuă a instalaţiei şi a tuturor echipamentelor sale de persoane
autorizate.
III.4. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
4.1 Prevederile generale pentru exploatarea instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele
cuprinse în cap. 9 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor
electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.
Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la
executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt
- 165 -
prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în
Anexa 1.
4.2 In acord cu precizările din Normativul I7-2011, cap. 9, exploatarea instalaţiilor
electrice sau orice lucrare la o instalaţie electrică trebuie să aibă la bază documentaţia de evaluare
a riscurilor conform Legii 319/ 2006.
Documentaţia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie realizată
exploatarea, indicându-se măsurile de securitate şi de prevenire pentru asigurarea securităţii.
La exploatarea instalaţiilor electrice, suplimentar faţă de Legea 319/2006, se va ţine
seama şi de: HG 1146/2006, HG 1091/2006, HG 300/2006, HG 457/2003 completat cu HG
1514/2003, 462/2007 şi 1032/2009.
III.5. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE IN

CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC PENTRU INSTALAŢII ELECTRICE ÎN
CLĂDIRI
III.5.1 Prevederi generale.

5.1.1. Pe baza celor prezentate în cap. 3 (anexa 2), care precizează Părţile scrise şi Părţile
desenate din cadrul unui proiect tehnic, specialitatea instalaţii electrice, conţinutul acestui
capitol se adresează:
- proiectanţilor de specialitate în vederea întocmirii caietelor de sarcini pentru execuţie, a
instrucţiunilor de exploatare şi a documentaţiei pentru urmărirea în timp a
echipamentelor incluse în proiectele de instalaţii electrice, pentru orientarea
documentată în acceptarea selectivă în cadrul proiectelor tehnice a produselor de
instalaţii electrice prezente pe piaţă.
- furnizorilor de materiale semifabricate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse,
ofertanţi pentru achiziţia de produse în cadrul proiectelor tehnice;
- responsabililor tehnici cu execuţia care urmăresc, din partea beneficiarului, execuţia
instalaţiilor, conform proiectului tehnic, cu respectarea cerinţelor de calitate şi a
programului de control a calităţii;
- personalului care exploatează instalaţiile electrice după recepţia finală.
5.1.2 Documentaţia tehnică impusă prin proiectul tehnic, care face precizări cu privire la
modul punerii în operă a proiectului (execuţie, punere în funcţie/ recepţie preliminară/
finală) şi exploatare/ urmărire în timp, pentru lucrările de instalaţii electrice, include:
- Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice;
- Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice.
- Piese desenate; Detalii de execuţie.
5.1.3 Documentaţia pentru exploatarea instalaţiilor electrice interioare trebuie să corespundă
prevederilor normativului PE 017 – Regulament privind documentaţia tehnică în exploatare.
In baza acestuia, documentaţia pentru exploatare trebuie să includă:
- Cărţile şi fişele tehnice ale echipamentelor;
- Scheme de montaj şi de principiu; instrucţiuni tehnice de exploatare;
- Instrucţiunile de utilizare ale producătorilor/ furnizorilor de materiale şi echipamente;
- Avize şi autorizaţii de funcţionare.
III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice

5.2.1 În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii şi de destinaţie, se
pot alcătui caiete de sarcini specifice care pot fi:
a. caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
b. caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente
tehnologice şi confecţii diverse;
c. caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune;
- 166 -
d. caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul
cărţii tehnice.
5.2.2 Caietele de sarcini se elaborează de către proiectantul de specialitate, prin
dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planşe şi nu trebuie să fie restrictive. Redactarea
caietelor de sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată:
- prevăd responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi responsabilităţile
pentru verificări, încercări;
- prevăd verificări periodice şi/ sau modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei;
- prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/ demolare (inclusiv reintegrarea în mediul
natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
5.2.3 In baza recomandărilor Ord. 863/2008 şi a normativului GP 090-2003 - Ghid privind
elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii, Caietul IV:
Instalaţii interioare, în Anexa IV.3.1, este precizat conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru
execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice, aferent unei clădiri.
5.2.4 In Anexa IV.3.2, este precizat conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru
furnizori de materiale, utilaje, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, în vederea achiziţiei
lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice.
5.2.5 In Anexa IV.3.2, este precizat conţinutul, după caz, al caietelor de sarcini pentru
verificări, inspecţii, încercări, recepţii a instalaţiilor electrice.
5.2.6 Prevederi privind conţinutul, după caz, al caietelor de sarcini pentru urmărirea
comportării în timp a instalaţiilor electrice, sunt precizate de asemenea în Anexa IV.3.2.
III.5.3 Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice.

Instrucţiunile tehnice de exploatare, manuale de utilizare, specificaţii tehnice de exploatare se
elaborează de către producător.
5.3.1.Instrucţiunile tehnice de exploatare a componentelor instalaţiei electrice precizează:
- scopul, domeniul de aplicare al produsului, echipamentului, referinţele normative de
fabricaţie, încercare, calibrare,
- întreţinerea curentă: condiţii de depozitare; condiţiile de referinţă ale mediului ambiant
şi cele nominale;
- modul de funcţionare şi condiţii de utilizare. Pentru aparate de măsură şi reglare modul de
operare (afişarea datelor, taste, setarea detectorilor, calibrare, domeniu de măsură, clasa de
precizie a aparatului, rezoluţia indicatorului aparatului); pornirea şi selectarea aparatului;
- verificări obligatorii ale aparaturii: periodice (semestrial, anual, altele) privind
verificarea metrologică a aparatului sau etalonarea;
- revizia, repararea aparatului şi scoaterea din uz;
- modul de urmărire a comportării în exploatare a produsului;
- măsurile şi acţiunile de demontare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor)
după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
Redactarea instrucţiunilor tehnice de exploatare trebuie să fie concisă, sistematizată şi nu
trebuie să fie restrictivă
Instrucţiunile tehnice de exploatare a instalaţiei electrice în ansamblu, se elaborează de
către de proiectantul de specialitate, în baza proiectului tehnic, prin dezvoltarea elementelor
tehnice cuprinse în fisele tehnice de produs, foi de catalog, broşuri şi note tehnice, instrucţiuni şi
manuale de utilizare, specificaţii tehnice toate emise de producător/ furnizor. Se includ
responsabilităţile pentru teste, verificări, probe.
5.3.2. Manuale de utilizare pentru tablouri electrice, contoare, aparate de măsură,
control, reglare sau a echipamentelor se elaborează de către producător/ furnizor de
specialitate, prin descrierea componenţei produsului, funcţionare (instalare, pornire, probe,
regimuri de funcţionare, cauze de defect, moduri de remediere, revizii, reparaţii, probe, calibrări
iniţiale, verificări metrologice periodice, cerinţe personal instruit de operare). Stabilesc
responsabilităţile/ modalităţile pentru utilizarea eficientă a calităţilor materialelor/ performanţelor
echipamentelor în cadrul lucrărilor de instalaţii electrice;
- 167 -
5.3.3 Specificaţia tehnică din partea producătorului.

Toate specificaţiile tehnice menţionate în caietele de sarcini pentru se vor susţine cu foi de
catalog, broşuri şi note tehnice emise de producător. In cazul în care unele specificaţii tehnice nu
se regăsesc în aceste documente ele vor fi susţinute cu ajutorul manualelor de operare şi service
emise de producător în limba engleza pentru a evita erorile de traducere.
III.5.4. Documente de evaluare tehnică pentru acceptarea în proiectul tehnic a

echipamentelor specifice instalaţiilor electrice în clădiri
5.4.1 In baza art. 1.5, din cap. 1, care prevede prin Caietul de sarcini pentru execuţie,
includerea în proiectul tehnic, numai a materialelor, echipamentelor sau procedeelor de execuţie
care deţin pe teritoriul României, un document tehnic de evaluare (Agrement Tehnic sau
declaraţie de conformitate pentru cele cu au marcaj CE sau comercializate legal într-un Stat
Membru al Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism
recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într-
un stat EFTA (European Free Trade Association, care include Norvegia, Elveţia, Islanda şi
Linchesthein), parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor
proiectului, prezentul articol se adresează:
- proiectanţilor de specialitate în vederea includerii în caietele de sarcini a materialelor/
echipamentelor, care satisfac condiţia de la pct. 4.4.1;
- furnizorilor de materiale semifabricate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse,
care trebuie să deţină documente de evaluare tehnică a produselor propuse spre
achiziţie în cadrul proiectului;
- responsabililor tehnici cu execuţia care montează şi pun în funcţie instalaţiile de
ventilare/ climatizare şi verifică conformitatea produselor/ echipamentelor tehnologice
achiziţionate cu documente de evaluare tehnică legale;
5.4.2 Precizări normative privind reglementarea regimului de existenţă a documentelor de

evaluare tehnică (agremente tehnice naţionale sau europene, certificate de produse) a
echipamentelor specifice instalaţiilor de ventilare mecanică şi climatizare a clădirilor pentru
acceptarea lor în proiectul tehnic, precizate în Anexa IV.1.1, sunt cuprinse în:
- Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru
comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a
Consiliului (perioadă de tranziţie pană în 2013), care privesc furnizorii/ producătorii
materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii şi construcţii, care au obligaţia în baza
HG. nr. 622/2004, să deţină declaraţii de performanţă pentru produsele introduse pe
piaţă, privind evaluarea performanţei caracteristicilor esenţiale ale produselor livrate.
- Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea Regulamentului privind
agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, publicată
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997 şi modificat şi completat de
Hotărârea Guvernului nr. 675/2002 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din
11/07/2002.
- Hotărârea Guvernului nr. 622/2004, privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
a produselor pentru construcţii cu modificările şi completările ulterioare.
- 168 -
PARTEA A IV-A - ANEXE
ANEXA IV. 1 Cadru normativ
Pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor se va ţine cont de legile, normele şi

reglementările tehnice în vigoare la data elaborării sau a punerii în operă a acestora.
IV.1.1. Directive, Legi, Hotărâri, Ordine şi Ordonanţe Guvernamentale
privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

1 Legea nr. 10/1995 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 12 din 24 ianuarie
1995
pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
2 Legea 123 /2007
construcţii
Lege privind autorizarea executării lucrărilor de
3 Lege nr. 50 /1991
construcţii
4 Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor
privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările
5 Legea nr. 372/2005 ulterioare, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din
19 decembrie 2005
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006, modificată de Legea
nr.51/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr.
6 Legea nr. 319/2006
108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei
Muncii şi de Legea nr. 187/2012 pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Hotărârea Guvernului nr. prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr.
7
1425/2006 319/2006, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006
pentru modificarea şi completarea Normelor
Hotărârea Guvernului nr. metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii
8
955/2010 şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006.
9 Legea 608/2001 Legea privind evaluarea conformităţii produselor
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
10 OUG nr. 214/2008
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Directiva 2010/31/UE a privind performanţa energetică a clădirilor (reformare)
Parlamentului European şi a
11 publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din
Consiliului UE din 19 mai
2010 18.6.2010
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de
Regulamentul (UE) nr.
stabilire a unor condiţii armonizate pentru
12 305/2011 al Parlamentului
comercializarea produselor pentru construcţii şi de
European şi al Consiliului
abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
HG nr. 457/2003 modificat Asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente
13
cu nr. HG 1514/2003 electrice de joasă tensiune.
Hotărârea Guvernului nr. privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a
14 echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în
752/2004
- 169 -
atmosfere potenţial explosive, cu modificările ulterioare,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 499 din 03 iunie 2004
privind aprobarea Regulamentulului de verificare şi
Hotărârea Guvernului nr.
15 expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei
925/1995
lucrărilor şi a construcţiilor
privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum
16 şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului
28/2008
general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii
HG nr. 622/2004 modificată privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
17 cu HG 795/ 2005 şi HG produselor pentru construcţii cu modificările şi
1708/ 2005 completările ulterioare
pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic
Hotărârea Guvernului nr. pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii,
18 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997
766/1997 şi modificat şi completat de Hotărârea Guvernului nr. 675/2002
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 11/07/2002
privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor
19 de construcţii şi instalaţiile aferente acestora – Monitorul
273/1994
Oficial Partea I nr. 193/2004 – cu modificările ulterioare.
Îndrumător privind aplicarea prevederilor Regulamentulului
de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
Ordin MLPAT
20 proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor -
nr.77/28.101996
Partea I-a - verificarea tehnică de calitate a proiectelor de
construcţii şi instalaţiilor aferente (Anexa I)
Ordinul ministrului
pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor
dezvoltării, lucrărilor
21 prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008, publicat
publice şi locuinţelor
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 524 din 11/07/2008
nr. 863/2008
ORDIN M.A.I. pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
22 Nr. 3/2011 autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia
civila
ORDIN M.S.P. nr. pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care
23 914/2006 trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii
autorizaţiei sanitare de funcţionare
pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea
Ordinul M.D.R.T. nr. proiectanţilor autorizaţi pentru clădiri, publicat în
24
2237 /2010 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 /
08.10.2010
Ordin ministrului privind aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
25 administraţiei şi Internelor incendiilor,publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din
nr. 163/2007 29 martie 2007
pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor
Ordinul MTCT
26 de comportare la foc, cu modificările şi completările ulterioare,
nr.1822/394/2004
publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 90 din 27 ianuarie
2005
pentru modificarea şi completarea Regulamentului din 2004
O.M.D.L.P.L./ O.M.I.R.A.
27 privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii
nr. 269/431-2008
pe baza performanţelor de comportare la foc
- 170 -
IV.1.2 Reglementări tehnice
Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor

1 I 7– 2011
electrice aferente clădirilor
Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri.
P100, Partea I -
2 Cap. 10 - Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale
P100-1/2011
construcţiilor.
Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat
3 NP-061-02
artificial din clădiri
Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier şi
4 NP-062-02
pietonal
Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii
5 C 56-2002
aferente construcţiilor
Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de
6 GP 090-03
construcţii şi instalaţii. Caietul IV: instalaţii interioare
Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării
7 MP 031-2003
construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale
Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea,
8 NEx 01-2006 punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor
tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive
Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de
9 NTE 006/06/00 scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
10
electrice.
Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea
11 NP 099-04
instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie
Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor
12 PE 103/92 electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile
curenţilor de scurtcircuit.
Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasa
13 PE 106 – 2003
tensiune
Normativ de încercări şi măsurări la echipamentele şi instalaţiile
14 PE 116-94
electrice
Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a
15 PE 124-1995
consumatorilor industriali şi similari
16 PE 132-2003 Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică
17 PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului deformant
18 NF C 17-102 Protecţia structurilor contra trăsnetului
19 P 118 Normativ de securitate la incendiu a construcţiilor
NP 079/02, Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale
20
de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere
NP 015/ 97 Normativ privind proiectarea şi verificarea construcţiilor
21
spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora
Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor,
aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
22 Mc 001/2006
turismului nr.157/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
publicat în Monitorul Oficial cu nr. 126 din data 21 februarie 2007
- 171 -
IV.1.3 Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate)
1. SR CEI 60050- Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice.

826:2006
2. SR HD 60364-1:2009 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 1: Principii fundamentale,
determinarea caracteristicilor generale, definiţii.
3. SR CEI 60050-195+ Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 195: Legare la pământ
A1:2006: şi protecţie împotriva şocurilor electrice.
4. CEI 60417-DB:2009 Graphical symbols for use on equipment –DATABASE
(bază de date) SNAPSHOTS
5. SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică
(standard pe părţi)
Tehnica iluminatului
6. SR EN ISO Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi
15251:2007 evaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la
calitatea aerului interior, confort termic, iluminat şi acustică.
7. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
8. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
9. SR CR 1752:2002 Instalaţii de ventilare în clădiri. Criterii de proiectare pentru realizarea

confortului termic interior
10. SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
559:2006 echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
instalaţii de iluminat
11. SR EN 60598 Corpuri de iluminat
12. SR EN 12464-1:2004 Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri
de muncă interioare
13. SR EN 12464-2:2007 Iluminatul spaţiilor de lucru. Partea 2: Spaţii exterioare de lucru.
14. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
15. SR EN 13201- Lumină şi iluminat. Partea 3: Calculul performanţelor.
3:2004/AC:2005
16. SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
559:2006 echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
instalaţii de iluminat
17. SR EN 50107 Instalaţii de reclame şi tuburi luminoase cu descărcare, funcţionând la
(standard pe părţi) o tensiune nominala de ieşire, în gol, fără sarcină, cuprinsa intre1kV
şi 10 kV.
Alimentare; Alegere echipamente
18. SR CEI 60038 Tensiuni standardizate de CEI
19. SR EN 62040 Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)31. (standard pe părţi)
20. SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5 -51: Alegerea şi
51:2006 montarea echipamentelor electrice. Reguli generale.
21. SR CEI 60364-5-55 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Alte echipamente.
22. SR CLC/TR Ghid pentru instalaţii electrice. Alegerea şi montarea echipamentelor
50479:2008 electrice. Sisteme de pozare. Limitarea încălzirilor interfeţelor de
conexiune.
23. SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi montarea
51:2006 echipamentelor electrice. Reguli generale
24. SR CEI 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea
53:2005 echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă
25. SR HD 60364-5- Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea şi
- 172 -
534:2009 instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi
comandă. Articolul 534: Dispozitive de protecţie împotriva
supratensiunilor
26. SR HD 60364-5- Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi
54:2007 montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ,
conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare
27. SR HD 603 S1 Cabluri de distribuţie de tensiune nominală 0,6/1 kV
:2001/A1 :2002
/A2:2004/A3:2007
28. SR HD 516 S2 :2002 Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate
/A1:2004 A2:2009
29. SR EN 50085 Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice
30. SR EN 50086 Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
31. SR HD 384.7.708 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii
S2:2005 şi amplasamente speciale. Secţiunea 708: Instalaţii electrice pentru
campinguri
32. SR HD 384.7.711 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaţii
S1:2004 şi amplasamente speciale. Expoziţii, spectacole şi standuri
33. SR HD 384.5.537 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
S2:2003 echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Secţiunea 537:
Dispozitive de secţionare şi comandă
S1:2003 echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de
securitate.
35. SR HD 384.5.52 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi montarea
S1:2004 / A1:2004 echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare
S2:2003/C91:2008 echipamentelor electrice. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme
de pozare
37. SR 234:2008 Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi executare
38. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor şi cordoanelor flexibile
39. SR HD 361 Sisteme de identificare a cablurilor
S3:2002/A1:2007
40. SR HD 384.3 S2:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3: Determinarea
caracteristicilor generale
41. SR HD 21 (standard Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
pe părţi) nominală până la 450/750 V,inclusiv
42. SR HD 22 (standard Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
pe părţi) nominală până la 450/750 V inclusiv
43. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate
44. SR EN 60269 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
45. SR CEI 60287-1-1 + Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului. Partea
A1:2001 1: Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare
100%) şi calculul pierderilor. Secţiunea 1: Generalităţi
46. SR EN 60309- Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale
1:2001/A1:2007
47. SR EN 60309-2:2002 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescripţii de
/A1:2007 / A11:2004 interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu ştifturi şi teci
48. SR EN 60670-1:2005 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice de
- 173 -
uz casnic şi similar. Partea 1: Reguli generale
49. SR EN 60670-21:2008 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe
de uz casnic şi similar. Partea 21: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase cu dispozitive de agăţare
50. SR EN 60670-22:2007 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe
de uz casnic şi similar. Partea 22: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase de conexiune
51. SR CEI 60364-7- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii
710:2005 sau amplasamente speciale. Secţiunea 710: Amplasamente pentru
utilizări medicale
52. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protecţie pentru sisteme de cablare. Diametre
exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice şi filete
pentru tuburi de protecţie şi accesorii
53. SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune
54. SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru
tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36
kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1kV (Um=1,2 kV)
şi 3 kV (Um =3,6kV)
55. SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală
până la 750 V. Partea 1: Cabluri
56. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală
până la 750 V. Partea 2: Terminale
57. SR EN 61386 Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
58. CEI/TS 61423-1:1995 Heating cables for industrial applications - Part 1: Performance
requirements and test methods
59. CEI/TS 61423-2/1995 Heating cables for industrial applications - Part 2: Constructional and
material requirements
60. SR EN 61537:2007 Directionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de
cabluri
61. SR EN 60947 Aparataj de joasă tensiune
62. SR CEI 61200- Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 53: Alegerea şi instalarea
53:2005 echipamentelor electrice. Aparataj
63. SR EN 61334 Automatizarea distribuţiei prin utilizarea de sisteme de curenţi
(standard pe părţi) purtători pe linii de distribuţie a energiei electrice
64. SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 1: Reguli de
bază
65. SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 2:
Clasificarea obiectelor şi coduri pentru clase
Protecţie, rezistenta la foc, securitate
66. SR HD 384.4.42 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru
S1:2004 / A1:2004/ asigurarea securităţii. Capitolul 42: Protecţia împotriva efectelor
A2:2004 termice
67. SR HD 384.4.43 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţie pentru asigurarea
S2:2004+ SR HD securităţii. Capitolul 43: Protecţie împotriva supracurenţilor
384.4.473 S1: 2004
68. SR HD 384.4.482 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţia pentru asigurarea
S1:2003 securităţii. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecţie în funcţie de
influenţele externe. Secţiune 482: Protecţia împotriva incendiului în
amplasamente cu riscuri
- 174 -
69. SR EN 50164 Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).
70. SR CLC/TR Sisteme de protecţie împotriva trăsnetului. Simboluri.
50469:2007
71. SR EN 50014:2004 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Cerinţe
generale
72. SR EN 50310:2006 Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu
echipamente de tehnologia informaţiei
73. SR EN 60079 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10;
(standard pe părţi) 13; 14; 19.
74. SR CEI 60079- Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17a:
17:2004 Recomandări pentru inspecţie şi întreţinere pentru instalaţii electrice
din arii periculoase (altele decât minele).
75. SR HD 60364-4- Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie
41:2007/C91:2008 pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva
şocurilor electrice
76. SR EN 60529:1995 Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)
/ A1:2003
77. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages
of 1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV)
78. SR EN 60898 -1: Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
2004/A1:2004/A11:200 supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1:
6 /A12:2009 Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ
79. SR EN 60898-2:2007 Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2:
Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în
curent continuu
80. SR EN 61008-1:2004/ Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie
A11:2008 /A12:2009 incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea
1:Reguli generale .
81. SR EN 61009- Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie
1:2004/A12:2009/A13 incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea
:2009 1:Reguli generale
82. SR EN 61140:2002 Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi
/A1:2007/C91:2008 echipamente electrice
83. SR CEI 61200- Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 413: Protecţia împotriva
413:2005 atingerilor indirecte. Întreruperea automată a alimentării
84. SR CEI/TS Utilizarea limitelor convenţionale ale tensiunilor de atingere. Ghid de
61201:2008 Aplicare.
85. SR EN 61557 Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1, 0
(standard pe părţi) kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de
supraveghere a măsurilor de protecţie
86. SR EN 61558-2- Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
4:2002 Partea 2-4: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare
a circuitelor de uz general
87. SR EN 61558-2- Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
6:2002 Partea 2-6: Prescripţii particulare pentru transformatoare de securitate
de uz general
88. SR EN 61643-11:2003 Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate
/ A11:2007 la sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări
89. SR CEI/TR Supratensiuni şi protecţia împotriva supratensiunilor în reţelele de
62066:2005 joasă tensiune alternativă. Informaţii generale de bază
90. SR EN 62262:2004 Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
- 175 -
91. SR EN 62305 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.; Partea 2:
(standard pe părţi) Evaluarea riscului; Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea
în pericol a vieţii; Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din
structuri.
92. SR CEI 60755+A1 Reguli generale pentru dispozitivele de protecţie la curent diferenţial
+A2:1995 rezidual
93. SR CEI 61241-1- Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului
1:1998 combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase.
Secţiunea 1 – Specificaţii pentru aparatură.
94. SR CEI 61241-1- Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului
2:1998 combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase.
Secţiunea 2 – Alegerea, instalarea şi întreţinerea aparaturii.
95. SR EN 61241-2- Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafurilor
2:1999 combustibile. Partea 2: Metode de încercare. Secţiunea 2: Metodă de
determinare a rezistivităţii electrice a straturilor de praf
96. SR CEI 61241-3:2000 Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului
combustibil. Partea 3: Clasificarea ariilor în care este sau poate fi
prezent praf combustibil.
97. SR CEI 60034-5:1993 Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecţie
asigurate de carcasele maşinilor electrice rotative
98. SR EN 62364-4- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-41: Măsuri de protecţie
41:2007 pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva şocurilor electrice.
99. SR CEI 60364-4- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru
44:2005/C91:2008 asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi
perturbaţiilor electromagnetice
100. SR HD 60364-4- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru
443:2007 asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi
a perturbaţiilor electromagnetice. Articolul 443: Protecţie împotriva
supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie
101. SR HD 60364-6:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
102. SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalaţiilor electrice
103. SR EN 13501: 2010 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 1,
2, 4.
104. SR EN 61386-1 Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
105. SR CEI 60364-7-710 Instalaţii electrice în construcţii. Partea7:Prescripţii pentru instalaţii
sau amplasamente speciale. Secţiunea 710:Amplasamente pentru
utilizări medicale
106. SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate
IV.1.4 Alte publicaţii
[1] Enciclopedia tehnică de instalaţii, Manualul de instalaţii – Volumul Instalaţii electrice –

ARTECNO 2010
[2] FEDERAL EMERGENCY MANAGEMENT AGENCY, Installing seismic restraints for
electrical equipment - Guide, FEMA 413/January 2004, FEMA Distribution Center, SUA
[3] FEDERAL EMERGENCY MANAGEMENT AGENCY, Installing seismic restraints for
duct and pipe - Guide, FEMA 4144/January 2004, FEMA Distribution Center, SUA.
- 176 -
ANEXA IV. 2
ELEMENTE ALE DOCUMENTAŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE PENTRU

PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI
IV. 2.1 Tema de proiectare
IV. 2.1. Obiective de investiţii noi - Tema de proiectare, include precizarea clară a
datelor tehnice de proiectare ale investiţiei noi.
IV. 2.2 Obiective de investiţii existente - intervenţii la construcţii, inclusiv instalaţiile

aferente
Lucrările de intervenţii sunt lucrările la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente,
asimilate obiectivelor de investiţii, care constau în: reparaţii capitale, transformări, modificări,
modernizări ale instalaţiilor electrice de iluminat/ asigurarea protecţiei, automatizare/
supraveghere, consolidări, reabilitări structurale şi/sau termice, precum şi lucrări de intervenţii
pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale,
efectuate în scopul asigurării cerinţelor esenţiale de calitate şi funcţionale ale construcţiilor,
potrivit destinaţiei lor.
IV. 2.3 Expertiza tehnică - este un studiu de specialitate sau o nota tehnică justificativă,
în baza unui raport de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente care
pot include şi raportul de audit energetic pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii perfor-
manţei energetice la clădiri, solicitate prin certificatul de urbanism.
2.3.1. Efectuarea expertizei tehnice a unei clădiri este reglementată, la data elaborării
Ghidului, prin prevederile prevăzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare şi de Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea şi completarea ulterioara
(cap. 3, art.15), aprobat cu H.G. nr. 925/1995, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din
11/12/1995.
2.3.2. Expertizarea tehnică de calitate a unei clădiri este o activitate complexă care
cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări
necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un
proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.
2.3.3. Această activitate se efectuează de către experţi tehnici de calitate, atestaţi, atunci când
o reglementare legală sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul calităţii
construcţiilor prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:
a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile existente:
- în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau
activităţii tehnologice;
- în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea
capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări
de construcţii.
2.3.4. La proiectele care au la baza o expertiza tehnica, aşa cum sunt cele de intervenţie la
construcţii existente (proiecte de schimbare sau de consolidare a unor clădiri avariate de
cutremure sau de transformare a modului de utilizare al construcţiei etc.), înainte de prezentarea
documentaţiei pentru verificare, aceasta va trebui sa botina acordul expertului prin semnarea şi
stampilarea proiectului.
2.3.5. Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz:
- condiţiile de amplasament şi de exploatare a construcţiei;
- 177 -
- starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
- documentele care au stat la baza realizării construcţiei în fazele de proiectare, execuţie
şi exploatare;
- prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei şi cele
în vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.
2.3.6. Expertul tehnic atestat elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate
cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi economica a deciziei
de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii construcţiilor şi, după caz,
de către investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaţiile în care, în urma
intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care
se referă raportul de expertiza tehnică de calitate întocmit.
2.3.7 Raportul de expertiză
Raportul de expertiză al unei clădiri/ instalaţii urmăreşte identificarea principalelor
deficienţe ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia care impun intervenţia şi stabilirea,
din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau modernizare a
construcţiei şi/ sau a instalaţiilor aferente.
2.3.8 Expertiza tehnică, pentru instalaţiile electrice în clădiri identifică:
 în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru
evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii 10/95, cu
modificările ulterioare;
 rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor
lucrări de construcţii.
a. deficienţe datorate proiectării, execuţiei, exploatării instalaţiei curente; starea de
întreţinere/ degradare a instalaţiei electrice;
b. deficienţe ale structurii măştilor, nişelor, porţiunilor înglobate în elemente de construcţii,
a stării de funcţionare a aparatelor, deficienţe care impun demontări de echipamente,
demolări parţiale sau totale şi/sau reproiectarea obiectivelor sau ale calităţii aparatelor,
echipamentelor utilizate şi specifică repercusiunile degradării lor asupra instalaţiei
electrice în ansamblu;
c. intervenţii pentru modificarea şi corectarea regimului de funcţionare a instalaţiilor
electrice sau al altor categorii de instalaţii (termice, sanitare, ventilaţii, canalizare, gaze)
care presupun conexiuni electrice (instalaţii de acţionare, de măsură, control,
monitorizare, pază) în cazul extinderii numărului de consumatori, a echipamentelor
conectate sau a amplasării lor, ş.a.;
d. disfuncţii ale instalaţiei electrice, care necesită modificări/intervenţii în raport cu
schemele/ soluţia din proiectul iniţial, referitoare la:
 receptoare de lumină, forţă şi curenţi slabi;
 funcţionarea aparatelor de pe tablourile de siguranţă sau de pe tabloul bateriilor de
acumulatoare;
 legăturile dintre tablourile generale şi tablourile secundare;
 legăturile dintre tablourile generale şi grupurile electrogene;
 instalaţia produce zgomot; ş.a.
2.3.3 În sensul de mai sus, raportul de expertiză tehnică, se completează şi cu:
a. analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz), şi
confruntarea instalaţiei de iluminat /protecţie în clădiri executate cu proiectul iniţial;
b. analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin
vizitarea clădirii.
c. evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor, prin comparaţie cu soluţia de proiect
(conform cu cartea tehnica a clădirii).
d. analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un releveu
al zonelor cu degradări specifice (scurt circuite produse de igrasie, infiltraţii de apă,
condens, incendii, altele), precum şi cu un releveu al instalaţiilor electrice din clădire în
scopul evidenţierii modificărilor constatate asupra acestora.
- 178 -
2.3.4 Raportul de expertiză va cuprinde:
- un memoriu tehnic;
- relevee ale elementelor de închidere, nişelor, încăperilor, acoperişului/ teraselor, etc. cu
degradările constatate în urma observaţiilor directe;
- secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate;
- fotografii şi, opţional, alte tipuri de înregistrări video;
- date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză, rapoarte de încercări).
2.3.6. Raportul de expertiză se va întocmi de către firme şi specialişti atestaţi în baza
cerinţelor prevăzute prin Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea şi completarea ulterioara.
Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate trebuie însuşit de către
autorul acestuia, din punct de vedere al respectării soluţiilor şi a măsurilor propuse.
IV. 2.4 Evaluarea energetică

2.4.1. Evaluarea energetică a unei clădiri urmăreşte identificarea principalelor
caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia şi stabilirea,
din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau modernizare energetică a
construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obţinute din activitatea de
analiză energetică a clădiri. Evaluarea energetică se efectuează pentru clădiri existente în care se
desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic, în
condiţii de consum redus de energie. Evaluarea energetică apare necesar după caz, în etapa de
investigare preliminară a clădirilor existente în vederea realizării unor lucrări de intervenţii la
construcţii, inclusiv instalaţiile aferente.
2.4.2. Evaluarea energetică a unei clădiri este reglementată, la data elaborării Ghidului,
prin prevederile:
 Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, Partea a II-a – Performanţa
energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001 / 2 – 2006. Cap. II. 4 Calculul
consumului de energie şi al eficienţei energetice a instalaţiilor de iluminat.
 Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, Partea a III-a – Auditul şi
certificatul de performanţă a clădirii, indicativ Mc 001 / 3 – 2006.
 Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
2.4.3. Realizarea evaluării energetice a unei clădiri presupune parcurgerea a trei etape:
1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe
baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente
(încălzire, preparare / furnizare a apei calde de consum, ventilare, climatizare,
iluminat artificial).
2. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei
economice a acestora.
3. Întocmirea raportului de audit energetic.
2.4.4. Raportul de audit energetic, care se efectuează prin analizarea documentaţiei

tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi prin analiza stării actuale a construcţiei şi
instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea clădirii.
2.4.5 Evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor, prin comparaţie cu soluţia de
proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii). Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei
clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor cu degradări specifice, precum şi cu un releveu
al instalaţiilor în scopul evidenţierii modificărilor efectuate asupra acestora.
IV.2.5. Studiul de prefezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se

fundamentează necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bază de date tehnice şi economice.
Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate, este alcătuit în baza prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008).
- 179 -
IV.2.6. Studiul de fezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc
principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi
oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi
economice ce urmează a fi supuse aprobării. Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate, este
alcătuit în baza aceloraşi prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 cu completările
ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008).
IV. 2.7 Proiectul tehnic pentru instalaţii electrice în clădiri

2.7.1 Proiectul tehnic general (P.Th.G), pentru toate categoriile de lucrări, verificat
potrivit prevederilor legale menţionate mai sus (HG 28/2008 cu completările ulterioare - Ord.
863/2008), conţine părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii.
2.7.2 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri, specialitate în cadrul unui
proiect tehnic general sau proiect de sine stătător, trebuie să fie astfel elaborat încât să fie clar, să
asigure informaţiile tehnice complete privind viitoarea lucrare şi să răspundă cerinţelor tehnice,
economice şi tehnologice ale beneficiarului. De asemenea trebuie să permită elaborarea detaliilor
de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie propusă, cu respectarea
strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări şi
fără a se depăşi costul lucrării stabilit în faza de studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare.
2.7.3 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri se elaborează pe baza
studiului de fezabilitate/ documentaţiei de avizare, etapă în care s-au aprobat indicatorii tehnico-
economici, elementele şi soluţiile principale ale lucrării şi în care au fost obţinute toate avizele şi
acordurile de principiu, în conformitate cu prevederile legale.
2.7.4 Conţinutul-cadru obligatoriu pentru un proiect tehnic cu lucrări de instalaţii
electrice în clădiri (P.Th.) include:
a1. - elemente pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialităţi: în această
secţiune proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice de iluminat /protecţie în clădiri furnizează
clar definite, elementele specifice pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialităţi.
Se includ informaţii privind amplasarea reţelelor electrice interioare şi a echipamentelor, devieri
necesare şi protejări de utilităţi afectate; căi de acces permanente, reţele electrice exterioare, ş.a.
Informaţiile din această secţiune se includ în părţile scrise al unui proiect tehnic general la
cap. 2. Descrierea generală a lucrărilor, în care se fac referiri asupra următoarelor elemente:
amplasament, topografie, clima şi fenomenele naturale specifice zonei, geologia, seismicitatea.
a2. - memoriul tehnic de specialitate: în această secţiune proiectul tehnic include informaţii
privind tipul clădirii, zonele din clădire în care se realizează instalaţii de iluminat, modul de
asigurarea protecţiei, tipuri de aparate/ echipamente utilizate, parametrii de calcul ai reţelei
electrice interioare, branşamente, regimul de folosire al instalaţiei proiectate, gradul de ocupare,
gradul de protecţie, soluţia tehnică adoptată prin proiect. Anexa 3 conţine un model cadru pentru
alcătuirea memoriul tehnic de specialitate pentru instalaţii electrice.
a3. - caietele de sarcini pe categorii fac parte integrantă din proiectul tehnic
Informaţiile conţinute în caietele de sarcini pe categorii:
 reprezintă descrierea elementelor tehnice şi calitative menţionate în planşe;
 prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor;
 reglementează nivelul de performanţă a lucrărilor de instalaţii electrice, precum şi
cerinţele, condiţiile tehnice, condiţiile de calitate pentru produsele care urmează a fi
încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de
toleranţe şi altele de aceeaşi natură, care să garanteze îndeplinirea exigenţelor de
calitate şi performanţă solicitate.
a4. - detalii specifice de execuţie
a5. - listele cu cantităţile de lucrări (antemăsurători): cuprind toate elementele necesare
cuantificării valorice a lucrărilor proiectului şi conţin centralizatoare ale cheltuielilor, pe
obiectiv, pe categorii de lucrări, pe obiecte;
a6. - graficul de realizare a proiectului tehnic pentru instalaţiile de ventilare climatizare,
care este parte a graficului general de realizare a investiţiei.
- 180 -
b Părţile desenate:
b1. - scheme funcţionale: branşamente electrice, schemele generale de distribuţie, scheme
de protecţie; pentru centralele termice sau de ventilare/ climatizare din clădiri, scheme electrice
tehnologice de alimentare ventilatoare, filtre, baterii de răcire/ încălzire, agregate de tratare a
aerului, pompe de apă, centrale termice; schemele electrice de reglare a temperaturii/ umidităţii/
vitezei aerului, prin control al ambianţei sau prin recirculări sau de menţinere constante a acestor
parametri; schemele soluţiilor de automatizare aferente instalaţiilor de încălzire, ventilare,
climatizare, alimentare cu apă caldă, ş.a.); scheme de acţionare, de comandă a echipamentelor;
b2.- planurile instalaţiei, cu amplasare tablouri electrice, circuite/ corpuri instalaţii
iluminat, circuite forţă/ prize, amplasarea/ alimentarea echipamentelor, circuit priză de pământ cu
legare reţele metalice de conducte interioare de apă, încălzire, gaze naturale; planuri de amplasare
a aparatelor şi a echipamentelor de deservire;
b3.- planul reţelelor exterioare / interioare de alimentare cu energie electrică, puncte
exterioare de branşament, racorduri electrice la panouri.
b4.- planşe privind construcţii subterane implicate în instalaţiile electrice de iluminat,
asigurarea protecţiei, alimentare, comandă, acţionare instalaţii ventilare/ climatizare, cuprinzând
amplasarea lor, secţiuni, profiluri longitudinale/ transversale, dimensiuni, cote de nivel, altele
asemenea;
2.7.5. Planşele din această secţiune pot fi incluse şi în părţile desenate ale unui proiect
tehnic general, în capitolele:
(1) Planşe generale, informative de ansamblu şi cuprind încadrarea în zonă;
(2) Planşe de structură, care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi
execuţia structurii de rezistenţă, cu toate caracteristicile acesteia
(3) Planşe de instalaţii, care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea,
alcătuirea şi execuţia instalaţiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe şi altele asemenea.
2.7.7 Detalii de execuţie

(1) Detaliile de execuţie pentru instalaţii electrice în clădiri, se elaborează pe baza
proiectului tehnic avizat de beneficiar, după stabilirea executantului şi a furnizorilor
(producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii, în urma licitaţiei de execuţie şi
trebuie să conţină următoarele documentaţii:
a) Părţile scrise:
- borderou şi foaie cu responsabilităţi (lista de semnături);
- memoriu tehnic;
- instrucţiuni de exploatare şi de reglare;
- graficul cu fazele determinante pentru controlul calităţii execuţiei;
- graficul de realizare a lucrărilor.
b) Părţile desenate:
- schemele funcţionale şi planurile instalaţiilor precizate mai sus
- detalii de execuţie pentru elementele instalaţiilor de mai sus (suporţi, pozarea aparaturii de
măsură şi control etc.).
(2) Proiectul tehnic, detaliile de execuţie, dispoziţiile de şantier pentru instalaţii electrice
se cuprind în Cartea tehnică a construcţiei, deţinută de proprietar.
IV. 2.8 Cerinţe normative privind verificarea proiectelor pentru instalaţii electrice
de iluminat /protecţie
2.8.1 Documentaţiile tehnice (D.T.), precum şi proiectele tehnice (P.Th.) pentru
instalaţii electrice în clădiri care dezvoltă documentaţiile tehnice, cu respectarea condiţiilor
impuse prin autorizaţia de construire, precum şi prin avizele, acordurile şi actul administrativ al
autorităţii competente pentru protecţia mediului, se elaborează exclusiv de proiectanţi cu
pregătire în domeniul instalaţiilor pentru construcţii (ingineri, subingineri, tehnicieni), constituiţi
- 181 -
în acest scop în colective tehnice de specialitate şi se semnează, în condiţiile legii, numai de cadre
tehnice cu pregătire superioară în domeniul ingineriei instalaţiilor. Este interzisă semnarea
proiectelor tehnice (P.Th.) pentru execuţia lucrărilor, precum şi a documentaţiilor tehnice (D.T.)
de către persoane care nu au absolvit, cu diplomă recunoscută de statul român, instituţii de
învăţământ superior de specialitate în domeniul ingineriei instalaţiilor ori care nu au drept de
semnătură în condiţiile legii, sub sancţiunea legii penale.
2.8.2 Prevederile legale în vigoare privind calitatea în construcţii, verificarea şi
expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor precum şi
atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii, în vigoare la data
elaborării ghidului de bună practică, prevăd:
a. verificarea tehnică a proiectelor trebuie asigurată de către specialişti atestaţi pentru
specialităţile instalaţii Is, It, Ig şi Ie, pentru toate domeniile şi toate cerinţele esenţiale de calitate
(definite în Legea 10/95, cu modificările ulterioare).
b. documentaţiile tehnice precum şi proiectele tehnice, care dezvoltă documentaţiile tehnice,
în condiţiile legii, verificate pentru cerinţele de calitate numai către specialiştii verificatori de
proiecte atestaţi, au obligaţia de a face dovada efectuării verificării.
2.9 Cartea construcţiei

2.9.1 Proiectul tehnic al instalaţiilor de iluminat /protecţie (inclusiv detaliile de execuţie,
dispoziţiile de şantier) se cuprinde în Cartea tehnică a construcţiei, deţinută de proprietar.
2.9.2 Cartea construcţiei este pusă la dispoziţia beneficiarului prin grija căruia se
completează cu toate lucrările care se fac pe parcursul funcţionării construcţiei şi a instalaţiilor
aferente şi conţine toate procesele verbale pentru lucrări ascunse, inclusiv procese verbale de
probe ale instalaţiilor pe etape;
2.9.3 În cazul lucrărilor de reabilitare sau de modernizare a construcţiilor şi a instalaţiilor
aferente, în cazul în care nu există cartea construcţiei, se face obligatoriu releveul construcţiilor
şi a instalaţiilor aferente.
2.9.4 Importanţa existenţei cărţii construcţiei, apare cu precădere în etapa de investigare
preliminară a clădirilor în vederea realizării unei evaluări energetice, care se efectuează prin
analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi prin analiza
stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea clădirii.
Exemplu: analiza cărţii tehnice a clădirii, respectiv a documentaţiei care a stat la baza
execuţiei clădirii şi instalaţiilor aferente şi care trebuie să cuprindă cel puţin:
 partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel;
 dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţii (fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi,
buiandrugi, plăci, elementele şarpantei);
 dimensiunile golurilor din pereţi, distanţa dintre goluri, înălţimea parapetelor;
 structura anvelopei clădirii;
 tipul de uşi şi ferestre;
 alcătuirea şi materialele care compun elementele de închidere exterioară sau de separare
între spaţii cu diverse regimuri de temperatură;
 planuri şi scheme ale instalaţiilor electrice, de încălzire, ventilare, climatizare, preparare a
apei calde de consum. În cazul când documentaţia de bază lipseşte, se execută un releveu al
clădirii, evidenţiindu-se toate elementele enumerate mai sus.
2.9.5 Prescripţiile proiectantului privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice:
 lista prescripţiilor de bază aferente exploatării;
 modificările admise ale proiectului iniţial;
 procesele verbale de constatare şi remediere a deficienţelor apărute după recepţia lucrărilor;
 jurnalul evenimentelor;
 procese verbale de predare-primire în cazul schimbării proprietarului;
 referatele şi concluziile încercărilor speciale;
 registrul de exploatare.
- 182 -
ANEXA IV.3.
MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE - INSTALAŢII ELECTRICE
Ordinul nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din

Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", stabileşte conţinutul-
cadru al proiectului tehnic.
Conform acestui conţinut, Memoriile tehnice pe specialităţi, sunt parte a cap. 2.-
Descrierea generală a lucrărilor - şi trebuie să descrie soluţiile tehnice şi sistemele de instalaţii
cu care va fi prevăzut obiectivul de investiţii, pentru a asigura funcţionalitatea clădirii conform cu
cerinţele de calitate impuse de Legea 10/95, a calităţii în construcţii, cu modificările şi
completările ulterioare.
Acelaşi ordin prevede: ”Proiectul tehnic se verifică pentru cerinţele de calitate de
specialişti atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în condiţiile legii”,
iar Îndrumătorul privind aplicarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate
a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor (Ordin MLPAT 77/96), stabileşte Lista
minimă de control privind verificarea tehnică de calitate a proiectului de instalaţii.
In această anexă se propune o structură a Memoriului tehnic pentru specialitatea Instalaţii
electrice, în acord cu cerinţele normative în vigoare. În model există şi comentarii (scrise italic)
care, nu se vor regăsi în documentaţia finală. Variantele prezentate sunt, acolo unde este cazul,
doar ca exemple.
Capitolele 1 şi 2 conţin elemente care se regăsesc şi în memoriul general. Aceste soluţii
se prezintă cu sublinierea modului în care se răspunde la TEMA DE PROIECTARE, se respectă
normativele şi reglementările din domeniu, precum şi îndeplinirea cerinţelor esenţiale de calitate
în conformitate cu Legea 10/95, cu modificările ulterioare inclusiv Regulamentul (UE)
305/2011, respectiv:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu;
d) siguranţă în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie (şi izolare termică).
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale
Fiecare soluţie tehnică prezentată în subpuncte din memoriul tehnic trebuie să urmărească
aceste exigenţe. Suplimentar, la final se poate face o recapitulare a modului în care proiectul
răspunde la aceste exigenţe.
PARTEA SCRISA
1. Date generale
2. Descrierea generală a lucrărilor
2.1. În cadrul secţiunii "Descrierea lucrărilor" care fac obiectul proiectului tehnic se vor
face referiri asupra următoarelor elemente:
a) amplasamentul;
b) topografia;
- 183 -
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului - specialitatea instalaţii electrice;
f) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
g) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii;
h) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
i) trasarea lucrărilor;
j) antemăsurătoarea;
Aceste date sunt caracteristice proiectului în ansamblul sau dar, se pot evidenţia
particularităţi pentru specialitatea instalaţii electrice (pct. c, d, e, g).
2.2. Memoriu tehnic de specialitate - INSTALAŢII ELECTRICE
2.2.1. Caracteristicile electrice ale obiectivului:
- Putere instalată: Pi = ......kW;
- Putere maximă absorbită: Ps =........... kW;
- Tensiunea de utilizare Un = ............ V.c.a.;
- Frecvenţa reţelei de alimentare Fu = ....... Hz;
- Factor de putere cos φ =….. (neutral);
- Tipul reţelei electrice în punctul de delimitare cu furnizorul ( TT ; TN, etc);
- Durata maximă a întreruperii cu energie electrică, de la furnizorul extern, conform
caracteristicilor consumatorului şi a soluţiei de alimentare obţinute prin avizul de
racordare ;
- Clasificarea receptoarelor din punct de vedere a cerinţelor privind gradul de asigurare
a continuităţii în alimentare, pe baza căreia va rezulta necesitatea prevederii şi
structura sistemului intern de alimentare;
- Tipuri de instalaţii funcţionale : ascensor de persoane şi / sau de marfă, staţie de
pompe şi vane de incendiu, etc.
2.2.2. Caracteristicile clădirii:

- clasa de importanţă a clădirii, conform P 118;
- categoria de importanţă, conform Legii 10/95, cu modificările ulterioare;
- Riscul de incendiu şi Gradul de rezistenţă la foc şi zonarea spaţiilor, pe baza
materialelor din care este realizată construcţia şi a materialelor ce se stochează,
depozitează sau se manipulează, etc, conform P 118, pe baza căreia se va concepe
sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu, conform I18/2.
- Categorii şi clase de influenţe externe, conform I 7/2011, Anexa 2;
- Natura activităţilor ce se vor desfăşura în spaţiile construite;
- Existenţa, sau nu, a zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri explozive de
gaze sau praf combustibil, conform NP 099 /2005.
2.2.3. Dotări şi soluţii tehnice care asigură cerinţele de calitate prevăzute de lege cu
respectarea reglementărilor tehnice în vigoare
Documentaţia întocmită, pe seama TEMEI DE PROIECTARE, asigură îndeplinirea

cerinţelor esenţiale de calitate în conformitate cu Legea 10/95, cu modificările ulterioare inclusiv
Regulamentul (UE) 305/2011, specifice categoriei de importanţă a obiectivului, respectiv:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate
b) securitate la incendiu;
- 184 -
c) igienă, sănătate şi mediu;
d) siguranţă în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică,
după cum urmează:
A). Rezistenţă mecanică şi stabilitate

Instalaţiile electrice s-au conceput şi se vor realiza cu echipamente adecvate Categoriilor
şi claselor de influenţe externe şi cu certificat de conformitate, conform Legii 608/ 2001.
Deoarece zona seismică este.... transformatoarele de forţă din PT se vor amplasa şi
asigura pentru evitarea deplasărilor, cu soluţiile prezentate în planşa E ...
Tablourile electrice se vor amplasa în spaţii şi poziţii care, pe de o parte nu vor afecta
structura de rezistenţă a clădirii, iar pe de altă parte le vor proteja împotriva acţiunii agenţilor
chimici sau de mediu, aşa cum rezultă din planşele E....E... şi detaliile de execuţie din planşele
E.....
Traseele circuitelor şi coloanelor electrice, pe de o parte, nu vor afecta structura de
rezistenţă a clădirii, iar pe de altă parte, nu vor determina solicitarea lor la tasarea diferenţială a
construcţiei sau terenului, aşa cum rezultă din planşele E....E.... şi detaliile de execuţie din
planşele E......
B). Securitate la incendiu

Pentru asigurarea acestei cerinţe, corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în
conformitate cu reglementările tehnice, s-au prevăzut următoarele dotări:
1. Sistem de protecţie la incendiu format din:
1.1. Staţie de pompe şi vane de incendiu.
Alimentarea acesteia cu energie electrică se va asigura astfel:
a).- pe o singură cale, respectiv conform I7/2011, de la sursa de bază, coloana
tabloului staţiei fiind conectată înaintea întreruptorului de pe intrarea în tabloul electric
general.
b). S-a adoptat alimentarea dublă deoarece:.......
Sursa de alimentare de bază se va asigura: conform punctului a) iar cea de securitate va fi
grup generator de joasă tensiune.
Trecerea de pe alimentarea de bază pe cea de rezervă la nefuncţionarea sursei de bază
se va face manual/automat.
Tabloul electric al staţiei pompelor şi electrovanelor de incendiu şi a altor dispozitive
de securitate la incendiu este amplasat conform I7/2011, respectiv :…….
Traseul căilor de alimentare ale tabloului de distribuţie al staţiilor pompelor,
electrovanelor de incendiu şi ale instalaţiei de ventilare pentru evacuarea fumului, conform
planului E… sunt ferite de pericol de incendiu, respectiv este amplasat conform I7/2011:....
Tabloul electric aferent staţiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu şi
al sistemului de evacuare mecanică a fumului, se prezintă în planşa E….din care rezultă că se
racordează înaintea întreruptorului general.
Din tabloul staţiei pompelor de incendiu se alimentează numai receptoarele care
contribuie direct şi indirect la intervenţia de stingere a incendiilor
Pornirea pompelor de incendiu este automată, de către Centrala de supraveghere
incendiu deoarece:........
Oprirea pompelor de incendiu se va face numai manual.
- 185 -
Comanda manuală de acţionare a pompelor şi electrovanelor se asigură prin butoane
amplasate atât în încăperea pompelor şi electrovanelor de incendiu cât şi de la distanţă din….
însă oprirea manuală se face numai din staţia pompelor de incendiu.
1.2. Sistem de iluminat de siguranţă, care cuprinde următoarele categorii (după
caz):
a) de evacuare şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu.
b) pentru intervenţii la spatiile tehnice;
c) pentru circulaţie;
d) împotriva panicii;
e) de veghe.
Alimentarea acestora se asigura, conform schemei din planşa E...,
Varianta I - din tablou propriu astfel încât asigură cerinţele impuse de I7-2011, cu privire
la durata trecerii pe sursa de securitate.
Varianta II, din circuitele de iluminat normal deoarece se folosesc corpuri de iluminat cu
acumulator inclus şi dispozitiv de trecere automată pe sursa inclusă.
1.3. Centrala pentru detectare, semnalizare şi alarmare incendiu.

Aceasta se amplasează în spaţiul indicat în planul din planşa E.., care are personal
permanent de supraveghere. A fost alimentată de la sursa de bază, prin coloana proprie, racordată
în tabloul electric general, înaintea intreruptorului general. Sursa inclusă, pe seama specificului
obiectivului, este dimensionată pentru durata normată de 48 ore şi apoi asigură necesarul de
putere pentru semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute.
Centrala pentru detectare, semnalizare şi alarmare incendiu va asigura, conform
scenariului de incendiu şi:
a - Comanda sistemului de evacuare a fumului, astfel:........
b - comanda dispozitivele pentru acţionarea cortinelor de siguranţă din clădirile
Staţia de pompare, centrala de semnalizare a incendiilor şi zonele în care se află
elemente de prevenire şi stingere a incendiilor la care trebuie acţionat precum şi grupurile
electrogene vor fi prevăzute cu instalaţie de iluminat de siguranţă pentru intervenţie.
1.4. Ascensoare de intervenţie în caz de incendiu.

Var. I- Deoarece obiectivul are regim de înălţime care nu impune echiparea cu
ascensoare de intervenţie la incendiu acestea nu s-au prevăzut.
Var. II- Deoarece obiectivul are regim de înălţime care impune echiparea cu ascensoare
de intervenţie la incendiu acestea s-au prevăzut, cu echipare electromecanică şi automatizarea
adecvată scenariului la incendiu.
Toate receptoarele aferente acestei cerinţe esenţiale obligatorii vor fi alimentate de la
sistemul de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.
Sistemul de alimentare cu energie electrică pentru serviciile de securitate este constituit
din:
- Sursa de baza, prevăzută în Avizul de racordare;
- Sursa de securitate pentru alimentarea serviciilor de securitate, conform I7/2011.
Var I. S-a prevăzut grup electrogen pentru alimentarea receptoarelor critice
tehnologice care nu va funcţiona în paralel cu sursa de bază şi poate prelua şi alimentarea
serviciilor de securitate. Această soluţie se aplică prin încadrarea în schemă, aşa cum rezultă din
planşa E... astfel încât alimentarea serviciilor de securitate nu este, prin aceasta, perturbată
respectiv, un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu
trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate, sau:
- 186 -
Var. II. Sursa electrică de securitate este un grup de intervenţie, folosit numai pentru
alimentarea serviciilor de securitate.
Deoarece la consumator vor fi două surse diferite, un defect produs pe circuitul unei surse
nu va afecta protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului celeilalte
surse. Aceasta condiţie se asigură deoarece conductorul de protecţie, PE, este racordat la
conductoarele de protecţie ale ambelor surse care au punctul neutru legat la pământ.
Grupul electrogen de la care sunt alimentate serviciile de securitate este amplasat respectă
cerinţele I7/2011, art. 7.22.17÷7.22.19.
2. Criteriul de performanţă: evitarea riscului de izbucnire a unui incendiu s-au

producere a unei explozii, a impus prevederea următoarelor dotări şi măsuri:
2.1 Instalaţie de paratrăsnet pentru protecţia la supratensiuni atmosferice directe.
În conformitate cu prevederile I7/2011, cap. 6, a rezultat necesitatea realizării instalaţiei
de paratrăsnet exterioară IPTE şi interioară IPTI. IPTE, realizată cu PDA (sau: dispozitiv de
captare tijă, reţea de captare) corespunzător nivelului de protecţie …. La bara de egalizare a
potenţialelor s-au legat masele şi elementele metalice aflate în contact cu solul, pentru care nu se
asigură distanţa de protecţie, inclusiv conductoarele electrice active, prin intermediul eclatoarelor
adecvate. Încadrarea construcţiei în volumul protejat şi elementele componente ale IPT exterioară
şi interioară se prezintă în planşa E….
2.2. Sistem de protecţie la efectele trăsnetului, LMPS, respectiv supratensiuni

atmosferice transmise prin reţea şi de comutaţie.
Var I - realizat cu aparate de protecţie la supratensiuni, prevăzute în schemele electrice
din planşele E……astfel:
- SPD tipul 1 (SPD1) - instalate în tabloul electric general - TEG;
- SPD2-amplasate în aval de dispozitivele de tipul 1, instalate în tablourile electrice
descendente din TEG;
- SPD3- amplasate în aval de dispozitivele de tipul 2, destinate protejării receptoarelor.
De asemenea, se aplică măsurile de protecţie fundamentale, prevăzute de I7/2011,
subcap.4.4.4.
Var II - Protecţia la aceste solicitări nu s-a prevăzut deoarece sunt îndeplinite cerinţele
NP-I7;
Legăturile de echipotenţializare ale instalaţiei interioare de protecţie la trăsnet şi cele
ale Sistemului de protecţie la efectele trăsnetului LMPS, sunt componente ale Sistemului de
legare la pământ, specific Reţelei TN.
2.3. Adaptarea echipamentului electric la Ariile periculoase determinate de atmosferă
explozivă gazoasă sau cu praf combustibil.
Prin tema de proiectare s-au stabilit tipul de zonă şi dimensiunile acestora, cu arii
periculoase cu atmosferă gazoasă, conform planurilor E…, respectiv, cu atmosferă de praf
combustibil, conform planurilor E….
În aceste zone s-a evitat montarea de componente ale instalaţiilor electrice.
În zonele în care acest deziderat nu s-a putut aplica, se va folosi NUMAI APARATURĂ
electrică cu tip de protecţie antiexplozivă, corespunzătoare zonelor stabilite.
2.4. Adaptarea instalaţiei electrice la gradul de rezistenţă la foc al elementelor de

construcţie
Pentru ca, componentele instalaţiilor electrice să nu determine risc de incendiu, acestea nu
se vor monta pe suporturi combustibile.
- 187 -
Pentru cazurile în care acest deziderat nu se poate asigura s-au luat următoarele măsuri:
(Strat de tencuială;- Cabluri cu rezistenţă mărită la propagarea focului;- cabluri cu execuţie grea);
2.5. Pentru limitarea incendiilor de origine internă a instalaţiilor electrice s-a asigurat
protecţia automată la scurtcircuit pentru fiecare circuit şi coloană, cu aparate de protecţie cu
capacitate de rupere adecvată.
Capacitate de rupere a întreruptoarelor automate, menţionată în Breviarul de calcul,
este superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maximi pe care va trebui să-i deconecteze,
rezultată din notele de calcul.
C). Igienă, sănătate şi mediu

conformitate cu reglementările tehnice, s-au prevăzut următoarele dotări :
1. Sistem de iluminat normal interior
Nivelele de iluminare s-au adoptat în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară în
fiecare incintă, recomandate în NP-061. Dimensionarea sistemelor de iluminat aferente fiecărei
incinte s-a efectuat conform NP-061/2002.
Pentru spaţiile în care s-a impus redarea corectă a culorilor se vor folosi surse cu indice de
culoare adecvat, indicate atât pe planuri cât şi în antemăsurători.
Sistemele de iluminat din încăperile în care se impune un anumit tip de repartiţie a
fluxului luminos în spaţiu, corpurile de iluminat se vor monta adecvat, aşa cum rezultă din
detaliile de execuţie din planşa E…
2. Sistem de iluminat exterior
Acest tip de sistem de iluminat, pe seama cerinţelor din Tema de proiectare, s-a prevăzut
pe aleele pietonale şi căile de circulaţie rutieră marcate pe planurile E….
Calculul fotometric al sistemului de iluminat, aferent fiecărui spaţiu iluminat, s-a efectuat
în conformitate cu NP-062/2002.
D). Siguranţa în exploatare

conformitate cu reglementările tehnice, s-au prevăzut următoarele dotări :
1. Sistem de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului
Pe seama specificului construcţiei şi a naturii activităţilor ce se desfăşoară, conform NP-
I 7 se impune prevederea sistemului de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului pentru
următoarele spaţii:..................................;
Calculul fotometric al sistemelor de iluminat, aferent fiecărei incinte, s-a efectuat în
conformitate cu NP-061.
2. Sistem de protecţie la şoc electric, bazat pe întreruperea alimentării, corespunzător
reţelei TN.
Pentru creşterea siguranţei Sistemului de protecţie la şoc electric se vor aplica şi
următoarele măsuri suplimentare, conform I7/2011 :
a) - legarea suplimentară la priza de pământ a conductorului neutru de protecţie PEN/PE .
Aceste legături se efectuează în fiecare tablou electric, în care această operaţie este posibilă;
b) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ, conductorul PE se
execută din cupru;
c) - echipotenţializarea, deoarece există posibilitatea ca unele carcase să poată fi atinse
simultan. În planurile E..şi schemele electrice din E.. se prezintă carcasele pentru care s-au
realizat legături de echipotenţializare.
- 188 -
Deoarece s-a considerat, pe de o parte, că numai prin legarea la neutru nu este sigură
acţionarea aparatelor de protecţie ale reţelei (PACD), iar pe de altă parte există echipamente cu
funcţionare continuă nesupravegheată, s-a adoptat ca mijloc complementar protecţia automată
cu DDR.
Deoarece consumatorul are şi receptoare pentru care protecţia la şoc electric nu se
poate asigura cu măsurile de mai sus, s-au adoptat următoarele mijloace de protecţie respectiv:
2.1. Instalaţia electrică din subsolul tehnic al clădirii s-a alimentat prin TFJP;
2.2. Instalaţia de redresare s-a alimentat prin transformator de separare.
Varianta 2.2.1. Circuitul separat nu are nici un punct comun cu alt circuit şi nici un punct
legat la pământ, se pozează în tub separat (sau să fie executat cu cablu distinct) şi este asigurat
cu o protecţie proprie la suprasarcini;
Deoarece circuitul alimentează un singur aparat carcasa sa nu va fi legată la un
conductor de protecţie.
Varianta 2.2.2. Deoarece circuitul alimentează mai multe receptoare carcasele acestora
nu vor fi legate nici la pământ nici la carcasele altui circuit, însă carcasele receptoarelor se
leagă între ele prin conductoare de protecţie PE, aceste conductoare nu vor fi legate la
pământ, la alte conductoare de protecţie, la carcasele altor circuite sau la elemente
conductoare;
- prizele sunt cu contact de protecţie şi la acestea se leagă conductoarele de protecţie PE;
- la cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi cuprinse în cablu;
- se prevede un dispozitiv de protecţie care să semnalizeze primul defect de izolaţie la masă şi
care să deconecteze în maximum 5 s. din momentul apariţiei celui de al doilea defect de
izolaţie la altă masă.
2.3. Deoarece consumatorul are un număr însemnat de receptoare pentru care protecţia la
şoc electric nu se poate asigura prin întreruperea automată a alimentării, acestea vor fi
alimentate de la reţea IT. În acest scop se prevede transformator de putere cu punctul neutru al
secundarului izolat faţă de pământ, conform schemei din E...
3. Pentru limitarea zonei afectate de un eventual defect s-a realizat Sistemul de
protecţie la suprasolicitări termice determinate de curenţi de suprasarcină şi scurtcircuit.
Acesta s-a realizat cu întreruptoare automate, dimensionate conform I7/2011 şi pentru care se
asigură şi acţionare selectivă.
Caracteristicile acestora sunt menţionate în schemele electrice.
Conductoarele circuitelor şi coloanelor schemei electrice, fie se vor poza în tuburi sau se
vor realiza cu cabluri, adecvate categoriilor de medii normale, cu risc de incendiu sau zonelor
cu pericol de explozie. Aceste caracteristici sunt prezentate pe planuri şi pe schemele electrice.
Capacitate de rupere a întreruptoarelor automate, menţionată în Breviarul de calcul este
superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maxim pe care va trebui să-i deconecteze, rezultat
din notele de calcul.
4. Sistem de asigurare a alimentării cu energie electrică.
Deoarece consumatorul are şi receptoare tehnologice CRITICE de categoria 0 (I) s-a
impus prevederea sursei electrice de rezervă, conform Regulamentului privind stabilirea
soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, Ordin ANRE, nr.
129/11.12/2008, art.22, lit. c.
- 189 -
Acesta s-a realizat cu un grup electrogen de putere P......, rezultată din breviarul de calcul
şi determinată pe seama grupării receptoarelor pe tipul de sursă de la care sunt alimentate în
regim de indisponibilitate a căii de alimentare de bază.
Var I: Grupul electrogen este prevăzut cu dispozitive de pornire automată în, xx secunde,
durată impusă de .........;
Var II Grupul electrogen va fi pornit manual în max xx min.
Receptoarele critice sunt alimentate separat, din tabloul electric TRC conform schemei din
planşa E...
Alimentarea receptoarelor care nu acceptă întreruperea alimentării se va asigura şi de la
sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS), funcţionând în regim permanent. Bateria de
acumulatori s-a dimensionat pentru a asigura alimentarea cel puţin până la intrarea grupului
electrogen în regim normal.
Schema electrică, din planşa E... este concepută astfel încât să permită gruparea
receptoarelor pe sursele sistemului de alimentare, inclusiv să permită deconectarea automată a
receptoarelor normale, la trecerea pe grupul electrogen.
Schema electrică de distribuţie asigură alimentarea, din tablouri separate, a receptoarelor
trifazate de putere şi a celor de iluminat şi prize.
5. Priza de pământ
Pentru Sistemul de legare la pământ, specific Reţelei TN, se va realiza priză de pământ.
Varianta 1. În faza de execuţie se va realiza priza de fundaţie conform prevederilor
I7/2011.
Această priză va fi folosită ca priză unică şi ca urmare, la verificare, la faza determinată
prevăzută în Programul de control a calităţii lucrărilor executate pe şantier, va trebui să aibă
rezistenţa de max. 1 ohm. În caz contrar se va dimensiona şi o priză suplimentară.
Varianta 2. Se va realiza o priză de pământ artificială, cu electrozi pozaţi vertical,
subteran, cu partea superioara la adâncime de 0,6m, deoarece, în urma determinărilor a rezultat
o rezistivitate electrică a solului mai bună în această zona a terenului. La faza determinată
prevăzută în Programul de control a calităţii lucrărilor executate pe şantier, va trebui să aibă
rezistenţa de max. 4 ohmi. În caz contrar se va dimensiona şi o priză suplimentară.
La priză de pământ se va lega, conform schemei din planşa E...:
- Bara principală de protecţie şi echipotenţializare BPPE;
- Coborârile instalaţiei de paratrăsnet.
E) Protecţia împotriva zgomotului
Aparatelor electrice cu care se realizează instalaţiile electrice vor fi astfel alese încât
nivelul de zgomot echivalent datorat surselor de zgomot din instalaţiile electrice să nu depăşească
cu mai mult de 5 dB nivelul de zgomot echivalent din încăpere când aceste instalaţii nu sunt în
funcţiune.
Soluţiile de prindere ale aparatelor electrice pe elementele de construcţie să amortizeze
zgomotele şi vibraţiile.
F). Economie de energie şi izolare termică

În conformitate cu Cerinţa Esenţială Economia de energie, sursele electrice de lumină vor
fi în conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. 244/2009 AL COMISIEI COMUNITĂŢILOR
EUROPENE, de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic
nondirecţionale şi cu fazele de scoatere din uz a surselor de lumină.
- 190 -
Reducerea pierderilor de putere s-a realizat şi prin:
a- reducerea pierderilor de putere determinate de nesimetria sarcinii s-a realizat prin
echilibrarea puterii instalate pe fiecare fază, separarea receptoarelor monofazate de
iluminat şi prize de cele trifazate şi alimentarea lor prin scheme separate şi grupate pe
secţii distincte ale tabloului general;
b- reducerea influenţei receptoarelor deformatoare prin îndepărtarea electrică a acestora,
c- ameliorarea factorului de putere.
d- reducerea duratei de funcţionare pe sursa de alimentare neîntreruptibilă (UPS), în regim
de dublă conversie.
Alte soluţii tehnice

În Memoriul tehnic proiectantul va prezenta/ justifica şi soluţii pentru
componente ale instalaţiei electrice a consumatorului, care nu sunt explicit impuse de o cerinţă
esenţială de calitate.
De exemplu:
- soluţii de pozare a cablurilor şi conductoarelor, impuse de particularităţile obiectivului,
care se regăsesc şi la nivelul dimensionării acestora;
- soluţii de realizare a tablourilor electrice, determinate de influenţele externe;
- soluţii de amplasare a corpurilor de iluminat, impuse de particularităţi constructive;
- condiţii specifice pentru determinarea curenţilor de scurtcircuit, corelate cu scenarii de
asigurare a alimentării cu energie electrică;
- soluţii/restricţii de amplasare a aparaturii electrice determinate de particularităţi
constructive, etc.
Precizări
În Memoriul tehnic al proiectului tehnic nu trebuie să se prezinte elemente care, prin
conţinutul lor, sunt parte a caietelor de sarcini deoarece, conform Ordinului 863/2008, cap.3.
caietul de sarcini pentru execuţia lucrărilor, cuprinde:
a). breviarele de calcul, care reprezintă documentele justificative pentru dimensionarea
elementelor de construcţii şi de instalaţii şi se elaborează pentru fiecare element de construcţie în
parte. Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor preciza ipotezele de calcul, precum şi tipurile
de programe utilizate;
b). nominalizarea planşelor care guvernează lucrarea;
c). proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, probe, teste şi altele asemenea,
pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;
d). dimensiunea, forma, aspectul şi descrierea execuţiei lucrării;
e). ordinea de execuţie, probe, teste, verificări ale lucrării (programul de urmărire a calitativi
lucrărilor executate pe şantier - n.a.);
f). standardele, normativele şi alte prescripţii, care trebuie respectate la materiale, utilaje,
confecţii, execuţie, montaj, probe, teste, verificări;
g). condiţiile de recepţie, măsurători, aspect, culori şi altele asemenea.
Conform aceluiaşi Ordin, Proiectul tehnic trebuie să conţină şi caiet de sarcini pentru
urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii tehnice.
Întocmit,
Ing. ….
Autorizaţie ANRE……
Certificat CAPI (dacă există)
- 191 -
ANEXA IV.3.1.
CONŢINUTUL CAIETULUI DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR

ÎN CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC DE INSTALAŢII ELECTRICE
În baza recomandărilor Ord. 863/2008 şi a normativului GP 090-2003 - Ghid privind

elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii. Caietul
IV: Instalaţii interioare, conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru execuţia
lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice, include:
1. – Obiectul lucrării, baza de proiectare şi limita de proiect.
Se indică: obiectul lucrării care constă în realizarea unei instalaţii electrice interioare într-
o clădire nouă sau într-o clădire existentă la care se aduc îmbunătăţiri constructive,
amenajări, modernizări sau schimbare de destinaţie. Se indică beneficiarul lucrării,
denumirea, adresa; date despre construcţie (număr de niveluri, încăperi, elemente de
închidere interioare, exterioare, suprafeţe vitrate, categorie de importanţă, ş.a.); cerinţele
de calitate la care se cere verificarea.
2. baza de proiectare pentru soluţiile de dimensionare a instalaţiilor electrice interioare,
reprezentând datele de temă, concretizate în tema de proiectare sau dintr-o fază
anterioară a proiectului (studiu de prefezabilitate/ fezabilitate), destinaţia clădirii, zona
de risc seismic, zona climatică, planurile de arhitectură şi construcţii care definesc
clădirile la care se execută instalaţiile electrice, date furnizate de producătorii de
materiale, echipamente şi aparatură, date privind sursa de alimentare electrică cu
parametri caracteristici.
3. soluţiile de asigurare a cerinţelor de calitate justificate în memoriu pentru:
- sistemele de iluminat: iluminat normal/ siguranţă etc.;
- schema electrică de distribuţie pentru fiecare categorie de receptoare:
- sisteme de protecţie: la şoc electric; la supratensiuni atmosferice directe, sau transmise
prin reţea şi de comutaţie, etc.
- serviciile de securitate.
4. Cerinţele esenţiale de calitate ale instalaţiei electrice în conformitate cu Legea 10/1995
şi Regulamentul (UE) nr. 305/2011, care trebuiesc prezentate în caietul de sarcini pentru
execuţie astfel:
Pentru cerinţa esenţiala: Rezistenţă şi stabilitate - se indică referinţe privind:
- rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiei electrice proiectate
(materiale folosite să fie omologate, în acord cu cerinţele din standardele
europene armonizate pentru aceste produse, legături în cleme şi legături în doze
bine strânse;
- rezistenţa la eforturi care apar în timpul exploatării (şocuri mecanice, termice de
exploatare, tasări ale elementelor de construcţie sau ale terenului etc.);
- rezistenţa şi stabilitate la solicitări seismice a utilajelor şi a elementelor
componente ale instalaţiei electrice (protecţia antiseismică asigurată prin proiect);
- rezistenţa suprafeţelor elementelor componente ale instalaţiei electrice (priză de
pământ, tablouri electrice, aparate montate aparent, echipamente) la solicitarea/
coroziunea datorată agenţilor chimici şi atmosferici agresivi, unde este cazul;
Pentru cerinţa esenţială: Securitate la incendiu - se indică referinţe privind:
- comportarea la foc (clasa de reacţie la foc şi/sau clasa de rezistenţă la foc a
elementelor componente ale instalaţiei electrice (cabluri, conductoare, conducte
de protecţie, aparate, echipamente);
- 192 -
- soluţia adoptată în proiect pentru reducerea gravităţii şi/sau a probabilităţii
riscului de incendiu şi de propagare a acestuia, prin modul de amplasare/
protecţie a elementelor componente ale instalaţiei electrice;
- soluţia adoptată în proiect pentru controlul propagării fumului şi gazelor fierbinţi
în căile de evacuare ale clădirilor, etajate şi în spaţiile mari necompartimentate în
caz de incendiu.
Pentru cerinţa esenţială: Igiena, sănătate şi mediu - se indică referinţe privind:
- asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în încăperi, a calităţii aerului sau a
regimului termic sunt influenţate indirect, în măsura în care specificul instalaţiei
electrice deserveşte echipamentele specializate implicate direct (centrale termice,
centrale de ventilare/ climatizare) prin soluţia adoptată în proiect;
- în cazul instalaţiilor de iluminat se indică referinţe privind asigurarea unui nivel
corespunzător de iluminare, în conformitate cu cerinţele impuse prin
reglementările tehnice în vigoare (ex. Normativ pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP-061-02.)
Pentru cerinţa esenţială: Siguranţa în exploatare - se indică referinţe privind:
- gradul de asigurare a consumatorului împotriva întreruperilor accidentale a
furnizării energiei electrice (surse de rezervă - grupuri electrogene şi UPS );
- protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile ale
elementelor instalaţiei electrice (rănire, ardere, electrocutare) prin utilizarea
materialelor specifice de protecţie (covoare de cauciuc, mănuşi şi cizme
electroizolante);
- securitatea instalaţiei electrice şi a încăperilor cu aparatură electrică împotriva
intruziunii oamenilor neavizaţi şi animalelor;
- asigurarea protecţiei la şoc electric.
- eliminarea pericolului de explozie: instalaţiile electrice în mediul exterior se vor
realiza conform normativului D17 şi P004.
Pentru cerinţa esenţială: Protecţia împotriva zgomotului - se indică referinţe privind:
Această cerinţă nu este influenţată în cazul instalaţiilor electrice de iluminat.
- respectarea nivelului de zgomot admis în spaţiile tehnice (motoare, ventilatoare,
ventiloconvectoare din centrale de ventilare ale clădirilor);
- indicaţii privind nivelul de zgomot al echipamentelor dinamice (ventilatoare,
pompe de circulaţie) unde există instalaţii de ventilare/ climatizare sau centrale
termice.
- prevederea materialelor pentru atenuarea zgomotului.
Pentru cerinţa esenţiala: Economie de energie şi izolare termică - se indică referinţe privind:
- consumuri minime de energie în exploatare ale dispozitivelor, aparatelor,
echipamentelor; dacă nu este posibilă minimizarea lor, cel puţin se va declara
consumul real.
- consumuri minime de energie prin programul de funcţionare al instalaţiei electrice
şi al instalaţiilor conexe deservite; contorizare, gestionare tehnică a clădirii;
- consum raţional de energie pentru iluminat prin asigurarea unui nivel
corespunzător iluminare şi confort vizual, în conformitate cu cerinţele impuse prin
reglementările tehnice în vigoare (Normativ pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP-061-02).
- îmbunătăţirea factorului de putere.
Pentru cerinţa esenţială: Utilizare sustenabilă a resurselor naturale - se indică referinţe

privind:
- reutilizarea sau reciclabilitatea materialelor şi/ sau părţilor componente ale
instalaţiilor electrice proiectate;
- durabilitatea şi fiabilitatea instalaţiei – cu referinţe privind:
- 193 -
 calitatea materialelor omologate din alcătuirea elementelor componente ale
instalaţiei electrice proiectate (conductoare şi cabluri electrice, tuburi de protecţie,
aparate, echipamente, materiale mărunte, suporţi de fixare, ş.a.) prin menţionarea
caracteristicilor fizico-mecanice, chimice, aspect, declarate de producători prin
documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor;
 calitatea şi fiabilitatea, aparatelor şi echipamentelor (dispozitive de conectare-
deconectare şi/sau comutare, corpuri de iluminat, prefabricate – tablouri electrice,
ş.a.) de asemenea omologate din componenţa instalaţiei electrice, prin menţionarea
caracteristicilor tehnologice furnizate de producător prin documentele de atestare
şi introducere pe piaţă ale produselor;
Notă:
- În România, membră UE, documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale
produselor, sunt declaraţiile de performanţă ale produselor furnizate de
producători, precizate în standardele armonizate de produse, fie în agrementul
tehnic naţional sau european.
- Materialele şi echipamentele acceptate în soluţia proiectată vor fi numai cele care
îndeplinesc aceste două condiţii.
5. Documentaţii complementare caietului de sarcini:
- ordinea şi condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice proiectate cu
instrucţiuni de montaj pentru materiale, elementele componente prefabricate,
echipamente;
- programul de urmărire al calităţii execuţiei; fazele determinante ale lucrării;
- verificarea execuţiei pe şantier, probe, teste;
- achiziţia, depozitarea şi transportul materialelor şi echipamentelor;
- prevederi privind condiţiile de recepţie lucrărilor executate;
- măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii muncii;
- măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de
instalaţii electrice;
- Breviarul de calcul, care reprezintă o parte scrisă în care sunt expuse sumar noţiuni, date,
etc. din domeniul tipului de instalaţie electrică proiectată, care reprezintă documentele
justificative pentru dimensionarea elementelor instalaţiilor de iluminat şi asigurarea protecţiei în
clădiri. Se elaborează pentru fiecare tip de instalaţie în parte. Breviarele de calcul, prezentate
sintetic, vor preciza şi ipotezele de calcul: destinaţia şi categoria de importanţă a clădirii (risc de
incendiu, risc seismic, zona climatică şi categoria de mediu, temperatura maximă în încăperi),
parametrii de calcul pentru alimentare cu energie electrică, racorduri de branşament, distribuţie
generală/ secundară (tablouri şi circuite electrice) grad de protecţie, iluminat (metoda aplicată,
nivel de iluminare recomandat, corpuri de iluminat - parametri nominali), sisteme de protecţie
(scheme, alegere aparate, parametri nominali), consumul de energie al sistemului ş.a.) precum şi
tipurile de programe de calcul utilizate;
- piese desenate, cu nominalizarea planşelor, a elementelor de închidere opace şi vitrate
care guvernează lucrarea;
- avize de specialitate
 măsurarea şi decontarea lucrărilor
 prevederi privind urmărirea comportării în timp a lucrării
 instrucţiuni de exploatare
 reglementări privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de electrice (standardele,
normativele şi alte prescripţii, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii,
execuţie, montaj, probe, teste, verificări).
- 194 -
ANEXA IV.3.2.
CONŢINUTUL DUPĂ CAZ, AL CAIETULUI DE SARCINI PENTRU FURNIZORI DE

MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU ACHIZIŢIA LOR
ÎN CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC DE INSTALAŢII ELECTRICE
IV.3.2.1 Caietele de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate, echipamente

tehnologice şi confecţii diverse, în vederea achiziţiei lor în cadrul unui proiect tehnic de
instalaţiilor electrice, trebuie să conţină, după caz:
1. Denumirea produsului: material, semifabricat, aparat, echipament tehnologic sau

confecţii diverse (metalice, cu materiale compozite, din materiale termoplastice etc.)
2. Domeniul de utilizare:
3. Necesitatea produsului:
4. Descrierea produsului: alcătuit din aparate/ echipamente individuale; componenţă
echipament; schemă bloc cu module principale/ auxiliare;
5. Caracteristici tehnice minime solicitate pentru eligibilitatea ofertei pentru achiziţie
(exemple generale):
5.1 - pentru materiale mărunte, semifabricate sau confecţii diverse se indică:
 La conducte/ tuburi şi ţevi de protecţie, doze, cleme de legătură, coturi, manşoane,
etriere, scoabe de fixare, dibluri, cârlige, bandă de izolat, şuruburi autofiletante,
ipsos, mortar, confecţionate din diferite materiale (metalice, plastice, PVC şi fibra
de sticla, etc.): tipul, standardul de fabricaţie, grosimea pereţilor, protecţii
anticorozive, comportarea la foc şi la agenţi agresivi;
 La conductoare/ cabluri de energie electrică şi semnalizare, definite după caz prin:
tip, (standard de fabricaţie), tensiune/ frecventă nominale, material conductor, tip
şi culoare de izolaţie; temperaturi – maximă admisibilă la suprafaţa
conductorului, ambianţă minimă de serviciu; secţiune şi număr conductori faze/
nul, izolaţie, manta, rezistenţă de izolaţie şi pentru toate tensiunile de încercare
normate; comportarea la foc;
 La corpuri de iluminat echipate cu tipuri de lămpi, definite după caz prin: tensiune/
frecvenţă nominale, grad de protecţie, clasă de izolare electrică; putere electrică,
factor de putere, energie de şoc, balast, temperaturi de culoare, comportarea la
foc standard de produs, condiţii de verificare, ş.a.
 La întreruptoare şi comutatoare: modul de montaj, formă, dimensiuni, culoare, tip
acţionare, curent şi tensiune nominale, comportarea la foc;
 La prize şi fişe: tip, standard de produs, număr poli, grad de protecţie, modul de
montaj, curent şi tensiune nominale, contact de protecţie, comportarea la foc, ş.a.
;
 La electrozi pentru instalaţia de legare la pământ: material electrozi, platbandă,
dimensiuni (diametru, grosime, lăţime), protecţie anticorozivă.
5.2 - pentru aparate, echipamente tehnologice se indică:
 La tablouri electrice de distribuţie de joasă tensiune: dimensiuni de gabarit,
echipate cu tip de întreruptoare, separatoare, grad de protecţie, comportarea la
foc, standard de produs, condiţii de verificare;
 pentru echipamentele tehnologice din componenţa instalaţiilor de încălzire sau
ventilare–climatizare (filtre, ventilatoare, ventiloconvectoare, centrale termice,
baterii de răcire/ încălzire, pompe de (re)circulare) caracterizate prin tip, mod de
montare şi parametri electrici - puterea min./ max. a motorului şi turaţia,
protecţie antiexplozie, puterea max. instalată/ absorbită, acţionare manuală/
- 195 -
automată, echipate cu controlere (integrate) de temperatură/ umiditate, tensiune
de alimentare, condiţii de verificare, durata de viaţă, fiabilitatea.
5.3 - pentru aparate de măsură, control şi reglare:
- din componenţa sistemelor de gestionare energetică a clădirii;
- din componenţa sistemelor de iluminat interior/ exterior,
domeniu de măsurare al parametrilor temperatură/ umiditate/ presiune/ viteza
aerului; dotarea sau nu cu sonde externe de măsură sau variante cu senzori
interni de temperatură şi presiune incorporaţi, indicatoare luminoase, mod de
afişare al rezultatelor (analogic, digital) şi precizie; timer electronic pentru
ciclurile de funcţionare, cu reglare manuală/ automată a intervalelor prescrise,
memorie internă, soft pentru parametrizare aparat, descărcare, arhivare şi
vizualizarea datelor măsurate, cablu pentru transfer de date către PC, interfaţă
serială RS 232, porturi electronice pentru conexiuni opţionale etc.; condiţii de
verificare, durata de viaţă, fiabilitatea.
6. Condiţii de livrare (exemplu: la sediul beneficiarului/ investitorului, executantului, în
maxim 30 zile lucrătoare de la semnarea contractului, cu mijloacele de transport ale
furnizorului).
7. Recepţia cantitativă şi calitativă – condiţii (exemple)
7.1. Recepţia cantitativă se va face la data livrării şi va consta din:
 verificarea cantitativă a furniturii conform contractului;
 verificarea concordanţei certificatului de origine a produsului şi a termenului de
garanţie.
7.2. Recepţia calitativă se face în termen de maxim n zile lucrătoare de la data recepţiei
cantitative. Recepţia calitativă va consta din:
 instalarea echipamentului de către furnizor pentru testare;
 testarea şi verificarea condiţiilor tehnice specificate de fabricant;
 încheierea procesului verbal de recepţie.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a verifica şi testa produsul în prezenţa personalului de
specialitate pus la dispoziţie de furnizor, fără ca acesta să antreneze cheltuieli suplimentare pentru
achizitor.
Nu se admit neconcordanţe între produsul livrat şi specificaţiile tehnice din caietul de
sarcini ale proiectantului/ contractului de achiziţie. Existenţa unor asemenea neconcordanţe
atrage după sine rezilierea contractului de către furnizor.
Constatarea de deficienţe în funcţionarea produsului atrage după sine înlocuirea lui de
către furnizor în termen de 10 zile de la constatare, iar în cazul în care furnizorul se dovedeşte
incapabil să îndeplinească această obligaţie se va proceda, de asemenea, la rezilierea contractului.
Recepţia cantitativă şi calitativă va fi atestată printr-un proces de recepţie întocmit şi
semnat de părţi cu acest prilej.
8. Condiţii de garanţie/ service din partea producătorului sau furnizorului de produs
Exemple:
8.1 - Garanţia producătorului pentru produsul nou; condiţia sa nu fie un produs demo
sau refuzat de către alt beneficiar sau reconstruit (refurbishment).
8.2 - Furnizorul se obligă să asigure garanţie precum şi întreţinerea echipamentului pe
perioada garanţiei. El este, de asemenea, obligat să asigure servicii sigure şi permanente, cu timp
de răspuns la sesizare de maxim n ore la sediul beneficiarului şi m ore pentru remedierea sau
înlocuirea echipamentului defect în timpul reparaţiei, pe perioada garanţiei.
8.3 – Furnizorul/ producătorul se obligă să asigure service, piese de schimb şi
consumabile în perioada post garanţie pe durata de viaţă declarată a echipamentului.
9. Preţ
9.1 - Preţurile vor fi specificate conform prevederilor prezentate în instrucţiunile privind
întocmirea ofertelor pentru achiziţii de produse/ echipamente.
9.2 - Preţurile vor include şi contravaloarea documentaţiei de exploatare şi utilizarea
echipamentelor editate în limba română; în caz contrar se recomandă limba engleză sau franceză.
- 196 -
10. Modalităţi de finanţare/ plată
11. Alte condiţii
Furnizorul face dovada obligatorie a certificării calităţii activităţii prestate (a producţiei la
producător, a distribuţiei la importator/ distribuitor autorizat al producătorului) în acord cu
cerinţele standardelor internaţional/ european de calitate EN/ ISO 9001/ 2008.
12. Structurarea ofertei tehnice a furnizorului/ producătorului
Oferta tehnica pentru achiziţie va conţine structurat tabelar sau pe capitole, răspunsuri
punct cu punct pentru fiecare dintre specificaţiile caietului de sarcini al aparatelor/
echipamentelor tehnologice, confecţiilor, materialelor.
IV.3.2.2 Caietele de sarcini pentru verificări, inspecţii, încercări, recepţii a instalaţiilor

electrice
În baza prevederilor din cap. III.1 – 5 şi I7-2011, cap. 8 -9, privind execuţia, punerea în
funcţie, recepţia, întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice din clădiri, caietele de sarcini
specifice acestor categorii de lucrări, vor conţine, după caz, toate cerinţele privind:
(1) - Fazele execuţiei lucrărilor
 Recepţia materialelor şi echipamentelor:
- Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii materialelor şi
echipamentelor la fiecare data când sunt recepţionate, pentru a fi montate.
- Calitatea materialelor şi echipamentelor trebuie sa corespundă normelor în
vigoare, specificaţiilor prevăzute de proiectant şi a cerinţelor suplimentare ale
beneficiarului stabilite înaintea procurării, şi sa fie însoţite de documente
obligatorii privind normele de calitate în construcţii, adică certificate de calitate,
conformitate, buletine de testare după caz, agremente tehnice, avize de import,
manual de instalare şi operare originale şi în limba romana.
- Responsabili cu verificarea şi semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi
ai beneficiarului şi după caz funcţie de tipul produsului (material/echipament)
reprezentanţii montatorilor sau ai furnizorilor.
(2) - Finalizarea instalării circuitelor şi montajului aparatelor/ echipamentelor
electrice de joasă tensiune
Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii montajului echipamentelor în
vederea respectării condiţiilor de montaj pentru asigurarea garanţiei, posibilităţii de efectuare a
probelor şi a respectării normelor în vigoare.
Responsabili cu verificarea şi semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi ai
beneficiarului, ai montatorilor şi ai furnizorilor. După caz, se poate chema şi proiectantul
înaintea efectuării probelor.
(3) - Verificări iniţiale, inspecţii, încercări, verificări periodice

Se prevăd după caz, funcţie de complexitatea instalaţiei proiectate şi a regimului de
funcţionare, verificări iniţiale (în timpul montării şi la finalizarea construcţiei unei instalaţii
electrice noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificări a unei instalaţii existente înainte
de a fi puse în funcţiune de către utilizator) inspecţii, încercări şi încercări funcţionale, verificări,
periodice, după punerea în funcţiune (prevederi în cap. III.1-4).
(4) - Recepţia lucrărilor

În conformitate cu HG nr. 273/1994– Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora şi cu FIDIC “Condiţiile contractului pentru construcţii” lucrările de
recepţie vor fi realizate de beneficiar după ce toate condiţiile contractuale privind recepţia au fost
îndeplinite. Recepţia lucrărilor se va realiza în doua etape. Aceste operaţiuni vor include şi
prevederile din normativele I 7-2011 şi C 56-02.
Orice modificare fata de proiect, fără acordul prealabil al proiectantului, se face pe
răspunderea exclusiva a executantului (părţilor implicate).
- 197 -
(5) - Instruire personal

 Instruire după caz, pentru personalul beneficiarului, de cel puţin n zile lucrătoare (nr.
persoane ale utilizatorului) la sediul beneficiarului.
 Se vor instrui prevederile normelor PSI şi de asigurare a sănătăţii şi securităţii muncii.
IV.3.2.3 Caietele de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiilor

electrice
IV.3.2.3.1 Urmărirea comportării în exploatare a instalaţiilor electrice din clădiri se
efectuează pe toată durata lor de viaţă. Proiectantul stabileşte modul adecvat de exploatare a
instalaţiei prin recomandările precizate în documentaţia tehnică elaborată în:
a. caietele de sarcini pe pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiei electrice şi a
clădirii, care includ, prevederi esenţiale, rezultate din analiza cerinţelor de calitate ale
funcţionării instalaţiei proiectate şi a spaţiului deservit, în conformitate cu Legea 10/1995 cu
modificările ulterioare
b. proiecte de urmărire în timp a comportării echipamentelor, instalaţiilor electrice şi
clădirilor pe care le deservesc.
IV.3.2.3.2 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării echipamentelor, instalaţiilor
de electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc, vor ţine seama de precizările criteriale
din reglementările tehnice:
a. Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi
postutilizarea construcţiilor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 766/1997
b. Normativul privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, indicativ P 130-
1999.
c. Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din
punct de vedere al cerinţelor funcţionale – indicativ MP 031-2003
IV.3.2.3.3 Aceste criterii includ:
- urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul duratei de
viaţă;
- urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul cerinţelor de
calitate ale spaţiului/ microclimatului (vizual/ termic, electric) realizat;
- urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul performanţelor elementelor
materiale, la subsisteme de lucrări dintre care specific instalaţilor electrice sunt:
 subsistemul de închidere (anvelopa în contextul corelării suprafeţelor vitrate, a
iluminatului natural şi a instalaţiei de iluminat artificial);
 subsistemul de compartimente (încăperi, destinaţii, cerinţe realizate);
 subsistemul lucrărilor subterane de izolare, asanare, protecţie.
- urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul agenţilor agresivi care
acţionează asupra diferitelor elemente componente ale instalatei/ spaţiului deservit.
IV.3.2.3.4 În baza MP 031-03, responsabilitatea privind elaborarea programelor de
urmărire în timp a comportării construcţiilor, o deţine proiectantul construcţiei sau a instalaţiei
iar responsabilitatea privind activitatea de urmărire a comportării construcţiilor o deţine
proprietarul/ investitorul sau, prin contract utilizatorul instalaţiei/construcţiei.
IV.3.2.3.5 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării aparatelor/ echipamentelor
şi instalaţiilor electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc, se adresează:
 tuturor firmelor furnizoare/ producătoare, privind verificarea menţinerii în timp a
caracteristicilor declarate ale unui produs/ procedeu/ echipament component, din
instalaţiile electrice proiectate;
 executantului instalaţiei;
 organismelor de control de stat din construcţii.
- 198 -
Anexa IV.10.1
GRUPAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE

PENTRU CLĂDIRI ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE INSTALARE AL
ECHIPAMENTELOR ŞI DE TIPUL DE PRINDERE/ FIXARE LA SUPORT.
Precizările incluse în această anexă, se recomandă a fi utilizate atât în alcătuirea temei de

proiectare cât şi în alcătuirea caietelor de sarcini pentru execuţie, deoarece:
a. se pot provoca prejudicii grave la clădiri, dispozitive, echipamente, dacă nu sunt urmate
exact instrucţiunile de instalare ale echipamentului şi nu este prevăzut tipul adecvat de
fixare/ prindere la suport / ancorare respectiv conexiunea la structura clădirii sau la
elemente nestructurale, din punct de vedre al protecţiei antiseismice;
b. ar trebui să fie cunoscute întotdeauna instrucţiunile scrise ale producătorului înainte de a
se face instalarea.
Gruparea elementelor componente ale instalaţiilor electrice pentru clădiri în funcţie de
modul de instalare al echipamentelor şi de tipul de fixare la suport, din perspectiva realizării
unei protecţii antiseismice eficiente, conţine cel puţin elementele specificate în această anexă şi
în anexa II.10.2.
În baza specificaţiilor existente în literatura de specialitate (Anexa 1), privind asigurarea
protecţiei antiseism, modurile în care se pot instala aparatele, corpurile de iluminat şi
echipamentele care fac parte din instalaţiile electrice pentru clădiri, includ cel puţin:
• Montare rigidă pe pardoseală / montare pe suport - echipamente
- direct pe pardoseală sau montare pe suport în puncte de fixare; asigurarea stabilităţii
- utilizând la montaj, forme structurale suplimentare din oţel care transferă sarcina de
încărcare la pardoseala clădirii, exemplu detalii fig. 1, 3
- folosind bare de protecţie pentru a restricţiona deplasările orizontale
- pe suport supraînălţat de la pardoseală
- fixare într-un singur punct – numai pentru echipamente uşoare
- montare pe pardoseală prin izolatori de vibraţii, exemplu detaliu fig. 1b
• Montare pe acoperiş sau terase prin fixare rigidă - echipamente
- direct pe terasă sau montare pe suport, ancorate în puncte de fixare
- utilizând borduri seismice încorporate sau prefabricate
- fixarea echipamentului pe un cadru de lemn
- folosind borduri izolatoare seismic prefabricate sau diferite tipuri de sisteme izolatoare
de vibraţii
• Montare pe perete direct sau prin montare pe cadre metalice – echipamente şi corpuri
de iluminat cu sau fără izolatori de vibraţii, exemplu fig. 2
• Montare suspendat – echipamente, cabluri şi corpuri de iluminat
- fixarea rigidă la structura clădirii cu tije filetate verticale sau cabluri verticale de
susţinere, exemple fig. 4, 5, 7, 8, 9 sau folosind bare de sprijin, orizontale sau verticale, lanţuri,
exemple fig. 8,9
- cabluri suspendate cu ajutorul unor poduri din profil U fixate cu legături, cu şurub de
limitare / coliere de agăţare la tije/ bare de suspensie exemple fig. 4
Se va acorda atenţie cazurilor speciale reprezentate de:

- dimensionarea şi modul de ancorare al cablurilor seismice (ex. fig. 5b, 5c), a panourilor de
control cu montaj independent în incinta clădirii, neancorate de perete, fixate doar la
pardoseală, plafoanelor sau pardoselilor rezidenţiale, corpurilor de iluminat cu forme
neregulate şi greutăţi mari.
- treceri prin rosturi seismice.
- 199 -
Elemente ale instalaţiilor electrice amplasate în interior
Fig. 1a, b – Dulap automatizare instalaţie ventilare/ climatizare clădire birouri – montaj rigid
la pardoseala cu izolatori/ amortizoare de vibraţii (b)
(1a) (1b)
Fig. 2 – Controlere automatizare / panouri de Fig. 3 – Tablouri alimentare electrică şi

control instalaţie ventilare/ climatizare clădire automatizare instalaţie ventilare/
birouri – montaj rigid pe un perete aparent climatizare clădire birouri – montaj rigid la
suport, pe cadre din profile metalice pardoseala pe cadre suport din profile
rectangulare sau U metalice rectangulare
- 200 -
Fig. 4a, b – Spaţii comerciale. Montarea sistemelor de cabluri, suspendat pe poduri de cabluri,
ancorate prin tije filetate - detaliu (4a, 4b); Montarea corpurilor de iluminat suspendat, fixate
rigid pe bare metalice din profile rectangulare, ancorate prin cabluri seismice - detaliu (4a)
Fig. 4a Fig. 4b
Fig. 4d
Fig. 4c
Fig. 4c – Intersecţie trasee de Fig. 4d – Detalii circuite iluminat, montate aparent,

cabluri montate suspendat, suspendat ancorate prin tije filetate - detaliu (d1, d2)
ancorate prin tije filetate
Notă: Numărul punctelor de susţinere prin tije verticale din oţel cu rigidizare sau de
ancorare prin cablu seismic se determină prin calcul, funcţie de greutatea tronsonului şi lungimea
maximă permisa a tronsonului.
Diametrul tijelor/ barelor/ cablurilor seismice vor fi suficient de rezistente pentru a prelua
încărcările seismice corespunzătoare.
- 201 -
Fig. 5 – Detalii constructive tije/ bare filetate şi cabluri seismice
Fig. 6 – Corpuri iluminat exterior fixate rigid, ancorat de anvelopa clădirii

- 202 -
Fig. 7a – Iluminat decorativ
Fig. 7b – Montarea corpurilor decorative de iluminat (1) suspendat,

ancorate prin cabluri seismice metalice, fixate la celălalt capăt de bare
metalice – grinzi cu zăbrele - montate la plafon (7b1). Bare metalice din
profile rectangulare, asigură protecţia distribuţiei circuitului de iluminat
(7b3); montarea corpurilor de iluminat de siguranţă (7b2) fixate rigid de
grinzile structurale.
- 203 -
Fig. 8a, b – Detalii moduri de fixare a corpurilor decorative de iluminat, montate

suspendat de plafon, pe lanţ sau suport bară cu filet la capete, tije metalice sau cabluri
seismice metalice
Fig. 8c – Schemă reprezentare mod fixare a corpuri decorative de iluminat – a se vedea fig.
7, montate suspendat de plafon, ancorate de structura clădirii prin cabluri seismice metalice
- 204 -
Fig. 9a, b – Montarea candelabrelor decorative de iluminat suspendat, ancorate prin

lanţ (9a) sau cabluri metalice (9b), fixate la plafon de structura clădirii: în exemplu
bare metalice din profile rectangulare sau grinzi structurale cu zăbrele.
- 205 -
ANEXA IV.10.2
Tabelul de mai jos, conţine, pentru categoriile de echipamente prezentate în conţinutul

ghidului, în Partea I şi II, funcţie de modul lor de instalare precizat de producător şi de
funcţiunea în instalaţie, cel puţin unul dintre tipurile posibile de fixare, inclusiv utilizarea
dispozitivelor seismice de ancorare sau pentru limitarea deplasărilor (sisteme pentru
amortizarea vibraţiilor, sisteme de suspendare prin cabluri, tije sau bare, suporturi şi sisteme
de fixare pe acoperiş/ terase, profiluri şi cadre din oţel) recomandate pentru minimizarea
distrugerilor în cazul unui cutremur.
Tip de fixare, rezemare

Tip de echipament Modul de instalare a echipamentului
pe suport
1 2 3
Montate direct pe pardoseală Rigidă
Conectate prin profil metalic în unghi, Rigidă, prin profil metalic în
montat la pardoseală unghi
Întreruptoare automate
Montat direct pe perete Montat pe perete
- orice tip de unitate
Montat pe perete prin profil Montat pe perete, prin profile
metalic în unghi L, U, I metalice în unghi, Anexa II.10.2,
fig. 3
Montate direct pe pardoseală Rigidă
Conectate prin profil metalic în unghi, Rigidă, prin profil metalic în
montat la pardoseală unghi
pe pardoseală supraînălţat pe
Panouri de control Supraînălţat pe pardoseală suport din profile metalice în
- orice tip de unitate unghi, ex. Anexa II.10.2, fig. 3
Montat direct pe perete Fixat cu şuruburi şi dibluri
Montat pe perete prin profil Fixat pe perete, prin profile
metalic în unghi L, U, I metalice în unghi, Anexa II.10.2,
fig. 2
- Montat pe bare de rigidizare, pe poduri de Cazuri speciale de panouri de
cabluri sau alte sisteme de sprijin; control, exemple în Anexa II.10.2:
- Montate îngropat în elemente fig. 2 - ex. bară metalică din
despărţitoare sau nişe speciale aluminiu, fixată incastrat la plafon
şi în pardoseală) şi fig. 4a, 4d
- a se urma şi instrucţiunile
- Conectate în bloc la alte echipamente – producătorului
instalare precizată de producător
Montat pe pardoseală, izolat de vibraţii Cu izolatori de vibraţii, ex. Anexa
II.10.2: fig. 1
Echipamente de joasa - Montate direct pe structura terasei / Montaj pe terase prin:
tensiune: generatoare, acoperiş, după caz, cu sau fără izolatori de - suport metalic din profile,
subcentrale electrice, vibraţii, pe suport metalic, din profile I, U, L pentru terase / acoperiş
tablouri şi dulapuri cu sau rectangulare - suport din lemn
întreruptoare, aparate de - Montate direct printr-un suport din lemn - suport seismic prefabricat
măsură, disconectori, pentru acoperiş
Unităţi de frecvenţă Montat direct pe pardoseală sau suport de
Rigidă
variabilă, UPS, beton
transformatoare, cabinete Conectat prin profil metalic în unghi, montat Rigidă, prin profil metalic în
cu baterii de condensator pe pardoseală unghi, ex. Anexa II.10.2: fig.3
Montat pe pardoseală, cu
Montat pe pardoseală
bare de protecţie
Notă: Se va asigura stabilitatea echipamentelor prin modul de fixare şi ancorare de elemente de construcţii (ex.
transformatoare ale clădirii, bateria de condensatoare pentru compensarea factorului de putere prin stelaje sau
suporturi adecvate sau pentru sursele neîntreruptibile UPS, dispozitivele de captare pentru protecţia împotriva
trăsnetului)
- 206 -
Iluminat interior sau exterior
- Corpuri de iluminat alimentate
cu baterii
Montate direct pe orice suprafaţă
- Iluminat de ieşire (exit light) Montaj direct pe perete, prin
suport, urmând instrucţiunile
- Iluminat de siguranţă şuruburi metalice autofiletante,
pentru montaj echipament direct pe
- Reflectoare ex. Anexa II.10.2, fig. 6
perete sau suport de beton
- Iluminat de perete
- Iluminat industrial
Montate pe suprafeţe plane montaj pe suprafeţe orizontale ale
luminoase - instrucţiuni pentru structurii clădirii (plafoane sau
montaj echipament direct pe perete pardoseli).
sau suport de beton
Montate suspendat de structura Cazuri speciale de iluminat:
- Iluminat aparent de plafon
clădirii Candelabre/ pandantive de lumină,
- Candelabre sau echipamente de
a. suspendate cu lanţ iluminat decorativ
iluminat susţinute de lanţ
b. suspendate cu lanţ şi cabluri ex. Anexa II.10.2, fig. 7, 8
- Iluminat decorativ
seismice
Cazuri speciale de iluminat:
Montate în plafoane suspendate sau Fixate pe cadre sau suprafaţă
aparente suport, ancorate de plafon
structural
Montate aparent pe suprafeţe susţinute de la pardoseală, cu
orizontale sau verticale susţinute cu profile metalice sau sisteme de
suporturi din profile metalice bare de protecţie
unghiulare L,U, I susţinute de perete
suspendate, susţinute cu ajutorul
unui profil special U (pod de
Montate suspendat de structură , cu
cabluri) fixate cu legături, cu
tije şi cabluri
şurub de limitare a deplasării
Trasee de conductoare,
ex. Anexa II.10.2, fig. 4a,b,c, 5
Sisteme de cabluri
suspendate cu coliere din profil
şi accesorii
Montate suspendat de structură, prin rectangular , fixate cu legături /
profil metalic rectangular şi bare coliere de agăţare la tijă/ bara de
profilate suspensie
ex. Anexa II.10.2, fig. 4d
Treceri de conductoare/ sisteme de
cabluri prin structura clădirii sau trecerea prin rosturi seismice,
care traversează rosturile între ex. Anexa II.10.2, Fig. 10
clădiri tronsoane adiacente
Notă: Lungimea săpăturilor se va preciza în caietul de sarcini pentru execuţie sau se va prelua din manualul
producătorului. Se va evalua prin calcul funcţie de greutatea proprie a cablurilor/ conductorilor.
Dimensiunea rostului Fixare
Conductor
Fig. 1 – Detaliu trecere
cablu prin rosturi seismice
Conductor Perete
flexibil, 2D structural

Redactare Finala - Ghid Inst. Electrice - Dec 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Redactare Finala - Ghid Inst. Electrice - Dec 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- i-

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA

CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 511/ 14. 06. 2011

Director general INCD URBAN INCERC

Director ştiinţific INCD URBAN INCERC

Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi,

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII,

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI –

prof. univ. dr. ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU

ing. Ioan TANASĂ

1 Obiect şi domeniu de aplicare ................................................................................................ 1

III.5.1. Prevederi generale. .....................................................................165

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR Indicativ:

1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

PARTEA I-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE

I.1. TERMINOLOGIE SPECIFICĂ

Instalaţiile de iluminat utilizează o terminologie specifică, din care practica a demonstrat că

densitatea de putere instalată în iluminat (LPDi – Lighting Power Density information)

indice global de evaluare a orbirii, UGR: valoarea indicelui de evaluare a orbirii

indicatorul numeric al iluminatului, LENI [kWh/m2/an, introdus de EN 15193]: reprezintă

Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiţi

Figura 1.1 – Geometria încăperii pentru metoda factorului de utilizare

Calculul suprafeţei utile:

Tabel 2.1 Valori ale coeficientul de reflexie ρ

După consultarea proiectului de arhitectură, se va calcula influenţa mobilierului sau a

Factorul de utilizare u se determină din tabelele furnizate în general de producătorul

2.3. Exemple de calcul

2.3.2. Laborator de cercetare

2.3.3. Sală de conferinţă

2.3.4. Depozit profile laminate

ρt 0.70 0.50 0.30

Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic clar

1.25 0.47 0.42 0.39 0.45 0.41 0.38 0.40 0.37

Tabel 2.2.b – Factori de utilizare aparat TCS097O respectiv cu distribuţie directă,

ρt 0.70 0.50 0.30

Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic opal

0.60 0.24 0.19 0.16 0.23 0.19 0.16 0.18 0.16

0.80 0.30 0.25 0.22 0.28 0.24 0.21 0.23 0.21

1.00 0.34 0.29 0.26 0.32 0.18 0.25 0.27 0.24

1.25 0.38 0.34 0.30 0.36 0.32 0.29 0.31 0.28

Tabel 2.2.c – Factori de utilizare FBS430 respectiv cu distribuţie semidirectă

ρt 0.70 0.50 0.30

Aparate cu distribuţie semidirectă

1.25 0.57 0.48 0.42 0.49 0.43 0.38 0.38 0.34

Tabel 2.2.d – Factori de utilizare TBS233 respectiv cu distribuţie directă, cu reflector

ρt 0.70 0.50 0.30

Aparate cu distribuţie directă, cu reflector

1.25 0.66 0.58 0.53 0.63 0.57 0.52 0.55 0.51

Tabelul 2.3 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare –

O sursă de erori o constituie interpolarea multiplă

După efectuarea calculului, numărul de aparate se adoptă şi în funcţie de posibilităţile de

Tabelul 2.5 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare –

Pentru activitatea curentă recomandăm utilizarea programelor de calcul specializate.

Fig. 2.4. Fereastra pentru asistare la introducerea geometriei spaţiului

Fig. 2.5. Introducerea coeficienţilor de reflexie

Următoarea secvenţă permite introducerea coeficienţilor de reflexie. Pentru pereţi se poate

Fig. 2.6. Fereastra pentru factorul de menţinere

Setarea factorului de mentenanţă se poate realiza în mod predefinit (valori de referinţă)

Fig. 2.7. Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util

Fig. 2.8. Fereastra generală pentru alegerea aparatului de iluminat

Pentru alegerea aparatului de iluminat se poate selecta din MENIU: Adăugare

În această secvenţă se alege un aparat din variantele preselectate pentru studiu şi