Memoriu Tehnic Curenti Slabi Iunie 2013

S.C. ROMTEST ELECTRONIC S.R.L.
Str. Iacobeni nr. 4, Bucuresti, sector.5

Cod fiscal : RO403283
O.R.C. J40/3825/1991
Tel/fax: 021423.36.07; 0372 742 053
E-mail: office@romtest.ro, Web: www.romtest.ro
MEMORIU TEHNIC
INSTALATII ELECTRICE - CURENTI SLABI
Elaborator:
S.C. ROMTEST ELECTRONIC S.R.L.
Beneficiar:
S.C. ALECSANDRI ESTATES S.R.L.
Numarul proiectului:
1110-82
Data:
05 / 2013
SC ROMTEST MEMORIU TEHNIC Pagina: 2/39
ELECTRONIC S.R.L. Revizie: 00
Cod proiect: 1110-82 Data: mai 2013
CUPRINS:
1. DATE GENERALE ........................................................................................... 5

1.1 Denumirea obiectului de investitii ................................................................ 5
1.2 Amplasamentul ............................................................................................ 5
1.3 Titularul investitiei ....................................................................................... 5
1.4 Beneficiarul investitiei ................................................................................. 5
1.5 Elaboratorul proiectului................................................................................ 5
2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR ............................................... 5
3. STANDARDE SI RECOMANDARI RESPECTATE ........................................ 6
4. SITUATIA EXISTENTA .................................................................................. 7
5. SITUATIA PROIECTATA................................................................................ 8
6. DESCRIEREA SUBSISTEMELOR .................................................................. 8
6.1. Sistem de detectie si avertizare la incendiu.................................................. 8
6.1.1. Descrierea sistemului ........................................................................... 8
6.1.2. Componenta sistemului .......................................................................10
6.1.3. Functiile sistemului .............................................................................10
6.1.4. Alimentarea cu energie electrica ..........................................................11
6.1.5. Cablarea sistemului .............................................................................11
6.1.6. Scenariu de functionare .......................................................................12
6.1.7. Interconectari ......................................................................................15
6.2. Subsistem detectie si avertizare monoxid de carbon (CO) ..........................15
6.2.1. Descrierea subsistemului .....................................................................15
6.2.2. Componenta subsistemului ..................................................................16
6.2.3. Functiile subsistemului ........................................................................17
6.2.5. Cablarea subsistemului ........................................................................17
6.3. Subsistem de detectie si avertizare la efractie .............................................19

6.3.7. Interconectari ......................................................................................22
6.4. Subsistem de control acces .........................................................................22
6.4.6. Interconectari ......................................................................................24
6.5. Subsistem de televiziune cu circuit inchis ( TVCI ) ....................................25
6.5.6. Interconectari ......................................................................................27
6.6. Sistem retea voce-date ................................................................................28
6.6.1. Descrierea sistemului ..........................................................................28
6.7. Sistem de sonorizare si adresare publica.....................................................31

6.8. Sistem BMS ...............................................................................................33
6.9. Sistem Dispecerat .......................................................................................36
7. MASURI DE PROTECTIE ..............................................................................36
8. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR (SECURITATE LA
INCENDIU) .........................................................................................................37
9. MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA .............................37
9.1. Factori de risc .............................................................................................37
9.2. Masuri de asigurare a securitatii si sanatatii in munca ................................37
10. CONSIDERATII FINALE ..............................................................................38
11. NOTA PROIECTANTULUI ..........................................................................38
1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectului de investitii
ANSAMBLU CLADIRI BIROURI, STR. VASILE ALECSANDRI BUCURESTI
1.2 Amplasamentul
Ansamblul care urmeaza a se construi, va fi situat in Bucuresti, sector 1, pe strada
Vasile Alecsandri nr.4 / Constantin Daniel nr.11.
1.3 Titularul investitiei

1.4 Beneficiarul investitiei

1.5 Elaboratorul proiectului

S.C ROMTEST ELECTRONIC S.R.L, str. Iacobeni, nr. 4, sector 5, Bucuresti
2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
Prezentul volum trateaza la nivel P.T., instalatiile de curenti slabi, aferente

investitiei „ANSAMBLU CLADIRI BIROURI, STR. VASILE ALECSANDRI
BUCURESTI” , avand ca beneficiar S.C. ALECSANDRI ESTATES S.R.L.
Ansamblul care urmeaza a se construi in Bucuresti, sector 1, pe strada Vasile
Alecsandri nr.4 / Constantin Daniel nr.11, este format din trei corpuri: Corp A,
Corp B si Corp C.
Cele trei corpuri au nivelurile de subsol comune, cu destinatia in principal
pentru parcare si spatii tehnice.
Imobilele ce compun ansamblul vor avea un regim de inaltime: parter + sase
etaje, cu destinatia principala de birouri.
Structura de rezistenta a constructiilor va fi pe radier general, cu diafragme,
stalpi, grinzi si plansee beton armat.
Baza de proiectare
 tema beneficiarului
 Scenariul de securitate la incendiu
 Proiectele de arhitectura
 Normative si standarde in vigoare
Incadrarea constructiei
 Categoria de importanta: C (normala- obisnuita)
 Clasa de importanta: III (normala – obisnuita), conform tabelul 5.1.
din P 100/1-2004.
 Grad de rezistenta la foc:II
3. STANDARDE SI RECOMANDARI RESPECTATE
 Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006, actualizata la 25

septembrie 2010;
 HG1425/2006 “Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si
sanatatii in munca”;
 PE 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
 Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
 Ord. MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare
impotriva incendiilor;
 Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor- care
reglementeaza cerintele integrate PSI, republicata M.Of. nr.419/04
iunie 2008;
 Legea 333/08.07.2003 privind paza obiectivelor , bunurilor , valorilor
si protectia persoanelor , completata cu OUG 16/2005 , Legea
151/2005 si Legea 9/2007;
 HG 301/2012 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si
protectia persoanelor
 I7 – 2011 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
electrice pana la 1000Vca si 1500Vcc;
 I18/1/2001 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de
productie;
 I18/2/2002 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de
semnzalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare impotriva
efractiei din cladiri;
 C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor

de instalatii
 aferente constructiilor
 NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de
cabluri electrice.
 PE 116-94 Normativ de incercari si masurari la echipamentele si
instalatiile
 electrice
 Normele tehnice emise de IGP;
 Normele tehnice emise de Comandamentul pentru situatii de urgent;
 EN 50131 – Standard european pentru Sisteme de alarma impotriva
efractiei utilizate in aplicatiile de securitate;
 EN 50132 – Standard european pentru Sisteme de supraveghere
TVCI;
 EN 50133 –Standard european pentru Sisteme de control al accesului
utilizate in aplicatii de securitate;
 EN 54 – Standard european pentru Sisteme de detectie si alarmare la
incendiu;
 SR CEN/TR 1201-5:2007 – Sisteme de control al fumului si gazelor
fierbinti Partea 5: Ghid de recomandari functionale si metode de
calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului si gazelor
fierbinti
 NP 127-2009 – normativ de securitate la incendiu a parcajelor
subterane pentru autoturisme
 Prevederile standardelor aplicabile , in vigoare.
 Instructiuni de programare a echipamentelor din componenta
instalatiei
4. SITUATIA EXISTENTA
Cladirea urmeaza a fi construita si va fi dotata cu toate instalatiile de curenti

slabi proiectate.
5. SITUATIA PROIECTATA
Instalatiile electrice de curenti slabi tratate in prezenta documentatie sunt:

 Sistem de detectie si avertizare la incendiu
 Subsistem detectie si avertizare monoxid de carbon ( CO )
 Subsistem de detectie si avertizare la efractie
 Subsistem de control acces
 Subsistem de televiziune cu circuit inchis (TVCI)
 Retea voce-date
 Sistem de sonorizare si adresare publica
 Sistem BMS
 Sistem Dispecerat
6. DESCRIEREA SUBSISTEMELOR
6.1. Sistem de detectie si avertizare la incendiu
6.1.1. Descrierea sistemului
Subsistemul de detectie si avertizare la incendiu, pentru fiecare corp de
cladire in parte este comandat si controlat de o centrala adresabila cu 12 bucle de
detectie.
Adresabilitatea asigura identificarea imediata a fiecarui detector de orice tip
(detectoare adresabile de fum, detectoare adresabile de temperatura, detectoare
adresabile de fum+temperatura (multisenzor), butoane adresabile avertizare
incendiu, module cu intrari si iesiri, sirene adresabile de interior).
Fiecare element de masurare conectat pe bucla centralei are o identificare
unica (adresa). Identificarea este specifica locului in care se afla senzorul. Din
punct de vedere al alcatuirii, fiecare punct de masurare este format dintr-o placa de
montaj si senzorul efectiv.
Elementele de detectie si comanda sunt conectate la centrala centrala
antiincendiu intr-o bucla inchisa. Fiecare element de pe bucla are izolator
incorporat. De fapt, prin asigurarea izolatiei electrice a fiecarui circuit, defectarea
unuia sau a mai multor circuite nu afecteaza functionarea celorlalte. Un defect total
ar putea aparea in cazul unui incendiu care ar distruge complet cablurile si ar

scurtcircuita traseele de semnal al unuia sau mai multor circuite.
Pentru detectarea oricarui inceput de incendiu, s-a prevazut o retea de
detectie in toate incaperile, pardoseala tehnica, tavane false, spatii tehnice (centrala
ventilatie, centrala termica, tablou general, etc.). Au fost exceptate grupurile
sanitare si tavanele intermediare, cu conditia ca inaltimea lor sa fie mai mica de
80cm si sa nu contina circute ale ilumitatului de siguranta si circuite ale sistemului
de securitate.
In zonele in care prezenta fumului va fi frecventa, s-au folosit detectoare
combinat de fum si de temperatura (centrala termica, parcare auto).
S-au prevazut de asemenea butoane manuale de avertizare in zonele cailor
de evacuare.
S-au prevazut sirene de avertizare de interior astfel incat nivelul sunetului
furnizat va fi auzit imediat peste oricare zgomot ambiental. Sunetul alarmei de
incendiu are un nivel minim fie de 65 dB (A) si cu 5 dB (A) deasupra oricarui alt
sunet care ar putea sa dureze pe o perioada mai mare de 30 de secunde. Nivelul
sunetului nu depaseste 120 dB (A) in orice punct, la mai mult de 1m de la
receptorul de alarma. Avertizarea se produce in mai multe etape: pre-alarma,
alarma, evacuare imediata si neconditionata. Acest lucru se poate realiza prin
folosirea diferitelor tonuri de alarma, in functie de semnificatia fiecarui ton.
Personalul va trebui sa fie instruit si testat in mod periodic.
Instalatia de desfumare si de compensare a aerului evacuat din parcaje, in
caz de incendiu este mecanica, comuna cu instalatiile de ventilare noxe parcaj si
are tablouri de automatizare si forta in fiecare subsol si terasa. Din aceste tablouri
de automatizare si forta prin intermediul modulelor adresabile se comanda se
realizeaza actionarea automata a clapetele antifoc, voletii, trapele de evacuare a
fumului, instalatiile de desfumare si compensare a aerului.
In dispecerat (permanent supravegheat) s-au prevazut comenzi manuale pentru
actionarea instalatiei de desfumare.
In fiecare corp, la ultimul nivel, s-a prevazut o trapa, cu actionare manuala (
din dispecerat si de la parter) si automata (de la sistemul de detectie si avertizare la
incendiu), pentru evacuarea fumului.
Sistemul BMS va monitoriza pozitia voletilor, clapetelor si functionarea
ventiloatoarelor cu rol in desfumare.
Centralele sunt montate in „ Dispecerat”, pentru fiecare corp in parte, cu
supraveghere permanenta.
6.1.2. Componenta sistemului

Sistemul de detectie si avertizare la incendiu este compus din urmatoarele
echipamente:
 centrala avertizare la incendiu analog adresabila
 detector de fum adresabil
 detector combinat (fum+temperatura) adresabil
 buton pentru declansarea manuala a alarmei, adresabil
 detector liniar de temperatura
 detector de aspiratie
 module adresabile cu intrari pentru monitorizare contacte si detectoare
conventionale
 module adresabile cu iesiri pentru comenzi
 module adresabile cu intrari/iesiri petru comenzi si monitorizari
 indicator optic pentru detectoarele de fum montate deasupra tavanului
 sirena de avertizare acustica pentru incendiu, de interior, adresabila
 sirena de avertizare opto-acustica pentru incendiu de exterior
 centrala desfumare
 trape fum
 buton actionare trape fum
Toate elementele adresabile, ale unei bucle de incendiu, au inclus obligatoriu

izolator de bucla.
Sistemul este monitorizat din „ Dispecerat-ul ” fiecarei cladiri, de la statia
de lucru, prin aplicatia soft-ului de management al securitatii.
6.1.3. Functiile sistemului
 detectia inceputurilor de incendiu in faza incipienta

 alarmarea locala a personalului, alarmarea dispecerului
 comanda inchiderii clapetelor antifoc de pe tubulaturile de ventilare
normala, precum si oprirea instalatiei de ventilare normala
 comanda deblocarii usilor, de pe caile de evacuare, prevazute cu
instalatii de control acces, in caz de incendiu
 comanda pornirii instalatiei de desfumare dupa caz, deschiderea
trapelor de evacuare a fumului si a sistemelor de introducere aer de
compensare (ventilatoare, grile) din zona incendiata
 comanda aducerii lifturilor la parter, in caz de incendiu
 comanda opririi alimentarii cu gaz in caz de incendiu

 preluarea contactelor libere de potential de la instalatiile monitorizate
( preluarea detectorului de gaz metan din centrala termica )
 transmiterea informatiilor la nivelul dispeceratului;
 avertizarea acustica si optica la aparitia unei semnalizari de alarma
tehnica.
6.1.4. Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a sistemului de detectie si avertizare la

incendiu este realizata din tablou electric dedicat (TCS) alimentat din tabloul
electric de curenti vitali, inaintea intrerupatorului general . Sistemul are asigurata o
automonie la alimentarea pe sursa de rezerva de 48 de ore in standby si 30 minute
in alarma. Tabloul de consumatori vitali este alimentat cu energie electrica din
doua surse independente: prima sursa de alimentare o va constitui racordarea la
postul de transformare al sistemului energetic national, iar cea de a doua sursa de
alimentare de rezerva va fi grupul de interventie, cu intrare in functiune in 15
secunde.
Alimentarea centralelor de desfumare se realizeaza din tabloul T-Noxe,
tablou cu dubla alimentare din doua surse: sursa de baza si sursa de rezerva.
Carcasele metalice ale echipamentelor sunt legate la barele de egalizare a
potentialelor.
6.1.5. Cablarea sistemului

Reteaua de intercomunicare a elementelor de camp este realizata cu:
 cablu de semnal tip JE-H(St)H -E30, 2x2x0.8 mmp, protejat astfel
incat circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru bucla de
comunicatie si conectarea elementelor de detectie si semnalizare la
modulele ;
 cablu de semnal tip JE-H(St)H E30, 2x2x1 mmp, protejat astfel incat
circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru sirenele de exterior;
 cablu rezistent la foc 30 minute tip NHXH 2 x1,5mmp pentru
alimentarea centralei de detectie si avertizare la incendiu, centralei de
desfumare, motoarelor trapelor de fum si a voletilor (situati in subsol)
 cablu rezistent la foc 30 minute tip NHXH 2 x2,5mmp pentru
alimentarea voletilor situati in subsol.
Circuitele pentru sistemul de detectie si avertizare incendiu sunt amplasate,

conform cerintelor normativelor in vigoare, pe trasee separate fata de alte instalatii
si prin zone fara pericol la incendiu. Cablurile sunt protejate in tub PVC montat in
plafonul fals si partial ingropat in tencuiala.
La trecerea jgheaburilor, tevilor, cablurilor prin pereti si plansee, vor fi luate
masuri de etansare a golurilor din jurul acestora, cu elemente A1/C0 care vor
asigura aceeasi rezistenta la foc cu cea a elementului strapuns, dar minim EI 30
min.
In incaperea unde este montata centrala de detectie si avertizare la incendiu
sunt asigurate conditiile legale, conform I18/2-2002. Asigurarea acestor conditii
intra in sarcina executantului sistemului si a constructorului cladirii.
Toate echipamentele si materialele sistemului de avertizare la incendiu
utilizate sunt avizate conform EN 54.
6.1.6. Scenariu de functionare
1.Modul de functionare cu supraveghere permanenta :

 Alarmele de la detectoarele automate vor activa sirenele de sistem si vor
initia un cronometru (T1), programabil de la 10s la 5 minute.Daca in acest
timp o persoana calificata ia la cunostiinta de starea panoului ,prin resetarea
sistemului, niciun semnal nu va fi trimis catre echipamentul de comunicare
cu Serviciul de Pompieri sau nu se va declansa alarma generala. Se va porni
un al doilea cronometru (T2) programabil de la 10s la 10 minute, perioada in
care daca sistemul va fi resetat nu se va trimite niciun semnal catre
echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri.
- Operarea oricarui punct manual de apel va anula intarzierea cronometrelelor
si un semnal va fi trimis catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de
Pompieri sau se va declansa alarma generala.
2. Modul de functionare fara supraveghere permanenta :

– Alarmele provenite de la orice punct manual de apel sau de la orice
detector automat va trimite imediat un semnal catre echipamentul de
comunicare cu Serviciul de Pompieri sau va declansa alarma generala.
La alarma generala se vor activa sirenele de interior si de exterior din intrega

cladire si se transmit semnale aducerea lifturilor la parter si pentru comanda
deconectarii consumatorilor care nu au rol in securitatea la incendiu, prin activarea
declansatoarelor din tablou electric general si tablou electric de curenti vitali.
Centrala de incendiu are capabilitatea de a se integra in sistemul de

management al cladirii (BMS) , la nivel de protocol de comunicare, prin coduri
sursa SDK .
Centrala sistemului este monitorizata din dispecerat de la statia de lucru
dedicate subsistemelor de securitate ale cladirii.
Sistemul de monitorizare asigura urmatoarele:
 Interfata grafica intuitiva.
 Posibilitati de comanda globala si locala.
 Control bazat pe timp pentru intregul sistem.
 Parole multi-nivel.
OPERAREA SISTEMULUI
Sistemul monitorizeaza si actioneaza in urmatoarele conditii:
A. Conditii de alarma incendiu :
Sistemul intra in starea de alarma de foc in urmatoarele conditii:

 Activarea oricarui punct manual de apel
 Primirea unui semnal de alarma de la orice detector automat
 Primirea unui semnal de pre-alarma de la mai mult de un detector
automat
 Activarea comutatorului de presiune al instalatiei de sprinklere
 Semnal de alarma de incendiu de la subsisteme
In caz de stare de alarma de incendiu, sistemul asigura:

 Iluminarea indicatorului general de alarma de incendiu
 Afisarea pe panoul de control cu detalii privind numarul dispozitivului
si zona, tipul alarmei, numarul de dispozitive in alarma si un text de
locatie programabil cu un minim de 40 de caractere
 Activarea sirenei de avertizare din panoul de control
 Activarea sirenelor solicitate in functie de cauza si efectul programat
 Activarea iesirilor solicitate in functie de cauza si efectul programat
 Activarea iesirilor la distanta de tip LED pentru detectorul solicitat in
functie de cauza si efectul programat
 Activarea echipamentului de comunicare cu Serviciul de Pompieri sau
inceperea verificarii starii de alarma in functie de cauza si efectul
programat
 Afisarea timpului ramas de intarziere a starii de alarma

 Deblocarea usilor prevazute cu filtre de control acces
 Operarea barierelor de incendiu in functie de cauza si efectul
programat
 Oprirea echipamentelor de manipulare a aerului in functie de cauza si
efectul programat
 Activarea opririi de urgenta a centralei
 Activarea opririi centralei dupa intarziere de 3 minute
B. Conditia de pre-alarma:
Sistemul intra in starea de pre-alarma la primirea unui semnal de pre-alarma

de la oricare dintre detectorii automati.
In starea de pre-alarma sistemul asigura:
 Afisarea pe panoul de control detalii cu privire la numarul
dispozitivului si zona, numarul de dispozitive in alarma si un text de
locatie programabil cu un minim de 40 de caractere
 Activarea sirenei din interiorul panoului de control
 Activarea sirenelor solicitate in functie de cauza si efectul programat
C. Starea de defectiune:
Sistemul intra in starea de defectiune in urmatoarele conditii:

 Orice scurtcircuit, circuit deschis pe buclele de detectie, circuitele de
sirena si echipamentul de conexiune cu Serviciul de Pompieri.
 Orice defectiune aparuta la impamantare capabila sa afecteze operarea
in regim de siguranta a sistemului.
 Orice eroare CPU prevazuta in EN54-2.
 Orice defectiune aparuta in alimentarea cu energie electrica.
 Orice defectiune aparuta in retea.
 Eliminarea oricarui dispozitiv adresabil.
 Semnale de defectiune de la modulele conectate.
 Orice semnal de defectiune generat de functiile interne monitorizate
ale dispozitivelor adresabile.
In cazul starii de defectiune sistemul asigura:

 Afisarea numarului dispozitivului si/sau descrierea defectiunii

 Activarea sirenei interne a panoului de control
 Activarea comunicarii cu Serviciul de Pompieri in caz de defectiune
sau sa va initia procedura de interventie in caz de defectiune in functie
de cauza si efectul programat.
 Afisarea numaratorii inverse pana la initierea procedurii de interventie
in caz de defectiune.
6.1.7. Interconectari
Prin aceste interconectari (transmitere sau primire de comenzi) se mareste atit

gradul de exploatare a subsistemelor cat si gradul de siguranta a cladirii. Acest
sistem este interconectat cu alte subsisteme, instalate in cladire, hardware , astfel se
realizeaza interconectarea cu:
 subsistemul de control acces (deblocare cai evacuare prevazute cu
sisteme de control acces si aducerea lifturilor la parter)
 subsistemul de detectie si avertizare monoxid de carbon (preia iesirile
din centrala de CO din dispecerat si comanda tablouri noxe)
 instalatie de desfumare (comanda voletii, clapetele si trapele de fum )
 cu instalatia de curenti tari (comanda deconectarii, de la alimentarea cu
energie electrica, a consumatorilor care nu au rol in securitatea la
incendiu a cladirii, prin activarea declansatoarelor din tabloul electric
general)
 software-ul de management al securitatii
Sistemul trebuie instalat in conformitate cu documentatia elaborata de

proiectant, iar daca din diferite motive, in timpul instalarii, documentatia este
gasita neadecvata, orice modificare necesara va fi convenita cu proiectantul, iar
amendamentele operate in documentatie.
6.2. Subsistem detectie si avertizare monoxid de carbon (CO)
6.2.1. Descrierea subsistemului

Subsistemul de detectie si alarmare monoxid de carbon este proiectat intr-o
arhitectura deschisa, in conformitate cu prevederile standardelor romanesti I 18/1
2001 si I 18/2 2002 si a standardelor EN 50291 si 50292, pentru detectia si

alarmarea la monoxid de carbon.
Centrala este amplasata in „ Dispecerat ” pe perete si se va integra la nivel
hardware in BMS, prin preluarea semnalelor de alarma de catre modulele de intrari
/iesiri ale sistemului BMS.
Actionarea instalatiei de desfumare se realizeaza atat automat cat si manual
de pe panoul centralei de detectie monoxid de carbon din Dispecerat.
Sistemul de detectie si alarmare la incendiu preia iesirile din centrala de CO
din dispecerat, prin intermediul modulelor adresabile de intrari si comanda tablouri
noxe prin iesirile mobulelor adresabile.
Subsistemul este proiectat astfel incit fiecare detector de monoxid de carbon

sa asigure o detectie rapida a emisiilor autovehiculelor prin montarea la o distanta
optima fata de sursa generatoare.
6.2.2. Componenta subsistemului
Subsistemul de detectie si alarmare monoxid de carbon este compus din
urmatoarele echipamente:
 Centrala de detectie si avertizare monoxid de carbon
 Detectori monoxid de carbon
 Interfata de conectare
 Panou opto-acustic
 Relee de comanda dispozitive de ventilatie
Centrala de detectie si alarmare monoxid de carbon

Centrala de detectie si alarmare monoxid de carbon este construita in
tehnologie microprocesor si are urmatoarele caracteristici:
 Autotestare continua a starii de operare
 Indicare stare detector defect
 Indicare intrerupere comunicatii linie
 Indicare rupere filament sensor
 Siguranta de protectie linie detectori defecta
 Semnalizari : voltaj scazut , current max.
 Semnalizarea optica si vizuala a 2 parguri de alarmare
 Presetarea pragurilor de alarmare
 Comanda ventilatie
Centrala este configurata cu 3 linii de detectie, cite o linie pentru fiecare
subsol astfel incit la aparitia unei alarme datorate unei emisii de monoxid de
carbon sa poata fi actionate dispozitivele de ventilatie conform scenariului din

"Memoriu tehnic - Instalatii de evacuare a fumului si de presurizare".
Detectori monoxid de carbon

Detectorul de monoxid de carbon este echipat cu un senzor de tip
semiconductor cu o durata de viata de minim 4 ani . Acesta este capabil sa
detecteze emisii de monoxid de carbon in gama 0-400 ppm.
Suprafata de detectie este de 200 m2 . Timpul de raspuns la detectia unei
emisii de monoxid de carbon este de maxim 40 secunde.
Detectorul de monoxid de carbon este instalat deasupra sursei generatoare de
CO la o inaltime de pina la 1,5- 2m de la podea.
Sirene de alarmare
Pentru avertizarea in caz de detectie de monoxid de carbon au fost prevazute
sirene de interior, astfel incit sa fie asigurata o semnalizare optica si acustica
corespunzatoare (90db/1m), astfel incit la aparitia unei alarme datorate unei emisii
de monoxid de carbon sa fie semnalizata acustic si optic zona intrata in alarma,
indicind in acelasi timp prin pozitionarea sirenei si calea de evacuare.
6.2.3. Functiile subsistemului
Subsistemul realizeaza urmatoarele functii:
 detectia monoxidului de carbon in concentratie de pina la 400 ppm
 alarmare vizuala si sonora la depasirea pragului emisiei de monoxid
de carbon
 autotestarea echipamentului central si a detectorilor
 comanda dispozitive ventilatie
Unitatea centrala a subsistemului de detectie si avertizare monoxid de
carbon este alimentata din tabloul de alimentare cu energie electrica TCS si in
regim tampon cu acumulator. Acumulatorul este astfel dimensionat incit sa asigure
functionarea in regim normal pe o durata de minim 24 ore de la intreruperea
alimentarii cu energie electrica.
6.2.5. Cablarea subsistemului

 cablu de semnal tip 2x1.5 + 2x0.22mm, protejat astfel incat circuitul
sa reziste 30 de minute la foc, pentru conectarea detectorilor de
monoxid de carbon si a sirenelor de alarmare la centrala de detectie si

avertizare monoxid de carbon
 cablu de semnal tip NHXH-FE180/E90 4x1.5 mm , pentru comanda
catre tabloul T-NOXE
 cablu rezistent la foc 30 minute tip CYYF x1,5mmp pentru
alimentarea centralei de detectie si avertizare monoxid de carbon din
tabloul T-CS.
Circuitele pentru subsistemul de detectie si avertizare monoxid de carbon

sunt amplasate, conform cerintelor normativelor in vigoare. Cablurile sunt
protejate in tub PVC, montate aparent.
min.
In incaperea unde este montata centrala de detectie si avertizare la monoxid
de carbon vor fi asigurate conditiile legale, conform I18/2-2002. Asigurarea
acestor conditii intra in sarcina executantului sistemului si a constructorului
cladirii.

Subsistemul declanseaza alarma sonora si vizuala in urmatoarele conditii:
 prag de emisie 30 ppm – alarma dupa o expunere de 120 de minute a
dispozitivului de detectie
 prag de emisie 50 ppm – alarma dupa o expunere de 1 de minute a
dispozitivului de detectie
 prag de emisie 100 ppm – alarma instantanee ;
NOTA : Odata ce alarma a fost declansata , ea va ramine activa pina

cind nivelul concentratiei de CO scade sub 50 ppm.

6.3. Subsistem de detectie si avertizare la efractie

Subsistemul de detectie si avertizare la efractie are ca scop supravegherea
permanenta si eficienta a tuturor zonelor cladirii si depistarea cat mai rapida si mai
precisa a unei posibile incercari de efractie in conformitate cu standardele EN
50131–1 si 50131-6.
Structura dupa care este alcatuita instalatia este in totalitate flexibila, in
sensul ca dimensiunea sa fizica si rationala poate fi extinsa sau redusa, in functie
de cerintele beneficiarului, in orice moment. Structura este construita pe o retea
principala standard, la care sunt conectate echipamentele de detectie.
Subsistemul antiefractie este gestionat de o unitate centrala care poate prelua
maxim 16 expandoare de 12 zone. Numarul de expandoare prevazut poate prelua
pe fiecare zona cate un echipament.
Senzorii de miscare sunt echipati cu suport de orientare ajustabil, la o
inaltime intre 2m si 2,3m deasupra podelei. Amplasarea a fost aleasa astfel incat
raza de actiune a detectorilor sa acopere cat mai mult din zona sensibila la furt si
anume ferestre, usi, pereti subtiri din gips, pereti ale caror vecinatati sunt mai putin
controlabile, zone care favorizeaza ascunzatorile, etc.
Butoanele si pedalele de panica vor fi amplasate in locuri unde pot fi
actionate cu usurinta si discretie.
Subsistemul este modular, putand fi astfel extins prin conectarea mai multor
centrale pe o linie de BUS ( C-LAN ).
Prin intermediul unui router IP, centrala de detectie si avertizare se
conecteaza la software-ul de management al securitatii. Integrarea in sistemul BMS
se realizeaza la nivel de comunicatie, nu prin server OPC.
Subsistemul antiefractie protejeaza cu detectorii de prezenta intrarea /iesirea
in/din parcare si spatiul destinat dispeceratului. In dispecerat s-a montat o pedala
de panica. Usile de acces din exterior, de la parter, sunt protejate cu contacte
magnetice si detectori de prezenta .
Circuitele de la detectorii de prezenta sunt concentrati in module de extensie
de zone, astfel: detectorii din parter sunt concentrati in modulele de extensie din
dispecerat , iar cei de la subsol in module de extensie dispuse in camp si prevazute
cu surse de alimentare suplimentare cu back-up si protejate la sabotaj.
Sirene de avertizare in caz de efractie sunt prevazute in parcare si la dispecerat.
Stabilirea exacta a zonelor si modul detaliat de activare/dezactivare a
acestora se va face impreuna cu beneficiarul la punerea in functiune si in prima
perioada de functionare.

Subsistemul de detectie si avertizare la efractie este compus din urmatoarele
echipamente:
 unitate centrala
 modul de extensie zone
 detector de miscare de interior
 contact magnetic
 buton de panica
 tastatura de comanda si control
 sirena de avertizare de interior
 sirena de avertizare de exterior
 reactioneaza sigur intr-un timp scurt atunci cand:
- se realizeaza o patrundere in zonele supravegheate de senzori
cand sistemul este armat
- se deschid usile supravegheate cu contacte magnetice cand
sistemul este armat
- se declanseaza butoanele de panica
 are o rata mica a alarmelor false
 se poate extinde / dezvolta ulterior

Centrala antiefractie se monteaza la Parter in „Dispecerat”, iar alimentarea
acesteia se va realiza din tabloul T- CS care va fi alimentat dintr-un circuit de
consumatori vitali. Este asigurata o automonie la alimentarea pe sursa de rezerva a
subsistemului de antiefractie de 24 de ore in standby si 30 minute in alarma.
Carcasele metalice ale echipamentelor se vor lega la barele de egalizare a
potentialelor.
 cablu de semnal 4x0.22 pentru conectarea elementelor de detectie si
semnalizare la unitatea centrala si la modulele de extensie;
 cablu de semnal FTP categoria 6 pentru conectare la magistrala de
comunicatie (linie BUS)
 cablu CYY-F 3x1.5mm pentru alimentarea surselor unitatii centrale si

a controller-elor.
Cablurile vor fi protejate in jgheaburi de sarma in tavanul fals si tuburi PVC

montate ingropat de la tavanul fals la locul de montaj al echipamentului.
Circuitele prezentate anterior vor fi amplasate conform normativelor in
vigoare, pe trasee separate fata de alte instalatii si prin zone fara pericol de
incendiu.
min.
In incaperea unde este montata centrala subsistemului de detectie si
avertizare la efractie, vor fi asigurate conditiile legale, conform I18/2-2002.
Asigurarea acestor conditii intra in sarcina executantului sistemului si a
constructorului cladirii.

a) Functionarea in stare normala
In starea normala de functionare centrala supravegheaza starea sistemului:
 integritatea circuitelor de detectie
 continuitatea retelei de interconectare
 integritatea si buna functionare a sursei de alimentare (de baza din
reteaua de 220V si rezerva din acumulatorii proprii)
b) Functionarea in stare de alarma

Orice tentativa de patrundere prin efractie in oricare din zonele protejate este
sesizata instantaneu prin elementele prezentate anterior si transmisa la centrala de
supraveghere din Dispecerat.
Sistemul va fi monitorizat din Dispecerat prin intermediul software-rul de
management al securitatii cladirii.
La aparitia evenimentului, este afisata automat, pe monitorul statiei de lucru
din dispecerat, schita zonei obiectivului in care a aparut respectiva alarma.
La aparitia evenimentului in sistem, pe ecran se afiseaza informatii concrete
legate de modul de tratare al evenimentului, astfel incat operatorul sa aiba la
dispozitie aceste informatii chiar in momentul aparitiei evenimentului respectiv.
Acest subsistem este interconectat cu alte subsisteme, instalate in cladire,
dupa cum urmeaza:
 cu subsistemul de televiziune cu circuit inchis TVCI – afiseaza
imagini din zonele aflate in alarma
 cu subsistemul de control acces

6.4. Subsistem de control acces

Subsistemul are ca scop identificarea si restrictionarea accesului in anumite
spatii, functie de drepturile acordate fiecarui utilizator.
Subsistemul de control acces este gestionat de o unitate centrala dedicata,
montata in „ Dispecerat ”. Prin intermediul unui router IP, centrala de control acces
se conecteaza la software-ul de management al securitatii. Integrare in sistemul
BMS se realizeaza la nivel de comunicatie, nu prin server OPC.
La fiecare punct de intrare in zona protejata, exista un dispozitiv care citeste
un identificator aflat in posesia solicitantului, analizeaza drepturile lui de acces si
deschide usa / bariera auto, sau semnalizeaza interdictia.
Subsistemul inregistreaza intr-o baza de date toate tranzactiile (intrare/iesire,
fortari ale usilor, etc.). De la „Dispecerat” se poate accesa aceasta baza de date si se
pot obtine informatii despre fiecare element de restrictionare a accesului.
Restrictionarea se face in functie de zilele lucratoare, zile nelucratoare,
concedii, personal tehnic, vizitator.
Accesul in obiectiv este controlat, atat pentru pietoni cat si pentru
autovehicule. Pentru pietoni s-au realizat filtre de control acces cu turnicheti, iar
pentru autovehicule s-au montat bariere auto pe fiecare sens ( intrare si iesire ).
Pentru accesul persoanelor vizitatoare in obiectiv s-a montat la intrarea

principala si l-a intrarea in parcarea subterana cate un panou exterior
videointerfon. Panourile interioare ale acestuia sunt montate in „ Dispecerat”.
Subsistemul de control acces este compus din urmatoarele echipamente:
 unitate centrala
 controller unidirectional
 filtru de control acces unidirectional - usa simpla
- 1 cititor de proximitate
- 1 buton cerere iesire
- 1 contact magnetic
- 1 buton de urgenta
- 1 electromagnet de retentie 270 kgf
 filtru de control acces unidirectional – usa dubla
- 1 cititor de proximitate
- 1 buton cerere iesire
- 2 contacte magnetice
- 1 buton de urgenta
- 1 electromagnet de retentie 270 kgf
 turnicheti cu 2 cititoare de card-uri
 bariera auto cu 1 cititor de card-uri
 videointerfon
 sursa de alimentare 12Vcc / 2 A
 identificarea si restrictionarea accesului in anumite spatii, functie de
drepturile acordate fiecarui utilizator
 anuntarea operatorilor cu privire la tentavile de patrundere
neautorizata, cu indicarea filtrului de control acces unde au loc acestea
 afisarea pe monitorul Spot, a camerelor video care supravegheaza
filtrul fortat
 transmiterea catre aplicatia software de management a securitatii a
datelor privind accesele valide si invalide, a semnalelor de alarma sau
sabotaj
 rapoarte privind circulatia personalului in obiectiv
 dezactivarea automata a filtrelor de control acces in situatii de

urgenta, confirmate de sistemul de detectie si avertizare la incendiu
 dezactivarea manuala a filtrelor de control acces in situatii de urgenta
Centrala de control acces se monteaza la Parter in „Dispecerat”, iar
alimentarea acesteia se va realiza din tabloul T- CS care va fi alimentat dintr-un
circuit de consumatori vitali. Carcasele metalice ale echipamentelor se vor lega la
barele de egalizare a potentialelor.

 cablu FTP cat.6 pentru magistrala de comunicatie
 cablu CS 4x0.22 mm pentru conectarea contactelor magnetice si a
butoanelor de cerere iesire
 cablu UTP categoria 5E pentru conectarea cititoarelor la controller
 cablu MYYM 2x1 mm pentru conectarea electromagnetilor de retentie
si a butoanelor de urgenta
 cablu CYY-F 3x1.5mm pentru alimentarea surselor unitatii centrale si
a controller-elor.
Cablurile vor fi protejate in jgheaburi de sarma in plafonul fals si tuburi
PVC de la jgheabul de sarma la locul de montaj al echipamentului.
min.
In incaperea unde este montata unitatea centrala de control acces vor fi
asigurate conditiile legale, conform I18/2-2002. Asigurarea acestor conditii intra in
sarcina executantului sistemului si a constructorului cladirii.
incendiu.
dupa cum urmeaza:
 cu subsistemul de televiziune cu circuit inchis TVCI – la trecerea

printr-un filtru de control acces sunt redate imagini video pe monitorul
statiei de monitorizare din zona filtrului de control acces
 cu sistemul de detectie si avertizare la incendiu – declocheaza usile
prevazute cu control acces.
 Cu subsistemul antiefractie – posibilitatea de a dezarma partitii de la
dispozitivele de identificare (Card, sau card + PIN)

6.5. Subsistem de televiziune cu circuit inchis ( TVCI )

Subsistemul are rolul de a realiza monitorizarea si supravegherea tuturor
intrarilor / iesirilor in/din parcare, a usilor de acces in cladire, precum si a
perimetrului fiecarui corp in parte.
Zonele interioare sunt supravegheate de camere video fixe IP, de interior, tip
dome cu IR, echipate cu lentile varifocale cu autoiris.
Camerele video fixe de exterior IP, sunt montate in incinte termostatate si
vor fi prevazute cu proiectoare IR pentru vizualizarea perimetrului cladirii pe timp
de noapte. Pentru intrarea si iesirea din parcare, s-a prevazut cate o camera video
IP de exterior, cu rolul de a supraveghea accesul in parcare.
Camerele vor avea activate detectia de miscare pe imagine, astfel incat sa se
produca inregistrarea in cazul activitatii in zona de vizibilitate.
Semnalele primite de la camerele video sunt concentrate intr-un switch de 24
porturi 10/100 Mbps cu Power over Ethernet ( PoE ) UNICAST. Inregistrarea
imaginilor transmise de catre camerele video se realizeaza pe un inregistrator video
de retea. Se poate inregistra in mod continuu, dupa un program stabilit sau la
detectie de miscare. Stocarea imaginilor a fost calculata astfel incat imaginile sa fie
salvate timp de 20 de zile.
Pentru vizualizare se vor folosi 2 monitoare de 32 inch, conectate la
inregistratorul video de retea.
Echipamentele se vor monta in „Dispecerat” intr-un rack de 19", 36U,

800x800mm si sunt alimentate dintr-un tablou electric dedicat T-TVCI care la
randul sau este alimentat dintr-un circuit a tabloului de curenti slabi T-TCS. In rack
se va monta si o sursa de tensiune neintreruptibila de 5000 VA.
Prin intermediul porturilor TCP/IP subsistemul se va conecta la software-ul
de management al securitatii.
Subsistemul de televiziune cu circuit inchis este compus din urmatoarele
echipamente:
 camera video fixa de interior IP, tip dome, cu IR
 camera video fixa de exterior IP, in incinta termostatata si IR
 rack 19”, 36U, 800x800mm, complet echipat
 switch de 24 porturi 10/100 Mbps cu Power over Ethernet ( PoE )
UNICAST
 inregistrator video de retea 6TB
 monitor 32”
 ups 5000 VA

 monitorizarea si supravegherea tuturor usilor de acces in cladire
 monitorizarea si supravegherea tuturor intrarilor / iesirilor in/din
parcare
 monitorizarea si supravegherea perimetrului cladirii
 redarea de imagini live sau inregistrate pe monitoarele de
supraveghere
 afisarea pe monitorul Spot a evenimnetelor in derulare

Subsistemul de televiziune cu circuit inchis se alimenteaza dintr-un tablou
dedicat T-TVCI, care la randul sau este alimentat dintr-un tablou de curenti slabi
T-TCS.
Camerele video sunt alimentate prin intermediul switch-ului cu PoE, iar
incintele termostatate si iluminatoarele IR din tablou T-TVCI.
In rack-ul de 19”, s-a prevazut o sursa de alimentare neintreruptibila de 5000
VA care asigura o autonomie a subsistemului de 30 de min.

Reteaua de intercomunicare intre echipamentele subsistemului de televiziune
cu circuit inchis este realizata cu:
 cablu FTP cat.6 pentru conectarea camerelor video la switch
 cablu MYYM 2x1mm pentru alimentarea iluminatoarelor IR
 cablu CYY-F 3x1.5 mm pentru alimentarea incintelor termostatate si a
echipamentelor amplasate in “Dispecerat”

PVC de la jgheabul de sarma la locul de montaj al echipamentului.
min.
In incaperea unde sunt montate echipamentele subsistemului de televiziune
cu circuit inchis vor fi asigurate conditiile legale, conform I18/2-2002. Asigurarea
acestor conditii intra in sarcina executantului sistemului si a constructorului
cladirii.
incendiu.
dupa cum urmeaza:
 cu subsistemul de detectie si avertizare la efractie – afiseaza imagini
din zonele aflate in alarma
 cu subsistemul de control acces – la trecerea printr-un filtru de control
acces sunt redate imagini video pe monitorul statie de monitorizare
din zona filtrului de control acces
 cu sistemul de detectie si avertizare la incendiu – afiseaza imagini din
zonele aflate in alarma


6.6. Sistem retea voce-date

Sistemul de voce date are drept scop asigurarea suportului fizic pentru
transmisiunile de date si voce in fiecare corp de cladire. Retelele sunt identice ca si
structura si componenta.
Racordul la instalatiile de voce si date ale operatorilor se realizeaza printr-un
bransament comun a celor 3 corpuri de cladire, in camera „Camera curenti slabi”,
din subsol 1, corpul C. De acolo s-a prevazut cate o legatura pe fibra optica la rack-
ul principal, pentru transmisiunile de date si cate un cablu multipereche, pentru
transmisiunile de voce.
Reteaua de voce-date orizontala a fost realizata pentru zona de la parter si
spatiile tehnice din subsol 1. Restul cladirii are amplasat pe fiecare etaj cate un rack
de distributie de unde fiecare chirias poate sa isi dezvolte propria retea de voce-date,
conform compartimentarii pe care si-o realizeaza fiecare.
Pentru reteaua de voce s-a prevazut cate un repartitor telefonic si cate o
centrala telefonica pentru fiecare corp in parte, amplasate in „Dispecerat”.
Pentru reteaua de date s-au prevazut echipamente active montate in rack-ul
principal din „Dispecerat”, cu scopul de a asigura transmisiunile de date pentru
prizele de date din Parter ( zona administrativa ) si din Subsol 1( spatiile tehnice ).
Sistemul are la baza topologia stea prin care toate cablurile de la fiecare priza
de voce-date sunt concentrate intr-un rack de distributie.
Asignarea tipului de comunicatie, voce sau date se realizeaza cu
patch-corduri. Pentru atingerea acestui deziderat s-au asigurat din start trasee de
conectare identice ca performante pentru cele doua tipuri de terminale, deci se vor
utiliza aceleasi tipuri de priza, cablu, patch-panel, respectiv patch-cord, toate
certificate cat.6, SFTP atat pentru conexiunea de date, cat si pentru conexiunea de
voce.
Lungimea unui traseu orizontal (de la rack pana la priza de perete) nu
depaseste 90 de metri, astfel incat lungimea totala a intregului tronson (inclusiv
patch-cord-ul din rack si patch-cord-ul de conectare de la priza la calculator) sa nu
depaseasca 100 m.

Sistemul retea voce-date este compus din urmatoarele echipamente:
 rack 19”, 42U, 800 x 800mm - rack-ul principal si rack-urile de nivel
 rack 19”, 36U, 800 x 800mm - pentru repartitorul telefonic si firida de
bransament
 centrala telefonica
Legatura dintre firida de bransament si rack-ul principal al fiecarei cladiri se

va realiza printr-o fibra optica SM 24x9/125µm pentru partea de date. Pentru partea
de voce legatura dintre firida si repartitorul telefonic al fiecarei cladiri se va realiza
printr-un cablu multipereche tip TCYY 100x2x0.5 mm pentru partea de date.
Rack-urile de distributie se vor lega la rack-ul principal printr-o fibra optica
single mode (4 fibre) si cate 6 SFTP-uri pentru partea de date, precum si prin cablu
multipereche tip TCYY 25x2x0.5 mm pentru partea de voce. Tot la parter in camera
„DISPECERAT” se va amplasa si centrala de voce ce deserveste spatiile
administrative si tehnice.
Configuratia rack-ului principal al fiecarei cladiri este urmatoarea:
 Rack 19”, 42U, 800x800mm
 Unitate de ventilatoare in partea superioara pentru circulatia aerului
 Unitate cu prize si protectie la scurtcircuit pentru alimentarea
echipamentelor
 UPS 3000 VA
 Server
 Router
 Switch cu management, 24 porturi 10/100/1000 Mbps + 1SFP MM
50/125µm
 Patch panel-uri 24 porturi cat.6 SFTP
 Patch panel FO 19”/1U, SM, 24 x LC Simplex
 Patch panel voce 25 porturi cat.6, SFTP
 Organizatoare de cabluri
 Patch corduri cat.6, SFTP
 Patch corduri FO, SM, LC Simplex
Centrala telefonica din fiecare corp de cladire are urmatoarea configuratie:

 8 linii CO cu caller ID
 4 linii interioare digitale
 20 linii interioare analogice
 1 flux ISDN PRI
La fiecare post de lucru s-a prevazut o priza dubla cu cate doi conectori RJ45
Cat.6, SFTP.
Prizele de voce –date se vor monta ingropat, sub tencuiala, pe rama separata
de prizele de 230V, dar la aceeasi inaltime cu acestea in camerele administrative de
la parter, iar in spatiile tehnice de la Subsol 1 montajul va fi aparent.
La realizarea traseelor de cabluri pentru voce-date se va tine cont de reteaua
de curenti tari, pastrandu-se o distanta de cel putin 30 cm fata de acesta.
Pentru distributia orizontala a cablurilor, in tavanul fals s-au prevazut
jgheaburi de sarma deschise si tub PVC montat ingropat sau aparent pentru traseul
din incaperi, de la jgheab la priza.

Sistemul realizeaza urmatoarele functii:
 realizarea transmisiilor de voce si de date
 posibilitatea conectarii echipamentelor la retea (computer, telefon, fax,
imprimanta, echipamente de fotocopiat)
 flexibilitate ridicata, orice post de lucru putand sa fie mutat rapid
(plug&play)
Alimentarea cu energie electrica a echipamentelor active ale sistemului de
voce-date se realizeaza din tabloul de curenti slabi T-TCS, care are dubla
alimentare, alimentare de baza si alimentare de rezerva.
Suplimentar s-a prevazut un UPS de 3000VA , montat in rack-ul principal
care asigura rezerva de energie pentru echipamentele active din rack, precum si
pentru centrala telefonica, pana cand porneste alimentarea de rezerva de la grupul
electrogen.
Cablarea retelei de voce-date, este realizata cu:
 cablu FO, SM 24x9/125µm, pentru conexiunea rack-ului principal la
firida de bransament
 cablu multipereche TCYY 100x2x0.5 mm pentru conexiunea
repartitorului telefonic la firida de bransament
 cablu SFTP cat.6 pentru cablarea orizontala si cablarea pe verticala
 cablu FO, 4 x 9/125 µm, pentru cablarea pe verticala

PVC, montate ingropat sau aparent, de la jgheabul de sarma la locul de montaj al
prizei de voce-date.
min.
In incaperea unde sunt montate echipamentele de voce-date vor trebui sa se
indeplineasca urmatoarele conditii:
 iluminare: min. 500lux in plan orizontal
 iluminare: min. 200lux in plan vertical
 gol liber prin tocul usii: 100cm x 220cm
 temperatura : +20 ... +23 grade Celsius
 umiditate relativa: 45% ...55%
Asigurarea acestor conditii intra in sarcina executantului sistemului si a

constructorului cladirii.
Traseele de cabluri ale sistemului vor fi amplasate conform normativelor in
incendiu.
Carcasele metalice ale dulapurilor de comunicatie se vor lega prin sufe
flexibile la instalatia de legare la pamant. Rezistenta prizei de pamant trebuie sa fie
sub 1 ohm.

6.7. Sistem de sonorizare si adresare publica

Sistemul de adresare publica are rolul de transmitere a mesajelor in zonele
comune ale cladirii (holuri , coridoare si casa scarii). Rack-ul de sonorizare, unde
se concentreaza toate liniile sistemului, se amplaseaza in „Dispecerat”.
S-au prevazut trei sisteme de adresare publica distincte, cate unul pentru
fiecare cladire.
Regia generala de sunet pentru fiecare corp este impartita intr-o zona de
distributie, aceasta avand 3 moduri de functionare: oprit, muzica sau anunturi.
Anunturile se vor da cu ajutorul bazei microfonice amplasate in „Dispecerat”.
Pentru difuzarea programelor sonore s-au prevazut incinte pentru tavanul fals de
6W, amplasate la Parter in tavanul fals din „Galeria pietonala” si „Hol acces
birouri”, iar pentru fiecare etaj in parte, cate un difuzor amplasat in tavanul fals din
spatiul „Hol lifturi”.
Regie generala de sunet este compusa din urmatoarele echipamente :
 rack metalic negru 19”/18U 560 x 580mm
 unitate de putere 120W RMS / 100V
 sursa de semnal CD Player cu mp3, intrare USB, SD-card, tuner
digital AM/FM si telecomanda
 inregistrator digital pentru 8 mesaje a cate 3 min. fiecare
 baza microfonica preamplificata, microfon cu brat flexibil, pentru
anunturi
 modul generator de semnale de atentionare pentru baza microfonica

Sistemul realizeaza urmatoarele functii:
 transmiterea de mesaje
 transmiterea de muzica

Cablarea sistemului de sonorizare si adresare publica, este realizata cu:
 cablu LIYCY 2x1.5mmp, pentru cablarea liniei de difuzoare
 cablu FTP cat.5E, pentru cablarea microfonului de anunturi
 cablu CYY-F 3x2.5mm pentru alimentarea rack-ului de sonorizare

Alimentarea cu energie electrica a rack-ului de sonorizare se realizeaza din
tabloul de curenti slabi T-TCS, care are dubla alimentare, alimentare de baza si
alimentare de rezerva.

6.8. Sistem BMS

Sistemul BMS permite implementarea unor functii de monitorizare,
gestionare si control a echipamentelor celor trei corpuri ale cladirii, utilizand
ecrane grafice sugestive.
Sistemul va avea 3 niveluri: nivelul de management, nivelul de automatizare
si nivelul echipamentelor de camp. Datorita inteligentei distribuite , fiecare dintre
aceste niveluri opereaza atat in mod autonom, cat si intr-un sistem.
Sistemul de management si control al instalatiilor (BMS) este un sistem de
achizitie si procesare date, bazat pe aplicatii si programe, configurat cu statii locale
de automatizare cu functionare independenta, dar si cu posibilitatea comunicarii cu
dispecerul central.

Sistemul BMS propus are o structura modulara si flexibila si asigura
extinderea statiilor locale si a aplicatiilor acestora, in concordanta cu cerintele.
Sistemul BMS este compus din urmatoarele echipamente:
 tablouri de automatizare care contin:
- statie de automatizare tip server
- controller
- module de intrari digitale
- module de 4 intrari universale si 5 iesiri digitale
- modul sursa de alimentare 24 Vca
- UPS 550VA / 300W
 server pentru automatizare cladire
 statie de lucru pentru automatizare cladire
 software pentru server
 software pentru statia de lucru
Sistemul BMS va fi administrat si monitorizat de la statia de lucru pentru

automatizare cladire din camera ‘’ Dispecerat’’.
Comunicatia intre statia de automatizare tip server a sistemului si sistemul
de management al cladirii ( server-ul pentru automatizare cladire ) se va realiza
prin comunicatie TCP/IP.
Controller-ele amplasate in tablourile de automatizare de pe fiecare nivel,
comunica intre ele folosind protocolul de comunicare - LON.
Se vor prevedea doua statii de lucru : o statie de lucru pentru monitorizarea
si controlul subsistemelor cu rol in securitatea cladirii (subsisteme de control acces,
efractie, TVCI ,incendiu) si o statie pentru monitorizarea si controlul instalatiilor
electrice si mecanice din obiectiv.

Sistemul BMS realizeaza urmatoarele functii:
 monitorizari si comenzi pentru:
- instalatii electrice de curenti tari:
o tablouri generale – monitorizare intrerupator general
o tablouri locale – monitorizare intrerupator general
o instalatii de iluminat interior– monitorizare si comanda
deschis / oprit
o contoare de energie electrica – monitorizari prin interfata
ModBus
o analizor energetic – monitorizari prin interfata ModBus
- instalatii HVAC
o tablouri de automatizare chillere – monitorizari prin
interfata ModBus
o tablou de automatizare centrala de tratare aer –
monitorizari prin interfata ModBus
- instalatii sanitare
o grup de pompare incendiu
o rezervor de incendiu
- tablouri de automatizare ascensoare – monitorizari prin interfata
ModBus
- UPS-uri – monitorizari prin interfata ModBus
- sistem de detectie si avertizare la incendiu
- subsistem de detectie si avertizare la monoxid de carbon ( CO )
- subsistemul de alarmare la efractie, subsistemul de control

acces, subsistemul de televiziune cu circuit inchis vor fi
integrate total in BMS la nivel de protocol de comunicare.
 stocare alarme de sistem si jurnale de evenimente pe un server pentru a
asigura o arhiva a evenimentelor de incredere si in care se poate cauta in
functie de drepturile de acces
 reprezentari grafice si tabelare de monitorizare si control, cu posibilitatea de
imprimare a alarmelor
Instalatiile mecanice (ventilatie, climatizare, etc.) vor functiona in mod

normal in mod autonom , avand propriile sisteme de automatizare, care vor fi
integrate prin interfete dedicate sau contacte libere de potential de catre sistemul
BMS al cladirii.

Alimentarea cu energie electrica a tablourilor de automatizare ale sistemului
BMS se realizeaza din tabloul de curenti slabi T-TCS, care are dubla alimentare,
alimentare de baza si alimentare de rezerva.
Suplimentar s-a prevazut un UPS 550VA / 300W, montat in fiecare tablou
de automatizare care asigura rezerva de energie pentru echipamente, pana cand
porneste alimentarea de rezerva de la grupul electrogen.

Cablarea sistemului BMS, este realizata cu:
 cablu J-Y(St)Y 2x2x0.8mm pentru realizarea BUS-ului intre statia de
automatizare tip server, controllere si modulele de intrari / iesiri.
 cablu J-Y(St)Y 2x2x0.8mm pentru realizarea de monitorizari si
comenzi ale echipamentelor
 cablu SFTP cat.6 pentru preluarea echipamentelor echipate cu interfete
ModBus
 cablu CYY-F 3x1.5 mm pentru alimentarea cu energie electrica a
echipamentelor

6.9. Sistem Dispecerat

In „Dispecerat” s-au montat doua statii de lucru, una pentru monitorizarea
sistemului de securitate, iar alta pentru monitorizarea si comandarea sistemului de
automatizare a cladirii ( instalatii electrice si mecanice ).
Monitorizarea sistemului de securitate se realizeaza de la statia de lucru prin
intermediul unui software de management al securitatii.
Monitorizarea si comandarea sistemului de automatizare a cladirii se
realizeaza de la statia de lucru prin intermediul unui software de management –
automatizare cladire .
Sistemele de securitate si de automatizare sunt interconecate la nivel de
protocol de comunicare, acestea putand transmite / receptiona alarme tehnice prin
afisarea acestora pe monitoarele statiilor de lucru.
Sistemele de securitate si de automatizare, vor avea bazele de date stocate pe
un server comun.

Sistemul Dispecerat este compus din urmatoarele echipamente:
 statie de lucru , monitor, imprimanta
 switch 16 porturi
 software de management al securitatii
7. MASURI DE PROTECTIE
Protectia impotriva atingerilor directe se va realiza prin folosirea de

echipamente in carcase inchise, iar protectia impotriva atingerilor indirecte prin
dispozitive de protectie automata impotriva supracurentilor.
8. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

(SECURITATE LA INCENDIU)
In proiectare, s-au respectat prevederile din P118-99 – “Normativ de

siguranta la foc a constructiilor” si “Norme generale de aparare impotriva
incendiilor”,-OMAI 163/2007.
In consecinta , la executia instalatiei se vor utiliza, conform proiectului:
 Cabluri de alimentare cu intarziere la propagarea flacarii
 Protectii la suprasarcina si scurtcircuit dimensionate in concordanta cu
sectiunile traseului si lungimea acestuia
 Legaturi de echipotentializare pentru toate carcasele metalice ale
echipamentelor
 Materiale si echipamente electrice omologate
9. MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

9.1. Factori de risc
 lucrul la inaltime
 lucrul cu unelte de mana
 contact cu corpuri ascutite
 caderi de obiecte
 electrocutare prin atingeri directe sau indirecte
9.2. Masuri de asigurare a securitatii si sanatatii in munca

Pentru evitarea accidentelor se vor lua (fara a se limita la acestea)
urmatoarele masuri:
 dotarea personalului cu echipament de protectie adecvat mediului de
lucru si activitatii desfasurate
 protectia impotriva electrocutarii
 protectia impotriva atingerilor directe
 protectia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a
alimentarii
 instruirea personalului pentru lucrul la inaltime
 instruirea personalului pentru lucrul cu unelte de mana

 alte instructiuni stabilite de antrepenorul general
Beneficiarul (direct sau prin reprezentantii sai) isi va indeplinii toate

obligatiile rezultate din legislatia de securitate a muncii, pe toata durata derularii
investitiei.
Executantul isi va indeplinii toate obligatiile rezultate din legislatia de
securitate a muncii, pe toata durata derularii investitiei.
10. CONSIDERATII FINALE
Proiectul , prin grija BENEFICIARULUI, se supune obligatoriu verificarii

(inainte de punerea in executie) de catre verificator tehnic de calitate a
proiectelor, atestat – MDRT ( fost MLPAT) = Ie : cerinte esentiale de calitate +
TOATE : A,B,C,D,E,F ( conform Legii 10/1995+123/2007)., inclusiv
„ Securitate la INCENDIU”.
Pentru lucrarile de instalatii electrice, executantul va efectua verificarile
necesare, conform I7-2011 – “Verificarea instalatiilor electrice”.
Vor fi respectate metodele si valorile cuprinse in normativ. Toate aceste
verificari se fac in mod obligatoriu de catre persoane autorizate, intocmindu-se
buletine de verificari sau procese verbale.
Orice fel de modificari aduse proiectului de instalatii electrice de curenti
slabi se pot face numai cu acordul proiectantului de specialitate S.C. ROMTEST
ELECTRONIC S.R.L. Bucuresti.
11. NOTA PROIECTANTULUI
Documentatia tehnica pentru „Sistemul de detectie si avertizare la

incendiu” este valabila pentru datele furnizate in acest proiect. Orice
modificare va implica o noua solutie tehnica.
Executia lucrarii se va realiza doar de o firma autorizata de „Centrul
National pentru Situatii de Urgenta”.
Toate echipamentele vor fi insotite de certificate de conformitate,

certificate de garantie si marcaje CE, conform HG 622/2004.
Intocmit,
Ing. Mircea STEFAN,
Autorizat proiectare sisteme securitate ( MAI : IGSU, IGPR)

Memoriu Tehnic Curenti Slabi Iunie 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic Curenti Slabi Iunie 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ROMTEST ELECTRONIC S.R.L.

Str. Iacobeni nr. 4, Bucuresti, sector.5

1. DATE GENERALE ........................................................................................... 5

6.3.2. Componenta subsistemului ..................................................................20

6.7.3. Functiile sistemului .............................................................................32

1.3 Titularul investitiei

1.4 Beneficiarul investitiei

1.5 Elaboratorul proiectului

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

Prezentul volum trateaza la nivel P.T., instalatiile de curenti slabi, aferente

 Normative si standarde in vigoare

3. STANDARDE SI RECOMANDARI RESPECTATE

 Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006, actualizata la 25

 C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor

Cladirea urmeaza a fi construita si va fi dotata cu toate instalatiile de curenti

Instalatiile electrice de curenti slabi tratate in prezenta documentatie sunt:

ar putea aparea in cazul unui incendiu care ar distruge complet cablurile si ar

6.1.2. Componenta sistemului

Toate elementele adresabile, ale unei bucle de incendiu, au inclus obligatoriu

 detectia inceputurilor de incendiu in faza incipienta

 comanda opririi alimentarii cu gaz in caz de incendiu

6.1.4. Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a sistemului de detectie si avertizare la

6.1.5. Cablarea sistemului

Circuitele pentru sistemul de detectie si avertizare incendiu sunt amplasate,

6.1.6. Scenariu de functionare

1.Modul de functionare cu supraveghere permanenta :

2. Modul de functionare fara supraveghere permanenta :

La alarma generala se vor activa sirenele de interior si de exterior din intrega

Centrala de incendiu are capabilitatea de a se integra in sistemul de

A. Conditii de alarma incendiu :

Sistemul intra in starea de alarma de foc in urmatoarele conditii:

In caz de stare de alarma de incendiu, sistemul asigura:

 Afisarea timpului ramas de intarziere a starii de alarma

Sistemul intra in starea de pre-alarma la primirea unui semnal de pre-alarma

Sistemul intra in starea de defectiune in urmatoarele conditii:

In cazul starii de defectiune sistemul asigura:

 Afisarea numarului dispozitivului si/sau descrierea defectiunii

Prin aceste interconectari (transmitere sau primire de comenzi) se mareste atit

Sistemul trebuie instalat in conformitate cu documentatia elaborata de

6.2. Subsistem detectie si avertizare monoxid de carbon (CO)

6.2.1. Descrierea subsistemului

2001 si I 18/2 2002 si a standardelor EN 50291 si 50292, pentru detectia si

Subsistemul este proiectat astfel incit fiecare detector de monoxid de carbon

Centrala de detectie si alarmare monoxid de carbon

carbon sa poata fi actionate dispozitivele de ventilatie conform scenariului din

Detectori monoxid de carbon

6.2.5. Cablarea subsistemului

monoxid de carbon si a sirenelor de alarmare la centrala de detectie si

Circuitele pentru subsistemul de detectie si avertizare monoxid de carbon

6.2.6. Scenariu de functionare

NOTA : Odata ce alarma a fost declansata , ea va ramine activa pina

Sistemul trebuie instalat in conformitate cu documentatia elaborata de

6.3. Subsistem de detectie si avertizare la efractie

6.3.1. Descrierea subsistemului

6.3.2. Componenta subsistemului

6.3.4. Alimentarea cu energie electrica

 cablu CYY-F 3x1.5mm pentru alimentarea surselor unitatii centrale si

Cablurile vor fi protejate in jgheaburi de sarma in tavanul fals si tuburi PVC

6.3.6. Scenariu de functionare

b) Functionarea in stare de alarma

Sistemul trebuie instalat in conformitate cu documentatia elaborata de

6.4. Subsistem de control acces

Pentru accesul persoanelor vizitatoare in obiectiv s-a montat la intrarea