Suport Curs Proiectant Securitate PDF

”PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE”
CAP. I
NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMELE DE MONITORIZARE A ALARMELOR
1.1 Definiţii şi abrevieri

Teoria Sistemului de Management a Securităţii defineşte multidimensionalitatea conceptului de
securitate (fizică, tehnologică, informaţională, inteligent - umană), diversitatea ameninţărilor interne şi externe
asupra obiectivului protejat, dinamica riscurilor, a prevenţiei şi a acţiunii atât în timpul producerii unor
evenimente, cât şi pentru limitarea efectelor acestora după producere. Acest lucru determină conceperea şi
realizarea unei structuri de securitate multifuncţională care să asigure integrarea funcţională a tuturor
subsistemelor care o compun, în principiu, un Sistem Integrat de Securitate (SIS) este compus din următoarele
subsisteme:
- subsistemul de detecţie şi alarmare perimetrală
- subsistemul de control acces
- subsistemul de televiziune cu circuit închis
- subsistemul de detecţie şi alarmare la efracţie
- subsistemul de detecţie şi alarmare/stingere la incendii, inundaţii şi alte pericole
- subsistemul comunicaţii şi transmisii de date
- subsistemul dispecerat (de monitorizare)
- subsistemul electroalimentare
În subsistemul dispecerat (de monitorizare) se realizează:
corelarea şi intercondiţionarea automată a funcţionării elementelor subsistemelor componente în scopul
realizării funcţiilor sistemului integrat de securitate, evaluarea gradului de ameninţare în cazul unui atac extern
punerea la dispoziţia operatorilor a informaţiilor complete privind situaţia creată, precizarea contramăsurilor ce
trebuie întreprinse de către operatori în fiecare situaţie, alarmarea personalului şi a forţelor de intervenţie fie
automat, fie prin intermediul operatorilor, funcţie de procedura prestabilită în fiecare situaţie, înregistrarea şi
arhivarea datelor furnizate de subsistemele componente în vederea analizării ulterioare a acestora.
Teoretic Subsistemul dispecerat poate asigura monitorizarea oricărui subsistem al Sistemului Integrat
de Securitate, în realitate însă acest lucru este posibil doar pentru o monitorizare locală a subsistemelor SIS.
Pentru monitorizarea la distanţă apar probleme tehnice de comunicaţie şi procesare a informaţiilor care
limitează implementarea unui sistem funcţional pentru oricare din subsistemele SIS. Prezentul curs se referă
doar la monitorizarea echipamentelor de detecţie a alarmelor la efracţie şi incendiu, cu unele referiri şi la
sistemele de control al accesului şi la sistemele de supraveghere video în măsura în care acestea funcţionează
intr-un sistem integrat cu sistemul de detecţie si alarma la efracţie sau şi cu sistemul de detecţie şi alarmare la
incendiu.
Uzual în practică se folosesc doi termeni monitorizare şi dispecerizare. Pentru a înţelege care este
terminologia corectă ce trebuie utilizată din punct de vedere tehnic, dar şi lexical, vom apela la Dicţionarul
Explicativ al Limbii Române.
Monitorizare: - a supraveghea prin intermediul monitorului sau al altui aparat specializat;
Monitor: - (inform) program de control care permite supravegherea mai multor programe fără legătură între
ele, într-un ordinator; (tehn.) aparat care dirijează, coordonează sau supraveghează;
S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 1 of 144

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
E-mail: office@e-cursuricalificare.ro
Web: www.e-cursuricalificare.ro
Dispecerizare: - acţiunea de control şi reglementare operativă şi permanentă a unui proces;

Dispecerat: - încăpere în care funcţionează serviciul de dispeceri;
Dispecer: - tehnician sau sistem automat care urmăreşte, coordonează şi reglementează operativ mersul
producţiei dintr-o întreprindere, care supraveghează mişcarea trenurilor pe o anumită porţiune a liniei etc.
Terminologia prevăzută de EN 50136 şi Codul de Practică comun al EURALARM şi COESS este cea de
Monitoring and Alarm Receiving Centre - MARC - Centrul de Monitorizare şi Recepţie a Alarmelor.
Din punctul de vedere al legislaţiei româneşti Legea 333/2003 şi HG 1010/2004 utilizează termenul de
Dispecerate de Monitorizare, cu observaţia că se referă doar la monitorizarea sistemelor de alarmă la efracţie.
În cele ce urmează vom definii termeni specifici sistemelor de monitorizare:
Acces: Acţiunea de intrare sau ieşire dintr-o suprafaţă securizată.
Condiţia de alarmă: Funcţia unui sistem de alarmă sau parte din el, de a reacţiona în prezenţa unui pericol.
Centrul de monitorizare şi recepţionare al alarmei (MARC): un centru continuu către care informaţia
privind situaţia unuia sau mai multor sisteme de alarmă, este raportat.
Sistemul de alarmă: o instalaţie electrică care răspunde unui detector manual sau automat la prezenţa unei
situaţii de risc.
Echipament de transmisie alarme: Echipament care este folosit în mod special pentru transmiterea mesajelor
de alarma de la sistemul de alarma, către MARC.
Sistemul de transmitere alarme: echipamentul şi reţeaua folosite pentru a transfera informaţii cu privire la
starea unui sistem de alarmă sau a mai multor sisteme către unul sau mai multe dispecerate.
Autentificare: schimbarea unui cod ptr. a identifica faptul că premisele supravegheate ale
emiţător/receptorului nu au fost substituite de un echipament similar fără acest cod, sau că informaţia mesajului
transmis nu a fost modificată.
Criptare: codarea, traducerea sau altă modificare a informaţiei prin care metoda în care este modificată
informaţia variază în funcţie de timp într-o manieră pseudo-haotică.
Mesaj: serii de semnale parcurse de o reţea care include identificarea, funcţia şi diferite înţelesuri pentru
furnizarea propriei integrităţi, imunităţi şi recepţii potrivite.
Formatele mesajului: definiţiile cuprinsului detaliat al tipurilor individuale de mesaje (cu structura completă a
unui mesaj) care au un înţeles specific.
Verificare audibila (sonora): Un semnal de alarma verificat de către operatorul MARC după ce a recepţionat
o informaţie audio transmisă de dispecerat unde constată că a existat o intrare prin efracţie sau încercare de
intrare prin efracţie.
1.2 Structura unui sistem de monitorizare

OP - obiectiv protejat
SA - sistem de alarma instalat la obiectivul protejat
CD - comunicator digital, care poate fii interior sau exterior sistemului de alarmă
MC - mediu de comunicare
MARC - Centrul de monitorizare şi recepţie a alarmelor
ER - echipament de recepţie
UPI - unitate de procesare a informaţiei
ECV - echipament comunicare vocală
FIR - forţă de intervenţie rapidă

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
1.3 Timpul de răspuns al echipelor de intervenţie

Eficienţa unui sistem de monitorizare a unui sistem de securitate depinde de modul cum este conceput
acesta şi de respectarea cu stricteţe a scenariului de securitate iniţial. Încă din faza de proiectare a unui sistem
de securitate trebuie luat în calcul dacă respectivul sistem urmează a fi monitorizat local sau la distanţă, şi c are
dintre subsistemele sistemului integrat urmează a fi monitorizate.
Din analiza de risc care se face asupra obiectivului, proiectantul poate concepe sistem integrat de
securitate astfel încât el să poată fii monitorizat. Analiza de risc poate să evidenţieze situaţii în care nu este
nevoie de o monitorizare ulterioară a sistemului, în acest caz proiectantul concepând structura sistemului astfel
încât acesta să ofere nivelul de securitate cerut şi să asigure informaţii despre sistem şi o alarmare locală.
Dacă în schimb analiza de risc impune pentru asigurarea unui nivel de securitate ridicat, monitorizare
sistemelor de securitate, atunci proiectantul trebuie să gândească sistemele de aşa manieră încât pe de o parte
acestea să ofere posibilitatea tehnică a monitorizării, iar pe de altă parte să ofere MARC informaţii utile şi
rapide despre evenimentele petrecute la obiectivul protejat.
Dacă într-un sistem de securitate nu este prevăzută şi o forţă sau o acţiune de răspuns, de intervenţie în
cazul declanşării unei alarme reale, pentru a opri sau limita efectele cauzei care a provocat-o înainte ca aceasta
să-şi atingă ţelul propus, acel sistem se poate considera incomplet, oprindu-se în funcţionalitatea lui numai la
nivelul de semnalizării. Pentru ca acţiunea forţei de intervenţie rapidă să fie eficientă este foarte important ca
timpul scurs de la declanşarea unei alarme reale până la momentul intervenţiei trebuie să fie cât mai mic.
Pentru a exemplifica considerăm un obiectiv protejat cu sistem de alarmare şi detecţie a efracţiei, care
este supus unei efracţii.
Cu cât este mai scurt timpul scurs de la declanşarea alarmei până la sosirea echipei de intervenţie la
locul producerii acesteia sau la locul indicat de operator în baza urmăririi răufăcătorului cu mijloacele tehnice
din cadrul sistemului de securitate, cu atât creşte probabilitatea ca acţiunea echipei să fie încununată de succes.
Diagrama de timp cuprinzând corelaţia dintre timpul necesar infractorului pentru a-şi atinge ţinta şi timpul de
acţiune al sistemului de securitate este prezentată în Fig. 2

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fig. 2 Timpii desfăşurării acţiunilor şi contraacţiunilor unei efracţii
T0 - timpul la care infractorul îşi începe acţiunea-efracţia

TA - timpul primei alarme. Acest interval de timp (T0 - TA) este unul dependent de tehnologia aparaturii
folosite pentru detecţia tentativei de efracţie, dar şi de structura sistemului de securitate implementat.
TT - timpul de transmisie este durata de transmisie a mesajului de alarma, din momentul în care alarma a fost
semnalizată de către echipamentul de emisie al centralei de alarmă către echipamentul de recepţie central.
Tc- timpul de comunicare este timpul necesar procesării informaţiei recepţionate de echipamentul de emisie
recepţie a dispeceratului, luării deciziei de către dispecer şi transmisia acesteia către echipajul de intervenţie.
Ti - timpul de intervenţie este timpul de acţiune al echipei de intervenţie pentru oprirea acţiunii şi anihilarea
răufăcătorului.
TE- timpul de efracţie este timpul necesar infractorului pentru a duce la sfârşit acţiunea sa.
Calculul acestor timpi trebuie efectuat încă din faza de proiectare a sistemului de securitate şi reluat,
eventual corectat, în fazele de simulare şi evaluare a eficienţei acestuia.
Astfel timpul de efracţie TE trebuie mărit din faza proiectării construcţiei prin utilizarea unor materiale
de construcţie rezistente la şocuri mecanice, pentru uşi şi ferestre trebuie luate în calcul măsuri de securizare
adecvate; de asemenea în scenariul de securitate se pot prevedea diferite bariere de natură a întârzia producerea
efracţiei.
Foarte important în faza de proiectare a sistemului de detecţie şi alarma la efracţie este timpul primei
alarme TA.
Reducerea acestui timp se poate realiza prin implementarea în sistem a elementelor de detecţie care să
permită sesizarea efracţiei la momentul tentativei ei - detectoare perimetrale, de vibraţii, de spargere a
geamului,etc.
TT - timpul de transmisie poate fi redus prin implementarea unui mediu de comunicare sigur şi rapid şi prin
utilizarea unor echipamente performante.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Tc - timpul de comunicare este dependent de factorul uman, reducerea lui putând fi realizata pe lângă folosirea
unor dispeceri cu o bună pregătire profesională şi experienţă şi prin implementarea unor softuri specializate
care să preia din analiza şi procesarea datelor recepţionate de la sistemele de alarma.
Aceeaşi diagramă este aplicabilă şi în cazul unui incendiu, cu singura deosebire că rezultatul acţiunii
distructive asupra obiectivului protejat este focul, iar forţa de intervenţie rapidă este reprezentată de acţiunea
trupelor de pompieri.
1.4 Optimizare sistemului de securitate monitorizat în faza de proiectare

După cum arătam, analiza de risc făcută asupra unui obiectiv poate recomanda monitorizarea
sistemului de securitate pentru reducerea riscurilor producerii unui eveniment nedorit şi asigurarea unui nivel
de protecţie ridicat. Prin proiectul de arhitectură, dacă se ţine cont de analiza de risc, se pot alege soluţii
constructive şi materiale adecvate care să diminueze riscurile producerii unei efracţii sau a unui incendiu.
Proiectul de arhitectură poate reduce timpul de efracţie - TE sau timpul de foc - TF în cazul unui
incendiu, dar în nici un caz nu poate reduce major riscul producerii unui eveniment nedorit, acest lucru se
realizează în primul rând prin implementarea unui sistem de securitate adecvat importanţei destinaţiei
obiectivului şi riscurilor la care acesta este supus.
Prin proiectarea corectă a sistemului de securitate Timpul propriu al sistemului de securitate - TPS se
poate reduce semnificativ, făcând posibilă mărirea rezervei de timp între acţiunea FIR producerea efracţiei sau
consumarea incendiului.
În cele ce urmează vom încerca să arătăm cum poate fi optimizat un sistem de securitate monitorizat
astfel încât să ducă la reducerea TPS.
Pentru exemplificare în cazul unui obiectiv, considerăm necesară implementarea unui sistem de alarmă
antiefracţie si a unui sistem de detecţie și avertizare în caz de incendiu.
Cel mai important obiectiv al unui sistem de securitate este acela de a face posibil ca intervalul (T0 -
TA) să tindă spre zero. În cazul sistemelor de alarmă contra efracţiei acest lucru este posibil dacă tentativa de
efracţie este detectată la momentul producerii ei, la nivelul perimetrului obiectivului. Folosirea detectoarelor
de spargere de geam, a detectoarelor de vibraţii şi/sau şoc, a barierelor infraroşii instalate la nivelul ferestrelor
şi uşilor etc, duc la detecţia infractorului în afara spaţiului protejat. În cazul sistemelor de detecţie şi avertizare
la incendiu acest lucru se poate realiza în principal prin alegerea corectă a tipului de detector folosit în
concordanţă cu modul de exprimare a materialelor combustibile din suprafeţele de acţiune, şi de asemenea
utilizarea unor detectoare cu timp mic de răspuns duc la reducerea timpului primei alarme - TA.
O altă cerinţă a unui sistemului de securitate monitorizat este aceea de a avea toate spaţiile şi încăperile
supravegheate. Neîndeplinirea acestei cerinţe neglijate de mulţi proiectanţi, pentru reducerea costurilor de
implementare, duce la diminuarea pe de o parte a eficienţei sistemului de alarmă propriu zis, dar în principal
duce la creşterea timpului de comunicare - Tc.
Foarte important în eficienţa unui sistem de securitate monitorizat este reducerea timpului de
transmisie - TT. Acest lucru se realizează în principal prin utilizarea unei comunicator digital care să suporte
formate de comunicare rapide şi utilizarea unui mediu de comunicare performant. De asemenea şi
echipamentul de recepţie montat la MARC, capacitatea şi performanţele lui, pot influenţa direct acest timp.
Cel mai greu de optimizat este timpul de intervenţie - Ti - în primul rând datorită condiţiilor de trafic şi al

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
restricţiilor urbane. Totuşi şi acest timp poate fii redus în baza unor simulări adecvate şi prin costuri materiale
ridicate.
CAP. II
SEMNALE PROCESATE ŞI TRANSMISE LA „M.A.R.C” DE CĂTRE SISTEMELE DE ALARMĂ
Scopul unei alarme este întotdeauna acela de a iniţia o reacţie, pe plan local sau de ia distanţă. Modul
de funcţionare a alarmei are, în unele cazuri, un rol dublu: să prevină ceva ce ar putea să apară, de exemplu,
intrarea prin efracţie, şi să reacţioneze în cazul în care ceva se întâmplă. În majoritatea cazurilor, sistemele de
alarmă cuprind echipamentul de detecţie al evenimentelor posibile, echipamentul de transmisie a alarmei, un
centru de monitorizare şi forţele de reacţie: poliţie, jandarmi, pompieri, asistenţă medicală etc.
Caracteristicile pentru fiecare dintre aceste componente din întregul sistem de prevenire şi răspuns
trebuie să corespundă tipului de ameninţare împotriva căreia asigură protecţia:
- pentru sisteme antiefracţie, protecţie în caz de sabotaj sau transport, caracteristicile importante sunt:
nivelul gradului de risc, şi cel mai important, disponibilitatea sistemului.
- pentru un sisteme de alarmă la incendiu cele mai importante caracteristici pot fi timpul de transmisie
şi disponibilitatea, desigur raportate la gradul de risc.
Pentru o intervenţie corespunzătoare, trebuie oferite suficiente informaţii prin sistemul de transmisie a
alarmei.
Semnale transmise de centralele de alarmă sunt:
- semnalizări de stare
- alarme la efracţie şi hold-up
- alarme la incendiu
- alarme sociale
- alarme medicale
- alarme de control al accesului
- semnalizări tehnice
- semnalizări auxiliare
2.1. Semnalizări de stare

Aceste tipuri de mesaje aduc operatorului MARC informaţii despre starea principalelor funcţii ale
sistemului de alarmă: starea armată sau dezarmată a sistemului, alimentare AC, alimentare CC, ceasul intern al
sistemului, baypas-are zone memorie de evenimente, partiţii, etc.
2.2. Alarme la efracţie şi hold-up

În această categorie de mesaje sunt incluse mesajele de panică şi efracţie: alarmă zonă efracţie,
restaurare zonă efracţie, panică, restaurare panică, alarmă sabota,j restaurare sabotaj, constrângere, restaurare
constrângere.
2.3. Alarme la incendiu

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
În această categorie de mesaje sunt incluse mesajele alarmă la incendiu, alarmă fum, restaurare fum,
alarmă termică, restaurare termică, alarmă inundaţie, restaurare inundaţie, alarmă manuală incendiu, restaurare
alarmă manuală incendiu, alarmă flacără, restaurare flacără, alarmă gaz, restaurare gaz.
2.4. Alarme de control al accesului

În această categorie de mesaje sunt incluse mesajele alarmă pentru acces:
- armare/ dezarmare utilizator
- autoarmare sistem
- armare rapidă
- acces validat
- acces refuzat
- armare cu baypas-are
- armare/dezarmare devreme
- armare/dezarmare târzie
- armare/dezarmare parţială
2.5. Semnalizări tehnice

În această categorie de mesaje sunt incluse mesajele referitoare la starea tehnică a sistemului:
- lipsă/restaurare AC
- lipsă/restaurare CC
- defect/restaurare zonă
- test periodic
- defect/restaurare periferice
- sabotaj cod utilizator
- lipsă ceas intern
- programare locală
- eroare comunicare
- lipsă/restaurare comunicaţie
- pierdere date
CAP III
SISTEME ŞI ECHIPAMENTE DE TRANSMISIE A MESAJELOR LA „M.A.R.C”
Una dintre componentele sistemului de securitate având o importanţă foarte mare în eficienţa unui
sistem monitorizat este comunicatorul digital - CD, vezi fig. 1.Caracteristica acestei componente determină pe
de o parte valoarea timpului de transmisie - TT, dar foarte important poate asigura un nivel de securitate
ridicat sistemului, prin posibilitatea sau imposibilitatea violării comunicării între sistemul de securitate şi
echipamentul de recepţie instalat la MARC. Colecţia de standarde EN 50136 reglementează tocmai cerinţele
tehnice care trebuie respectate de echipamentele de emisie - recepţie a mesajelor, dar şi a mediului de
comunicaţie pe care se face comunicarea.
Până în momentul de faţă sunt adoptate următoarele standarde:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
EN 50136 - 1 Cerinţele generale pentru sistemele de transmitere ale alarmei

EN 50136 - 2 Cerinţe generale pentru echipamentul de transmitere al alarmei
EN 50136 - 3 Protocoalele de transmitere a alarmei (în pregătire)
EN 50136 - 4 Echipamentul de anunţare
EN 50136 - 5 Liber
EN 50136 - 6 Liber
EN 50136 - 7 Ghidul de aplicaţie
Aceste standarde specifică cerinţele generale pentru performanţa, încrederea şi caracteristicile de
securitate ale sistemelor de transmitere ale alarmei, acoperă cerinţele generale pentru conexiunile între un
sistem de alarmă şi un centru de recepţionare al alarmei. EN 50136 ar trebui să aplice pentru transmiterea
tuturor tipurilor de alarme: incendiu, efracţie, control acces. În aplicarea acestui standard pentru comunicaţii
făcute prin reţele publice de comunicaţii, se va ţine cont şi de standardele de comunicare relevante pentru
acestea.
Depinzând de nivelul de siguranţă şi caracteristicile operaţionale ale echipamentelor de recepţie
disponibile la MARC, configuraţia sistemelor de transmisie ce vor fi folosite va varia, incluzând şi folosirea a
mai mult de o cale de transmitere a mesajelor între un sistem de alarmă şi unul sau mai multe MARC. Selecţia
tipului de sistem de transmisie de alarmă folosită pentru un sistem de alarmă va fi determinată de nivelul cerut
de siguranţă şi securitate. Pentru asigurarea nivelului de siguranţă impus sistemul de transmisie trebuie să fie
reduntant, de exemplu o cale de transmisie să fie reţeaua de telefonie publică, iar reduntanţa să fie asigurată de
o cale de transmisie dedicată. Pentru a îndeplini cerinţele EN 50136, un sistem de comunicare trebuie să
asigure că transmiterea stării sistemului de alarmă va fi:
- continuă sau periodică şi/sau atunci când starea sistemului de alarmă se schimbă. Dacă transmisia nu
este continuă, aceasta trebuie controlată de către de sistemul de alarmă, şi/sau - MARC şi/sau sistemul
transmisie de alarmă.
Performanţele unui sistem de transmisie a alarmei sunt evaluate după criterii cum ar fi timpul de
transmisie al mesajelor de alarmă, timpul de raportare a defectelor, semnalizarea securităţii şi disponibilităţii,
inclusiv a reţelei de transmisie. Reţeaua de transmisie trebuie aleasă în conformitate cu performanţele cerute.
Deoarece performanţele reţelei de transmisie nu pot fi influenţate, înainte de alegerea performanţelor
sistemului de transmisie a alarmei, este necesară analizarea performanţelor reţelei de transmisie împreună cu
operatorul de reţea.
Pentru anumite caracteristici specifice este introdus un sistem de clasificare sau măsurare. Fiind
aplicabil la un număr al unei aplicaţii foarte diferite precum efracţia, focul şi controlul accesului, cerinţele
pentru fiecare aplicaţie vor trebui specificate şi vor include clase pentru:
- timpul de transmitere (tabelul 1)
- timpul maxim (tabelul 2)
- perioada de raportare (tabelul 3)
- disponibilitatea (tabelul 4)
Timpul de transmisie (tabelul 1) este durata de transmisie a mesajului de alarmă, din momentul în care
alarma a fost semnalizată de către echipamentul de emisie al spaţiului supravegheat către echipamentul de
recepţie central. Întrucât timpul de transmisie poate varia de la o transmisie la alta, datorită reţelei de
transmisie (disponibilitatea liniilor, tipul şi numărul de comutări,..), valoarea acestuia este statistică. Din acest
motiv, se specifică media aritmetică şi limita superioară de 95% a acestei valori.
Atunci când se proiectează un sistem pentru un caz concret este important să se verifice performanţa
intrinsecă a reţelei, prezentată pe clase în tabelul 1 Adiţional, cea mai nefavorabilă valoare a timpului de

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
transmisie trebuie luată în calcul în raport cu valoarea limită a aplicaţiei. Clasele superioare cu timp de
transmisie scurt sunt mult mai relevante dacă timpul de răspuns este imediat sau scurt.
Timpul maxim (tabelul 2) este specificat separat. De fiecare dată când timpul maxim este depăşit
trebuie să fie considerat eroare pe timpul verificărilor de performanţă. Fiecare eroare afectează criteriul de
disponibilitate al sistemului de transmisie a alarmei.
Transmiterea timpului (sec)

Clasa DO D1 D2 D3 D4
Medial aritmetică a tuturor - 120 60 20 10
transmisiilor
95% din toate transmisiile 240 240 80 30 15
Tabelul 1. Clasificarea timpilor de transmisie
Timp maxim (sec)

Clasa MO M1 M2 M3 M4
Timpul de transmisie maxim acceptabil - 480 120 60 20
Tabelul 2. Timpul de transmisie, valori maxime
Timpul de raportare (tabelul 3) este perioada de timp din momentul apariţiei erorii în sistemul de transmisie a
alarmei până la raportarea centrului de recepţie a mesajului de eroare. Este folosit pentru a dovedi că sistemul
de transmisie alarme este operaţional, rezultând disponibilitatea practică a sistemului de transmitere a
alarmelor. Timpul de raportare a erorii este legat de necesităţile de timp ale transmisiei, disponibilitate şi de
protecţia la manipulare. Există mai multe moduri de a evalua timpul de raportare pentru a putea stabili o
clasificare. Metodele selectate trebuie cuprinse într-o procedură scrisă clară. Câteva de exemple de evaluare:
măsurarea timpului de la ultimul mesaj receptat cu succes de către centrul de recepţie a alarmei (de către
centrul de emisie - recepţie sau de la echipamentul de avertizare) monitorizarea continuă folosind mesaje de
test.
Timpul raportat
Clasa T1 T2 T3 T4 T5 T6
Perioada maximă 32 Zile 24h 300 min 180 s 90s 20 s
Tabelul 3. Clasificarea timpului de raportare
Disponibilitatea sistemului de transmisie alarme reprezintă perioada de timp, măsurată anual sau lunar,
în care sistemul de transmisie este capabil de a transmite informaţii; această evaluare include probabilitatea
apariţiei unor erori şi a timpului necesar pentru repunerea în funcţiune. Clasificarea adecvată, rezultată din
metoda de calcul este de exemplu exprimată în procente. Evaluarea disponibilităţii depinde de echipamentul
sistemului de transmisie a alarmei şi de reţelele de transmisie care vor fi selectate. Metoda de evaluare trebuie
de exemplificată clar printr-o procedură scrisă. Suplimentar, aceste reţele trebuie alese în mod adecvat, luând
în consideraţie următoarele:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
-în cazul în care se utilizează o reţea de cablu trebuie acordată o atenţie deosebită calităţii şi
vulnerabilităţii legăturilor locale;
-trebuie acordată atenţie solidităţii reţelei de transmisie cu clasificarea disponibilităţii cerută de
compania de securitate (de exemplu: reţea de telefonie, reţea de transmisii de date, linii închiriate,...).
Disponibilitatea poate fi mărită prin folosirea căilor secundare sau a echipamentelor redundante.
Acesta poate fi un alt sistem de transmisie a alarmei sau alt sistem sau linie de acelaşi tip. O combinaţie
specială care îmbunătăţeşte substanţial disponibilitatea poate fi introducerea complementară pe lângă telefonia
fixă a unui sistem de telefonie mobilă, radio, IP.
Aceasta va duce la creşterea disponibilităţii totale a sistemului combinat de transmisie a alarmei.
Trebuie identificate părţile comune ale sistemelor de transmisie a alarmei deoarece acestea pot reduce
Disponibilitate
Clasa AO A1 A2 A3 A4
Disponibilitatea tuturor sistemelor în Nici o cerinţă 97% 99,3% 99,5% 99,8%
orice perioadă din cele 12 luni
Disponibilitate lunară Nici o cerinţă 75% 91% 95% 98,5%
Tabelul 4 Disponibilitatea sistemului
disponibilitatea în ansamblu.
O altă caracteristică foarte importantă a unui sistem de transmisie este semnalizarea securităţii
transmisiei. Sistemul de transmitere al alarmei va asigura măsurile de prevenire sau detectare ale atacurilor
deliberate care interferează cu transmisia unui mesaj de alarmă sau o altă informaţie transmisă între un sistem
de alarmă şi centrul receptor asociat prin blocarea sau substituirea în unul din următoarele feluri:
S0 - nici o măsură
S1 - măsuri de detectare a substituţiei ale anexelor transmiţătorului prin adăugarea unei identităţi
sau adrese în toate mesajele transmise la calea de transmitere a alarmei.
S2 - măsuri de detectare a substituţiei ale anexelor supravegheate prin:
-criptarea identităţii sau adresei în toate mesajele transmise la calea transmiţătorului de
alarmă,
-autentificarea anexelor supravegheate prin adăugarea unui cod diferit şi nespus pentru
fiecare transmiţător conectat sau,
-o altă măsură precum este specificat de către furnizor
Autentificarea cere întotdeauna un număr de chei suficient pentru a asigura fiecare transmiţătorul
conectat la un cod unic. Marja de identitate în S2 nu trebuie să fie mai mică de 250 adrese unice.
Protecţia informaţiei transmisă de către MARC va fi asigurată într-una din următoarele feluri:
10 - fără măsuri
11- măsuri de prevenire a citirii neautorizate a informaţiei transmise, acest lucru poate fi realizat
prin criptare
12 - măsuri de prevenire modificări neautorizate a informaţiei transmise, acest lucru poate fi
realizat prin criptarea sau criptografierea metodei de autentificare
13 - măsuri de prevenire a citirii neautorizate şi a modificării neautorizate a informaţiei transmise.
Algoritmii de criptare vor trebui să fie astfel încât pentru sistemele de transmisie ale alarmei
sincronizate data succesivă a celor 100 biţi să nu se repete în cadrul a 10.000.000 biţi succesivi, sau pentru
sistemele asincronizate data celor 100 baiţi succesivi să nu se repete în 1.000.000 baiţi succesivi.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
La selectarea substituirii nivelului de securitate şi a nivelului de informare (de exemplu combinaţia

dintre S0 şi 13, unde nu există nici un substituent de securitate şi o garanţie de integritate înaltă a informaţiei,
pentru că nu ar fi adecvată) ar trebui luată în consideraţie compatibilitatea dintre niveluri.
O altă caracteristică importantă a unui sistem de transmisie este lăţimea de bandă sau puterea de
trecere. Comunicarea între un sistem de alarmă şi un echipament de recepţie va continua să întâmpine
cerinţele unei transmisii adecvate de timp din tabelul 1 şi clasa de timp a unei transmisii maxime din tabelul 2
când alarma sau mesajele greşite sunt generate:
- la o rată echivalentă unui asemenea mesaj pe minut de la fiecare număr al anexelor supravegheate
reprezentând pană la 0,1% din capacitatea sistemului şi
- la o rată de cel puţin 2 mesaje de alarmă pe minut la interfaţa centrului receptor către echipamentul de
anunţare.
Evaluarea va fi făcută atunci când sistemul de transmisie al alarmei este într-o condiţie stabilă cu rata stipulată
de mesaje. Când se stabileşte lăţimea de bandă pentru un sistem de transmisie a alarmei trebuie luată în
considerare şi o posibilă creştere a numărului de mesaje de alarmă ce pot apărea pe o perioadă scurtă de timp.
Performanţa sistemului de transmisie poate fi afectată de transmisia simultană a mesajelor de eroare a
centralelor în cazul unei căderi de tensiune într-o arie largă (de exemplu: oraş). în acest caz, o metodă de
păstrare a ratei de transmisie este atribuirea unui centru de transmisie fiecărui tip de alarmă (de exemplu:
incendiu, efracţie) sau creşterea numărului de canale.
Un alt mod de a preîntâmpina încărcări mari pe liniile de transmisie este de exemplu echiparea
dispozitivelor de transmisie cu baterii de rezervă şi întârzierea pentru un timp a alarmei datorate căderii de
tensiune pentru a reduce numărul alarmelor simultane.
Cu condiţia respectării cerinţelor impuse sistemelor de transmisie prin standardul EN 50136,
echipamentele de transmisie pot fi clasificate în funcţie de modul cum se face transmisia spre echipamentele
de recepţie instalate la MARC, în: comunicatoare vocale si comunicatoare de date.
Datorită limitărilor tehnice pentru respectarea cerinţelor standardului, comunicatoarele vocale mai sunt
astăzi întrebuinţate doar pentru alarmele sociale sau ptr. avertizări secundare. Pentru aplicaţiile de securitate
antiefracţie şi incendiu sunt utilizate cu preponderenţă comunicatoarele digitale. În funcţie de modul de
preluare a informaţiei de la sistemul de securitate ele se clasifică în:
- comunicatoare analogice;
- comunicatoare digitale.
Comunicatoarele analogice preiau de la sistemul de alarmă semnale analogice în principiu: nivele de
tensiune sau stări ale unor contacte, pe care le convertesc în semnale digitale şi le transmit spre echipamentul
de recepţie. Dezavantajul acestui tip de comunicatoare este numărul limitat de semnale preluate din sistem (4 -
16), şi implicit un nivel scăzut de informaţii puse la dispoziţia unităţii de procesare a informaţiei - UPI.
Avantajul acestor tipuri de comunicatoare este că pot fi interfaţate la orice sistem de alarmă, ele fiind în
general un echipament exterior centralelor de alarmă. Comunicatoarele digitale, care în momentul de faţă sunt
cele mai utilizate, în general preiau informaţia de la centralele de alarmă prin interfeţe RS 232 sau 485, având
astfel posibilitatea să transmită toate schimbările de stare ale sistemului de alarmă.
O altă posibilitate de clasificare a comunicatoarelor poate fii făcută după calea de transmisie:
comunicatoare telefonice - PST
- GSM
- SMS comunicatoare radio comunicatoare IP - pe reţele internet
- GPRS
Comunicatoarele telefonice pe reţele publice PSTN sunt cele mai răspândite, majoritatea centralelor
având integrate acest tip de comunicator.
Comunicatoarele GSM şi cele SMS sunt în principiu echipamente externe centralelor de alarmă,
preluând informaţia de la acestea fie prin interfeţe 485 fie de la comunicatorul telefonic, transmiţând - o prin

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
intermediul reţelelor de telefonie mobilă, pe purtătoarea de voce. Comunicatoarele GSM sunt utilizate cu
precădere ca sistem de transmisie redundant pentru reţeaua de transmisie pe telefonia PSTN, sau în cazul în
care nu există posibilitatea de conectare la o astfel de reţea.
Comunicatoarele SMS au deoarece nu pot îndeplinii întru totul cerinţele standardului sunt utilizate în
mod special pentru semnalizări auxiliare.
Comunicatoarele radio datorită costurilor ridicate a reţelei de radio - transmisie sunt tot mai puţin
utilizate. Viitorul comunicaţiilor constă în comunicatoarele IP. Comunicatoarele GPRS utilizează canalele de
date ale reţelelor de telefonie mobilă, asigurând în momentul de faţă costuri de comunicaţie foarte reduse.
Comunicatoarele IP pe reţele internet pot utiliza reţele deschise de internet sau reţele închise tip VPN.
CAP. 4
FORMATE DE COMUNICARE LA „M.A.R.C”
În configurarea unui sistem de securitate monitorizat, proiectantul trebuie să ia în calcul reducerea cât
mai mult posibilă a timpului din momentul producerii efracţiei până la momentul acţiunii FIR. Reducerea
timpului de transmisie - TT, arătam că poate fi realizată prin alegerea unui sistem de comunicare adecvat, care
să elimine pe cât posibil erori în transmiterea mesajelor, şi să asigure o disponibilitate mare.
In cazul comunicatoarelor digitale foarte important pentru reducerea timpului de transmisie - TT este
alegerea formatului de comunicare ales pentru transmiterea informaţiei. În funcţie de tipul de format ales
timpul din momentul când centrala de alarmă dă comanda trimiterii mesajului până în momentul când primeşte
confirmarea de la echipamentul de recepţie al MARC poate să varieze între câteva zeci de milisecunde până la
câteva minute. Performanţele formatului depind de algoritmii de criptare utilizaţi, dar şi de adaptibilitatea
formatului la diferite medii de comunicare.
Fiecare producător de sisteme de securitate la început a dezvoltat propriul format de comunicare,
încercând securizarea cât mai bună a semnalului transmis, dar şi adaptarea formatului la diferite tipuri de medii
de comunicare: radio, reţele de telefonie publice, reţele de telefonie private.
Diversitatea de formate de comunicare a creat probleme pe piaţa serviciilor de securitate prin
incompatibilitatea între centralele de alarmă şi echipamentele de recepţie, impunând o standardizare a acestora.
Primul standard a fost adoptat de către organismele de standardizare din SUA - UL şi Canada - ULC. În lipsa
unui standard european, şi producătorii europeni de echipamente utilizează practic aceleaşi formatele de
comunicare.
Cele mai răspândite formate de comunicare, la majoritatea producătorilor, sunt prezentate în tabelul 5,
cu principalele caracteristici.
Nume Handshake Data Rata transmisie Format Kiss off

1 Ademco Slow 1400 Hz 1900 Hz 10 BPS 3-1;3-2;4-1;4-2;4-2+ 1400 Hz
2 S.K Fast 1400 Hz 1900 Hz 14 BPS 3-1;3-2;4-1;4-2;4-2+ 1400 Hz
3 Franklin 2300 Hz 1800 Hz 20 BPS 3-1;3-2;4-1;4-2;4-2+ 2300 Hz
4 Radionics 2300 Hz 1800 Hz 40 BPS 3-1;4-2;4-2+ 2300 Hz
5 Sur-Gard 2300 Hz DTMF DTMF 4-1;4-2;4-3 2300 Hz
6 Sur-Gard Dual Tone/1400 Hz DTMF DTMF 4-1;4-2;4-3 1400 Hz
7 Acron 1400 Hz DTMF DTMF 3-8;4-8 1400 Hz
8 DTMF Express Dual Tone DTMF DTMF 4-1;4-2 1400 Hz
9 S.F. DTMF Dual Tone DTMF DTMF 4-8-1 1400 Hz

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
10 Scantronics Dual Tone DTMF DTMF 4-8-1;4-16-1;6-16-1 1400 Hz

11 FBI Super Fast 2300 Hz DTMF DTMF 4-3-1 2300 Hz
12 Contact ID Dual Tone/1400 Hz DTMF DTMF 4-2-1-3-2-3 1400 Hz
13 SIA FSK MARK FSK MARK 110/300 BPS Data ACK
Tabelul 5 – Caracteristici formate de comunicare
Formatele de la 1 la 8 sunt formate de comunicare mai lente, foarte stabile şi adaptabile oricărui mediu
de comunicare, dar datorită algoritmilor de criptare utilizaţi si ai ratei mici de transmisie, necesită un timp mare
de transmisie. Formatele de la 9 la 13 sunt formate de comunicare rapide realizând transmiterea mesajelor într-
un timp extrem de scurt.Cele mai utilizate formate de comunicare în momentul de faţă de majoritatea
producătorilor de sisteme de securitate sunt Contact ID şi SIA.
4.1. Formatul Contact ID
Protocolul de comunicare Contact ID este următorul: 18 AAAAQXYZGG CCC

Unde:
18 - Identificator de protocol pentru dispecerat
AAAA - Codul de abonat
Q - Identificator de eveniment: E = 1 Eveniment nou; R = 3 Restabilire eveniment; P = 6 Eveniment
anterior
XYZ - Codul evenimentului (3 cifre in format Hexazecimal)
GG - Identificator de grup (de regula 2 cifre in format Hexazecimal)
115 Buton de incendiu 322 Sirena 2 in mai puţin de 2 minute de la armare)

116 Galerie (cu referire la galeriile de 323 Releu de alarma 470 închidere parţiala (una sau mai
aerisire sau ventilare) 324 Defect Releu de alarma multe zone au fost ocolite)
117 Flacăra 325 Inversare
118 Alarma locala Operaţii de dezactivare
Defecte periferice de sistem - 30/340 sirene/relee - 520
Alarma de panica - 120 331 Bucla deschisa 521 Sirena 1 dezactivata
121 Constrângere 332 Scurtcircuit bucla 522 Sirena 2 dezactivata
122 Silenţios 333 Pierderea comunicaţiei cu 523 Releu de alarma dezactivat
123 Audibil modulele 524 Dezacticare raportare defect releu
334 Defecţiune repetor de alarma
Alarma efracţie - 130 335 Lipsa hârtie imprimanta 525 Dezactivare raportare revers releu
131 Perimetral 336 Defecţiune imprimanta de alarma
132 Interior Operaţii de dezactivare module
133 24 ore Defect de comunicaţie - 350 / 360 periferice -530 /540
134 De tip Intrare/lesire 351 Defecţiune linie telefonica 1
135 De tip Zi/Noapte 352 Defecţiune linie telefonica 2 Deactivare comunicaţie- 550 / 560
136 De exterior 353 Sistem de transmisie Radio(VHF- 551 Apelator dezactivat
137 Sabotaj UHF) 552 Transmitator radio dezactivat
354 Defect de comunicare
Alarme generale - 140 355 Pierdere supervizare modul Radio Operaţii de ocolire - 570 (bypass)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
141 Bucla deschisa 356 Pierdere supervizare de la 570 Ocolire zone

142 Bucla in scurt dispecerat 571 Ocolire zona de foc
143 Defect Modul de Extesie 572 Ocolire zona 24h
144 Sabotaj Senzor Defecte de zona - 370 573 Ocolire zone antiefractie
372 Defect de zona 574 Ocolire de grup
Evenimente Non-Efractie de tip 24H 373 Defect la zona de foc
150 and 160 Test - 600
151 Detecţie Gaz Defecte senzori - 380 601 Test sistem (test declanşat manual)
152 Refrigerare 381 Pierdere semnal de supervizare RF 602 Test periodic de sistem
153 Pierdere de căldura 603 Test periodic al transmitatorului RF
154 Scurgeri de lichid 383 Sabotaj Senzor 604 Test incendiu
155 Spargere fina/uşoară 384 Baterie descărcata dispozitiv radio 605 Urmărire raport de stare
156 Problema zilnica (sensor radio) 606 Urmărire ascultare
157 Nivel scăzut de Gaz in recipient 607 Activarea modului de testare local
158 Temperatura mare Închideri/deschideri - 400 621 Reset memoria de evenimente
159 Temperatura scăzuta 401 Închidere/Deschidere de către 622 Memoria de evenimente la 50%
161 Diminuare debit de aer Utilizator 623 Memoria de evenimente la 90%
402 Închidere/Deschidere de Grup 624 Depăşire capacitate de memorare
Supervizare la foc - 200 si 210 403 Închidere/Deschidere Automata 625 Resetare ora/data
201 Presiunea apei scăzuta 404 Întârziere la armare/dezarmare 626 Ora/Data inexacte
202 Nivel scăzut C02 405 Anulare autoarmare 627 Intrare in modul de programare
203 Senzor valva 406 Dezarmare cu alarma in memoria 628 Ieşire din modul de programare
204 Nivel scăzut apa de evenimente 631 Exceptare modificare orar
205 Activare Pompa 407 Armare/dezarmare de la distanta
206 Defecţiune Pompa 408 Armare rapida
409 Închidere/deschidere cu cheie
(funcţia "keyswitch arm")
4.2. Formatul SIA
CCC - Identificator de zonă, număr de senzor, identificator de utilizator (3 cifre în format Hexazecimal)
COD Denumirea codului Descrirea Câmpul de adresă

AR Restabilire AC Tensiunea de alimentare a fost restabilita nefolosi
AT Lipsa AC Nu exista alimentare cu energie electrica nefolosit
BA Zona in alarma Zone in alarma zona
BB Ocolire zona Una din zone a fost ocolita zona
BC Anulare alarma Alarma a fost anumata de către utilizator utilizator
BH Restabilire zona Restabilirea zonei in alarma zona
BJ Restabilire defect de zona Eliminarea cauzei de defect zona
BR Restabilire generala zone Cauzele care au declanşat alarma au fost eliminate zona
BS Supervizare alarma efracţie Condiţie sistem: Detecţie pătrundere efracţie zona
BT Defect zona Zona testata raportează un defect zona
BU Dezactivare Ocolire zona Ocolirea zonei/zonelor dezactivata zona
BV Confirmare Efracţie Mail mult de 3 zone au fost declanşate zona

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
BX Test zona efracţie Testare zona efracţie zona

CA închidere automata Sistemul a fost armat in mod automat partiţia
CE Armare extinsa Timpul automat de armare a fost extins utilizator
CF Armare forţată Sistemul a fost armat, unele zone sunt deschise utilizator
CG Armare partiţie 0 partiţie a fost armata utilizator
CI Armare nereuşita 0 paritie nu a putut fi armata la expirarea timpului utilizator
CJ întârzierea la armare 0 partiţie a foast armata dupa timpul alocat utilizator
CK Armare grăbita Armare normala utilizator
CL Armare 0 partiţie a fost armata ianintea timpului alocat utilizator
CP Armare automata Sistemul a fost armat in mod automat utilizator
CR Armare recenta Sistemul a dat alarma intr-un interval de 5min de la armare utilizator
CS Armare prin keyswitch Sistemul a fost armat printr-o zona de keyswitch zona de keyswitch
CT întârziere la deschidere Sistemul nu a fost dezarmat la timp partiţia
CW A fost armat forţat începutul se sesiunii de armare forţată partiţia
CZ Armarea unei zone 0 zona (nu o partiţie) a fost armata zona
DC Acces restricţionat Accesul restricţionat tuturor utilizatorilor usa
DD Acces nepermis Acces nepermis, cod incorect usa
DF Usa forţată Usa a fost deschisa fara o cerere de acces autorizat usa
DG Acces permis Accesul a fost autorizat usa
DK Acces blocat Accesul a fost blocat, codul este valid usa
DO Acces deschis Accesul a fost alocat pentru utilizatorii autorizaţi usa
DR Restabilire usa Alarmele/ defectele au fost eliminate usa
DS Post Uşa Identifica usa corespunzătoare raportului următor usa
DT Defect Acces Defecţiune la sistemul de control acces nefolosit
DU ID apelator Descrierea zonei ce oferă ID apelator ID apelator
EA Alarma de ieşire 0 zona de ieşire a fost deschisa peste timpul alocat zona
ER Reset modul extensie Defectul de pe modulul de extensie a fost eliminat numărul modulului
ET Defecţiune modul extensie Unul din modulele de extensie are un defect numărul modulului
FA Alarma de incendiu Afost detectata o condiţie de alarma incendiu zona
FB Ocolire zona incendiu 0 zona de incendiu a fost ocolita zona
FH Restabilire zona incendiu Condiţia de alarma a fost eliminata zona
FI Declanşare Test incediu Declanşarea testului de incendiu partiţie
FJ Restabilire defect zona Defetul de zona a fost eliminat zona
FK încheiere Test incendiu încheierea testului de incendiu partiţie
FR Restabilire zona incendiu Alarma/defectul a fost eliminat zona
FS Supervizare la incendiu A fost detectata o posibila condiţie de alarma zona
FT Defect zona incendiu Zona a fost dezactivata din cauza unui defect zona
FU Ocolire zona foc dezactivata Ocolirea zonei de foc a fost dezactivata zona
FX Test zona foc Zona de foc a fost activate in timpul testului zona
FY Detector lipsa Lipsa detector de pe bucla zona
GA Alarma de gaz 0 zona de gaz a fost declanşata zona
GB Ocolire zona de gaz Zona a fost ocolita zona
GH Restabilire zona gaz Zona a revenit din alarma zona
GJ Restabilire zona gaz dupa defect Cauza defectului a fost eliminata zona
GR Restaurare zona gaz Toate alarmele/defectele depe zona de gaz au foat eliminate zona
GS Supervizare la gaz Detecţia unei scurgeri de gaz zona
GT Defect pe zona de gaz Zona a fost dezactivata din cauza unei defecţiuni zona
GU Dezactivare ocolire zona gaz Ocolirea zonei de gaz a fost dezactivata zona

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
GX Testare sensor GAZ A fost activate o zona de gaz in timpul testului zona
HA Panica Alarma silenţioasa de panica, utilizator sub constrângere zona
HB Ocolire Panica Zona de panica a fost dezactivata/ocolita zona
HH Restabilire panica Cauza declanşării alarmei de panica a fost eliminata zona
HJ Restabilire zona de panica dupa defect Cauza defecţiunii a fost eliminata zona
HR Restabilire panica Toate alarmele/defectle au fost eliminate zona
HS Supervizare panica A fost detectata o posibila condiţie de alarma zona
HT Defect zona de panica Zona a fost dezactivata datorita unei cause de defect zona
HU Dezactivare ocolire panica Ocolirea zonei de panica dezactivata zona
JA Sabotaj cod utilizator încercări repetate si fara success de a introduce un cod partiţia
utilizator
JD Schimbare data Data a fost modificata utilizator
JH Schimbare orar vacanta Orarul de vacanta a foast modificat utilizator
JL Prag critic capacitate memorie evenimente A fost atins un prag critic al capacităţii memoriei neutilizat
JO Capacitate memorie evenimente depăşita A fost depăşita capacitatea de stocare a memorie neutilizat
JR Executare Orar A fost executat un eveniment dupa un orar stabilit partiţia
JS Schimbare Orar A fost schimbat un orar utilizator
JT Modificare Timp Timpul de TX/RX a fost schimbat utilizator
JV Modificare cod utilizator A fost schimbat un cod de utilizator utilizator
JX Ştergere cod utilizator A fost schimbat un cod de utilizator utilizator
KA Alarma de temperatura A fost depistata o creştere de temperature zona
KB Ocolire zona temperatura Senzorul de temperature a fost ocolit zona
KH Restabilire alarma temperature Condiţia de alarma a fost eliminata zona
KJ Restabilire defect temperatura Restabilirea sensorului de temperature dupa defect zona
KR Restabilire temperatura Toate condiţiile de alarma/defect au fost eliminate zona
KS Supervizare termică Condiţie system: detectare termică zona
KT Defeciune sensor temperatura Zona a fost desactivata din cauza unei defecţiuni zona
KU Ocolire sensor temperature dezactivat A fost dezactivata ocolirea zonei zona
LB Intrare programare locala Intrarea in meniul instalator pentru programare nefolosit
LD Intrare programare locala nepermisa Accesul in meniul de programare nepermisa nefolosit
LE Sfârşit sesiune Listen-ln nefolosit
LF început sesiune Listen-ln nefolosit
LR Restabilire linie telefonica Linia telefonica a fost reconectata linia
LS Programare locala Programarea locala realizata cu succes nefolosit
LT Defecţiune linie telefonica Linia telefonica a fost deconectată sau întrerupta linia
LU Programare locala nerealizata Nu sa putut realize programarea nefolosit
LX Sfasit sesiune programare locala S-a încheiat sesiunea de programare nefolosit
MA Panica medicala Cerere asistenta medicala de urgenta zona
MB Ocolire panica medicala Zona de panica medicala a fost ocolita zona
MH Restabilire panica medica Condiţia de panica medicala a fost anulata zona
MJ Restabilire defect panica medicala Condiţia de defect a fost înlăturata zona
MR Restabilire generala panica medicala Toate alarmele/defectele medicale anulate zona
MS Supervizare medicala Existenta condiţie sistem zona
MT Defecţiune panica medicala Defecţiune la zona de panica medicala zona
MU Ocolire zona medicala dezactivata Ocolirea zonei de panica medicala dezactivata zona
NA Fara activitate Nu a existat nici un eveniment in intervalul de timp nefolosit
programat

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
NF Perimetru cu armare forţată Armarea partiţiei/perimetrului cu zone neinchise partiţia

NL Perimetru armat 0 partiţie a fost armata in mod stay/perimetral partiţia
OA Deschidere automata Sistemul s-a dezarmat automat partiţia
OC Anulare raport Anulare zona nedefinita utilizator
OG Partiţie dezarmata Sistemul a fost parţial dezarmat partitie
Ol Deschidere nerealizata 0 partiţie nu a fost dezarmata la expirarea timpului alocat partiţie
OJ întârziere la deschidere 0 partiţie nu a fost dezarmata la timp utilizator
OK Deschidere radida Partiţia a fost dezarmata mai repede de timpul alocat utilizator
OP Deschidere Dezarmarea sistemului utilizator
OR Dezarmare dupa alarma Sistemul a fost dezarmat in timpul unei alarme zona
OS Dezarmare keyswitch Ssitemul a fost dezarmat printr-o zona de keyswitch utilizator
OT întârziere la închidere Sistemul nu a fost armat la timp zona
OZ Deschidere parţiala A fost dezarmata o zona (nu o întreaga partiţie zona
PA Panica Alarma de panica, activate manual zona
PB Ocolire declanşare panica Zona de panica a fost ocolita zona
PH Restabilire panica Alarma de panica a fost eliminata zona
PJ Restabilire defect panica Defcetul de pe zona de panica a fost eliminate zona
PR Restabilire generala panica Toate alarmele/defectele au fost eliminate zona
PS Supervizare panica Existenta condiţie system zona
PT Defect zona panica Zona de panica este defecta zona
PU Ocolirea zonei de panica dezactivata Ocolirea zonei de panica dezactivata zona
QA Urgenta Cerere de asistenta de urgrnta zona
QB Ocolire urgenta Ocolire zona de urgenta zona
QH Restabilire urgenta Alarma de urgenta a fost eliminate zona
QJ Restabilire defecţiune urgenta Defectul de urgenta a fost eliminat zona
QR Restabilire generala urgenta Toate alarmele/defectele de urgenta au fost eliminate zona
QS Supervizare urgenta Existenta condiţie sistem zona
QT Defecţiune zona urgenta Defecţiune la zona de urgenta zona
QU Ocolirea zonei de urgenta dezactivata Ocolirea zonei de urgenta dezactivata zona
RA Comunicare nerealizata Comunicare nerealizata cu calculatorul de programare nefolosit
RB Început sesiune download cu calculatorul Început sesiune download cu calculatorul nefolosit
RC Releu activat Releul cu numărul din adresa s-a activate adresa releu
RD Comunicare remote nepermisa Parola incorecta nefolosit
RN Reset de la distanta Sistemul a fost resetat de la distanta nefolosit
RO Releu dezactivat Releul cu numărul din adresa s-a dezactivat adresa releu
RP Test Automat Test comunicaţie generat autonat nefolosit
RR Punere in functiue Sistemul a fost realimentat nefolosit
RS Programare de la distanta reuşita Programarea de la distanta s-a încheiat cu succes nefolosit
RT Pierdere date Pierdere mesaje, probleme la comunicator linia
RU Programare de la distanta nerealizata Programare de la distanta nerealizata nefolosit
RX Test manual Test de comunicaţie declanşat manual utilizator
SA Declanşare sprinkler Exista o condiţie de declanzare a sprinklerelor zona
SB Ocolire declanşare sprinkler Ocolire declanşare sprinkler , zona
SH Restabilire sprinkler Condiţia de declanşare sprinklere eliminata zona
SJ Restabilire defect sprinkler Eliminarea condiţiei de defecţiune la sprinklere zona
SR Restabilire generala sprinklere Toate condiţiile de alarna/defect sprinklere eliminate zona
SS Supervizare sprinklere condiţie system: sprinkler neasigurat zona
ST Defecţiune sprinkler Defecţiune la zona de sprinklere zona

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
SU Dezactivare ocolire sprinkler Dezactivare ocolire sprinkler zona

TA Alarma de sabotaj Sabotaj la carcasa echipamentului zona
TB Ocolire zona sabotaj Dezactivare zona de sabotaj zona
TE Sfârşit de test Comunicaţia a fost restabilita, test ok nefolosit
TR Restabilire sabotaj Zona de tamper a fost restabilita (inchisa) zona
TS început de test început de test nefolosit
TU Dezactivare ocolire sabotaj Comunicaţia a fost orpita zona
TX Raportare de test Declanşarea unui test de comunicaţie manual/automatic zona
UA Alarma zona nespecificata condiţie de alarma nespecificata de la o zona nedefinita zona
UB Ocolire zona nespecificata Ocolire zona nespecificata zona
UH Restabilire zona nespecificata Condiţia de alarma a foast eliminata zona
UJ Restabilire defect azona nespecificata Condiţia de defect a foast eliminata zona
UR Restabilire generala zona Toate condiţiile de alarma/defect au fost eliminate zona
nespecificata
US Supervizare zona nedefinita Condiţie de la tip zona necunoscuta zona
UT Defecţiune zona nespecificata Defecţiune la zona nedefinita zona
UU Desactivare ocolire zona nespecificata Desactivare ocolire zona nespecificata zona
UX Nespecificat 0 condiţie de alarma a fost declanşata (nespecificat) nefolosit
UY Lipsa zona nespecificata 0 zona/punct care nu a fost armata lipseşte fizic zona
UZ Alarma la lipsa zona nespecificata Alarma la lipsa zona nespecificata nefolosit
VI încărcare hârtie imprimanta încărcare hârtie imprimanta printer
VO Lipsa hârtie imprimanta Lipsa hârtie imprimanta printer
VR Restabilire imprimanta Restabilire imprimanta printer
VT Defect imprimanta Defect imprimanta printer
VX Test imprimanta Test imprimanta printer
VY Imprimanta conectata Imprimanta receptorului este on-line printer
VZ Imprimanta deconectată Imprimanta receptorului este off-line printer
WA Alarma de inundaţie Detectare infiltrare/scurgere de apa zona
WB Ocolire zona inundaţie Zona de inundaţie a fost dezactivata/ocolita zona
WH Restabilire zona inundaţie Condiţia de declanşare alarma inundaţie a fost elimincata zona
WJ Restabilire defecţiune zona inundaţie Defectul a fost eliminat zona
WR Restabilire generala zona inundaţie Tote alarmele/defectele au fost eliminate zona
WS Supervizare umiditate condiţie system: detecţie umuditate zona
WT Defecţiune zona inundaţie Dezactivare datorata defecţiunii zona
WU Dezactivare ocolire zona inundaţie Dezactivare ocolire zona inundaţie zona
XE Punct exterior Centrala sesizează un punct exterior nedefinit
XF Punct exterior RF Centrala sesizează un punct RF nedefinit
XI Reset senzor Un utilizator a resetat o zona zona
XR Restabilire baterie telecomanda Bateria din telecomanda a fost inlocuita zona
XT Baterie telecomanda descărcata Baterie telecomanda descărcata zona
XW Punct forţat Punct forţat in afara sistemului pe perioada armata zona
YB Secunde ocupate Procentaj de timp in care cârdul de line este on-line card
YC Lipsa comunicaţie Lipsa comunicaţie nefolosit
YD Defecţiune cartela de linie receptor Defecţiune cartela de linie receptor linie
YE Restabilire cartela de linie receptor Restabilire cartela de linie receptor linie
YF Camp de control necorespunzator Camp de control necorespunzator nefolosit
YG Schimabare parametrii Schimabare parametrii nefolosit
YK Restabilire comunicaţie Sistemul a reluat comunicarea cu receptorul nefolosit

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
YM Lipsa acumulator Lipsa acumulatorul sistemului/receptorului nefolosit

YN Raport Invalid Sistemul a trimis un mesaj invalid nefolosit
YO Mesaj necunoscut A fost recepţionat un mesaj necunoscut nefolosit
YP Defecţiune sursa alimentare Defecţiune sursa alimentare nefolosit
YQ Restabilire sursa alimentare Restabilire sursa alimentare nefolosit
YR Restabilire lipsa acumulator Restabilire lipsa acumulator nefolosit
YS Defect de comunicaţie Defect de comunicaţie nefolosit
YT Defecţiune acumulator Defecţiune acumulator nefolosit
YW Reset watchdog Sistemul s-a resetat intern nefolosit
YX Necesar intervenţie service Sistemul necesita verificare nefolosit
YY Raport de stare Început de transmisie nefolosit
YZ Service efectuat Service efectuat nefolosit
ZA Alarma de inghet A fost detectata o condiţie de inghet zona
ZB Ocolire zona inghet Ocolire zona inghet zona
ZH Restabilire zona inghet Condiţia de alarma a fost inlaturata zona
ZJ Restabilire defect zona inghet Condiţia de defect a fost inlaturata zona
ZR Restabilire generala zona inghet Toate condiţiile de alarma/defectiune au fost eliminate zona
ZS Supervizare inghetare Condiţie system:inghetare nesigura zona
ZT Defecţiune zona inghet Defecţiune zona inghet zona
ZU Dezactivare ocolire zona inghet Dezactivare ocolire zona inghet zona
CAP. 5
CENTRUL DE RECEPŢIONARE ŞI MONITORIZARE A ALARMELOR
5.1. Echipamente de recepţie a mesajelor
Având în vedere diversitatea sistemelor de transmitere precum şi a comunicatoarelor digitale,

producătorii au dezvoltat o gamă variată de echipamente de recepţie a mesajelor de la sistemelor de securitate.
Este greu de făcut o clasificare a acestora, totuşi pentru clarificare o să facem o clasificare a lor.
După mediul de transmisie al mesajelor de la comunicatorul digital putem face clasificarea următoare:
- echipamente de recepţie telefonice
- echipamente de recepţie GSM
- echipamente de recepţie radio
- echipamente de recepţie IP
- echipamente de recepţie combinate
Echipamentul de recepţie poate să îndeplinească doar rolul de recepţie a mesajelor, să decodifice
formatul de comunicare, iar informaţia să o transmită unei unităţi de procesare a informaţiei care poate fi un
calculator dotat cu un soft adecvat. Constructiv aceste tipuri de echipamente sunt fie de tip PC Base, fie sub
forma unor echipamente externe calculatorului. Avantajul acestor tipuri de echipamente constă în preţul redus
de cost. Marele dezavantaj constă în faptul că oferă o autonomie redusă în cazul căderii alimentării AC, precum
ridică probleme în ceea ce priveşte redundanţa.
Corespunzând întru totul standardului EN 50136 sunt echipamentele de recepţie care includ partea de
unitate de procesare a informaţiei, acestea asigurând un nivel de securitate ridicat, şi o autonomie de
funcţionare în regim de avarie foarte mare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Acest curs nu doreşte să prezinte echipamente de recepţie, deoarece varietatea conceptelor pe care
producătorii de astfel de produse le pun la dispozitie face dificilă alegerea unor echipamente. Este util însă a
informa cursantul despre anumite caracteristici pe care aceste echipamente trebuie să le îndeplinească, pentru a
putea concepe un sistem de monitorizare performant.
Acceptând că echipamentul selectat corespunde prevederilor standardelor, când alegem tipul de
echipament de recepţie este bine să ţinem cont de următoarele recomandări:
- Echipamentul de recepţie trebuie să poată asigura funcţionarea în regim de avarie, asigurând
pe lângă recepţionarea mesajelor de la sistemele de alarmă şi posibilitatea punerii la dispoziţia operatorului
dispecer un minim de informaţii utile necesare luării deciziei şi coordonării FIR
- Echipamentul de recepţie trebuie să aibă, în cazul utilizării liniilor telefonice publice sau a
reţelelor de telefonie mobilă, mai multe canale de intrare.
- Echipamentul de recepţie trebuie să aibă posibilitatea ca fiecare canal de intrare să aibă
posibilitatea să recepţioneze mai multe formate de comunicare.
- Echipamentul de recepţie trebuie să aibă posibilitatea să lucreze cu echipamente redundante
fără a fi necesară intervenţia umană.
- Echipamentul de recepţie trebuie, dacă e posibil, să poată recepţiona, utilizând aceeaşi unitate
de procesare a informaţiei, de la mai multe tipuri de comunicatoare digitale.
5.2. Cerinţe ale organizării şi funcţionării MARC
Comitetul cornun EURALARM şi COESS au adoptat în 2004 un Cod de Practică referitor la cerinţele
organizării şi funcţionării MARC. Acest cod este în curs de adoptare ca standard european.
Pe lângă condiţiile tehnice prevăzute în EN 50136, necesare a fi îndeplinite de sistemele de transmisie
a sistemelor de securitate şi de către echipamentele de recepţie, Codul de Practică face referinţă la multe
aspecte organizatorice şi funcţionale ale MARC. Plecând de la măsurile de protecţie ale obiectivului unde este
amplasat MARC, trecând la măsurile de electro - alimentare până la procedurile de funcţionare şi conducere, în
continuare vom scoate în evidenţă cele mai importante cerinţe impuse unui MARC.
5.2.1. Cerinţe constructive ale MARC
Construcţia în care se află MARC trebuie să îndeplinească cerinţele din tabelul 6.

256
Elemente de construcţie Materiale Dimensiuni sau alte cerinţe
Pereţi exteriori - inclusiv Zidărie solida Minim 200mm grosime
peretele din vestibul)
Ciment Minim 150mm grosime
Otel Minim 3 mm grosime
Pereţii interiori Nici o cerinţa Nici o cerinţa

Podelele si grundul Ciment Minim 150 grosime
Tavanul sau acoperişul Ciment Minim 150grosime Adâncimea si ranforsarea determinate de
condiţiile de incarcare si greutate.
Foi din carbon otelit Minim 1.5 mm grosime (foitele sa fie sudate si prinse in şuruburi)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Elementele de construcţie cerute au fost acceptate ca fiind rezistente la atacuri asupra MARC. Uşile de
acces precum şi geamurile trebuie să fie securizate în concordanţă cu:
EN 357 - Construcţii din sticla incasabila - Securizarea sticlei testarea si clasificarea rezistentei
impotriva atacului manual;
EN 1522 - Ferestre, usi, obloane si căptuşeli - Anti-glonţ - Cerinţe si clasificări;
EN 13541 - Construcţii din sticla incasabila - Sticla securizata - Testarea si clasificarea rezistentei la
presiuni explosive;
Accesul în centrul de monitorizare nu trebuie să aibă legătură cu restul clădirii în care operează,
excepţie făcând cazul când întreaga clădire este a companiei de care aparţine centrul de monitorizare.
Constructiv MARC trebuie să dispună minim de următoarele încăperi: camera operaţiuni, vestibul,
grup sanitar, loc de luat masa.
Suprafaţa clădirii ocupată de compania unde operează centrul de monitorizare, si unde acesta este
localizat, trebuie sa fie protejat printr-un sistem de alarma contra efracţiei instalat în centrul de monitorizare, si
unde acesta este localizat, trebuie sa fie protejat printr-un sistem de alarma contra efracţiei, sistem de detecţie
şi avertizare în caz de incendiu, sistem de supraveghere video, sistem de control al accesului. De asemenea
clădirea trebuie prevăzută cu mijloace manuale de stingere a incendiului.
Intrarea principală va cuprinde doua uşi, dimensiunile acestora nu trebuie sa depăşească 2.5 m înălţime
si 1.1 m lăţime, separate printr-un vestibul nu mai mare de 6nf şi distanţa minimă dintre uși sa fie de 1.5 m.
Uşile vor fi controlate obligatoriu de sisteme de control al accesului.
Operatorilor MARC trebuie să li se pună la dispoziţie următoarele facilităţi de comunicare:
- comunicare vocală către şi dinspre intrarea principală
- comunicare telefonică.
Convorbirile telefonice legate de evenimentele monitorizate trebuie înregistrate automat. Aceste
înregistrări trebuie păstrate 3 luni de la înregistrarea evenimentelor - Sistem de comunicaţie radio cu FIR.
5.2.2. Recepţionarea semnalelor
Natura şi locaţia fiecărui semnal recepţionat va fi separate identificat la centrul de monitorizare şi toate
semnalele vor fi automat înregistrate, oferind cel puţin următoarele informaţii:
- identificarea clientului/utilizatorului;
- natura semnalului;
- data şi ora recepţionării semnalului.
Adiţional, unde acţiunea operatorului rezultă din recepţionarea unui semnal, detaliile acţiunilor luate
vor fi înregistrate, inclusiv data şi timpul completării şi identitatea persoanei/persoanelor care a/au luat
măsurile. Mesajele pe bandă magnetică sau mesajele vocale generate electronic nu vor fi folosite pentru a
transmite semnale centrului de monitorizare de la sistemele de alarma contra efracţiei care apelează automat.
O altă cerinţă impusă MARC, în ceea ce priveşte recepţionarea semnalelor, este aceea referitoare la
monitorizarea conexiunilor liniilor de comunicare. În cadrul unui sistem de comunicare digital calea de
transmisie a alarmei este stabilită doar temporar pentru transmisia unui eveniment. De aceea monitorizarea
continuă de la un capăt la celălalt al căii de transmisie, nu este posibilă. Una dintre cele mai folosite metode de
monitorizare poate fi atinsa prin iniţierea transmisiilor test la intervale regulate. O altă soluţie de monitorizare
este cea de supervizare a liniilor de comunicare de către operatorul care asigură mediul de comunicare, şi
notificarea MARC pentru aplicarea procedurilor în astfel de situaţii.
5.2.3. Alimentarea MARC

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Reţeaua publică de alimentare va fi folosită ca sursă principală de alimentare pentru centrul de

monitorizare. Distribuţia consumatorilor interni se va face pentru următoarele circuite:
- pentru echipamentul de recepţionare semnale de alarmă;
- pentru echipamentul de securitate;
- pentru iluminat şi consumatori electrocasnici. Tabloul de distribuţie se amplasează obligatoriu în
interiorul MARC.
În cazul unei întreruperi a reţelei publice de alimentare, un generator al sursei stand-by se va conecta
automat. Sursa Stand-by va conţine o baterie reîncărcabilă, localizată în interiorul centrului de monitorizare, de
o capacitate suficientă de susţinere a funcţionări echipamentului de recepţie şi a sistemelor proprii de securitate,
pentru o perioadă nu mai mica de 24 ore, sau nu mai puţin de 4 ore în cazul unui singur generator Stand-by
instalat sau 30 minute unde există un generator secundar. Pentru calculatorul centrelor de monitorizare, bateria
reîncărcabilă va opera prin intermediul unui sistem UPS.
Capacitatea amperoră a sursei Stand-by va fi calculată in baza mediei curentului de descărcare din ora
în ora înmulţit cu 1,5. Orice facilitate de încărcare va fi suficientă pentru a produce maximum de încărcare
cerută şi simultan să reîncarce bateria din faza de complet descărcată la 80% din capacitatea ceruta în mai puţin
de 24 ore.
Unde este instalat un generator stand-by, nu neapărat în suprafaţa protejată, acesta va produce
capacitatea de alimentare stand-by mai mult decât este necesar. Se va pregăti o cantitate suficienta de
combustibil adecvat pentru ca acesta să funcţioneze cel puţin 24 ore. Un asemenea generator va porni automat.
Bateriile necesare pentru a porni un asemenea generator stand-by vor fi încărcate prin metode independente
faţa de generator.
5.2.4. Procedurile de funcţionare şi operare
Centrul de monitorizare va fi în permanenţă întreţinut de minim doi operatori. Daca un MARC

operează împreună cu un al doilea MARC în acelaşi timp si metodele operaţionale asigură ca efectul este
acelaşi cu cel în care exista minim doi operatori, această cerinţă este nulă.
Întreg personalul MARC trebuie să deţină competenţele profesionale şi experienţă în activitatea pe
care o desfăşoară, înaintea intrării în serviciul operativ trebuie să existe o perioadă minimă de instruire pentru a
asigura competenţa necesară îndeplinirii obligaţiilor de serviciu.
Pentru asigurarea disponibilităţii MARC, se recomandă asigurarea redundanţei cu un alt centru
MARC. De asemenea este recomandat ca fiecare centru MARC să fie monitorizat de un alt centru MARC, în
următoarele circumstanţe:
- deschiderea simultana a ambelor uşi de la intrarea in centru
- atac personal
- activarea alarmelor de efracţie şi/sau incendiu
Informaţii despre fiecare sistem conectat la MARC sunt disponibile dispecerilor. Informaţiile pot fi
scrise sau stocate în memoria unui calculator dar în ambele cazuri listarea trebuie să fie disponibilă.
Informaţiile trebuie să includă:
- numele, adresa şi numărul de telefon de contact al clientului;
- numărul de referinţă al localului şi orice aranjament special;
- numele, adresa si numerele de telefon ale utilizatorilor;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
- acţiunile care trebuie executate în cazul unei alarme;

- înţelegerile existente şi resetarea timpilor acolo unde e necesar.
Toate comunicările către MARC trebuie înregistrate şi informaţia trebuie arhivată pentru o perioadă de
minim:
-3 luni - toate comunicările telefonice către si dinspre MARC împreună cu data şi ora;
-12 luni - toate informaţiile comunicate către şi de la MARC cu privire la evenimentele monitorizate
împreună cu data şi ora.
-12 luni - perioada de arhivare a comunicărilor sau informaţilor telefonice cu privire la incidente
supuse cerinţelor autorităţilor.
5.2.5. Procedurile de urgenţă
Procedurile de urgenţă trebuie sa ţină cont de posibilele pericole care pot apare. Unele ar putea fi
următoarele:
- incapacitatea totală de procesare a MARC;
- distrugerea sau avarierea utilităţilor;
- foc, sau expunerea la foc de la locaţiile învecinate;

- inundaţie, sau avariile ţevilor de apă;
- eşecul comunicărilor de infrastructură;
- accidente rutiere, inclusiv feroviare şi aviatice;
- deteriorare intenţionată a MARC;
- atac criminal, ameninţare cu bombă sau situaţii de constrângere;
- activităţi anormale sau deficit de personal.
In cazul în care un MARC este scos din funcţie procedurile de urgenta trebuie aplicate pentru a face
faţă situaţiei date. Procedurile de urgenţă trebuie să facă faţă oricărei apariţii anormale la MARC. Aici se
include orice problema la MARC, care degradează serviciul. Procedura de urgenta trebuie să acopere o situaţie
tehnică sau orice situaţie. Planul de urgenţă trebuie sa conţină:
- modalitatea de informare a serviciilor de urgenţă;
- modalitatea de conducere spre MARC secundar şi/sau redirecţionarea semnalelor;
- modalitatea de informare a utilizatorilor de sistem afectat;
- modalitatea de informare a clienţilor/utilizatorilor.
CAP. 6
MENTENANŢA SISTEMELOR DE SECURITATE MONITORIZATE
Pentru păstrarea în parametrii iniţiali ai sistemului de securitate monitoritzat este obligatoriu asigurarea
mentenanţei periodice atât la echipamentele aparţinând MARC, cât mai ales asupra sistemelor de securitate
instalate la obiectivele monitorizate.
6.1. Mentenanţa MARC

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Următoarele echipamente ale centrului de monitorizare vor fi verificate pentru a funcţiona normal, şi
rezultatele vor fi înregistrate:
-La intervale de maxim 24 ore:
-ora(orele) interne ale echipamentului de recepţionare a semnalului de alarmă, împreună cu
orice alt echipament implicat în asigurarea întregi activităţi, inclusiv acţiunile operatorului, sunt exact datate.
-comunicările externe.
-La intervale nu mai mari de 7 zile:
-sursele de alimentare principala si stand-by, transformatorul, iluminatul de urgenta si sistemul
de alarma al MARC.
-toate liniile care recepţionează semnalele de alarmă împreună cu cele ce furnizează
comunicarea vocala cu centrul de monitorizare.
6.2. Mentenanţa sistemelor de securitate monitorizate
Verificările periodice ce trebuie operate asupra echipamentelor şi sistemelor de securitate, sunt de

regulă prevăzute de producătorii echipamentelor, dar şi prin norme tehnice ale autorităţilor de reglementare.
Aceste verificări cad atât în sarcina utilizatorului - verificări zilnice, săptămânale, cât şi în sarcina
personalului firmelor de specialitate care asigură mentenanţa - verificări lunare, trimestriale, anuale.
Când sistemul de securitate este monitorizat este foarte important pe lângă aceste verificări, firma care
asigură monitorizarea să asigure verificări asupra sistemelor de transmisie a mesajelor.
Verificarea funcţionalităţii unui sistem transmiţător de alarmă trebuie să cuprindă un număr de aspecte
precum cele enumerate mai jos:
-verificare comunicării corecte la MARC a alarmei date pe fiecare dispozitiv de detecţie sau
alarmare manuală;
-verificare comunicării corecte la MARC a sabotajului pentru fiecare dispozitiv, circuite electrice,
şi/sau elemente constructive ale sistemului;
-verificare comunicării corecte la MARC a mesajelor de defect;
-verificarea autonomiei sistemelor pe sursa stand-by
-verificarea faptului că mesajele de alarmă sunt trimise printr-un sistem la destinaţia intenţionată şi
testată de sistemul de monitorizare;
-verificarea timpului de transmitere al alarmei;
-o verificare vizuală a sistemului de securitate şi identificarea modificărilor operate asupra acestuia
de natură a diminua nivelul de securitate iniţial.
CAP.7
INSTALATII DE ALARMARE SI ALERTARE IN CAZ DE INCENDIU
7.1. Algoritmi de detecţie şi simularea detectoarelor Multi-Senzor
Introducere
Structura de bază a unui sistem automat de detecţie este alcătuită dintr-un senzor capabil să
semnalizeze prezenţa unui parametru fizic şi/sau chimic asociat incendiului (fumul, temperatura, căldura,
flacăra, etc.) şi un modul de prelucrare a semnalului, care funcţionează după anumite principii, conforme cu

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
procedura de intervenţie. Aceste sisteme şi-au dovedit utilitatea în foarte multe situaţii, dar odată cu creşterea
complexităţii instalaţiilor şi spaţiilor de protejat, alarmele false au constituit o problemă în activitatea de
intervenţie pentru stingerea incendiilor. În cazuri extreme, brigăzile de pompieri au întrerupt legăturile cu
sistemele de detecţie ale diferitelor instituţii din cauza numărului foarte mare de alarme false transmise.
Un semnal de alarmă falsă este orice semnal transmis de un sistem de detecţie atunci când în spaţiul
protejat nu există incendiu. Aceasta se poate datora defectării unei componente din sistemul de detecţie,
declanşarea nejustificată a unui buton automat de semnalizare sau procesarea superficială a semnalului
provenit de la senzorii detectoarelor. Pentru rezolvarea acestor probleme, în special cele legate de analiza
semnalului de incendiu şi luarea deciziei de alarmare, s-a impus folosirea pe scară din ce în ce mai largă a
detectoarelor de incendiu multi-senzor (Multi Sensor based Fire Detection systems - MSbFD). Folosirea mai
multor senzori, fiecare sensibil la alt parametru asociat incendiului, permite o analiză mult mai exactă a
condiţiilor existente în mediul protejat şi deci o distincţie clară între situaţiile de incendiu şi non -incendiu.
Motivele pentru care s-a trecut la utilizarea detectoarelor multi-senzor au fost numărul mare al alarmelor false
prezente în multe sisteme automate de detecţie şi necesitatea înlocuirii surselor radioactive din detectoarele cu
cameră de ionizare, ca urmare a creşterii restricţiilor legislaţiei pentru protecţia mediului.
Evident, decizia finală, depinde de modul cum este prelucrat semnalul transmis de detectoare. Acesta
poate fi prelucrat digital, se pot utiliza reţele neuronale sau logica vagă (fuzzy). Simularea detecţiei multi-
senzor se bazează pe modelarea statistică a semnalelor provenite de la senzorii detectoarelor, utilizând
semnale reprezentative din baza de date.
Figura 1. Structura generală a unui sistem de detecţie multi-senzor
Un MSbFD este un sistem cu n intrări ce reflectă situaţia din mediul supravegheat, folosind diverşi
senzori. Aceste semnale sunt procesate şi interpretate ulterior rezultând separarea între situaţia de incendiu –
căreia îi corespunde alarma de incendiu şi situaţia de non-incendiu – respectiv nu avem alarmă. Tehnicile de
analiză şi procesare a semnalelor sunt multiple, se folosesc cu precădere procesarea digitală, reţelele

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
neuronale şi logica vagă (fuzzy). Toate aceste procedee sunt perfect aplicabile în tehnica detectării incendiilor,
datorită dezvoltării tehnologiei microelectronice şi informatice şi preţului accesibil al componentelor
electronice.
Problema analizei, a procesării sofisticate şi interpretării semnalelor utilizând tehnicile de mai sus, se
face prin studii comparative ce presupun o activitate experimentală susţinută. De aceea, ca în multe alte
domenii şi situaţii, este necesară o tehnică de simulare a funcţionării unui sistem de detecţie pentru studiul
detaliat al algoritmilor MSbDF. Se va prezenta în continuare o tehnică de simulare bazată pe modelarea
statistică a semnalelor provenite din algoritmul de detecţie.
Considerente privind simularea
În figura 2 este prezentată structura sistemului de simulare. Cerinţa de bază pentru acest simulator este
existenţa unui set de semnale reprezentative. Acest set de semnale este folosit pentru comparaţie în raport cu
semnalele transmise de senzori şi trebuie să acopere o gamă cât mai largă de situaţii posibile pentru mediul
respectiv (incendii pentru capacitatea detecţie şi non-incendii pentru cazul alarmelor false). Înregistrarea
semnalelor trebuie să se facă cu aceeaşi senzori care se vor folosi pentru supravegherea mediului respectiv.
Prin modelarea statistică a semnalelor înregistrate, setul reprezentativ de semnale poate fi extins în funcţie de
anumiţi parametri, ceea ce este extrem de important pentru cazul de non-incendiu.
Figura 2. Structura sistemului de simulare
În procedura de analiză, parametrii sunt extraşi (şi salvaţi în baza de date) din setul de semnale
corespunzător proprietăţilor statistice. Parametrii salvaţi îndeplinesc condiţiile pentru a fi preluaţi de un filtru
de sinteză şi procesate continuu pentru a produce semnale de simulare, care sunt statistic similare cu cele
înregistrate dar cu fiecare procesare anumite detalii se schimbă (pot fi create arbitrar, cu o anumită lungime).
Intrarea algoritmului de detecţie (conectat cu kitul de simulare, trebuie să fie implementat ca o
funcţiune C) este atacată cu semnalele simulate, iar ieşirea integrată într-un protocol de comunicaţie.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Evaluarea simulării permite estimări cantitative pentru probabilitatea de detecţie şi timpi de răspuns pentru
cazul de incendiu, iar în cazul non-incendiu permite determinarea ratei de apariţie a alarmelor false.
Algoritmul de detecţie bazat pe logica vagă (fuzzy)
Având în vedere situaţia curentă în domeniul detecţiei automate a incendiilor, două restricţii s-au
impus în proiectarea şi realizarea noilor algoritmi de detecţie:
1. Posibilitatea de a implementa algoritmul pe un microprocesor obişnuit pe 8 biţi folosit pe scară
largă în construcţia detectoarelor
2. Pentru protecţia mediului, în concordanţă cu reglementările actuale privind folosirea senzorilor

cu cameră de ionizare, noul algoritm trebuie să monitorizeze optic densitatea de fum şi
temperatura mediului, putând constitui o alternativă la acestea.
Proprietăţile unui sistem de detecţie depind în mare măsură de modul cum se efectuează procesarea
semnalelor primite de la senzori. Se disting două subsisteme importante: preprocesarea semnalelor (filtrarea
analogică şi digitală, procesarea statistică) şi reţeaua pentru luarea deciziei.
În cazul unui detector simplu cu prag, aceste subsisteme sunt constituite de amplificatorul de semnal
analogic şi respectiv dispozitivul de limitare (cel care impune pragul). Reţeaua pentru luarea deciziei în cazul
noului algoritm este realizată cu ajutorul unui sistem expert fuzzy. Figura 3 ilustrează structura unui detector
multi-senzor ce funcţionează pe baza noului algoritm.
Figura 3. Structura unui detector multi-senzor ce funcţionează pe baza noului algoritm utilizând logica
vagă (fuzzy).

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
O mulţime clasică (discretă) este definită ca o mulţime de elemente sau obiecte x   , care poate fi
finită, numărabilă. Fiecare element poate aparţine sau nu unei mulţimi A , A   .
O asemenea mulţime cu elemente discrete poate fi descrisă în mai multe feluri: se pot enumera (lista)
elementele care aparţin mulţimii sau se pot defini elementele membre cu ajutorul unei funcţii caracteristice, în
care 1 indică faptul că elementul este membru (aparţine unei mulţimi) iar 0 că nu este membru. Pentru o
mulţime fuzzy, caracteristica de funcţionare permite mai multe grade de legătură pentru un element dintr-un
set dat.

Similar, o mulţime fuzzy  într-o mulţime X de obiecte, este un set ordonat de perechi, fiecare cu
primul element x   , şi al doilea element aparţinând intervalului [0, 1]:

   x,    x  x  X  (1)
  

unde    x  este funcţia de legătură sau gradul de legătură al lui x în  care îl proiectează pe X în spaţiul


de legătură M (când M conţine doar două puncte 0 şi 1,  este non-fuzzy şi    x  este identică cu funcţia

caracteristică a unei mulţimi non-fuzzy). Mulţimea valorilor funcţiei de legătură este un subset de numere
reale nonnegative al cărui suprem este un număr finit.
De exemplu, mulţimea X reprezintă mulţimea numerelor x ce caracterizează densitatea fumului,

x  X = {0, 1, 2, ..., 255}. Mulţimea fuzzy  = „mare“ va răspunde la întrebarea „la ce temperatură
densitatea fumului este mare?“. Funcţia de legătură    x  asociază un anumit grad de legătură fiecărei valori

măsurate x a densităţii fumului şi poate avea următoarea dependenţă:
Figura 4. Funcţia legătură „densitate de fum mare“

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Funcţia de legătură este elementul cheie a unei mulţimi fuzzy. Mai departe, operaţiile cu mulţimile
fuzzy sunt definite prin intermediul funcţiilor de legătură. Astfel, funcţia de legătură    x  a intersecţiei
C
  
C    (operatorul logic fuzzy ŞI) este definită de relaţia:
   x   min    x ,    x  , x   . (2)
C    
  
Funcţia de legătură    x  a reuniunii C    (operatorul logic fuzzy SAU) este definită de
C
relaţia:
   x   max    x ,    x  , x   . (3)

C    
 
Funcţia de legătură    x  a complementului C   (operatorul logic fuzzy NU) este definită de
C
relaţia:
   x   1     x , x   . (4)
C 
Un sistem expert fuzzy, este un sistem expert care lucrează cu familii de funcţii de legătură fuzzy şi
operaţii specifice, în locul logicii Booleene. Operaţiile într-un sistem expert fuzzy sunt de regulă de forma:
DACĂ x este mic ŞI y este mare ATUNCI z este mediu
unde x   şi y  Y sunt variabile de intrare (valori cunoscute), z  Z este variabila de ieşire (valoare ce
trebuie determinată), mic este o funcţie de legătură (submulţime fuzzy) definit pe X , mare este o funcţie de
legătură definită pe Y şi mediu este o funcţie de legătură definită pe Z . Premisa operaţiei descrie la ce
valoare se efectuează operaţia, în timp ce concluzia asociază o funcţie de legătură variabilei de ieşire. Setul de
operaţii dintr-un sistem expert fuzzy este cunoscut şi sub denumirea de operaţii-bază.
Procesul se derulează în patru paşi:
1. În timpul conversiei vagi, funcţiile de legătură definite cu ajutorul variabilelor de intrare, sunt
analizate cu valorile din momentul respectiv pentru a se determina gradul de adevăr pentru fiecare
premisă în parte.
2. Interferenţa este calculul valorii reale pentru premisa fiecărei operaţii şi introducerea acestei valori
în concluzie. Aceasta implică ca o submulţime vagă să fie asociată fiecărei variabile de ieşire
pentru fiecare operaţie. La interferenţă minimă, funcţia de legătură de ieşire este trunchiată la o
înălţime corespunzătoare cu nivelul de adevăr determinat din premise (logica vagă ŞI).
3. Procesul de structurare (alcătuire) combină toate submulţimile vagi ataşate fiecărei variabile de
ieşire pentru a forma o singură submulţime pentru fiecare variabilă de ieşire. La structurare

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
maximă, submulţimea de ieşire rezultă luând maximele tuturor submulţimilor ataşate variabilei de
ieşire prin operaţia de interferenţă (logica vagă SAU).
4. Conversia inversă ca un ultim pas (opţional), este folosită când se doreşte conversia rezultatului
vag obţinut în valori discrete. Se folosesc cu precădere două metode cunoscute – metoda centrului
de gravitate şi metoda maximului.
Sistemul expert al algoritmului de detecţie
Un sistem expert pentru detectoarele de incendiu cuprinde informaţii exacte despre o mulţime de
parametri caracteristici incendiului, cum ar fi densitatea fumului şi temperatura. De exemplu, informaţiile
exacte pentru un simplu detector de fum sunt cuprinse în operaţia-bază:
DACĂ densitatea de fum este mare ATUNCI alarma este da
Operaţia bază exprimă în esenţă faptul că dacă este fum atunci este şi foc.
Sistemul expert fuzzy folosit cu noul algoritm de detecţie se bazează pe patru variabile de intrare şi o
operaţie-bază ce cuprinde 5 operaţii şi o variabilă de ieşire. Variabilele de intrare sunt temperatura absolută
Ta, diferenţele de temperatură Td, densitatea absolută a fumului Sa şi fluctuaţia densităţii fumului Sf. Operaţia-
bază este:
DACĂ Ta este mic ŞI Td este mare ŞI Sa este mic ATUNCI alarma este nu (5a)
DACĂ Ta este mic ŞI Td este mare ŞI Sf este mic ATUNCI alarma este nu(5b)
DACĂ Ta este mare ATUNCI alarma este da(5c)
DACĂ Td este mare ATUNCI alarma este da(5d)
DACĂ Sa este mare ŞI Sf este mare ATUNCI alarma este da(5e)
Două funcţii de legătură „mare“, „mic“ şi „da“, „nu“ sunt definite pentru fiecare variabilă de intrare,
iar pe variabilă de ieşire este definită funcţia „alarma“. Funcţia de legătură pentru operaţia (5d) este
trapezoidală şi controlată de un parametru d T ce reprezintă creşterea maximă de temperatură într-un interval
de zece minute. Toate celelalte funcţii de legătură nu au parametri.
Algoritmul de detecţie rezultat în urma implementării acestei operaţii-bază pe un sistem expert fuzzy,
poate fi folosit cu succes într-un sistem de detectare a incendiilor utilizând detectoare multi-senzor. Pentru un
detector cu doi senzori ce supraveghează optic densitatea de fum şi temperatura, utilizând algoritmul
prezentat, s-au obţinut, în condiţii reale de testare următoarele rezultate:
1. Situaţia de incendiu – s-au efectuat 72 de teste la foc, câte 12 teste TF1 – TF6, în conformitate cu
normele EN 54/9.
Figura 5 prezintă rezultatele obţinute eşantionând semnalul de ieşire al unui senzor optic de fum
funcţionând pe principiul difuziei luminii (a) şi al unui senzor de temperatură (b) la frecvenţa de 1 Hz, pe o
lungime de observaţie de N = 600 eşantioane. Ieşirea sistemului expert fuzzy care reprezintă decizia luată,
este reprezentată de graficul (c). Maximul şi minimul sunt determinate folosind metoda centrului de gravitate

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
a funcţiilor de legătură „da“ şi „nu“. Aceste funcţii de legătură sunt definite de mulţimea X = {0, 1, 2, ....,
31}.
Figura 5.a. Semnalul de ieşire eşantionat pentru un senzor optic de fum

(incendiu)
Figura 5.b. Semnalul de ieşire eşantionat pentru un senzor de temperatură (incendiu)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Figura 5.c. Semnalul de ieşire eşantionat al sistemului expert fuzzy (incendiu); alarma este declanşată
când sunt întrunite condiţiile de incendiu
2. Situaţia de non-incendiu
Figura 6 prezintă rezultatele obţinute eşantionând semnalul de ieşire al unui senzor optic de fum
funcţionând pe principiul difuziei luminii (a) şi al unui senzor de temperatură (b) la frecvenţa de 1 Hz, pe o
lungime de observaţie de N = 3000 eşantioane. Ieşirea sistemului expert fuzzy care reprezintă decizia luată,
este reprezentată de graficul (c). Pe toată durata de observaţie, rezultatul a fost egal cu centrul de gravitate al
funcţiei de legătură „nu“.
Figura 6.a. Semnalul de ieşire eşantionat pentru un senzor optic de fum

(non-incendiu)
Figura 6.b. Semnalul de ieşire eşantionat pentru un senzor de temperatură

(non-incendiu)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Figura 6.c. Semnalul de ieşire eşantionat al sistemului expert fuzzy

(non-incendiu); alarma nu este declanşată.
Concluzii
Detectarea incendiilor utilizând mai multe tipuri de detectoare cu prelucrarea inteligentă a semnalelor,
constituie un pas foarte important în domeniul detecţiei automate a incendiilor.
Utilizarea mai multor senzori, fiecare sensibil la diferiţi parametri ai incendiului, oferă mai multe
informaţii din mediul respectiv şi permite (dar nu implică) o diferenţiere mai exactă între situaţiile generatoare
de alarme false şi cele adevărate. Acest lucru se traduce printr-un număr mai scăzut de alarme false, deci
printr-o acurateţe mai bună a detecţiei.
Prin modelarea statistică a semnalelor înregistrate, se pot studia performanţele unui detector, utilizând
simularea pe calculator şi interpretând parametrii cantitativi rezultaţi. Folosirea algoritmilor de detecţie bazaţi
pe logica vagă (fuzzy), reprezintă o soluţie modernă, cu rezultate excepţionale în tehnica detecţiei automate a
incendiilor, ce este utilizată de foarte multe firme consacrate în domeniu.
7.2. Intocmirea documentelor specifice si a rapoartelor de activitate
Conform actelor normative aflate in vigoare, personalul care deserveste SISTEMELE DE

SEMNALIZARE v-a trebui sa intocmeasca un registru sau un raport care sa cuprinda :
-executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, intretinere si reparatii;
-executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc;
-producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, intreruperi , declansari intempestive
etc, cu mentionarea cauzelor care le-au determinat.
Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul de producere a
fenomenului (deranjamentului).
In sistemul de responsabilitate asupra modului de lucru a sistemului de semnalizare trebuie sa existe
un responsabil numit pentru a tine evidenta intrarilor in jurnal. Numele acestei persoane trebuie inregistrat in
registrul de evidenta a evenimentelor mentionate.
Toate evenimentele trebuie inregistrate corespunzator. Evenimentele sunt :
-alarme de incendiu (reale-false) ;
-defecte ;
-avertizarile de prealarmare ;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
-teste ;
-dezactivari temporare ;
-vizite pentru service.
Dupa fiecare eveniment indiferent de natura acestuia trebuie sa se intocmeasca scurte note privind
activitatea desfăsurata de operator în timpul interventiei .
La terminarea programului operatorul sau seful de tura intocmeste un document din care sa reiasa
starea tehnica in care se preda instalatia de semnalizare, alarmare, alertare.
Schimbul / operatorul poate sa considere activitatea incheiata, si sa paraseasca locul de munca dupa ce
schimbul /operatorul, care a intrat in serviciul operativ a facut verificarea sistemului de detectie .
7.3. Mecanisme posibile în detectarea gazelor poluante şi cu risc crescut de incendiu
Când moleculele unui gaz reducător sunt adsorbite pe suprafaţa unui oxid, electronii gazului pot fi cedaţi
oxidului, având ca rezultat o variaţie a rezistivităţii sale. Dacă oxidul metalic este un semiconductor (în
general, de tip n, ca: SnO2, Fe2O3 , ZnO) încălzit la o temperatură mare prin intermediul unui element de
încălzire şi care vine în contact cu un gaz combustibil, rezistenţa sa electrică scade.
În cazul tipului de combustie prin contact, dacă gazul combustibil reacţionează cu un catalizator şi arde pe
acesta ( de exemplu, un fir de platină încălzit), creşterea temperaturii firului de platină este detectată ca o
variaţie (creştere) a rezistenţei sale electrice.
Variaţia stoichiometriei oxizilor semiconductori în funcţie de mediul în care se află, mai ales, la
temperaturi ridicate, se materializează prin variaţia rezistivităţii electrice, dată de relaţia:
Ea
ρ ~ ρ0 . p (O2 )1 / n ,
kT
în care k şi T au semnificaţia lor uzuală, Ea este energia de activare iar semnul şi valoarea lui n depind de
natura defectelor punctuale care apar atunci când oxigenul este îndepărtat din reţea. Energia de activare
necesară pentru variaţia rezistenţei cu temperatura poate fi repartizată într-o fracţiune care provine din
activarea termică a purtătorilor de sarcină din banda de conducţie şi respectiv, în energia necesară pentru a
forma direct defectul legat de variaţia numărului de purtători de sarcină din banda de conducţie. Dacă n este
negativ materialul este un semiconductor de tip p şi dacă n este pozitiv, el este de tip n .
In general, mobilitatea electronilor de conducţie dintr-un semiconductor de tip n este mai mare decât cea
a golurilor dintr-un semiconductor de tip p. Deci variaţia rezistivităţii la o modificare a concentraţiei de
electroni va fi mai mare pentru un semiconductor de tip n, motiv care explică utilizarea largă a
semiconductorilor de tip n în compunerea materialelor detectoare de gaze.
Mulţi autori consideră că principalul fenomen în detectarea gazelor este adsorbţia acestora pe care o
corelează cu conductanţa oxizilor metalici semiconductori. Alţi autori menţionează reacţiile catalitice dintre
gazele reducătoare şi oxigenul din starea adsorbită, arătând că activitatea catalitică este o condiţie necesară
pentru sensibilitate ridicată şi timp de răspuns scurt.
Senzorii de gaze de tip semiconductor bazaţi pe variaţia rezistivităţii determinată în absenţa şi în prezenţa
gazelor inflamabile sunt senzori cu sensibilitate de suprafaţă şi respectiv, de volum. Cei mai mulţi dintre

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
senzorii comercializaţi, ca de exemplu, de SnO 2 şi ZnO sunt de tipul celor cu sensibilitate de suprafaţă, fiind
caracterizaţi printr-o funcţionare la temperatură scăzută în raport cu cei cu sensibilitate masivă (volumetrică).
În tabelul 1 se dau ca exemple aceşti doi semiconductori cu sensibilitate chimică la gaze şi respectiv,
materialele (catalizatorii) lor de dopare.
Tabelul 1.Oxidul semiconductor, materialul de dopare şi gazele detectabile x de către acesta

Oxid Material dopant Gaz detectabil+)
semiconductor
ZnO CO, O2, HC
ZnO CuO H2, O2
ZnO Ag, Pt, Au, Pd HC, R-OH, CO
SnO2 Sb2O3, Au H2, O2, H2S
SnO2 H2, O2, R-OH, CO, HC, H2S, NOx
SnO2 Pt, Pd/Cu, Au/Pt CO, HC, H2S
SnO2 ZnO CO
SnO2 Pt R-OH
SnO2 Oxizi de:Mg, Pd, Nb, V, Ti, Mo HC
SnO2 PdO, MgO, ThO2 CO
SnO2 Pd H2, R-OH, HC, CO
SnO2 Cr2O3 O2
+)
HC= hidrocarburi; R= radical organic
Un model al detectării gazelor în cazul unor oxizi de tip n sinterizaţi, în care înălţimea barierei la limitele
granulare (sau punţii) variază în prezenţa gazelor inflamabile, faţă de situaţia în care gazele sunt absente, se
poate urmări în fig. 1.
Fig.1.Model al detecţiei de gaz

cu oxid sinterizat semiconduc-
tor de tip n.
Înălţimea determină conductivitatea senzorilor, deoarece raza punţii la limitele granulare este mai
mică, în mod obişnuit, decât dimensiunea granulei. Acest model este compatibil cu faptul că sensibilitatea la

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
gaz a senzorilor policristalini sinterizaţi tinde să crească cu scăderea temperaturii de sinterizare. Astfel, cu cât
este mai mică raza, cu atât este mai mare sensibilitatea la gaze. Desigur, o scădere prea mare a temperaturii
trebuie să fie evitată din cauza slăbirii rezistenţei mecanice şi stabilităţii mai mici la termen lung a corpului
sinterizat. Acest model este susţinut, de exemplu, de relaţia dintre raza la limitele granulei şi sensibilitatea la
gazul de propan a ZnO nedopat şi respectiv dopat cu Sm2O3. Elementele senzorului prezintă o descreştere a
rezistivităţii când sunt expuse la propan numai dacă raza la limitele granulare este mai mică decât grosimea
zonei din spaţiu, încărcată pozitiv. Această grosime, în cazul ZnO nedopat, este de 0,31 μm la 270C şi creşte la
0,4 μm la 5500C.
În cazul senzorului de gaze pe bază de SnO 2, în general, relaţia dintre rezistenţa elec-trică a acestuia
(Rs) şi concentraţia gazului (C) este exprimată prin relaţia aproximativă:
Rs = A . C – α
în care A şi α sunt constante specifice fiecărui tip de gaze.Val oarea α, care reprezintă „ puterea de separaţie a
concentraţiei” este un parametru al caracteristicilor senzorilor. Acest parametru depinde de concentraţia
gazului şi de temperatura de sinterizare a SnO 2. Când temperatura de sinterizare creşte, puterea de separaţie în
cazul gazelor de monoxid de carbon şi alcool etilic creşte, iar în cazul metanului, izobutanului şi hidrogenului
se schimbă foarte puţin atunci când concentraţia gazelor este de 100 ppm, în timp ce α descreşte când metanul
şi izobutanul au o concentraţie de 1000 ppm.
Un alt mod de exprimare a sensibilităţii este prin raportul:
γ = Rs (aer) / Rs (gaz)
în care Rs(aer) este rezistenţa electrică a senzorului în aer proaspăt iar R s(gaz) este rezis-tenţa electrică a
senzorului într-un gaz de concentraţie dată. Sensibilitatea ( γ ) repre-zintă capacitatea de a distinge R s(gaz)
de Rs (aer).
Evitarea exploziilor din locuinţe sau fabrici este una din problemele sociale pe care încearcă să o
rezolve senzorii de SnO2. Rezistenţa senzorului este modificată atunci când gazul se scurge într-o încăpere.
Felul gazului de scurgere se poate distinge după variaţiile rezistenţei senzorilor (tabelul 2). De exemplu, dacă
rezistenţa senzorului (Rs) de tip prin
Tabelul 2. Variaţia rezistenţei senzorului când un gaz se scurge. Notaţia ↑ indică creşterea rezistenţei
electrice iar notaţia ↓ indică descreşterea, în timp ce notaţia → indică starea constantă
Tipul senzorului Tsp (0C) Gazul

Izobutan Etanol CO H2
Prin sinterizare 350 ↓ ↓ ↓ ↓
Peliculă subţire 250 → ↓ ↑ →
Peliculă groasă 250 → ↓ → ↑
sinterizare descreşte iar cea a senzorului de tipul peliculei groase creşte, tipul gazului de scurgere este
hidrogenul (tabelul 2)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
7.4. Montarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Echiparea cladirilor cu instalatii de semnalizare si detectie a incendiilor se realizeaza in vederea

respectarii criteriilor de performanta cerute prin legea 10/1995, si anume securitate la incendiu pentru
utilizatorii constructiilor si a bunurilor acestora.
Potrivit reglementarile din NORMATIVUL DE SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR
INDICATIV : P 118-99, se impune montarea obligatorie a instalatiilor de semnalizare si alarmare in
anumite cazuri .
Echiparea cladirilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor se realizeaza in vederea asigurarii
exigentelor de securitate la incendiu a utilizatorilor constructiei, pentru prevenirea incendiilor si interventia
in timp util in caz de aparitia a acestora, in functie de categoria de importanta a constructiei, tipul constructiei,
nivelul riscului si destinatia constructiei .
Beneficiarul constructiei poate stabili (dispune) echiparea cu instalatii de detectie si semnalizare si in
alte spatii pe care le considera importante pentru activitatea desfasurata de societate .
Instalatiile de semnalizare a incendiilor trebuie sa asigure:

- detectarea incendiilor atat pe caile de circulatie pentru functionarea normala a constructiilor cat mai
ales in spatiile si incaperile auxiliare, precum si in acele incaperi in care incendiul ar putea evolua fara
sa fie observat in timp util.
- anuntarea incendiului in punctul de supraveghere permanenta, automat si/sau prin declansatoare
manuale de alarma (butoane de semnalizare) si telefoane interioare precum si, dupa caz, alertarea in
cel mai scurt timp a celei mai apropiate unitati de pompieri profesioniste.
- alarmarea operativa a personalului de pe locul de munca, evacuarea acestuia in siguranta la locurile de
adunare stabilite prin planurile de interventie, alarmarea concomitenta a serviciilor profesioniste de
interventie in astfel de situatie (acolo unde functioneza serviciu privat de prevenire si stingere a
incendiilor, acesta v-a asigura prima interventie, evacuarea utilizatorilor si a bunurilor in conformitate
cu planurile de actiune stabilite si aprobate; la sosirea serviciilor de pompieri profesionisti vor
colabora pentru lichidarea incendiului).
- anuntarea utilizatorilor din cladire asupra pericolului de incendiu si transmiterea de instructiuni de
actionare in astfel de situatii asigurandu-se totodata evitarea fenomenului de panica care poate teroriza
ocupantii cladirilor.
Echiparea cu instalatii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc
elaborate, dupa evaluarea capacitatii de aparare impotriva incendiilor, se asigura la urmatoarele
compartimente de incendiu, constructii, incaperi si instalatii :

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
-toate categoriile de constructii (compartimente de incendiu, incaperi) prevazute, conform

reglementarilor specifice cu instalatii automate de stingere cu apa, tip drencer sau pulverizatoare cu ceata de
apa si substante speciale, in conditiile in care actionarea acestora se face prin astfel de instalatii;
-constructiile inchise de importanta exceptionala si deosebita (A,B) incadrate conform literaturii de
specialitate
-constructii administrative cu peste 600 de persoane,
-constructii de turism cu mai mult de 3 nivele sau care adapostesc peste 150 de persoane,
-constructii de cultura si invatamant, cu mai mult de 4 nivele sau care adapostesc peste 600 persoane,
-cladiri inalte si foarte inalte, cu exceptia locuintelor,
-cladiri cu sali aglomerate,
-constructii de productie si depozitare (din categoriile A ,B ,C pericol de incendiu) cu aria desfasurata
mai mare de 600mp precum si depozite cu stive inalte mai mari de 4 m.
Echipamentul de control si semnalizare are urmatoarea componenta:
1. Detector de incendiu;
2. Centrala de semnalizare;
3. Dispozitiv de alarma de incendiu;
4. Buton de semnalizare;
5. Dispozitiv de transmisie alarma de incendiu;
6. Statie de receptie alarma incendiu;

7. Comanda sistemelor automate de protectie impotriva incendiilor;
8. Echipament de protectie impotriva incendiilor ;
9. Echipamentelor de transmisia semnalelor de defect;
10. Statie de receptie semnal de defect ;
11. Echipament de alimentare cu energie.
Montarea sistemelor de detectie se realizeaza de catre societati comerciale autorizate in acest
domeniu .
Realizarea montajului se face in baza unui contract de furnizare de servicii, si pe baza unui proiect
elaborat de specialistii in domeniu. Daca beneficiarul doreste poate sa realizeze extinderea instalatiei de
detectie si in alte spatii, altele decat cele prevazute in normative.
Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie sa fie evaluate si testate pentru compatibilitatea
utilizarii in instalatii.
La proiectarea instalatiei si stabilirea parametrilor de intrare/iesire trebuie respectate cerintele specifice
ale constructiilor .
Instalatia trebuie realizata astfel incat o indicatie de defect sa fie data in caz de circuit intrerupt sau
scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detectoare sau declansatoare manuale de avertizare, (butoane
de semnalizare), dispozitive de alarma, oricarui echipament auxiliar caruia trebuie sa-i fie indicate starea de
defect .
Echipamentul de control si semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie sa semnalizeze fara
ambiguitate urmatoarele stari de functionare ale instalatiei de semnalizare a incendiilor :
-starea de veghe , cand echipamentul de control si semnalizare este alimentat de o sursa de alimentare
electrica si in absenta semnalizarii oricarei alte stari;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
-starea de alarma de incendiu, cand este semnalizata alarma de incendiu;

- starea de defect, cand este semnalizat un defect;
- starea de dezactivare, cand este semnalizata o dezactivare;
- starea de testare, cand este semnalizata o testare de functionare.
7.5. Planificarea si organizarea activitatilor proprii
Timpul de alarmare T1 - intervalul de timp scurs de la izbucnirea incendiului până la semnalizarea

acestuia printr-un sistem (dispozitiv) automat de detectare – alarmare sau de către o persoană.
Depinde în mare măsură de existenţa unui sistem de detectare-alarmare, de nivelul de performanţă al
acesteia, precum şi de prezenţa persoanei apte să observe şi să anunţe incendiul. În situaţia în care nu există
un sistem de detectare-alarmare sau obiective izolate (cabane montane), intervalul de timp de la izbucnirea
incendiului şi semnalizarea acestuia de către o persoană este aleator iar incendiul se poate afla în una din
situaţiile: faza de ardere lentă, faza de ardere activă, faza de ardere generalizată sau chiar în faza de regresie.
Tabelul 1. Sisteme, instalaţii, aparate şi dispozitive de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de

incendiu
Tipuri Elemente componente Funcţii îndeplinite
Sisteme şi instalaţii - Echipamente de control şi semnalizare detectare,

de semnalizare a — Detectoare de incendiu — Butoane semnalizare,
incendiilor (cu manuale de semnalizare — Circuite de avertizare, alarmare,
acţionare automată, legătură — Echipamente şi dispozitive alertare, evacuare,
manuală sau mixtă) anexe (surse de energie, dispozitive de acţionarea
alarmare acustică şi optică, etc.) echipamentelor de
protecţie şi stingere
detectare,
Detectoare autonome — Detector de fum — Elemente de semnalizare.
(domestice sau semnalizare acustice şi/sau optice avertizare, alarmare,
rezidenţiale) evacuare
— Dispozitive acustice (sirene electrice. avertizare, alarmare,

Sisteme pentru clopote, sonerii, amplificatoare de voce, evacuare
avertizare/alarmare generatoare de semnale) — Dispozitive
optice (lămpi semnalizatoare, panouri de
semnalizare)
— Staţii de radioficare sau
Sisteme de radioamplificare — Televiziune cu circuit alertare
transmitere a închis — Interfoane

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
apelurilor de urgentă — Dispozitive automate de transmitere a

pentru alertarea semnalului de alarmă la serviciile de
forţelor de intervenţie pompieri — Mijloace şi aparate de
comunicaţie (telefoane fixe, mobile,
directe, de
Timpul de alertare T2 - intervalul captimp
la cap, staţii între
cuprins radiomomentul
etc.). alarmării în caz de incendiu şi cel al
constituirii formaţiei de marş, în vederea deplasării la locul evenimentului.
Depinde de distanţa până la cel mai apropiat mijloc de transmitere a anunţului de incendiu; de nivelul de
performanţă a mijlocului de comunicare a anunţului la serviciul de pompieri precum şi de durata pregătirii
pentru deplasare a serviciului de pompieri (alertarea, echiparea şi îmbarcarea echipajului de intervenţie,
pornirea autospecialei şi constituirea formaţiei de marş, transmiterea ordinului de deplasare).Depinde şi de
timpul în care s-a realizat evenimentul: alertarea pe timp de noapte presupune un timp mai mare decât
alertarea pe timp de zi, deasemenea situaţiile iarnă-vară, vreme bună-vreme rea.
Timpul de deplasare T3 - intervalul de timp cuprins între momentul alertării forţelor destinate
intervenţiei şi sosirea acestora la locul incendiului.
Depinde de nivelul de performanţă a autospecialelor serviciului de pompieri, de distanţa ce trebuie
parcursă, de starea drumurilor şi practicabilitatea acestora, condiţiile atmosferice, anotimpul şi intervalul orar
(ziua, noaptea), precum şi de nivelul traficului.
Timpul de intrare în acţiune a forţelor concentrate T4 - durata medie a timpului de realizare a
dispozitivului de intervenţie.
Depinde de nivelul de cunoaştere a obiectivului de către personalul de intervenţie; executarea
recunoaşterii; de locul de izbucnire a incendiului şi accesibilitatea la acesta; tipul şi numărul autospecialelor şi
utilajelor de intervenţie concentrate şi starea acestora; existenţa, dispunerea şi starea surselor de apă, precum
şi posibilităţile de alimentare sau de amplasare a autospecialelor şi utilajelor mobile; tipul şi dimensiunile
dispozitivului de intervenţie; completarea echipării personalului de intervenţie cu mijloace de protecţie.
Depinde şi de alţi factori cum ar fi: întreruperea alimentării cu energie electrică, oprirea alimentării în
procesul tehnologic a diferitelor substanţe sau lichide toxice şi/sau combustibile, evacuarea unor persoane
surprinse de incendiu, etc.
Timpul de răspuns T5 - intervalul cuprins între momentul alertării forţelor destinate intervenţiei şi
intrarea acestora în acţiune (realizarea dispozitivului de intervenţie).
Depinde de timpul de alertare, timpul de deplasare şi de timpul de intrare în acţiune a forţelor
concentrate. T5=T2+T3+T4 (1)
Timpul de începere a intervenţiei T6 - intervalul de timp cuprins între momentul apariţiei arderii şi
realizarea dispozitivului de intervenţie.
Depinde de timpul de alarmare şi de timpul de răspuns. T6=T1+T5 (2)
Timpul real de salvare-evacuare T7 - intervalul de timp cuprins între momentul înştiinţării
utilizatorilor şi părăsirea construcţiei de către aceştia.
Depinde de timpul normalizat de evacuare; timpul de sosire la faţa locului a forţelor de intervenţie;
efectele incendiului asupra căilor de evacuare şi utilizatorilor precum şi de existenţa şi performanţele
mijloacelor de salvare cu care a fost echipată clădirea şi a celor din dotarea serviciilor de pompieri.
Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacuării utilizatorilor se efectuează prin raportarea

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerată 0,40 m/s pe orizontală şi de 0,30 m/s
pe verticală (scări, pante).
Timpul de localizare T8 - intervalul de timp cuprins între momentul intrării în acţiune a forţelor
concentrate şi punerea sub control a limitelor arderii pe direcţiile de propagare a incendiului.
Depinde de timpul şi de complexitatea construcţiei (instalaţiei), timpul de dezvoltare liberă a
incendiului, dimensiunile incendiului şi direcţiile lui de propagare, echiparea cu instalaţii şi mijloace de
prevenire şi stingere a incendiilor; condiţiile atmosferice, anotimpul ori intervalul orar în care se intervine;
numărul, tipul şi debitele capetelor de refulare a substanţelor stingătoare adecvate de la autospeciale şi utilaje
mobile de intervenţie, precum şi dispunerea acestora; fiabilitatea mijloacelor de intervenţie. Depinde şi de
profesionalismul conducătorului intervenţiei şi de nivelul de pregătire a servanţilor.
Durata probabilă de localizare a incendiului se poate determina cu ajutorul formulelor matematice de
calcul:
1. Pentru suprafaţa incendiată de formă circulară:

Tloc=
Tdl
min 
k loc  1 (3)
kloc – coeficient de localizare a incendiului, la o formă rectangulară de propagare a incendiului
kloc este cuprins între 1 şi 3, iar la o formă circulară sau unghiulară, între 1,1 şi 6.
2. Pentru suprafaţa incendiată de formă rectangulară:
 propagarea incendiului într-o direcţie:
2a  V Tdl  Tc 
Tloc= min 
V1 k loc (4)
 propagarea incendiului în două direcţii:
2a  2V Tdl  Tc 
Tloc= min 
V1 k loc (5)
a – lăţimea de front a propagării incendiului [m]
V – viteza liniară de propagare a arderii [m/min]
Tc – timpul pentru concentrarea forţelor şi mijloacelor [min]
V1 – viteza de creştere a perimetrului incendiului [min]
Suprafaţa incendiată:
 propagare circulară Ai= π[V(Tdl+Tloc)]2 (m2) (6)
 propagare unghiulară Ai= 0,5α(VTdl+Tloc) (m2) (7)
 propagare unilaterală Ai= aV(Tdl+Tloc) (m2) (8)
α – unghiul sub care se propagă incendiul (rad)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Timpul de stingere T9 - intervalul de timp cuprins între momentul localizării şi până la întreruperea
completă a arderii, până la înlăturarea posibilităţilor de reaprindere a materialelor şi substanţelor combustibile.
Depinde de timpul de localizare; de cantităţile de materiale şi de substanţele care ard şi modul lor de
distribuţie în spaţiu; continuitatea debitării agenţilor de stingere la parametri stabiliţi (intensităţi, presiuni,
debite); eficienţa mijloacelor de protecţie a personalului de intervenţie şi fiabilitatea acestora; de producerea
unor fenomene perturbatoare: explozii, prăbuşiri, revărsarea de lichide combustibile sau de metale topite,
îngheţarea unor porţiuni ale dispozitivului de intervenţie, etc.
Timpul de stingere al incendiului este:
Tlic= loc n s  t min 
A Ti
qt n (9)
Aloc – suprafaţa incendiată în momentul localizării [m 2],
is – intensitatea necesară de refulare a substanţei de stingere [l/sm2]
Tn – timpul normat pentru stingerea incendiului [min]
qi - debitul unei ţevi de refulare [l/s]
n – numărul de ţevi de refulare
t – timpul pentru lucrări ulterioare [min]
Timpul de înlăturare a efectelor negative ale incendiului T10 - intervalul de timp necesar lucrărilor
ulterioare stingerii incendiului pentru înlăturarea unor efecte negative care pot crea la faţa locului alte riscuri
majore.
Depinde de riscurile remanente stingerii unor incendii, cum pot fi cele generate de: focare ascunse;
scăpări de gaze combustibile şi toxice; agenţi puternic poluanţi, care trebuie neutralizaţi; prăbuşirea unor
elemente de construcţii; necesitatea căutării unor eventuale victime sau a unor bunuri de valoare deosebită;
necesitatea continuării răcirii unor elemente de construcţii sau instalaţii. T11=T7+T8+T9+T10
(10)
Timpul de intervenţie T11 - intervalul de timp cuprins între momentul intrării în acţiune a forţelor
concentrate şi finalizarea lucrărilor ulterioare opririi procesului de ardere.
Depinde de timpii de evacuare, localizare, stingere şi înlăturare a efectelor negative ale incendiului.
Timpul de retragere T12 - durata operaţiunilor de strângere a dispozitivului de intervenţie şi de
pregătire a forţelor şi mijloacelor concentrate pentru deplasarea de la locul incendiului.
Depinde de dimensiunile şi complexitatea dispozitivului de intervenţie; condiţiile atmosferice precum şi
de refacerea tehnicii de intervenţie (refacerea rezervelor de apă, echiparea şi refacerea personalului de
intervenţie, verificarea tehnicii de intervenţie) .
Timpul de ocupare a forţelor şi mijloacelor T13 - intervalul de timp cuprins între momentul alertării
forţelor şi începerea deplasării la sediu.
Depinde de timpul de răspuns, timpul de intervenţie şi timpul de retragere.
T13 =T5+T11+T12 (11)
Timpul total de dislocare a forţelor şi mijloacelor de intervenţie T14 - intervalul de timp cuprins
între momentul alertării forţelor de intervenţie şi înapoierea acestora la sediu.
Depinde de timpul de deplasare şi timpul de ocupare a forţelor şi mijloacelor de intervenţie. T14
=T3+T13 (12)
Concluzii:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Reducerea timpilor de intervenţie, se poate realiza astfel:

- timpul de alarmare prin implementarea de dispecerate integrate 112,
- timpul de alertare prin instruirea personalului prin exerciţii de alarmare,
- timpul de salvare-evacuare prin aplicaţii şi dotarea cu echipamente performante,
- timpii de localizare-lichidare prin profesionalizare,
- timpul necesar pentru înlăturarea unor efecte negative ale incendiului prin exerciţii practice.
7.6. Punerea in functiune a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz

de incendiu
Montarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu se realizeaza

de catre societati autorizate sau in anumite cazuri aceste sisteme pot fi montate de catre electricieni
autorizati care au avizul ANRE, ISC conform HG. 731/1991.
La achizitionarea sistemelor de la furnizori, beneficiarul va tine seama de cerintele caietului de sarcini
si de proiectului de executie privind montarea acestor sisteme.
Sistemele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-fiabilitate in raspuns (timp mic pentru transmiterea defectului)
-manevrare usoara privind interogarea sistemului
-identificarea zonei incendiate sa fie directa (adresabil)
La chizitionarea produselor beneficiarul verifica:
-certificatul de omologare si calitate al produsului
-documentatia de montare si de exploatare a sistemelor trebuie sa fie si in limba romana,
-produsele nu trebuie sa fie lovite, zgariate, aspect exterior placut,
-verificarea datelor tehnice de pe eticheta de indentitate a produsului (serie, tip, tara de provenienta,
agrementarea tehnica a produsului certificat CE, pentru achizitii din alte tari din afara sistemului CE, se
solicita date suplimentare de la producator, certificate si atestate)
-se verifica capacitatea acumulatorului - sursa de rezerva a sistemului si durata de viata, modul de
achizitionare la expirarea duratei de functionare, dimensiuni, putere, tensiune.
-se verifica calitatea cablurilor electrice-rezistenta la soc, la supratensiuni pe baza buletinelor de
incercari eliberate de producator
-modul de prindere , fixare a partilor componente din sistem trebuie sa fie facil ,cu dotare minima ,
sa nu existe improvizatii la montaj
- in cazul in care distanta de la centrala pana la detector este mai mare de 100ml inadirea cablului se
realizeaza in doza de legatura ,doze furnizate de producator
-alte detail trecute in caietul de sarcini privind montajul si specificatiile tehnice din inproiectul de
executie,
Alegerea locului pentru montarea terminalului (centrala )

Se alege o locatie cat mai cenrtala (pe axaul constructiei ) la parter , cu acces direct din afara
constructiei, dotat cu iluminat de siguranta , usa metalica cu dispozitiv de autoinchidere, mijloace de prima

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
interventie in caz de incendiu , circuite telefonice cu exteriorul cladirii , suprafata vitrata (lumina naturala
),legatura mecanica la priza de pamnnt a constructiei ,
Montarea echipamentelor
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru uz general in cladiri trebuie sa fie prevazute cu
elemente standard: TIP I
-echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare ),
- echipamente de alimentare cu energie electrica ,
- detectoare,
-declansatoare manuale (butoane ),
-dispozitiv de alarma ,
-elemente anexe (izolatooare , module de intrare /iesire )
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru aplicatii speciale sunt instalatii pentru care nu exista
standarde europene sau agremente tehnice pentru montaj. Ele nu sunt prevazute pentru protejarea intregii
cladiri , pentru situatii punctuale cum ar fi:
TIP II
-zone de prelucrare electronica a datelor , echipamentelor si alte riscuri electrice ,
-depozite cu stive inalte ,
-zone cu pericol - chimic , biologic, nuclear ,
-riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cladirii
Timpii de alarmare / alertare asigurati de tipul I trebuie sa fie de 10 secunde pentru alarmare si de la 10
secunde pana la maxim 10 minute pentru alertare , din momentul intrarii in alarma aunui detector sau
actionarea unui declansator manual .
Timpi de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt;
-acoperirea totala prin detectoare de incendiu si declansatoarea manuale ,
-acoperirea partiala prin detectoare de incendiu si declansatoare manuale,
-acoperirea caiilor commune de evacuare prin detectoare de incendiu si butiane ,
-acoperire locala cudetectoare si butoane,
-acoperirea unui echipament cu detectoare de incendiu
-acoperirea prin butoane,
La monatj se realizeaza astfel
TIP I 1,2,3,6, TIP II 4,5,
La pozarea conductoarelor (cablurilor )pentru transmiterea
semnalului de la detectoare la centralele de detectie se va tine cond de prevederile normativului PE 107,
conditii tehnice si prescrieri de montaj
7.7. Efectuarea verificarilor curente de stare
Dupa realizarea montajului conform proiectului se efectueaza o verificare vizuala privind montarea
tuturor componentelor care fac parte din sistemul de semnalizare si detectie.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Verificarea componentelor se face dupa opisul din cartea tehnica a instalatiei care trebuie sa
corespunda cu datele din factura de plata (achizitie) .
Se verifica daca toate componentele au fost montate conform proiect verificarea se face in cele mai
mici detail si anume:
-se verifica distante de montaj pentru detectori (tavane sau in locurile unde se precizeaza in proiect),
-se verifica distante de montaj pentru paturile de cabluri, fata de alte tipuri de instalatii, pozitiile
acestora, conexiunile realizate (montarea dozelor de legatura unde este cazul),
-se verifica valoarea tensiunii de alimentare,
-se verifica valoarea rezistentei la priza de pamant,
-modul de etansare antipraf al capacelor de la doze si de la capetele de detectie,
-însușirea de catre utilizatorii instalatiei de detectie a conformitatii initiale si a cerintelor de
functionare in bune conditiuni a montajelor realizate,
-se verifica modul de insusire al procedurilor de lucru in momentul in care apar semnale de detectie
-se antreneaza operatori pentru recunoasterea diferitelor situatii, de alarmare, alertare al ocupantiilor
pentru evacuarea cladiri si participarea cu echipele specializate la prima interventie pana la sosirea
pompierilor profesionisti,
-se instruieste personalul privind prevenirea alarmelor false, se elaboreaza proceduri de lucru,
-se realizeaza de catre personalul care lucreaza cu instalatia de detectie si a celor care au participat la
montare, verificarea tuturor capetelor de detectie cu simulator corespunzator destinatiei; fum-flacara
-se numesc personae atestate care sa deserveasca instalatia de detectie numele acestora se trec in
registru de evidenta a interventiilor la sistem,
-se stabilesc parole de lucru acolo unde este cazul,
-proprietarul poate delega aceste functii prin contract unei organizatii-societati (pot fi chiar cei care au
executat montajul),
-pentru cei care au deservirea instalatiei cu forte proprii se realizeaza organigrama de functionare a
serviciului de supraveghere si prima interventie.
Dupa efectuarea tuturor testelor de verificare si daca totul corespunde caietului de sarcini si proiectului
de executie a instalatia de detectie, se trece in cartea constructiei, urmarind comportarea acesteia in timp.
In cazul in care lucrarea se realizeaza de catre firme abilitate si apoi se preda la beneficiar pentru
exploatare, lucrarea se realizeaza in prezenta unui diriginte de santier specializat in domeniu, care este
reprezentantul beneficiarului.
Se organizeaza doua receptii (preliminara si finala) .
Dupa eliminarea tuturor viciilor de montaj si funcţionare lucrarea este preluata de beneficiar.
7.8. Realizarea reviziilor
Reviziile se realizeaza conform manualui de intretinere si exploatare a instalatiei, atat in perioada de

garantie cat si in perioada postgarantie.
Persoanele fizice sau juridice care produc si/sau comercializeaza mijloace de identificare a
potentialelor cauze de incendiu au obligatia de a pune la dispozitia beneficiarului (proprietarului,
utilizatorului) toate documentele care asigură, dupa caz, certificarea, omologarea, avizarea, agrementarea
tehnica, etc., potrivit prevederilor legale.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii (unde este cazul ) de sisteme de instalatii , aparate si
dispozitive de semnalizare , alarmare, avertizare, limitare la stingere si a altor mijloace de interventie, trebuie
sa puna la dispozitia beneficiarului dupa caz urmatoarele:
- documentatia tehnica aferenta,
- schema sinoptica a sistemului (instalatiei) schema bloc si de racordare a parţilor componente ale
sistemului,
- instalatia de utilizare si pentru controlul starii de defect de functionare,
- masuri care se adopta in caz de nefunctionare,
- registrul de control.
Sistemul de management al securitatii cladirii este gestionat prin Dispeceratul de Securitate, amplasat
de regula la parterul cladirii intr-un spatiu special amenajat care va gestiona functiile privind siguranta
persoanelor, a bunurilor materiale precum si a spatiului care le adaposteste (cladiri).
Sistemul de management al securitatii cladirii are rolul prelucrarii tuturor semnalelor de detectie a
avariilor si comenzilor de la instalatiile ce asigura securitatea cladirii (alarma incendiu, efractie, supraveghere
video, acces control, statie de amplificare, sirene ALA).
Executarea reviziilor la diferite parti componente ale instalatiilor de semnalizare se vor efectua pe rand
si anume :
- primele revizii se vor efectua la instalatiile cele mai importante, prioritatea in efectuarea reviziilor
fiind urmatoarele :
-instalatia de semnalizare si stingere a incendiilor,
-sisteme de paza impotriva efractiei,
-sisteme de televiziune cu circuit inchis,
-sistem control acces pe baza de cartele de identificarea si prin inchiderea zonelor cu acces controlat,
-statii de amplificare,
-sirene ALA.
Reviziile se executa conform planificarilor pe baza fisei tehnice si a caietului de service.
Dupa realizarea reviziilor se completeaza in caietul de intretinere tipul reviziei efectuate, data la care
s-a efectuat revizia, constatari (bune si rele), semnatura celui care a efectuat revizia .
Personalul care efecteaza reparatiile se face raspunzator de calitatea reparatiilor.
7.9. Repararea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Repararea sistemelor de semnalizarese se impart in doua grupe :

-reparatii planificate , care se fac sub forma de revizii conform cartii tehnice a instalatiei
(revizii planificate se realizeaza schimbarea unor piese dupa un numar de ore de functionare )
-reparatii ocazionale care se efecteaza ori de cate ori se constata defectiuni la sistemul de
detectie .
In cazul in care se constata defectiuni la una din partiile componente ale instalatiei se poate
demonta din sistem pentru a fi reparata numai prin inlocuirea acesteia cu o piesa noua intelegand prin
aceasta ca in dispeceratul tehnic trebuie sa existe rezerva de detectoare de toate tipurile (incendiu,
efractie, alarme, inundatie si chiar sisteme pentru alarmare populutiei in situatii de urgenta ).

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Daca apar defecte la sistemul de centralizare date (terminal ) aceasta se poate repara ,prin scoaterea din
instalatie cu luarea tuturar masurilor de protectie , si anume prin supravegherea zonei cu factor uman care va
executa serviciul de patrulare permanent in special in zonele vital vulnerabile si in sectiile de productie cu
grad ridicat de pericol
Reparatiile se fac in locuri amenajate, ferite de praf cu temperaturi interioare cuprinse intre 15 -25
grade .
La repararea partilor defecte ale instalatiilor se folosesc scule adecvate. Piesele si partile componente
nu se supun la socuri mecanice dure.
Dupa realizarea reparatiilor piesele si dispozitivele se supun verificarii cu ajutorul unui simularor
facandu-se mai multe probe .
Verificarea liniilor de transmitere a semnalului se realizeaza cu dispozitive adecvate prin incercari la
tensiuni marite sau curenti de supra sarcina, se verifica tot odata valoarea izolatiei cablurilor la tensiuni de
strapungere (mai nou la temperaturi ridicate ).
7.10. Verificarea lucrarilor de reparatie a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si

alertare in caz de incendiu
Verificarea lucrarilor de reparatii pentru instalatiile de semnalizare se realizeaza de catre servicii

tehnice specializate si atestate in acest domeniu .
Verificarea se face vizual la locul unde sa constatat defectul sau la bancul de lucru in atelier, unde se
fac verificari punctuale prin masuratori ai parametrilor conform fisei tehnice a produsului .
Dupa realizarea reparatiilor curente si a celor accidentale se consemneaza in cartea de service
urmatoarele date:
-numarul defectelor aparute la aceiasi piesa (parte componenta)
-numarul pieselor inlocuite in intregul sistem si separate pe bucle (linii)
-numarul de butoane care se declanseaza automat sau care prin apasare directa nu realizeaza
inchiderea circuitului.
- frecventa de detectie (de semnalizare) eronata din anumite zone.
-verificarea fiabilitatii contactelor la cuplarea componentelor in circuit.
In cazul in care suma defectelor care persista intr-o anumita zona, dupa implicarea echipei de service,
in mod repetat, este mare se poate spune ca exista o lipsa de profesionalism in calitatea reparatiilor, in
cunoasterii instalatiei sau a modului de intretinere si exploatare.
Se impune o reciclare a tuturor celor care deservesc instalatia.
Daca tehnicieni de sistem inlocuiesc intr-o perioada scurta de functionare piese de tip butoane,
detectori, sirene (acestea fiind in perioade de garantie si postgarantie) se poate concluziona ca exista carente in
fiabilitatea sistemului de detectie fapt pentru care se solicita prezenta producatorului, proiectantului,
dirigintelui de specialitate si a prestatorului de servicii care a realizat montajul .
Se calculeaza rata defectelor ca fiind :
K = A / Nr pc >) 0, 3 = sistem incompatibil sau defect

din fabricatie

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
unde: K –rata de defect

A- numarul de interventii in perioada de garantie neplanificata
Nr pc-nr. partile componenta ale unui produs (sau la un singur ansamblu )
Toate interventiile se trec in registru si se evidenteaza gravitatea acestora si calitatea lucrarilor
efectuate.
CAP. 8
INSTALATII DE LIMITARE SI STINGERE A INCENDIILOR
8.1. Sisteme si instalatii de limitare si stingere in caz de incendiu
Instalatie de stingere cu sprinkler
Un sistem automat de stingere tip sprinkler este proiectat pentru detectarea unui incendiu si stingerea
lui cu apa în fazele initiale sau pentru limitarea incendiului, pina la stingerea lui prin alte mijloace.
Un sistem de stingere tip sprinkler este alcatuit din una sau mai multe surse de apa si una sau mai
multe instalatii de sprinklere; fiecare instalatie este alcatuita dintr-un post de control al instalatiei si o retea de
conducte pe care sunt fixate capetele sprinkler. Capetele sprinkler sunt amplasate în locuri stabilite sub
acoperisuri sau tavane si acolo unde este necesar intre rafturi, sub rastele si în cuptoare sau etuve.
Principalele elemente care compun o instalatie tip sunt prezentate în figura 1.
Legenda
1 Cap sprinkler 6 Conducte principale de distributie

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
2 Conducte ascendente 7 Post de control

3 Punct de referinte 8 Conducte ascendente
4 Conducte secundare de distributie 9 Conducte secundare
5 Conducta sprinklerului 10 Conducte descendente
Figura 1 - Principalele elemente ale unei instalatii tip sprinkler
Sprinklerele functioneaza la temperaturi predeterminate, pentru a refula ape peste partea afectata a
zonei aflata dedesubt. Trecerea apei prin clapeta de alarma declanseaza alarma de incendiu.
Temperatura de declansare este aleasa, în general, în functie de temperatura mediului ambiant.Numai
sprinklerele situate în apropierea incendiului, adica acelea care sunt incalzite suficient, functioneaza. Sistemul
de stingere tip sprinklere este destinat a se extinde de !a un capet la altul al constructiei, cu cateva exceptii.
În anumite situatii, referitor la securitatea persoanelor, autoritatile pot impune protectie cu sisteme de
sprinklere numai pentru anumite zone bine determinate, cu scopul de a mentine conditii propice pentru
evacuarea persoanelor din spatiul respectiv protejat de sprinkler.
Se recomanda a nu se presupune ca sistemul de sprinklere inlatura în totalitate nevoia de alte sisteme de
stingere si este important ca prevenirea incendiului se fie considerata ca un tot unitar.
Instalatii cu preactionare
Generalitati
Instalatiile cu preactionare trebuie sa fie una din urmatoarele tipuri:
Instalatii cu preactionare de tip A

Aceasta este un tip de instalatie apa-aer în care supapele de control si semnalizare sunt actionate de un
sistem automat de detectare si semnalizare a incendiului si nu de declansarea sprinklerelor. Presiunea
aerului/gazului inert în instalatie trebuie monitorizata tot timpul (a se vedea anexa I din NP 086).
Pentru actionarea supapei cu preactionare în caz de urgenta, trebuie asigurat si un robinet de pornire
rapida a instalatiei.
NOTA - Instalatiile cu preactionare de tipul A trebuie instalate doar în zone unde pot avea loc pagube importante în cazul
unei descarcarii accidentale de apa.
Instalatii cu preactionare de tip B

Aceasta este un tip de instalatie apa-aer Tn care supapele de control si semnalizare sunt activate fie de
un sistem automat de detectare si semnalizare a incendiului, fie de declansarea sprinklerelor. Independent de
raspunsul detectorilor, un soc de presiune in instalatie provoaca deschiderea supapei de control si semnalizare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Instalatiile cu preactionare de tip B pot fi instalate oriunde sistemul de conducte apa-aer este necesar si
unde se preconizeaza o dezvoltare rapida a incendiului. Totodata poate fi utilizata in locul instalatiilor apa-
aer obisnuite cu sau fara accelerator sau exhaustor.
Instalatii in derivatie apa-aer sau mixte
Generalitati
Instalatiile in derivatie apa-aer sau mixte trebuie sa respecte 11.2 si 11.3 din NP 086, cu exceptia celor
care celor care ating limitele unei instalatii apa-apa.
Ele trebuie montate respectand exclusiv urmatoarele:
a)sub forma unei derivatii apa-aer sau mixte la o instalatie apa-apa in arii reduse, acolo unde
exista pericol de inghet in interiorul cladirii sau prin oricare incalzire convenabila;
b)sub forma unei derivatii apa-aer la o instalatie apa-apa sau instalatie mixta in depozite
frigorifice si in cuptoare sau etuve cu temperaturi ridicate.
Dimensiunile instalatiei in derivatie

Numarul capetelor sprinkler din instalatia in derivatie, nu trebuie sa depaseasca 100. Acolo
unde doua astfel de instalatii sunt controlate de aceeasi supapa de control si semnalizare, numarul
total de sprinklere nu trebuie sa depaseasca 250.
Instalatii in derivatie cu apa pulverizata
Aceste derivatii utilizeaza drencere sau pulverizatoare conectate la o instalatie de sprinklere avand
propriul robinet de comanda (robinet cu inundare sau comanda multipla).
Derivatiile cu apa pulverizata pot fi conectate la o instalatie de sprinklere daca conexiunea nu
depaseste 80 mm iar cererea aditionala de apa este luata în considerare în calculul surselor de apa (a se vedea
articolul 8 din SR EN 12845). Aceste instalatii sunt montate în zone unde se preconizeaza incendii violente cu o
propagare rapida sau se doreste inundarea rapida cu apa a unei zone determinate în care se asteapta originea
focului.
INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU INTERIORI
Echiparea tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu, spaţiilor, cu hidranţi de incendiu

interiori, se realizează, la:
▪ construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B), încadrate conform
legislaţiei în vigoare, indiferent de aria construită sau desfăşurată şi număr de niveluri;
▪ construcţii civile (publice), cu aria construită de peste 600 m2 şi mai mult de 4 niveluri supraterane, cu
excepţia imobilelor de locuit;
▪ clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi construcţii cu săli aglomerate, indiferent de destinaţie, de ariile
construite şi numărul de niveluri;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
▪ construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform
normelor în vigoare, cu arii construite de minimum 750 m2 şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420
MJ/m2;
▪ depozite cu stive înalte, pentru produse combustibile (peste 6 m înălţime) şi densitatea sarcinii termice
mai mare de 420 MJ/m2, indiferent de aria construită;
▪ construcţii sau spaţii publice (cu excepţia locuinţelor) şi de producţie sau depozitare subterane, cu aria
desfăşurată mai mare de 600 m2;
▪ parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult
de 2 niveluri.
Enumerarea de mai sus nu este limitativă, investitorii putând stabili necesitatea echipării cu hidranţi
interiori de incendiu şi pentru alte tipuri de clădiri.
În cazul clădirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranţi de incendiu
interiori se stabileşte pentru fiecare compartiment de incendiu în parte, iar gospodăria de apă se
dimensionează pentru compartimentul de incendiu cel mai defavorabil din punct de vedere hidraulic (cel mai
depărtat pe orizontală de punctul de alimentare cu apă şi situat la cota geodezică cea mai mare).
Nu se prevăd hidranţi de incendiu interiori atunci când apa nu este indicată ca substanţă de stingere şi când
stingerea incendiului se asigură cu substanţe speciale (gaze inerte, spumă, abur, pulberi, înlocuitori de haloni
etc.), precum şi la construcţiile având numai parter, la care intervenţia în caz de incendiu se realizează de la
hidranţii de incendiu exteriori, cu furtun având lungimea de maximum 40 m.
Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori
Hidranţii de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesibile în caz de incendiu, în funcţie
de raza lor de acţiune şi de necesităţi, în următoarea ordine: lângă intrări în clădiri, în case de scări, în holuri
sau în vestibuluri, pe coridoare, lângă intrarea în încăperi şi în interiorul acestora.
În sălile aglomerate, atunci când reţeaua interioară de alimentare cu apă a clădirii permite, se
amplasează în sală un număr suficient de hidranţi de incendiu pentru a putea acţiona în fiecare punct al sălii cu
cel puţin două jeturi, iar restul hidranţilor (necesari conform datelor din anexa nr. 3) se amplasează în
exteriorul sălii, lângă uşi.
În clădirile civile (publice) înalte, definite conform reglementărilor specifice, hidranţii de incendiu
interiori se amplasează numai pe coridoare, sau în încăperile tampon de acces în casele scării.
În clădirile civile (publice) foarte înalte definite conform reglementărilor specifice, se respectă
următoarele:
▪ hidranţii de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încăperile tampon de acces în casele de
scări;
▪ conductele se leagă în inel şi se prevăd cu robinete de închidere, astfel încât să nu existe pericolul scoaterii
din funcţiune a mai mult de 5 hidranţi pe nivel;
▪ se prevăd robinete şi pe coloane, din 5 în 5 niveluri, sigilate în poziţia "normal deschis";
▪ pentru alimentarea cu apă a instalaţiei interioare cu hidranţi de incendiu, direct de la pompele mobile de
incendiu, se prevede o conductă cu Dn 100 mm, cu robinet de închidere, ventil de reţinere şi două racorduri
fixe tip B, amplasate pe peretele exterior al clădirii, în nişe cu geam, marcate cu indicatoare la înălţimea de
maximum 1.40 m de la nivelul trotuarului clădirii, racordată la conducta principală a reţelei de alimentare cu
apă.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
La clădirile monobloc, la care nu se poate asigura protecţia întregii suprafeţe de la hidranţii de

incendiu exteriori, se prevăd hidranţi de incendiu interiori pe tunelurile speciale de evacuare, care să
funcţioneze în condiţiile prevăzute pentru hidranţii de incendiu exteriori. Debitul se va stabili conform anexei
nr. 9din NP 086/2005 .
În clădirile de producţie în care sunt încăperi cu pericol de incendiu diferit, hidranţii de incendiu
interiori se prevăd pentru a proteja numai zonele în care există materiale, elemente sau utilaje combustibile.
În clădirile închise ale depozitelor cu stive înalte (cu înălţime mai mare de 6 m), clădiri monobloc,
garaje mari, gări, aerogări, metrou etc. se admite ca hidranţii de incendiu interiori, necesari pentru protejarea
zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montaţi pe pereţi sau pe stâlpi, să fie amplasaţi la nivelul
pardoselii sau îngropaţi în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare.
Hidranţii de incendiu interiori se pot monta aparent sau îngropat, marcându-se corespunzător. Standardele de
referinţă sunt STAS 297/2 şi SR ISO 6309.
INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU EXTERIORI
Echiparea tehnică cu hidranţi de incendiu exteriori

Reţelele de distribuţie a apei din centrele populate (localităţi) vor fi echipate cu hidranţi exteriori, care trebuie
să asigure condiţiile de debit şi presiune necesare stingerii incendiilor, potrivit prevederilor prezentului
normativ sau ale Normativului P66, după caz.
În cazurile în care, conform avizului regiei/societăţii furnizoare de apă din centre populate (localităţi),
reţelele nu asigură satisfacerea condiţiilor de debit şi presiune, se prevede rezervă de apă pentru incendiu,
dimensionată pentru următoarele categorii de construcţii:
▪ construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B de importanţă);
▪ clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate;
▪ construcţii închise de comerţ sau sport, cu capacitate de primire mai mare de 500 de persoane;
▪ construcţii de învăţământ, cultură sau de ocrotirea sănătăţii, cu mai mult de două niveluri;
▪ construcţii de turism cu mai mult de patru niveluri;
▪ construcţii de producţie şi/sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu volum mai
mare de 5000 m3;
▪ depozite cu stive înalte (peste 6,00 m înălţime), din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu aria
mai mare de 750 m2;
▪ depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria mai mare de 2000 m2;
▪ parcaje subterane cu mai mult de 20 autoturisme sau supraterane închise cu mai mult de două niveluri;
▪ construcţii subterane (cu excepţia parcajelor) cu aria mai mare de 750 m2.
Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor la construcţiile precizate la alin. (2) poate fi asigurat prin
extinderea reţelei de distribuţie din centrul populat (localitate), din reţelele de distribuţie şi rezerva proprie sau
numai din rezerva proprie.
Hidranţii de incendiu exteriori pot fi:
▪ hidranţi subterani (standard de referinţă STAS 695);
▪ hidranţi de suprafaţă (standard de referinţă STAS 3479).

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Conductele pe care se amplasează hidranţii de incendiu exteriori au următoarele diametre minime:

▪ 100 mm pentru hidranţii Dn 65 mm sau Dn 80 mm;
▪ 150 mm pentru hidranţii Dn 100 mm;
▪ 250 mm pentru hidranţii Dn 150 mm.
INSTALAŢII CU DRENCERE
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii cu drencere pentru limitarea şi stingerea incendiilor

Instalaţiile cu drencere pot fi utilizate pentru:
▪ protecţia împotriva propagării incendiilor, utilizând perdele de apă;
▪ stingerea incendiilor.
Perdele de apă pentru protecţia împotriva propagării incendiilor folosind drencere se pot prevedea pentru:
▪ protejarea elementelor de închidere a golurilor (uşi, ferestre etc.) din pereţii despărţitori, pentru a evita
propagarea focului de la o încăpere la alta;
▪ protecţia cortinelor, uşilor sau obloanelor din pereţii antifoc;
▪ protejarea unor porţiuni de încăperi cu pericol de incendiu;
▪ protecţia golurilor scărilor rulante;
▪ protecţia clădirilor (faţade, acoperişuri) în exterior, când nu sunt amplasate la distanţe corespunzătoare.
Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevăd la:
▪ încăperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc.,
unde, din cauza propagării rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destulă eficientă
alte mijloace de stingere;
▪ scenele teatrelor, expoziţii şi alte săli aglomerate, în care publicul se află în prezenţa unor cantităţi mari de
materiale combustibile;
▪ depozite de materiale sau substanţe combustibile cu degajări mari de căldură (cauciuc, celuloid, alcooli
etc.).
Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu drencere

Instalaţia de drencere are în componenţă:
▪ vanele (robinetele) de acţionare (manuale sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu apă de la
o sursă (care trebuie să asigure parametrii de debit şi presiune necesari funcţionării);
▪ reţelele de distribuţie;
▪ drencerele.
INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU APĂ PULVERIZATĂ
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată

Instalaţiile cu apă pulverizată se prevăd pentru:
▪ stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice etc.);
▪ protejarea obiectelor (structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice, recipiente pentru lichide
combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60▫C şi gaze inflamabile, motoare cu

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
ardere internă, gospodării mari de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă), împotriva radiaţiei termice emise
de un incendiu învecinat, pentru a limita absorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile;
▪ prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise (reducerea evaporării prin răcirea
suprafeţelor care vin în contact cu lichide inflamabile) sau în spaţii deschise (prin diluarea amestecurilor
explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive).
Pulverizarea apei se realizează în scopul creşterii raportului între suprafaţa exterioară a picăturilor şi
masa lor pentru a se obţine un contact mai bun între apă şi mediul ambiant în zona focarului, intensificarea
transferului de căldură şi în consecinţă stingerea rapidă a incendiului.
Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă pulverizată :
Atunci când sunt asigurate debitele şi presiunile necesare, alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere
se face din:
▪ reţeaua de apă potabilă;
▪ reţeaua de apă pentru incendiu;
▪ reţeaua de apă industrială.
INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU CEAŢĂ DE APĂ
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă

Instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă se prevăd pentru:
▪ protecţia elementelor de structură ale clădirii (grinzi, stâlpi etc.);
▪ protecţia echipamentelor instalaţiilor tehnologice a recipientelor pentru lichide combustibile cu
temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai mari de 60▫C şi gaze inflamabile, a motoarelor cu ardere
internă, precum şi a gospodăriilor de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă;
▪ protecţia împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentru a limita absorbţia căldurii
până la limita care previne sau micşorează avariile;
▪ stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice etc.);
▪ prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise, sau în spaţii deschise, prin diluarea
amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive.
Se recomandă adoptarea instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor cu ceaţă de apă în situaţiile în

care rezervele de apă sunt limitate sau când alimentarea cu apă se face cu restricţii.
Instalaţiile cu ceaţă de apă se recomandă pentru limitarea şi stingerea incendiilor de clasele A, B şi C.
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU DIOXID DE CARBON
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Proprietăţile dioxidului de carbon, mecanismul stingerii incendiului cu dioxid de carbon şi domeniile

recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, sunt prezentate în anexa nr.17
din NP 086/2005.
În funcţie de modul în care asigură stingerea incendiului în incinta protejată, instalaţiile de stingere cu
dioxid de carbon pot fi realizate în sisteme de:
▪ inundare totală;
▪ stingere locală.
Sistemul de stingere prin inundare totală cu dioxid de carbon se realizează numai la incinte închise la
care golurile existente (uşi, ferestre, trape, tubulaturi etc.), pot fi închise înainte sau simultan cu începerea
deversării dioxidului de carbon. Prin inundare totală se pot stinge incendiile de suprafaţă, incendiile
declanşate în masa de material combustibil solid sau incendiile produse la generatoare sau echipamente
electrice.
Pentru stingerea incendiilor prin inundare totală, întreg spaţiul incintei protejate trebuie să fie umplut
cu dioxid de carbon astfel încât concentraţia de oxigen să scadă în timpul cel mai scurt posibil sub valoarea de
menţinere a arderii.
La sistemele de stingere cu inundare totală a incendiilor instantanee şi de suprafaţă (de lichide
inflamabile), cantitatea (masa) de dioxid de carbon introdusă trebuie să acopere pierderile datorate
neetanşeităţilor. Suprafaţa totală (m 2) a golurilor ce nu pot fi închise nu trebuie să depăşească 3% din volumul
incintei (m3) protejate, sau 10% din aria totală (m2) a suprafeţelor laterale şi a părţilor superioare şi inferioare
ale incintei. În situaţia în care din motive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza, se adoptă
sistemul de stingere locală.
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT (IG - 100)
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de inertizare şi stingere a incendiilor cu azot

Sisteme de inertizare şi stingere a incendiilor cu azot
Proprietăţile azotului, mecanismul stingerii incendiului cu azot şi domeniile recomandate pentru
instalaţiile cu azot sunt prezentate în anexa nr. 18 din NP 086/2005
Instalaţiile de inertizare şi/sau de stingere a incendiilor cu azot se diferenţiază după următoarele criterii
principale:
▪ felul acţiunii de inertizare;
▪ felul acţiunii de stingere;
▪ modul acţionării instalaţiilor;
▪ felul comenzii acţionarii.
Din punctul de vedere al acţiunii de inertizare, instalaţiile cu azot pot fi:

▪ prin sifonare - la care azotul este introdus în spaţiul de vapori al incintei sau al echipamentului
tehnologic pe măsură ce se evacuează lichidul din incintă sau echipament;
▪ prin vacuumare - la care azotul este introdus în incinte sau echipamente tehnologice în care există
lichide inflamabile şi în care amestecurile de vapori - aer se află la presiuni mai mici decât presiunea
atmosferică;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
▪ prin presiune - la care azotul este introdus sub presiune în incinte sau echipamentul tehnologic;
▪ în flux continuu - la care azotul este introdus şi evacuat în flux continuu din incinta sau echipamentul
tehnologic realizând circulaţia azotului în incintă şi/sau echipament.
Din punct de vedere al acţiunii de stingere, instalaţiile cu azot pot fi:
▪ pentru stingere prin inundare totală;
▪ pentru stingere locală (pe suprafeţe restrânse).
Acţionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu azot poate fi automată şi/sau manuală.
Comenzile de acţionare automată ale instalaţiilor fixe de stingere a incendiului cu azot pot fi:
▪ pneumatice;
▪ mecanice;
▪ electrice;
▪ mixte.
Inertizarea incintelor şi a echipamentelor tehnologice cu azot se poate realiza prin:
▪ introducerea continuă a unui debit constant de azot în incintă sau echipamentul respectiv;
▪ introducerea discontinuă a unui debit variabil de azot pentru menţinerea unei presiuni superioare
celei atmosferice.
Stingerea în volum (inundare totală) sau pe suprafaţă restrânsă (stingere locală) se realizează prin
refularea azotului în incintele protejate, la presiunea de (4 ... 6) bar, prin reţele de distribuţie şi duze de
refulare.
Riscuri :
Pentru concentraţii volumice uzuale de azot în aer necesare stingerii incendiului (43,7%) nu există
riscuri majore pentru persoane. Indicele NOAEL (nici un efect advers observabil) corespunde unei
concentraţii volumice de azot în spaţiul protejat de 43%, determinat la o concentraţie volumică minimă de
oxigen de 12% iar indicele LOAEL (cel mai mic efect advers observabil) corespunde la o concentraţie
volumică de azot în spaţiul protejat de 52%, respectiv la o concentraţie volumică minimă de oxigen de 10%.
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR, CU SUBSTANŢE DE TIP FM 200

(HFC - 227EA)
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu substanţa HFC - 227ea
Sisteme de stingere a incendiilor cu substanţa HFC - 227ea
Proprietăţile substanţei de stingere HFC - 227ea, mecanismul stingerii incendiilor cu această substanţă
şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere a incendiilor cu HFC - 227ea, sunt prezentate în anexa
nr. 19.
Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu HFC - 227ea se pot utiliza în sistem de:
Sistemul de inundare totală este folosit pentru stingerea incendiilor în spaţii închise, iar atunci când nu
sunt îndeplinite condiţiile necesare se utilizează sistemul de stingere locală.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU INERGEN (IG - 541)
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN

Sisteme de stingere a incendiilor cu INERGEN
Proprietăţile substanţei INERGEN (IG-541), mecanismul stingerii incendiului cu INERGEN şi
domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere cu INERGEN, sunt prezentate în anexa nr. 20.
Instalaţiile de stingere a incendiului cu gaze tip INERGEN pot fi realizate în sistem de:
Sistemul de inundare totală se poate realiza pentru spaţii închise la care uşile, ferestrele, tubulaturile
etc., se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării gazului.
Pentru stingerea incendiilor din interiorul spaţiilor prin inundare totală, întreg spaţiul trebuie să fie
umplut cu substanţa de stingere INERGEN, astfel încât procentul de oxigen să scadă (în timp scurt), sub
valoarea de menţinere a arderii.
La sistemele cu inundare totală pentru incendii instantanee şi de suprafaţă (declanşate de lichide
inflamabile), cantitatea (masa) de substanţă de stingere deversată trebuie să acopere pierderile datorate
neetanşeităţilor. Suprafaţa totală (m 2) a golurilor ce nu pot fi închise va fi sub 3% din volumul (m 3) incintei
protejate, sau 10% din aria totală (m 2) a suprafeţelor laterale şi părţilor superioare şi inferioare ale incintei. În
situaţia în care, din motive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza, se adoptă sistemul de
stingere locală.
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU ARGON (IG - 01)
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu argon

Sisteme de stingere a incendiilor cu argon
Proprietăţile argonului ca substanţă de stingere sunt prezentate în tabelul 20.1 din anexa 21, iar
mecanismul stingerii incendiului cu argon şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere a
incendiului cu argon, sunt redate în anexa nr. 21din NP 086/2005
Instalaţiile de stingere a incendiului cu argon pot fi realizate în sisteme cu:
Sistemul de inundare totală se realizează pentru spaţii închise, la care uşile, ferestrele, tubulaturile etc.,
se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării argonului.
Pentru stingerea incendiului prin inundare totală, întregul volum al spaţiului protejat trebuie umplut cu
argon, astfel încât, concentraţia volumică procentuală a oxigenului din aer să scadă, în timp scurt, de la
valoarea iniţială de 21,9%, la valoarea de 12%, când arderea încetează.
INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMĂ

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă

Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă
Proprietăţile spumanţilor concentraţi şi ale spumei folosite la stingerea incendiilor, mecanismul
stingerii cu spumă a incendiului şi domeniile recomandate pentru stingerea cu spumă a incendiilor, sunt
prezentate în anexa nr. 25.
Din punctul de vedere al alcătuirii instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă, acestea pot fi:
▪ fixe;
▪ semifixe;
▪ mobile.
Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu spumă se compun, în principal, din:
▪ instalaţii de alimentare cu apă;
▪ recipienţi pentru spumanţi;
▪ generatoare de spumă cu insuflare de aer;
▪ dozatoare;
▪ pompe pentru spumant;
▪ conducte pentru soluţie spumantă;
▪ deversoare de spumă.
Instalaţiile semifixe de stingere a incendiilor cu spumă au în compunerea lor rezervoare de spumant şi

dozatoare mobile.
Capetele deversoare de spumă şi conductele de spumă (sau de soluţie spumantă), sunt fixe.
INSTALAŢII DE STINGERE CU ABUR A INCENDIILOR
Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor

Componentele instalaţiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor
Proprietăţile aburului ca substanţă de stingere a incendiului, mecanismul stingerii cu pulberi a
incendiilor şi domeniile recomandate pentru instalaţiile de stingere cu abur a incendiilor, sunt prezentate în
anexa nr. 27.
Instalaţiile fixe de stingere cu abur a incendiilor se compun din:
▪ sursa de alimentare cu abur;
▪ conducta principală de abur (legată la sursa de alimentare înaintea robinetului de închidere a
consumatorilor tehnologici);
▪ robinetul conductei principale de alimentare cu abur (normal deschis);
▪ ventilul automat de acţionare;
▪ reţeaua de distribuţie a aburului (cu conducte perforate);
▪ detectoare de incendiu (amplasate în incinta protejată);
▪ tabloul electric de comandă al instalaţiei;
▪ butoane de acţionare manuală;
▪ dispozitiv de semnalizare acustică locală (pentru avertizarea personalului aflat în incinta protejată);
▪ conducta de alimentare cu abur a instalaţiei semifixe, cu hidranţi de abur.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Instalaţiile semifixe de stingere cu abur a incendiilor se compun dintr-o conductă de alimentare cu

abur pe care se montează, de regulă din 25,00 în 25,00 m, hidranţi de abur pentru intervenţie manuală de
stingere a începuturilor de incendii izbucnite pe sol sau la diferite niveluri ale instalaţiilor tehnologice.
8.2. Documente specifice reprezentative ale unui sistem / instalatie
REGISTRU DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢILOR DE CONTROL, VERIFICĂRI ŞI

REVIZII TEHNICE ALE SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR DE STINGERE
A INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE
(MODEL)
1. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiului .............

................................................................................
2. Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei fixe de stingere .....
................................................................................
3. Data punerii în funcţiune a instalaţiei fixe de stingere a incendiului ...
................................................................................
4. Data controlului, verificării sau reviziei tehnice a instalaţiei de
stingere .......................................................................
5. Numele şi prenumele persoanelor care au efectuat controlul, verificarea
sau revizia tehnică a instalaţiei de stingere...................................
................................................................................
6. Calitatea (funcţia) persoanelor care au efectuat controlul, verificarea
sau revizia tehnică a instalaţiei de stingere, denumirea şi adresa unităţii de
care aparţin ...................................................................
7. Elementele instalaţiei de stingere verificate ............................
................................................................................
................................................................................
8. Constatări şi propuneri de măsuri tehnice pentru remedierea defecţiunilor
consemnate .....................................................................
................................................................................
9. Executantul şi perioada propusă pentru executarea lucrărilor de reparaţii
curente sau reparaţii capitale .................................................
................................................................................
................................................................................
10. Data repunerii instalaţiei fixe de stingere a incendiului în stare de
intervenţie ....................................................................
RESPONSABIL TEHNIC SEMNĂTURILE PERSOANELOR

CU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FIXE CARE AU EXECUTAT CONTROLUL,
DE STINGERE A INCENDIILOR VERIFICAREA SAU REVIZIA TEHNICĂ
.................................. A INSTALAŢIEI FIXE DE STINGERE A
.................................. INCENDIILOR
..................................
..................................

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
REGISTRU DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR DE REPARAŢII EFECTUATE LA INSTALAŢIA

DE STINGERE A INCENDIILOR
(MODEL)
1. Numele şi prenumele persoanei care ţine evidenţa lucrărilor de reparaţii

................................................................................
2. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiului .............
................................................................................
3. Data punerii în funcţiune a instalaţiei fixe de stingere a incendiului ...
................................................................................
4. Unitatea executantă, numele şi prenumele persoanelor care au executat
lucrările de reparaţii .........................................................
................................................................................
................................................................................
5. Descrierea lucrărilor de reparaţii executate .............................
................................................................................
................................................................................
6. Data (perioada) de executare a lucrărilor de reparaţii ...................
................................................................................
7. Numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au verificat şi recepţionat
lucrările de reparaţii executate şi unitatea de care aparţin ...................
................................................................................
................................................................................
8. Data repunerii în stare de intervenţie a instalaţiei fixe de stingere a
incendiilor ....................................................................
................................................................................
................................................................................
9. Observaţii
................................................................................
................................................................................
................................................................................
SEMNĂTURILE PERSOANELOR SEMNĂTURILE PERSOANELOR

CARE AU EXECUTAT LUCRĂRILE CARE AU VERIFICAT ŞI RECEPŢIONAT
DE REPARAŢII LUCRĂRILE DE REPARAŢII
.......................... ................................
.......................... ................................
.......................... ................................

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE
ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIEI FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR
(MODEL)
1. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiilor ............

...............................................................................
...............................................................................
2. Denumirea unităţii beneficiare ..........................................
3. Adresa unităţii beneficiare .............................................
...............................................................................
4. Data punerii în funcţiune a instalaţiei de stingere .....................
5. Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei de stingere .........
...............................................................................
...............................................................................
6. Reprezentantul unităţii de exploatare care face predarea instalaţiei ....
...............................................................................
7. Reprezentantul unităţii (beneficiar, proprietar) care ia în primire
instalaţia ....................................................................
...............................................................................
...............................................................................
8. Au fost predate şi luate în primire următoarele părţi şi elemente
componente ale instalaţiei de stingere a incendiului ..........................
...............................................................................
...............................................................................
9. Observaţii ..............................................................
...............................................................................
...............................................................................
10. Cu ocazia predării şi primirii în exploatare a instalaţiei de stingere
a incendiilor, s-au predat următoarele documente şi acte justificative:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Localitatea ...................
Data ..........................
REPREZENTANTUL UNITĂŢII CARE REPREZENTANTUL UNITĂŢII CARE

PREDĂ INSTALAŢIA PRIMEŞTE INSTALAŢIA
(Semnătura şi ştampila) (Semnătura şi ştampila)
............................ ............................

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
8.3. Executarea şi montarea instalaţiilor de stingere a incendiilor
Producătorii instalaţiilor de stingere a incendiilor şi, după caz, furnizorii acestora, precum şi
proiectanţii şi executanţii instalaţiilor de stingere, răspund - potrivit competenţelor legale ce le revin - de
calitatea lucrărilor executate şi de asigurarea condiţiilor de siguranţă a utilizatorilor, precum şi de eficienţa
stingerii incendiilor în spaţiile protejate.
La executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea întocmai a proiectului,
a prevederilor prezentului normativ şi a condiţiilor şi specificaţiilor producătorilor de instalaţii, aparatură,
echipamente şi substanţe de stingere.
Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei de stingere a incendiului se transportă ambalate,
păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător şi se depozitează în
condiţii de siguranţă.
Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiilor de stingere a incendiilor,
se verifică starea lor, neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări, urme de lovire ori fisuri vizibile.
Producătorii şi, după caz, furnizorii de butelii şi echipamente vor livra odată cu acestea şi piesele de
rezervă necesare.
Pe timpul montării instalaţiei de stingere a incendiului, se iau măsuri speciale pentru ca în interiorul
conductelor să nu pătrundă corpuri străine care ar putea stânjeni transportul sau refularea substanţei de
stingere.
Reţelele de distribuţie pe care se montează duzele de refulare se fixează rigid cu bride care să preia
efortul produs la refularea substanţei de stingere. La conductele de transport, bridele de fixare vor permite
dilatările şi contracţiile funcţionale.
Conductele pentru comenzi pneumatice se montează astfel încât să nu stânjenească intervenţia
personalului de exploatare şi verificare.
Este interzisă montarea în instalaţie a recipienţilor (buteliilor) cu scăpări de substanţă de stingere.
Recipienţii cu defecţiuni se înlocuiesc şi se trimit la verificat.
După montare, conductele se curăţă, iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer sau alt gaz sub
presiune, îndepărtându-se eventualele corpuri străine pătrunse accidental.
La montarea duzelor de refulare se urmăreşte ca acestea să nu se înfunde, deformeze etc. Duzele de
refulare se fixează bine, astfel încât să nu fie posibilă desprinderea lor la acţiunile rezultate din funcţionare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Pe durata executării instalaţiilor de stingere a incendiilor, executantul este obligat să respecte

prevederile "Normativului de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora", indicativ C.300.
Termeni si definitii
Pentru utilizarea acestui standard se folosesc urmatorii termeni si definitii:

 manometru „A"-manometru amplasat la bransamentul pe canalizarea principala a retelei publice de
apa, intre robinetul de alimentare si supapa de sens ( clapeta antiretur ), instalate in conducta de
alimentare
 accelerator-dispozitiv care reduce timpul de raspuns a unei supape de alarma cu aer sau a unei supape
de alarma mixte, prin detectia timpurie a depresiunii aerului sau a unui gaz inert in momentul
declansarii sprinklerelor
 robinet de verificare a alarmei-robinet prin care apa poate fi trecuta pentru a verifica functionarea
turbinei hidraulice si/sau a alarmei de incendiu electrice asociate
 supapa de alarma-supapa de sens unic, de tip apa-aer, apa-apa sau mixte, care de asemenea
declanseaza turbina hidraulica atunci cand instalatia de sprinklere functioneaza
 supapa de alarma mixta-supapa de alarma montata pe supapele de control apa-aer, apa-apa sau mixte
 supapa de alarma apa-aer-supapa de alarma montata pe supapele de control apa-aer; si/sau asociat
cu o supapa de alarma uda pentru sistemul mixt
 supapa de alarma cu preactionare-supapa de alarma montata la o instalatie cu preactionare
 supapa de alarma apa-apa-supapa de alarma montata pe supapele de control apa-apa
 arie protejata-arie maxima pe care se presupune, prin proiectare, ca actioneaza sprinklerele sau
capetele sprinkler in cazul unui incendiu
 arie protejata, cea mai favorabila din punct de vedere hidraulic-amplasament in reteaua de
sprinklere, a unei anumite zone implicand o forma geometrica specificata, in care debitul de apa este
maxim pentru o presiune specifica masurata la nivelul supapei de control si semnalizare
 arie protejata, cea mai defavorabila din punct de vedere hidraulic-amplasament în reteaua de
sprinklere, a unei anumite zone implicand cu forma geometrica specificata, în care presiunea de
alimentare cu apa masurata la nivelul supapei de control este maximum cerut pentru obtinerea
densitatii specificate calculate
 conducta sprinklerului-conducta de maximum 0,3 m lungime, alta decat ultima sectiune montata,
care alimenteaza un singur cap sprinkler
 autoritati-organisme responsabile pentru autorizarea sistemelor, a echipamentelor §i procedurilor de
lucru a!e sprinklerelor, de exemplu autoritatea de control a cladirilor, societatile de asigurari,
societatea de alimentare cu apa a localitatii sau alte autoritati publice corespunzatoare
 manometru „B"-manometru racordat la supapa de control §i semnalizare situata la acela§i nivel cu
aceasta, care indica presiunea în amonte de supapa
 pompa de suprapresiune-pompa automata, alimentand cu apa un sistem de stingere tip sprinkler
dintr-un rezervor, alimentata gravitational sau de la sursa de alimentare a orasului
 manometru „C"-manometru conectat la supapa de control si semnalizare la acelasi nivel cu aceasta,
care indica presiunea în aval de aceasta

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 supapa de control si semnalizare-ansamblu format dintr-o supapa de alarma, un robinet de oprire si

toate robinetele si accesoriile asociate pentru comanda unei singure instalatii de sprinklere.
 sprinkler perdea-sprinkler care protejeaza o usa sau o fereastra situata intre doua zone, din care doar
una este protejata cu sprinklere
 densitate proiectata ( de calcul )-densitate minima de descarcare, în mm apa/min, pentru care este
proiectata instalatia de sprinklere, determinata prin divizarea descarcarii unui grup stabilit de
sprinklere, în litri pe minut, pe suprafata deschisa, în metri patrati
 punct de referinta-punct amplasat pe o conducta de distributie dintr-o instalatie precalculata, în aval
de care conductele sunt dimensionate cu ajutorul tabelelor si în amonte de care dimensiunile
conductelor sunt determinate prin calcul hidraulic
 conducta de distributie-conducta care alimenteaza fie o conducta secundara fie un singur sprinkler,
situata pe o conducta neterminala cu o lungime mai mare de 300 mm
 conducta secundara de distributie-conducta de distributie instalata intre conducta principala de
distributie si o retea terminala ramificata de conducte
 drencer ( perdea de apa )-cap de pulverizare a apei pe o suprafata utilizat pentru a asigura protectie
impotriva incendiului
 conducta descendenta-conducta verticala de distributie care alimenteaza o conducta de distributie sau
conducte secundare aflate sub ea
 retea de alimentare centrala-retea de conducte formata din conducte secundare amplasate de o parte
si de alta a unei conducte de distributie
 retea de alimentare laterala-retea de conducte formata din conducte secundare amplasate numai pe o
parte a unei conducte de distributie
 exhaustor-dispozitiv care permite evacuarea in atmosfera a aerului sau gazului inert dintr-o instalatie
apa-aer sau mixta in momentul declansarii sprinklerului pentru a obtine o declansare mai rapida a
supapei de alarma
 compartiment rezistent la foc-volum inchis, capabil sa-si mentina etanseitatea la foc un timp minim
specificat
 complet calculate-termen aplicat unei instalatii ale caror dimensiuni de conducte sunt determinate
prin calcul hydraulic
 configuratie sub forma de grils-retea de conducte la care fiecare cap sprinkler este alimentat din mai
multe locuri
 carlig de suspendare-ansamblu utilizat pentru suspendarea conductelor de elemente de structura ale
cladirii
 sistem de inaltime mare-sisteme de stingere tip sprinkler la care cel mai inalt cap sprinkler este situat
la mai mult de 45 m deasupra celui mai de jos sprinkler sau deasupra pompelor, oricare distanta este
mai mica
 sursa inepuizabila-sursa de apa naturala sau artificiala, ca de exemplu rauri, canale si lacuri, care
teoretic sunt inepuizabile in ceea ce priveste capacitatea, dupa climat etc.
 instalatie (instalatie de sprinklere)-parte a unui sistem de stingere tip sprinkler compus din supapa
de control, conducte si sprinklere asociate situate in aval
 instalatie alternative-instalatie a carei retea de conducte este umpluta fie cu apa fie cu aer/gaz inert,
în functie de temperatura ambianta

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 instalatie (conducte) apa-aer-instalatie a carei retea de conducte este umpluta cu aer sau gaz inert sub
presiune
 instalatie cu preactionare-una sau mai multe instalatii apa-aer sau mixte, a caror supapa de control si
semnalizare poate fi actionata de catre un sistem independent de detectare si semnalizare a incendiului
în zona protejata
 instalatie (conducte) apa-apa-instalatie a carei retea de conducte este umpluta intotdeauna cu apa
 pompe pilot (jockey)-pompa mica utilizata pentru compensarea pierderilor minore de apa pentru a
evita declansarile accidentale ale unei pompe aspirante sau sub presiune
 securitatea persoanelor-termen aplicat sistemelor de stingere tip sprinkler care fac parte integranta a
masurilor impuse pentru protectia vietii persoanelor
 configuratie inchise-retea de conducte în care mai multe conducte de alimentare pot alimenta cu apa o
conducta secundara
 conducte principale de alimentare-conducta care alimenteaza conductele de distributie
 debit maxim necesar (Qmj)-debitul la punctul de intersectie a curbei debit/presiune necesar pentru
suprafata implicand cea mai favorabila zona si curba debit/presiune cand sursa de alimentare cu apa
are nivelul normal
 imbinari mecanice ale conductelor-imbinari ale conductelor, altele decat capete tubulare, filetate,
racorduri filetate, flanse si bride, utilizate pentru imbinarea conductelor si componentelor
 cladire multietajata-cladire formata din cel putin doua niveluri, deasupra sau sub nivelul solului
 nod-punct al retelei de conducte în care sunt calculate presiunea si debitul ( debitele ); fiecare nod
reprezinta un punct de referinta în calcul hidraulic al instalatiei
 nivel normal al apei-nivelul apei la sursa de alimentare cu apa necesar pentru asigurarea cantitatii de
apa necesara instalatiei, în raport cu nivelul minim, incluzand si un nivel de siguranta, de exemplu
pentru gheata
 retea de conducte-conducte care alimenteaza un grup de capete sprinkler. Reteaua de conducte poate
fi inchisa, sub forma de grila sau ramificate
 predimensionate-termen aplicat unei instalatii a carei dimensionare de conducte, in aval de punctul
(ele) de referinta, au fost precalculate hidraulic. Tabelele cu diametre sunt prezentate in acest standard.
 hidrofor-rezervor umplut cu apa sub presiune de aer suficienta pentru a poate fi refulata in instalatie la
presiunea necesara
 conducta secundara-conducta care alimenteaza un cap sprinkler, fie direct, fie prin intermediul unui
brat
 conducta ascendenta-conducta verticala care alimenteaza o retea de distributie sau conducte
secundare aflate deasupra ei
 pulverizator-duza de refulare a apei in jos sub forma conica
 sprinkler (automat)-duza cu un element termosensibil de obturare care se deschide pentru a refula
apa pentru stingerea incendiului
 sprinkler de tavan sau la acelasi nivel-sprinkler cu deflectorul in jos montat partial deasupra celui
mai jos plan al tavanului si cu elementul sensibil de declansare la temperatura sub acesta

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 sprinkler ascuns-sprinkler incastrat acoperit cu un capac care se desprinde la atingerea unei anumite
temperaturi
 sprinkler conventional-sprinkler care realizeaza o forma sferica a jetului de apa
 sprinkler cu deflectorul apa-aer in jos (sprinkler antigel cu deflectorul in jos)-sistem alcatuit
dintr-un cap sprinkler si o conducta apa-aer descendenta cu un robinet la baza conductei, mentinut
inchis de un dispozitiv actionat de elementul termic al capului sprinkler
 sprinkler cu deflectorul apa-aer in sus (sprinkler antigel cu deflectorul in sus)-sistem alcatuit
dintr-un cap sprinkler si o conducta apa-aer ascendenta cu un robinet la baza conductei, mentinut
inchis de un dispozitiv actionat de elementul termic al capului sprinkler
 sprinkler cu jet plat (spray)-sprinkler care produce un jet de apa numai deasupra nivelului
deflectorului
 sprinkler cu element fuzibil-sprinkler care se deschide atunci cand o componenta se topeste
 sprinkler cu fiola de sticla-sprinkler care se deschide atunci cand o fiola de sticla umpluta cu lichid se
sparge
 sprinkler orizontal-sprinkler care refuleaza apa orizontal
 sprinkler deschis-sprinkler neobturat de un element termosensibil
 sprinkler cu deflectorul în jos -sprinkler care refuleaza apa în jos
 sprinkler incastrat-cap sprinkler al carui element termosensibil este situat fie partial fie total,
deasupra nivelului cel mai de jos al tavanului
 deflector-placa ce acopera orificiul dintre tija sau corpul sprinklerului, care traverseaza un tavan
suspendat si tavan
 sprinkler mural-sprinkler care refuleaza apa sub forma unei jumatati de paraboloid spre exterior
 sprinkler cu pulverizare medie-sprinkler care refuleaza apa în jos sub forma unui paraboloid
 cu deflectorul în sus-sprinkler care refuleaza apa în sus
 set sprinkler-ansamblu de doua sau mai multe componente, care, atunci cand sunt instalate, alcatuiesc
o parte a unui sistem de stingere tip sprinkler (pentru a realiza un sistem pot fi utilizate mai multe
seturi) si care este comercializat de un singur furnizor intr-o singura tranzactie comerciala
 sistem de stingere tip sprinklere-toate componentele care ofera protectie locala cu sprinklere,
alcatuite din una sau mai multe instalatii sprinkler, reteaua de conducte racordate la instalatie si la
sursa (sursele) de apa
 cadrul capului sprinkler-parte a unui sprinkler care incadreaza elementul termosensibil, în contact
direct cu capul sprinkler
 dispunere ( a sprinklerelor) în zigzag-dispunere decalata în care sprinklerele sunt deplasate cu o
jumatate de pas în lungul conductei secundare în raport cu conducta sau conductele secundare
urmatoare
 amplasare standardizata (a sprinklerelor)-dispunere rectilinie în care sprinklerele sunt dispuse
perpendicular pe conducta secundara
 instalatie alternative in derivatie (conducte apa-aer sau apa-apa)-parte a unei instalatii apa-apa
care, in functie de temperatura ambianta, este umpluta selectiv cu apa sau aer/gaz inert si care este
controlata de o supapa de control si semnalizare apa-aer sau mixt

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 instalatie in derivatie apa-aer-parte a unei instalatii apa-aer sau a unei instalatii alternative care este
umpluta permanent cu aer sau gaz inert sub presiune
 potrivit a se utiliza pentru instalatiile sprinkler-termen aplicat echipamentelor si componentelor
acceptate de autoritati ca adecvate pentru a face parte dintr-un sistem de stingere tip sprinkler, fie in
conformitate cu standardele EN acolo unde ele exista, fie, in caz contrar, in concordanta cu criterii
specifice
 conducte de alimentare-conducta care conecteaza sursa de apa la o conducta principala sau la supapa
(ele) de control si semnalizare a instalatiei; sau o conducta care alimenteaza un rezervor privat sau un
rezervor de acumulare
 tavan suspendat deschis-tavan suspendat care prin constructie ofera goluri prin care apa poate fi
proiectata liber
 configuratie ramificate-retea de conducte alimentate de la o singura sursa de apa pentru fiecare
conducta secundara
 configuratie inchise-retea de conducte alimentate de !a o singura sursa de apa care pleaca de la o
conducta de distributie
 conducta de transport-conducta care alimenteaza supapa de control si semnalizare cu cel putin doua
surse de apa
 punct de referinte in alimentarea cu apa-punct din reteaua de conducte a instalatiei in care
caracteristicile de presiune si debit sunt specificate si monitorizate
 zone-subdiviziune a unei instalatii prevazute cu alarma de debit specific si cu un robinet de oprire
secundar supravegheat
8.4. Verificari la punerea in functiune : verificari / incercari de receptie
Montarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu se realizeaza

de catre societati autorizate sau in anumite cazuri aceste sisteme pot fii montate de catre electricieni
autorizatii care au avizul ANRE , ISC conform HG. 731 /1991.
La achizitionarea sistemelor de la furnizori, beneficiarul va tine seama de cerintele caietului de sarcini
si de proiectului de executie privind montarea acestor sisteme.
Sistemele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-fiabilitate in raspuns (timp mic pentru transmiterea defectului),
-manevrae usoara privind interogarea sistemului,
-identificarea zonei incendiata sa fie direct (adresabil),
La achizitionarea produselor beneficiarul verifica:
-certificatul de omologare si calitate al produsului,
-documentatia de montare si de exploatare a sistemelor trebuie sa fie si in limba romana,
-produsele nu trebuie sa fie lovite, zgariate, aspect exterior placut,
-verificare datelor tehnice de pe eticheta de indentitate a produsului (serie, tip, tara de provenienta,
agrementarea tehnica a produsului certificatul CE (pentru achizitii din alte tari din afara sistemului CE, se
solicita date suplimentate de la producator, certificate si atestate),

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
-se verifica capacitatea acumulatorului - sursa de rezerva a sistemului - si durata de viata, modul de
achizitionare la expirarea duratei de functionare, dimensiuni, putere tensiune,
-se verifica calitatea cablurilor electrice - rezistenta la soc, la supra tensiuni pe baza buletinelor de
incercari eliberate de producator,
-modul de prindere, fixare a partilor componente din sistem trebuie sa fie facil, cu dotare minima, sa
nu existe improvizatii la montaj,
-in cazul in care distanta de la centrala pana la detector este mai mare de 100 ml inadirea cablului se
realizeaza in doza de legatura, doze furnizate de producator,
-alte detailii trecute in caietul de sarcini privind montajul si specificatiile tehnice din proiectul de
executie.
Alegerea locului pentru montarea terminalului (centrala)

Se alege o locatie cat mai centrala (pe axul constructiei) la parter, cu acces direct din afara constructiei,
dotat cu iluminat de siguranta, usa metalica cu dispozitiv de autoinchidere, mijloace de prima interventie in
caz de incendiu, circuite telefonice cu exteriorul cladirii, suprafata vitrata (lumina naturala), legatura mecanica
la priza de pamant a constructiei,
Montarea echipamentelor
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru uz general in cladiri trebuie sa fie prevazute cu
elemente standard:
TIP I -echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare),
-echipamente de alimentare cu energie electrica,
-detectoare,
-declansatoare manuale (butoane),
-dispozitiv de alarma,
-elemente anexe (izolatoare, module de intrare /iesire).
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru aplicatii speciale sunt instalatii pentru care nu exista
standarde europene sau agremente tehnice pentru montaj. Ele nu sunt prevazute pentru protejarea intregii
cladiri, pentru situatii punctuale cum ar fi:
TIP II -zone de prelucrare electronica a datelor, echipamentelor si alte riscuri electrice,
-depozite cu stive inalte ,
-zone cu pericol - chimic, biologic, nuclear,
-riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cladirii.
Timpii de alarmare / alertare asigurati de tipul I trebuie sa fie de 10 secunde pentru alarmare si de la 10
secunde pana la maxim 10 minute pentru alertare, din momentul intrarii in alarma a unui detector sau
actionarea unui declansator manual.
Timpi de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt:
-acoperirea totala prin detectoare de incendiu si declansatoarea manuale,
-acoperirea partiala prin detectoare de incendiu si declansatoare manuale,
-acoperirea caiilor comune de evacuare prin detectoare de incendiu si butiane,
-acoperire locala cudetectoare si butoane,
-acoperirea unui echipament cu detectoare de incendiu

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
-acoperirea prin butoane,

La monatj se realizeaza astfel
TIP I 1,2,3,6, TIP II 4,5,
La pozarea conductoarelor (cablurilor )pentru transmiterea
semnalului de la detectoare la centralele de detectie se va tine cond de prevederile normativului PE 107,
conditii tehnice si prescrieri de montaj
8.5. Verificari curente ale instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor
Utilizatorul trebuie se efectueze cu atentie programul de inspectie si verificare , pregeteste verificarea,

graficul de service si intretinere si tine inregistrarile intr-un registru care va fi pastrat în apropiere.
Utilizatorul trebuie sa stabileasca un contract cu instalatorul sistemului sau cu o intreprindere avand
aceeasi calificare pentru efectuarea programului de intretinere si mentenanta.
Dupa procedura de inspectie, verificare, incercare, service si intretinere, sistemul si orice pompa automata,
hidrofor si rezervoare ce functioneaza pe baza cedarii libere trebuie readuse în conditiile obisnuite de functionare.
NOTA ~ Dace este cazul, utilizatorul trebuie se notifice partilor interesate intentia de a efectuata incercari
si/sau rezultatele lor.
Precautii ce trebuie luate în timpul lucrului
Pentru precautii ce trebuie luate cand sistemul nu este în intregime functional sau dupa o functionare a
unui sprinkler, a se vedea anexa J din SR EN 12845.
Sprinklere pentru inlocuire

Un stoc tampon de sprinklere trebuie tinut în apropiere pentru a inlocui sprinklerele utilizate sau
defecte. Sprinklerele de schimb, impreuna cu cheile pentru sprinklere trebuie pastrate intr-un dulap sau
dulapuri localizate intr-o pozitie usor accesibile unde temperatura nu depeseste 27 ° C.
Numarul sprinklerelor de rezerve per sistem nu va fi mai mic de:
- 6 pentru instalatiile clasate în LH;
- 24 pentru instalatiile clasate în OH;
- 36 pentru instalatiile clasate în HHP si HHS.
Stocul trebuie realimentat prompt dupa ce piesele de schimb sunt folosite.
Daca instalatiile contin sprinklere cu temperaturi inalte, sprinklere murale sau alte variante de sprinklere
sau care contin capete de stingere cu jeturi multiple, trebuie de asemenea mentinut un numar adecvat de
piese de schimb .
Programul de inspectie si verificare al utilizatorului
Instalatorul trebuie se furnizeze utilizatorului o procedura documentata de inspectie si verificare a
sistemului. Programul trebuie se includa instructiuni privind actiunile ce trebuie efectuate în caz de defect si
de functionare a sistemului, cu mentionarea speciala a procedurii de urgenta pentru pornirea manuala a pompelor
si detaliile verificarii saptaminale.
Verificari de rutina saptamanale
Generalitati

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fiecare parte a verificarii saptaminale trebuie efectuate la intervale de maximum 7 zile.
Verificari
Urmatoarele aspecte trebuie verificate si inregistrate:

- toate manometrele de presiune de apa si aer trebuie citite pe instalatii, pe tronsonul principal si pe
hidrofoare.
NOTA - Presiunea in reteaua de conducte din instalatiile apa-aer, mixte sau cu preactionare nu
trebuie sa scada cu mai mult de 1,0 bar pe saptamana.
- toate nivelurile de apa in rezervoarele private suprainaltate, rauri, canale, lacuri, rezervoarele de
stocare de apa (incluzand rezervoarele de apa de amorsare a pompelor si hidrofoarelor);
- pozitia corecta a tuturor robinetelor de oprire principale.
Verificarea gongului hidraulic

Fiecare dispozitiv de alarma cu motor hidraulic supus verificarii trebuie sa sune cel putin 30 s.
Verificarea pornirii pompelor automate

Verificarea pompelor automate trebuie sa includa urmatoarele:
- verificarea nivelurilor combustibilului si lubrifiantilor in motoarele diesel;
- reducerea presiunii apei la dispozitivul de pornire, simuland conditia pornirii automate;
- verificarea si inregistrarea presiunii de inceput in momentul pornirii pompei;
- verificarea presiunii uleiului in motoarele diesel si debitul apei la racire prin circuitele de racire
deschise.
Verificarea de repornire a motorului diesel
Imediat dupa verificarea pornirii pompelor, motoarele diesel trebuie verificate astfel:
- motorul trebuie rulat timp de 20 min, sau perioada de timp specificata de furnizor;
- motorul trebuie oprit si imediat repornit manual;
-trebuie verificat nivelul apei in circuitul primar al sistemelor de racire inchise. In timpul
verificarii trebuie monitorizat presiunea uleiului (atunci cand exista manometru), temperaturile motorului si a
lichidului de racire.
Trebuie verificata duritatea uleiului si se va efectua o inspectie generala pentru verificarea
scurgerilor de combustibil, lichidului de racire sau evacuarilor de fum.
Traseul si amplasarea sistemelor de incalzire

Se va verifica functionarea corecta a sistemului de incalzire necesar pentru a preveni inghetarea sistemului
de stingere tip sprinkler.
Verificari de rutina lunare

Se va verifica nivelul electrolitului si densitatea acidului din baterii cu plumb (incluzand bateriile de
pornire ale motorului diesel si cele de alimentare ale tabloului de comanda). Daca densitatea este scazuta,

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
incarcarea bateriilor trebuie verificata si, daca acestea functioneaza normal, bateria sau bateriile afectate trebuie
inlocuite.
Graficul de service si intretinere

Proceduri
Pentru completarea graficului prezentat la acest paragraf, trebuie efectuate orice procedura recomandata de
furnizorul de componente.
Înregistrari
Un raport de inspectie datat si semnat trebuie inaintat utilizatorului si trebuie sa includa avertizarea
referitoare la orice modificari efectuate sau necesare si orice alte detalii despre factorii externi, de exemplu
conditiile de vreme, care pot afecta rezultatele.
Verificari de rutina trimestriale

Generalitati
Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate intr-un interval nu mai mare de 13 saptamani.
Examinarea riscurilor
Trebuie identificate efectele generate asupra clasificarii riscului asupra proiectarii instalatiei aduse de
orice modificare de structura, amplasare, configurare a depozitarii, incalzire, iluminat sau echipament etc.
asupra clasificarii cladirii sau proiectarii instalatiei pentru a se aplica modificarile necesare.
Sprinklere, capete de stingere cu jeturi multiple si pulverizatoare

Sprinklerele, capete de stingere cu jeturi multiple si pulverizatoarele afectate de depozitare (sau de
vopsele trebuie curatate cu atentie. Sprinklerele, capete de stingere cu jeturi multiple sau pulverizatoarele
vopsite sau deformate trebuie inlocuite.
Orice depunere de pelicule de parafine trebuie verificate. Unde este necesar, pelicula existenta trebuie
inlaturata si sprinklerele, capete de stingere cu jeturi multiple sau pulverizatoarele trebuiesc acoperite de doua
ori cu pelicule de parafine (in cazul sprinklerelor cu fiole de sticle doar pe corpul sprinklerului si numai pe
cadrul capului sprinkler).
O atentie deosebita trebuie acordata sprinklerelor din cabinele de vopsire, unde sunt necesare curatarea
mult mai frecvente si/sau mesurile de protectie.
Retea de conducte si suportul conductelor

Reteaua de conducte si suporturile trebuie verificate pentru a observa orice urma de coroziune si, daca
este cazul, vopsire corespunzetoare.
Vopselele pe baze de bitum aplicate pe conducte, incluzand capetele tevilor filetate ale
conductelor galvanizate si suporturile de sustinere trebuie reinoite de cate ori este necesar. .
NOTA - Vopselele pe baze de bitum pot fi reinnoite la intervale variind intre 1 an si 5 ani în functie de
severitatea conditiilor de lucru,
Trapele de vizitare ale conductelor trebuie reparate de cate ori este necesar.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Reteaua de conducte electrice trebuie verificate pentru impamantare. Reteaua de conducte pentru
sprinklere nu trebuie folosite pentru impamantare a echipamentelor si orice echipament cu impamintare
electrica trebuie inlaturat si trebuie realizate aranjamente alternative.
Surse de alimentare cu apa si alarmarea acestora

Fiecare sursa de alimentare cu apa trebuie verificate cu supapa de control si semnalizare aferente
sistemului. Pompele, daca acestea sunt furnizate, trebuie pornite automat si presiunea de alimentare a
debitului corespunzator nu trebuie se fie mai mica decat nivelul corespunzator valorii în conformitate cu
articolul 10 din SR EN 12845 recunoscand orice modificare cerute de acesta .
Surse de alimentare cu energie electrica

Orice sursa secundara de alimentare cu energie electrica de la generatoarele diesel trebuie verificate
pentru o functionare satisfacatoare,
Robinete de oprire
Toate robinetele de oprire care controleaza curgerea de apa catre sprinklere trebuie actionate astfel
incat sa asigure functionarea normala si sa se inchida din nou, sigur, in pozitia indicata
Aceste robinete includ robinete de oprire de pe toate alimentarile cu apa la nivelul sau clapetelor de
alarma si toate robinetele de oprire ale zonei sau alte robinete de oprire secundare.
Contactor de debit
Contactoarele de debit trebuie verificate pentru o functionare corecta.
Piese de schimb
Trebuie verificat numarul si starea pieselor de schimb.
Verificare de rutina semestriala
Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate la un interval de maximum 6 luni.
Clapete de alarma apa-aer

Partile mobile ale clapetelor de alarma apa-aer si oricare din acceleratoare si exhaustoare in
instalatiile de conducte apa-aer si extensiile auxiliare apa-aer trebuie actionate in conformitate cu instructiunile
furnizorului.
NOTA - Instalatiile alternative nu vor fi verificate in acest fel deoarece acestea sunt utilizate de doua
ori pe an ca urmare a schimbarilor de la functionarea tip apa-apa la cea apa-aer si inapoi.
Alarma unitatii de pompieri si a statiei centrale de alarmare

Trebuie verificata instalatia electrica.
Verificare de rutina anuala

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Urmatoarele verificari §i inspectii trebuie efectuate la un interval de maximum 12 luni.
Verificarea debitului pompelor automate
Fiecare pompa de alimentare cu apa a instalatiei trebuie verificata la incarcarea maxima (prin
intermediul conductei de incercare conectata la refularea pompei situate in aval de clapeta de retinere de la
refularea pompei) si trebuie sa asigure valorile presiune si debit inscrise pe placuta indicatoare.
Ajustari corespunzatoare trebuie efectuate pentru pierderile de presiune in conducta de alimentare si
robinetele dintre sursa de alimentare si fiecare supapa de control si semnalizare.
Verificari ale defectelor de repornire a motorului diesel

Alarma de defect de repornire trebuie incercata conform 10.9.7.2.din SR EN 12845
Imediat dupa aceasta verificare motorul trebuie sa porneasca utilizand sistemul de pornire manual a sistemului.
Robinete cu flotor din rezervoare de apa

Robinetele cu flotor din rezervoarele cu apa trebuie verificate în scopul de a asigura functionarea lor
corecta.
Cuvele si filtrele la aspiratia pompelor

Filtrele de aspiratie a pompelor si bazinul de decantare si filtrele sale trebuie inspectate cel putin anual
si curatate cand este necesar.
Verificare de rutina efectuate la trei ani

Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate la un interval de maximum 3 ani.
Rezervoare de stocare si hidrofoare

Toate rezervoarele trebuie examinate extern pentru a verifica coroziunea. Acestea trebuie golite, curatate
si examinate pentru coroziunea interna.
Daca este necesar, toate rezervoarele trebuie revopsite si/sau restaurate în ceea ce priveste protectia
impotriva coroziunii.
Robinete de oprire, clapete de alarma si clapete de retinere ale alimentarii cu apa a surselor de
alimentare cu apa, robinete de alarma si unisens.
Toate robinetele de oprire ale surselor de alimentare, robinete de alarma si unisens trebuie examinate
si inlocuite sau reparate daca este necesar,
Verificare de rutina efectuata la 10 ani

La intervale nu mai mari de 10 ani toate rezervoarele de stocare trebuie golite, curatate si examinate
intern si la constructie si daca este necesar, sunt reparate.
Evaluarea conformitatii
Set de sprinklere

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Conformitatea unui set de sprinklere trebuie sa fie realizata prin:

- incercari de tip initial;
- controlul productiei în fabrica de catre furnizorul setului de sprinklere.
Incercari de tip initiale

Trebuie verificat daca proiectul setului de sprinklere este în concordanta cu prevederile acestui
standard. Trebuie verificat daca executia componentelor folosite în set este în concordanta cu cerintele proiectului.
Acolo unde furnizorul setului folosește componente în conformitate cu standardele europene, sau în
absenta lor, alte specificatii tehnice relevante valabile în tara de utilizare, pentru a raspunde acestei cerinte se va
putea folosi performanta declarata de furnizorul componentei. Totusi, furnizorul setului nu trebuie sa fie scutit
de responsabilitatea de a selecta corect componentele.
Controlul productiei în fabrica de catre furnizorul setului de sprinklere

Furnizorul de seturi trebuie sa stabileasca documentatia si sa mentina un sistem de control al
productiei în fabrica pentru a se asigura ca seturile plasate pe piata sunt conforme cu caracteristicile de
performanta declarate.
Sistemul de control al productiei in fabrica trebuie sa includa proceduri, inspectii, incercari si/sau
evaluari regulate si utilizarea rezultatelor pentru a verifica materiile prime si alte materiale sau componente,
echipamente, procesul de productie si setul. Sistemul de control al productiei in fabrica trebuie sa fie suficient de
detaliat pentru a se asigura conformitatea setului, si sa garanteze detectarea neregularitatilor in cel mai timpuriu
stadiu.
Trebuie considerat ca un sistem de control al calitatii satisface cerintele de mai sus daca este in
conformitate cu cerintele standardului EN ISO 9001 si daca este adaptat cerintelor acestui standard.
Trebuie inregistrate rezultatele inspectiilor, incercarilor sau evaluarilor care vor implica luarea unor
masuri, precum si masurile luate. Trebuie inregistrate masurile de luat atunci cand valorile sau criteriile
controlului nu sunt satisfacute.
Procedura de control al productiei trebuie sa fie redactata intr-un manual.
Furnizorul setului trebuie sa duca la indeplinire si sa inregistreze rezultatele incercarilor de productie
ca parte a controlului productiei.
8.6. Calculul si dimensionarea instalatiilor
Necesarul de apă potabilă pentru consum igienico - sanitar
Determinarea debitelor de calcul si dimensionarea conductelor instalaţiilor de alimentare cu apa

potabila rece,apa calda de consum si hidranţi, s-au făcut conf. STAS 1478-90 si a nomogramelor uzuale de
calcul, după cum urmează:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Debitul de apă potabilă aferent consumului menajer se va asigura de la puţurile din incinta.
Necesarul de apă, calculat conform STAS 1478 – 90 are următoarele valori :
Număr consumatori (N) Debite specifice

Personal pe zi: N1 = 20 x 6 qs1 = 50 l/om zi
Personal TESA N2 = 5 x 6 qs2 = 20 l/ zi
Consum mediu zilnic
Qzi med =Σ (qs x N) / 1.000 (m3/zi)
Qzi med= (20 x 6 x 50+ 5 x 6 x 20) / 1.000 = 6.6 m3/zi
Consum maxim zilnic
Qzi max = Kzi x Qzi med = 1.2 * 6.6 = 7.92 m3/zi
Kzi = 1,2 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic)
Consum orar maxim
Q orar maxim= (1/24)*Ko * Qzi max = (1/24) * 2.8 * 7.92 = 0.924 m3/h
Ko = 2,8 (coeficient de neuniformitate a debitului orar)
Dimensionarea conductelor de apa rece si apa calda s-a făcut conform STAS 1478-90, cu relaţia ;
l/s pentru E  2.0
c = 1.6; a = 0.15 ; b = 1.0
APA RECE

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
E = E1 + E2
E1 = suma echivalenţilor bateriilor amestecătoare de apa rece cu apa calda;
E2 = suma echivalenţilor bateriilor de apa rece;
- presiunea necesara s-a determinat cu formula:
Hnec = Hg + Hu + Hlin + Hloc [ mH2O ];
Unde: Hg = 12.0 mH2O ;
Hu = 3,0 mH2O ;
Hlin = 10,0 mH2O ;
Hloc = 3,5 mH2O ;
Hnec =28.5 mH2O;
Instalaţia de canalizare menajera
Debitele de ape uzate menajere care se evacuează in reţeaua de canalizare, Q u se calculează cu relaţia:
Qu = 0,8 x QS
In care QS - debitele de apa de alimentare caracteristice ( zilnic mediu, zilnic maxim si orar maxim )
Astfel :
Debitul zilnic mediu

Qu zi med = Qzi med x 0.8 = 6.6 * 0.8 = 5.28 m3/zi
Debitul zilnic maxim
QU zi max = Qzi max x 0.8 = 7.92 * 0.8 = 6.336 m3/zi
Debitul orar maxim
QU orar maxim= Qorar max x 0.8 = 0.924 * 0.8 = 0.739 m3/h
Debitele de ape uzate menajere care se evacuează in reţeaua de canalizare, Q c se determina cu relaţia :

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
unde :
; reprezintă debitul corespunzător sumei echivalenţilor de debit;
- E= 180 reprezintă suma echivalenţilor de scurgere ;
- Qs max= 1,15 l/s reprezintă debitul specific cu valoarea cea mai mare ;
- a= 0,33 coeficient adimensional in funcţie de regimul de furnizare a apei in reţeaua de distribuţie (

furnizare continua ).
- c= 0,70 coeficient adimensional in funcţie de destinaţia clădirii ;
Debitele de ape pluviale
Considerându-se cerinţele STAS 1846-90 pentru vom avea:
1. Apele pluviale de pe suprafaţa halelor, in sistem vacuum (sistem GEBERIT)
- suprafaţa de colectare S = 138.500 mp
- frecventa de calcul a ploii f = 2/1
- intensitatea ploii de calcul pentru o durata a ploii
de 5 minute si o frecventa f = 2/1 I = 350 l/ha∙sec
- coeficient de debit φ = 0,90
- debitul de calcul
2. Apele pluviale de pe suprafaţa betonate (parcări, drumuri, trotuare)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
- suprafaţa de colectare S = 78500 mp
- frecventa de calcul a ploii f = 2/1
- intensitatea ploii de calcul pentru o durata a ploii
de 5 minute si o frecventa f = 2/1 I = 350 l/ha∙sec
- coeficient de debit φ = 0,90
- debitul de calcul
Calculul rezervorului de retentie ape pluviale
Conform art. 3.4 din STAS 1846 – 90 debitele de calcul pentru staţiile de pompare si bazinele de
retenţie sunt, la intrare, cele stabilite pentru tronsoanele pe care acestea le deservesc, iar la ieşire cele aferente
unei durate a ploii de calcul suplimentata cu timpul de trecere prin bazin.
Bazinele de retentie se dimensionează fie pentru volum, fie pentru capacitatea de descărcare a
bazinului ( prin pompare in cazul nostru), alegându-se varianta optima din punct de vedere tehnico-economic.
Debitele pentru ape meteorice se calculează conform art. 2.1.6 din STAS 1846 – 90 astfel :
Debitul de calcul s-e stabileşte cu relaţia :
QP = m • I • S • Sc [ l/s]
unde:
m = 0.9 - coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul, pentru o durata a timpului de

calcul mai mare de 40 de minute m = 0.9;
Sc = [ ha ] - suprafaţa bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul
φ = 0,90 - coeficient de scurgere aferent suprafeţei S de calcul, astfel pentru pavaje din asfalt si
beton φ = 0,90
I = 30 [l/s ha] (pentru t=180 min) - intensitatea normata a ploii de calcul, in funcţie de durata ploii de
calcul t conform STAS 9470-73.
Volumul bazinului de retentie :

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
VBR = QP • t [ l] = (QP • t)/1000 [ m3]
Calculul bazinului 1:
Suprafeţe colectate:
- Hala de depozitare 1 – 24557 m2;
- Platforma – 16096 m2;
Total = 40653 m2;
Calculul bazinului 2 :
Total = 74941 m2;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Total = 75817 m2;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Total = 26350 m2;
Astfel apa din bazinele de retentie va fi evacuata prin pompare, deci in funcţie de timpul de evacuare al
apei din bazinul de retentie si capacitatea de absorbţie a solului in care va fi infiltrata apa, vom alege împreuna
cu beneficiarul pompele de evacuare a apelor meteorice .
Instalaţia de hidranţi
interiori
Breviar de calcul
Caracteristicile clădirii pentru calculul necesarului de apa necesar stingerii incendiilor, sunt :

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Corespunzător prevederilor NP 086 – 05 Anexa 3, este obligatorie prevederea hidranţilor de incendiu

interiori cu următoarele caracteristici :
- Debitul specific minim al unui jet : qih = 2,50 l / sec;
- Numărul de jeturi in funcţiune simultana pe clădire : 2
- Lungimea minima a jetului compact : Ic = 6,0 m.;
- Debitul de calcul al instalaţiei : Qih = 5,00 l / sec.
Timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor interiori este, in baza STAS 1478 – 90, al.3.2.3.1., de 10
minute
Se vor utiliza hidranţi de 2”, STAS 2501, echipaţi cu ţeava de refulare cu diametrul orificiului final de
14 mm, care asigura:
- debitul specific = 2.5 l/s;
- presiunea necesara la ajutajul ţevii de refulare = 14,55 mH 2O;
- lungimea jetului compact: 10 m;
- presiunea necesara s-a determinat cu formula:
Hnec = Hg + Hu + Hlfurtun + Hlin + Hloc mH2O ;
Unde: Hg = 12.5 mH2O ;
Hu = 14,6 mH2O ;
Hlfurtun = 2,0 mH2O ;
Hlin = 9,5 mH2O ;
Hloc =3,5 mH2O ;
Hnec = 42.1 mH2O ;
Instalaţia de stingere automata cu sprinklere

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Caracteristicile hidraulice, geometrice si funcţionale ale sprinklerelor de care se tine seama la alegerea
tipurilor si numărului acestora sunt :
- debitul specific qsp ( l/s ), realizat la o anumita presiune disponibila a apei in secţiunea orificiului
de refulare, Hi (mH2O);
- diametrul orificiului de refulare al sprinklerului, di (mm);
- aria protejata, Ap (m2) si aria de declanşare simultana a sprinklerelor, A s (m2);
- intensitatea de stropire cu apa, ii (l/sm2) si intensitatea de stingere, is (l/sm2);
- temperatura de declanşare a sprinklerelor(oC).
Caracteristicile hidraulice, geometrice si funcţionale ale sprinklerelor sunt precizate de producător,

pentru fiecare cap de sprinkler.
Conform art. 7.47 din Normativul NP 086 – 05 pentru încăperile de depozitare cu stive înalte in lipsa
unor valori determinate ale ariei de declanşare, debitul de calcul Q is, al instalaţiei de sprinklere se stabileşte
considerându-se funcţionarea simultana a sprinklerelor montate in compartimentul de incendiu al clădirii,
debit care poate fi limitat in cazul instalaţiilor cu stingere rapida in funcţie de specificul acestora. In cadrul
instalaţiei de sprinklere cu stingere rapidă , pentru pulverizarea apei este folosit un model special de sprinkler ,
şi anume ESFR (early suppression fast response)
Astfel în cazul de faţă avem de-a face cu o clădire cu inaltimea de 12.2 m si o inaltimea destinata
depozitarii având 10 m.
Consultând specificaţiile producătorului ( vezi tabelul următor ) vedem tipurile de sprinklere pe care le
putem folosi in cazul acesta.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Datorita faptului ca pentru tipul ESFR 17 avem nevoie de o presiune mai mica de utilizare, acesta este
tipul de sprinkler cel mai potrivit.
Rezulta debitul unui cap de sprinkler va fi :
K= coeficient de descarcare
K = 16.8 GPM/psi1/2 = 241.9 L/min/bar1/2
Rezulta ca sprinklerele vor avea la presiunea de utilizare de 3.6 bar, la orificiul de stropire, un debit de
apa de 7,65 l / sec.
Conform art. 12.3.2.3.3 din normele NFPA 13 in cazul folosirii sprinklerelor cu stingere rapida
numărul de sprinklere in funcţiune simultana este n = 12 sprinklere.
Aria minima protejata de un cap de sprinkler ESFR 17 este conform specificaţiilor producătorului Ap
= 7.4 m2
Astfel aria de declanşare simultana a sprinklerelor este :
As = n * Ap = 12 * 7.4 = 89 m2
Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei cu sprinklere, Q is se determina

considerând funcţionare simultana a sprinklerelor amplasate in aria de declanşare, dintr-un compartiment de
incendiu al clădirii, cu relaţia :

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Qis = n * qsp = 0.15*12 * 7.65 = 105.56 l/s. , rezulta
Qis= 106 l/s.
Timpul teoretic de funcţionare pentru instalaţia de sprinklere, este de 1 ora, corespunzător NP 086 – 05
art. 12.5.
Debitul de calcul si presiunea necesara vor fi asigurate in permanenta de staţia de pompare pentru
sprinklere, proprie incintei.
Sprinklerele vor fi amplasate astfel incit sa asigure protejarea întregii suprafeţe a depozitului, fiind
montate la plafon (tavan).
Caracteristicile tehnice ale capetelor de sprinklere, vor fi :
- Poziţia de montaj = capul in jos;
- Temperatura de operare = 740 C;
- Suprafaţa de stropire = 7,4 m2.;
- Presiune a apei la capul de debitare este de 36 m. H2O;
- Debitul unui cap de sprinkler : qspr = 7.65 l / sec.
Capetele de sprinklere vor fi astfel amplasate incit :
- distanta maxima de amplasare – 3.1 m
- distanta minima de amplasare – 2.4 m.
Instalaţia de hidranţi exteriori

In cadrul fiecărei hale se vor constitui 4 (patru) compartimente de incendiu cu suprafaţa construită de
16 352,85 m2 X 2 compartimente; respectiv 8195,45 m2 X 2 compartimente; grad III rezistenta la foc.
In conformitate cu cerinţele NP 086 – 05, art. 6.1 alin. g), având in vedere existenta spatiilor de
depozitare si volumul compartimentelor de incendiu (cuprins intre 50.000 m3 si 200.000,0 m3), se vor
prevedea hidranţi pentru stingerea din exterior a incendiilor.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Alimentarea cu apa se va face prin reţele care asigura debitul de calcul si presiunea necesara
intervenţiei directe de la hidranţi, asigurata de la gospodăria proprie de apa pentru stins incendiu prin reţelele
exterioare pentru hidranţi exteriori, in concordanta cu cerinţele NP 086 – 05, art. 6.13 alin. a).
In conformitate cu cerinţele NP 086 – 05, art. 6.36 si 6.4, hidranţii exteriori vor fi de tip suprateran
(STAS 695) cu Dn. 100 mm., iar conductele de distribuţie care alimentează hidranţii de incendiu exteriori, vor
avea diametrul de 150 mm.
Aceştia vor fi dotaţi cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, ţevi de refulare etc.),
astfel incit sa se asigure parametrii de calcul, debitul de apa si presiunea pentru intervenţia la nivelul cel mai
înalt, conform prevederilor NP 086 – 05, art. 6.5.
Accesoriile de intervenţie se vor păstra in panouri PSI (pichete) montate langa clădire sau intr-o
încăpere separata din spaţiul tehnic. Se vor prevedea cate un panou PSI la 5000 metri pătraţi de incinta.
Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu hidranţi exteriori se face conform NP 086 – 05

.
Astfel conform NP 086 – 05 pentru stabilirea debitelor la clădiri cu mai multe compartimente de
incendiu, debitul se alege pentru compartimentul cu volumul cel mai mare.
Corespunzător NP 086 – 05 Anexa 9 :
- la clădiri de producţie obişnuite;
- cu gradul “III” de rezistenta la foc;
- categoria „C” pericol de incendiu;
- cu un volum al compartimentului de incendiu cuprins intre 50.000 m 3 si 200.000,0 m3;
Astfel debitul de apa pentru stingerea din exterior a unui incendiu pentru cele sase clădiri este :
Qie = 40,00 l / sec.
Conform prevederilor NP 086 – 05 art. 6.27 presiunea la robinetul unui hidrant exterior va trebui sa
asigure intervenţia directa, astfel ca ţeava de refulare cu care se va acţiona spre punctele cele mai înalte si
depărtate ale acoperişului, sa asigure un debit de 5,00 l / sec. si un jet compact de 10 m. lungime.
Timpii teoretici (normaţi) de funcţionare pentru instalaţiile de stingere

Hidranţi interiori

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor interiori este, in baza NP 086 – 05 art. 6.34 de 10 minute.
Instalaţii automate de stingere cu sprinklere
Timpul teoretic de funcţionare pentru instalaţii de sprinklere, este de 1 ora, corespunzător NP 086 – 05
art. 12.5.
Hidranţi exteriori
Conform NP 086 – 05 art. 6.34 si art. 12.5 , timpul teoretic de funcţionare pentru hidranţii exteriori
este de 2 ore.
Rezerva de incendiu
Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiilor de stingere a incendiilor, stabilit corespunzător NP 086 –
05 art. 6.34 si art. 12.5 , este de:
- 10 min. pentru hidranţi interiori;
- 60 min. pentru sprinklere;
- 120 min. pentru hidranţi exteriori.
Volumul de apa pentru stingerea incendiilor va fi păstrat intr-un rezervor de acumulare suprateran
adiacent staţiei de pompe, fiind calculat in conformitate cu cerinţele STAS 1478 - 90, pentru fiecare tip de
instalaţie, astfel:
- hidranţi interiori:
V hi = 5,00 I / sec. x 10 min. x 60 sec. = 3.000 I = 3 m3;
- sprinklere:
V sprinklere = 106,00 I / sec. x 60 min. x 60 sec. = 381.600 I ≈ 382 m 3;
- hidranţi exteriori:
V he = 40,0 I / sec. x 120 min. x 60 sec. = 288.000 I = 288 m 3;
Volumul util al rezervorului de acumulare a apei pentru stingerea incendiilor, rezultat din calcul, va fi:
Vutil al rezervorului de acumulare = 3 m3 + 382 m3 + 288 m3 = 673 m3.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Rezerva intangibila de apa pentru stingerea incendiilor va fi stocata intr-un rezervor, amplasat
suprateran.
Se va asigura posibilitatea alimentarii autopompelor formaţiilor de pompieri din rezervorul de
acumulare a apei pentru stingerea incendiilor, prin prevederea unui punct de alimentare cu doua racorduri
exterioare tip "A", amplasate la 20 m. de clădire (construcţie de gradul “III” de rezistenta la foc), in
concordanta cu art. 13.9 din NP 086 – 05.
Pentru supravegherea permanenta a alimentarii cu apa a rezervorului, se vor prevedea instalaţii pentru
semnalizarea optica si acustica a nivelelor rezervelor de incendiu, cu transmiterea semnalizării la dispeceratul
de securitate si pompieri din parter, in concordanta cu prevederile art. 13.4 din NP 086 – 05.
Timpul de refacere a rezervei de incendiu
Durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu, conform STAS 1478-90, tabel 15 pentru
clădiri având categoria ‘’ C’’ pericol de incendiu si debitul pentru incendiu de 40 l/s , este de 24 ore, rezultând
un debit de calcul de pentru refacerea rezervei :
Qri = Vri / Tri = 673 m3/24ore = 28,04 m3/h = 7,78 l/s – debit asigurat de doua puţuri de medie
adâncime.
8.7. Caracteristicile şi pericolele prezentate de fum în caz de incendiu într-o clădire
1.Caracteristicile generale ale fumului în cazul unui incendiu într-o clădire
Dicţionarul limbii române defineşte incendiul astfel: „Foc mare care cuprinde şi distruge parţial sau
total o clădire, o pădure etc.”
Cu mulţi ani în urmă majoritatea oamenilor şi chiar literatura de specialitate foloseau pentru acest
fenomen noţiunea de foc şi foarte rar incendiu. Astăzi ne este familiar, aproape tuturor, pentru un astfel de
fenomen nedorit, noţiunea de incendiu.
A defini un fenomen, cum este de exemplu incendiul, înseamnă a cunoaşte forma exterioară a
lucrurilor prin care se manifestă esenţa lor şi care poate fi percepută direct prin organele senzoriale. Acest
lucru nu este uşor de făcut, mai ales că o bună definiţie trebuie să cuprindă esenţa fenomenului, să fie clară,
scurtă, uşor de înţeles şi de reţinut. Deci, în a defini cât mai corect incendiul trebuie să se ţină seama de toate
elementele care stau la baza acestui fenomen, ca iniţierea, dezvoltarea şi lichidarea lui, precum şi de
consecinţele ce le poate cauza.
Aceste elemente pot îi exprimate succint prin: • existenţa combustibilului şi acţiunea unei surse de
aprindere; • iniţierea şi dezvoltarea unei arderi; • producerea de pierderi materiale în urma arderii;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Orice incendiu este însoţit de fenomene chimice şi fizice cum sunt: reacţii chimice pe timpul arderii,
degajarea şi transferul de căldură, producerea de flăcări şi fum, degajarea, separarea şi răspândirea produselor
arderii, formarea schimbului de gaze etc.
Produsele de ardere şi de descompunere care rezultă pe timpul incendiului sunt, în general, părţi
componente ale fumului, flăcări şi o serie de gaze ca produse de ardere.
Aşadar, unul dintre produsele de ardere care se face prezent încă din primele momente ale iniţierii unui
incendiu este fumul.
Fumul, rezultat în urma arderii produselor sau obiectelor ce se găsesc în mod obişnuit într-o clădire,
este un amestec de mai multe elemente gazoase, de particule solide (funingine) şi de picături de apă în
suspensie în mediul gazos. Particulele ce compun fumul apar fie ca urmare a reacţiilor de degradare termică
urmate apoi de combustie (la care se adaugă diverse fenomene fizice), fie sunt aerosolii ce compun în mod
obişnuit aerul şi sunt antrenaţi în flăcări şi în mediul gazos pe timpul incendiului.
Făcând o comparaţie cu aerul în condiţii normale, fumul este mult mai cald (diferenţa de temperatură
mergând de la câteva 0C la mii de 0C), conţine şi alte elemente chimice (gazoase, lichide sau solide), iar
caracteristicile optice sunt diferite în ceea ce priveşte emisia, transmisia şi difuzia luminii.
În funcţie de natura materialelor sau a substanţelor ce se transformă în urma combustiei, de tipul
focarului şi a mediului în care se manifestă acesta, de momentul şi locul de observare, fumul va putea fi
perceput ca:
 un amestec gazos de culoare închisă, cu mici zone emisive în roşu sau galben, în cazul
observării la limita turbulentă a flăcărilor;
 ca un gaz cald şi negru, conţinând multe particule de funingine şi monoxid de carbon, precum
şi aer cald, umed şi poluat, în cazul când observarea se face la o anumită distanţă de sursă.
Curgerea hidraulică a fumului este din punct de vedere chimic nereactivă, pentru că reacţia de
combustie este practic întreruptă la o anumită distanţă de flacără, deoarece reacţiile chimice devin aproape
complete, iar pe de altă parte are loc răcirea fumului (de exemplu, prin antrenarea de aer proaspăt în norul de
fum) ce încetineşte puternic cinetica reacţiei.
Temperatura şi compoziţia fumului variază de-a lungul traseului urmat de acesta prin clădire până la
evacuarea sa, datorită mai multor fenomene fizice ca:
 antrenarea de aer proaspăt diluează şi răceşte fumul. Diluarea cu aer proaspăt este mai bine
pusă în evidenţă în cazul curgerilor verticale, ca de exemplu: casa scării, puţuri de lumină, antreuri etc.;
 transferul termic convectiv între fum şi pereţi, precum şi radiaţia termică a fumului cald scad
temperatura acestuia;
 condensarea apei prezente înainte de combustie în aer sau în materialele incendiate şi
acumularea acesteia în picături de lichid;
 unirea particulelor de funingine (fenomen a cărui viteză este corelată cu concentraţia
particulelor) şi depunerea acestora pe pereţi (fenomen destul de lent);
 întâlnirea unui alt focar pe timpul scurgerii fumului spre locul de evacuare va duce la oxidarea
particulelor de funingine şi transformarea acestora într-un gaz invizibil, precum şi la evaporarea picăturilor de
apă.
Deplasarea fumului prin clădire este consecinţă a forţei Arhimedice (fenomenul de flotabilitate: fumul
este mai uşor decât aerul şi urcă în absenţa altor surse de presiune antagonice) şi a diverselor câmpuri de

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
presiune ce se regăsesc într-o clădire incendiată. Fumul se poate acumula în golurile existente în zona
superioară a încăperilor sau poate curge lent după direcţii orizontale în cazul volumelor cu deschideri puţine.
Fumul este pus în evidenţă vizual datorită emisiei, absorbţiei şi/sau difuziei luminii, şi a culorii
specifice, fiind totodată un element de identificare a substanţelor incendiate. Caracteristicile optice ale
fumului sunt datorare prezenţei anumitor elemente gazoase optice ce absorb sau emit lumina în anumite
lungimi de undă ale spectrului vizibil, iar în ceea ce priveşte opacitatea în invizibil, aceasta este consecinţă a
particulelor de funingine sau a picăturilor de apă.
Mirosul este un alt reper important pentru identificarea tipului de focar şi de care este responsabil
fumul, de această caracteristică fiind responsabili compuşii organici prezenţi în fum.
În raport de culoarea fumului, de miros şi gust se poate stabili natura materialului care arde. Astfel,
dacă fumul este alb înseamnă că conţine vapori de apă. Fumul cenuşiu către negru provine din arderea
lemnului, iar dacă este cenuşiu înseamnă că lemnul a fost gudronat. Fumul alb-negru cu acţiune neiritantă este
emanat pe timpul arderii hârtiei, paielor şi fânului. Fumul negru se degajă pe timpul arderii gudronului,
asfaltului, petrolului, benzinei şi altor produse petroliere. Fumul cenuşiu înţepător, cu miros neplăcut provine
din arderea ţesăturilor. Fumul galben-brun se degajă pe timpul arderii combinaţiilor de azot şi este foarte
toxic. Un gust astringent, dulce sau amar, un miros de usturoi, de băuturi alcoolice, înţepător şi de migdale, o
culoare albastră, albă, galbenă sau de alt fel, indică prezenţa în fum a unor substanţe toxice.
2. Elementele constituente ale fumului

2.1. Elementele gazoase din compoziţia fumului
Gazele din aer. Aşa cum se ştie, pentru a vorbi de incendiu trebuie să avem îndeplinite condiţiile
triunghiului arderii (comburant, carburant şi energia de iniţiere a arderii prezente în acelaşi loc şi în acelaşi
timp).
Azotul şi oxigenul, prezente în mod normal în aer, sunt antrenate de flacăra ce generează fumul,
precum şi de fumul ce părăseşte zona focarului. Combustia consumă o anumită cantitate din oxigenul intrat în
zona de ardere şi o foarte mică cantitate de azot (cantităţile de O 2 şi N2 prezente în fum nu mai păstrează
acelaşi raport stoichiometric ca în aer). Concentraţia de oxigen în fum variază de la un procent (1%), în fumul
unui focar puternic, până la valoarea normală de 21% procente volumice, în cazul fumului foarte diluat (în
partea superioară a unei case de scări ventilate).
Azotul este gazul majoritar în compoziţia fumului, ajungând, în general, în jurul valorii de 50%
procente volumice.
Produsele de reacţie. Aceşti produşi de reacţie sunt reprezentaţi de diverse elemente gazoase, produse
de ardere şi/sau de piroliză şi provin din regiunile chimic active (flăcări, combustii mocnite sau piroliză).
În cazul arderii compuşilor organici avem de a face cu: apă şi gaze carbonice (la presiuni parţiale ce
pot atinge 10-15% pentru fiecare specie), monoxid de carbon, şi numeroase specii mai mult sau mai puţin
oxidate, cel mai adesea în cantităţi reduse (ex. hidrocarburi, aldehide, oxid de sulf, gaze acide - acidul
clorhidric, ale căror natură şi presiuni parţiale depind de condiţiile focarului şi de natura combustibilului).
Gazele incomplet sau parţial oxidate ce părăsesc zona focarului o dată cu fumul pot să se inflameze la
un eventual contact cu o altă sursă caldă şi în prezenţa oxigenului. Dacă preamestecul cu aerul se va realiza
înainte de inflamare, se va ajunge la o deflagraţie sau o detonaţiei. Un astfel de exemplu este cazul unui spaţiu

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
bogat în gaze nearse (gaze de piroliză), iar în momentul deschiderii unei uşi sau ferestre se pune focarul în
comunicare cu culoarul plin de aer producându-se fenomenul de backdraft.
Nu trebuie neglijat şi pericolul toxic reprezentat de fumul care transportă în anumite cantităţi diferite
substanţe gazoase foarte periculoase, cantităţi neglijabile în stabilirea ecuaţiilor de bilanţ pentru fiecare
componentă, dar care pot provoca decesul ocupanţilor clădirii chiar în lipsa unei agresiuni termice (ca de
exemplu monoxidul de carbon).
În general, gazele componente ale fumului nu-şi schimbă starea de agregare pe perioada cât fumul se
află în clădire, cu excepţia apei (care trece din stare de vapori în stare lichidă – picături) şi a anumitor
substanţe chimice ce se pot depune pe pereţi (ex. HCl ce are un efect foarte corosiv asupra materialului
metalic al armăturilor).
2.2. Particule prezente în fum
Particulele lichide sau solide din compoziţia fumului sunt mai puţin abundente (atât în masă cât şi în
volum) decât gazele ce compun fumul, fiind totodată destul de mici pentru a putea rămâne mai mult timp
prezente în amestecul gazos şi de a urma curgerea hidraulică a fumului.
Prezenţa acestor particule în compoziţia fumului, precum lichidele mai puţin vâscoase (picături de
apă), lichidele vâscoase (produse de piroliză gudronate) sau solidele (funinginea), conferă fumului proprietăţi
de atenuare a luminii (opacitate, coloraţie).
Particule prezente în aer în situaţie normală. Aceste particule (lichidele, mai mult sau mai puţin
vâscoase, şi solidele) vor servi, în caz de incendiu, la generarea de funingine sau de picături. În situaţii
normale, în aer se găsesc mai multe tipuri de particule specifice aerului poluat al unui oraş modern, a căror
concentraţii de masă merg de la 100 la 1000 μg/m3, şi a căror număr, în cazul particulelor cu diametru inferior
de 0,1 μm, este de ordinul câtorva mii pe mm3.
Originea acestor particule este foarte diversă şi anume: pulberi disipate în aer (minerale, organice sau
vegetale), picături acide (reacţii chimice industriale, bombe cu aerosoli), picături de apă (ceaţa naturală,
umiditatea în cazul clădirilor), precum şi produse de condensare în cazul combustiilor controlate.
Particule prezente în fum. Funinginea este formată din particule solide, produse fie de materialele
combustibile incendiate pe bază de carbon, fie de focarele slab oxidate. Funinginea se caracterizează printr-o
formă sferică a granulelor componente, care au tendinţa de a se uni sub forma unor ciorchini ce ajung să adere
rezistent la pereţi.
Din punct de vedere chimic, funinginea are o compoziţie foarte ridicată în carbon. Granulele din
funingine au proprietatea de a absorbi lichid la suprafaţă.
Picăturile lichide vâscoase, bogate în compuşi aromatici, se formează în urma incendiilor de materiale
obişnuite şi cu un aport slab de oxigen în zona focarului. Ele prezintă o asemănare cu funinginea doar în cazul
în care funinginea apare în urma prezenţei compuşilor aromatici în incendii. Formarea de particule gudronate
stabile este mai importantă în cazul unei pirolize decât în cazul unei arderi cu flacără.
Curentul convectiv de gaze arse poate să antreneze, de asemenea, fragmente, resturi solide, mult mai
mari decât granulele de funingine, rezultate în urma degradării termice a materialului. Cu toate acestea, s-a
observat că cel mai mare fragment antrenat în fum nu are influenţă majoră asupra opacităţii fumului, ci poate
fi mai degrabă cauză de generare a unor alte focare la o distanţă oarecare de focarul iniţial (ex. extinderea
focului de pădure sau a incendiilor urbane în lanţ).

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Picăturile de apă din fum au aceeaşi compoziţie ca cea aflată în condiţii naturale, cu menţiunea că
dimensiunea acestora este diferită şi că din punct de vedere structural pot conţine dizolvate mai multe
procente din diverşi compuşi chimici, gaze acide, produse de piroliză, celulozice etc.
Expresiile concentraţiei particulelor. Pentru a determina cantitatea de particule într-un volum sau
într-o masă de fum dată se poate utiliza mai multe metode şi anume:
- concentraţia numerică N - numărul de particule pe unitate de volum (în milioane/cm 3);
- concentraţia masică cparticule, egală cu masa totală a particulelor pe unitate de volum de fum (în kg
3
sau g/m );
- fracţia volumică fv, care este volumul total de particule pe unitate de volum a fumului.
- fracţia masică ypart, masa totală a particulelor pe unitate de masă de fum.
Se face şi presupunerea că toate particulele prezente în fum sunt identice şi că avem n part (număr
de particule) dintr-un volum V ce urmează curgerea hidraulică împreună. Fie m1part masa unei particule de
masă volumică 1part (între 1000 şi 2000 kg/m3 pentru funingine) şi de volum v1part. Masa volumică globală a
fumului (gaz şi particule) este notată fum. Avem relaţiile următoare:
n part n part * m1 part

N part  ; C part   N part * m1 part (1; 2)
V V
n part * v1 part m1 part c part
fv   N part * v1 part  N part  (3)
V 1 part c1
n part * m 1 part m 1 part  1 part
Y part   N  N * v1 part 
  
part part
fum *V fum fum
(4)
 1 part c part
 fv 
 fum  fum
Alegerea mărimilor se face în funcţie de datele obţinute în urma măsurătorilor efectuate sau a teoriei
aplicate.
Mărimea particulelor. La o primă observare, talia particulelor cele mai frecvent întâlnite în panaşul
de fum al unui focar se regăsesc în domeniul 0,1-2m.
În tabelul 1 sunt precizate plajele în care se regăsesc dimensiunile particulelor de la cele mai mici la
cele mai mari:
Tabelul 1
Nr. Tipul particulelor Dimensiunea
crt
1. Ansamblul cu particule solide sau lichide în suspensie 0,01 – 10m
2. Precursor de funingine  nm

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
3. Granule elementare de funingine 0,01-0,02m

4. Ansamblu de granule de funingine 0,1m - mai mulţi m
5. Picături de lichid nears 0,01-1m
6. Picături de apă 0,01-10m
2.3. Caracteristicile, formarea şi evoluţia particulelor de funingine

O particulă cu funingine se poate caracteriza prin forma, dimensiunile, masa, mobilitatea electrică,
sarcina electrică, natura cristalografică şi compoziţia chimică. Pentru un ansamblu de particule dintr-un volum
de fum dat, concentraţia şi proprietăţile optice constituie caracteristici globale din care se pot deduce
informaţii referitoare la talia (dimensiunea) şi concentraţia particulelor.
Dimensiunea particulelor de funingine. Talia particulelor de funingine nu este o caracteristică
constantă, ci evoluează chiar după formarea lor de către focar: iniţial de formă sferică cu un diametru exterior
de ordinul câtorva nanometri, particulele de funingine cresc şi se unesc în ciorchini care duc ulterior la
formarea de filamente de funingine putând, în final, să se grupeze în pachete de filamente inscriptibile în sfere
de mai mulţi micrometrii de diametru, uneori chiar mai mult. Se face, deci, trecerea de la ordinul nanometrilor
la micrometru: deci, dimensiunea caracteristică variază cu un factor de ordinul 1000, şi se poate, ca pentru
unele particule mai mari, să fie egală cu lungimea de undă din domeniul vizibil sau din infraroşu apropiat.
Variaţia acestei dimensiuni are consecinţe asupra comportamentului optic al fumului.
Masa funinginii formate. Din cauza complexităţii mecanismelor de formare a particulelor de
funingine, fracţia de masă iniţială de combustibil transformată în funingine de un focar este foarte variabilă:
ea variază de la 0,1% la 10% şi chiar poate merge până la 20% cel mai mult. Reamintim că această producţie
depinde de focar, de natura şi dimensiunea acestuia, de mediul ambiental în care se manifestă.
Compoziţia chimică a funinginii. Carbonul este elementul predominant în compoziţia unei particule
de funingine, cu o structură cristalină asemănătoare cu cea a grafitului. Compoziţia chimică şi masa volumică
variază în funcţie de originea particulelor şi modul lor de obţinere. Masa volumică a particulelor de funingine
variază astfel:
- de la 1 la 1,5 g/cm3 pentru funinginea provenită de la focare obişnuite ale căror granule componente sunt
acoperite de elementele chimice absorbite;
- de la 2,2 g/cm3 pentru funinginea de tip „negru de fum”, provenită de la focare industriale ce au
temperaturi înalte (masa volumică a grafitului este de 2,26g/cm 3).
În afară de carbon, în compoziţia funinginii mai găsim şi hidrogen, având un procentaj de masă de 100
de ori mai mic ca cel al carbonului.
Originea şi formarea particulelor de funingine. În cazul combustiilor cu flacără granulele
componente ale funinginii sunt formate de flacăra însăşi. Prezenţa funinginii într-o flacără de difuzie va avea
o influenţă considerabilă asupra luminozităţii fumului.
În aval de focar putem să nu regăsim funingine, deoarece particulele acesteia pot să fie transformate în
gaz prin oxidarea în flacără. Natura componentelor funinginii rezultate prin piroliză depind de combustibilul
iniţial şi de schimburile ce cauzează producerea acestora, de mecanismele fizico-chimice şi mecanice
specifice avute în vedere, precum şi de procentajul de oxigen în flacără, de durata de acţiune şi de nivelul de
turbulenţă.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Creşterea numărului de particule de funingine. Dacă diametrul mediu al particulelor este d m, masa
volumică p şi numărul de particule pe unitate de volum este N, se defineşte fracţia volumică a particulelor,
ale căror masă totală pe unitate de volum este N m1p, după relaţia:
N m1 part  3
fv   dm N (5)
1 part 6
unde:
4 d m3
m1 part  1 part este masa medie a unei particule.
3 8
Creşterea în volum a particulelor va urma o lege de forma:
df v
dt

 a f v*  f v  (6)
*
Unde valorile lui a şi f v depind de conţinutul în oxigen al focarului. O deficienţă constatată a formulei
de mai sus este că nu ţine cont de diametrul şi de numărul de particule. Viteza de oxidare a particulelor de
funingine depinde de diametrul lor, care ar trebui, deci, să intervină într-o lege globală de creştere ce ţine cont
de acest fenomen.
Putem să folosim o lege de tipul:
dN
 S  bN 2  O (7)
dt
unde:
- S este un termen ce ţine cont de producerea de particule;
- B un coeficient ce ţine cont în produsul bN 2 de densitatea de particule de funingine;
- O este un termen ce ţine cont de fenomenul oxidării;
O altă formulă, mult mai generală, este cea a lui Magnussen şi Hjertager, care ţine cont de efectul de
turbulenţă, ce joacă un rol important în amestecul elementelor din componenta fumului, în transportul şi
reacţiile chimice.
Înălţimea de apariţie a particulelor de funingine într-un focar. Pentru flăcările naturale de difuzie,
verticale, care au secţiunea la bază de ordinul a câtorva cm 2 (deci pentru focare mai puţin puternice), se
constată că înălţimea minimă la care începe să se observe funinginea este corelată cu aptitudinea pe care o are
combustibilul de a forma funinginea în focare mari, şi deci cu valoarea puterii radiate de flăcări. Fracţia
radiată a debitului calorific variază în general de la 10 la 45 % în funcţie de natura combustibilului şi talia
focarului. Aşadar, cu cât flăcările conţin funingine la temperatură ridicată cu atât radiaţia termică a acestora va
fi mai importată.
2.4. Caracteristicile, formarea şi evoluţia picăturilor de apă în fum.

Formarea picăturilor. Picăturile de apă rezultă prin condensarea vaporilor de apă din ceaţă sau
aerosoli. Se ştie că cea mai mare parte a materialelor conţin în structura lor moleculară atomi de hidrogen, pe
care-i regăsim după combustie în molecule de apă, iniţial acestea fiind sub formă gazoasă.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Apariţia şi apoi concentraţia şi dimensiunile picăturilor de apă care se formează depind de temperatura
mediului gazos, de concentraţia mediului în vapori de apă şi de natura şi concentraţia particulelor de funingine
sau pulbere.
Într-o atmosferă curată, vaporii de apă pot fi saturaţi, ceea ce înseamnă că apa rămâne sub formă de
vapori chiar şi când temperatura scade destul de mult pentru ca în mod normal să se condenseze.
În tabelul 2 avem valorile presiunii vaporilor saturaţi în aer (tensiunea superficială), în cazul unor
valori mai scăzute ale temperaturii.
Tabelul 2
0 0
T ( C) Pv (hPa) T ( C) Pv (hPa)
40 73,8 15 17
35 56,2 10 12,3
30 42,4 5 8,7
25 31,7 0 6,1
20 23,4
În cazul unei noi creşteri a temperaturii mediului datorată, de exemplu, apariţiei unui alt focar, apa ce a
condensat se poate vaporiza. Un amestec format din fum şi gazele calde şi uscate poate duce la modificarea
concentraţiei ambientale în picături de apă. Depunerea pe pereţi, urmată apoi de căderea picăturilor
condensate sunt alţi factori ce duc la dispariţia picăturilor de apă.
În cazul unei atmosfere calme în incintă, fără transport forţat sau aport de căldură, căderea picăturilor
de apă din aer are loc la o viteză ce depinde de dimensiunea acestora.
În tabelul următor sunt redate valorile limită ale vitezei în cazul căderii picăturilor de apă din fum în
câmp gravitaţional.
Tabelul 3
Diametrul picăturilor Viteza limită de cădere
(m) (mm/s)
1 0,03
2 0,3
5 0,7
10 3,0
50 100
3. Caracteristicile optice ale fumului

Caracteristicile optice ale fumului intervin ţinând cont de următoarele două aspecte:
 fumul este un loc de schimb termic radiativ cu mediul ambiental. În timp ce emite radiaţie
termică, fumul trimite către un receptor un flux termic în care intervin: dimensiunile de volum ale fumului,
temperatura, caracteristicile optice în vizibil şi infraroşu şi un factor de formă;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 fumul este un mediu a cărui transparenţă limitează vizibilitatea. Acest aspect este foarte
important în securitatea persoanelor surprinse de incendiu în clădire sau a pompierilor ce intervin pentru
stingere. Caracteristicile optice – în domeniul vizibil – şi dimensiunile volumului ocupat de fum trebuie să fie
luate în calcul pentru a determina o mărime ce caracterizează opacitatea fumului pe o anumită lungime.
În cazul unui fascicul luminos monocromat, de lungime de undă λ, ce traversează un strat de fum de
grosime L, intensitatea luminoasă ce părăseşte fumul este dată de relaţia:
 L 
I   I  ,o exp   k  dl  (8)
 0 
unde:
 Iλ0 – este intensitatea luminoasă ce intră în stratul de grosime L;
 Iλ – este intensitatea luminoasă ce iese din stratul de grosime L;
 kλ – coeficient de absorbţie monocromatică – este un coeficient ce depinde de temperatura
mediului, de presiunile parţiale a elementelor absorbite şi de proprietăţile optice ale acestora (mm -1).
Dacă λL este uniform pe lungimea L, rezultă o relaţie mai simplă:
I   I  ,o exp  L L  (9)
Coeficientul k este o mărime de bază. El depinde de proprietăţile materiei absorbante şi de
concentraţia sa. Mai multe alte mărimi derivă din acest coeficient.
3.1. Influenţa compuşilor fumului asupra proprietăţilor optice ale acestuia.

Gazele din fum. Dioxidul de carbon şi apa, prezente în mod normal în concentraţii ridicate în fum,
sunt transparente în vizibil, dar prezintă benzi de vibraţie între 1 şi 10 m. Celorlalte gaze, mai puţin
abundente, le sunt asociate benzi de absorbţie specifice.
Particulele în suspensie. Particulele solide şi picăturile vâscoase sau apoase au un rol esenţial în fum
în ceea ce priveşte emisia (cazul particulelor solide) şi absorbţia (particule solide sau lichide) într-o mare parte
a spectrului din domeniul vizibil (de la 0,4m la 0,8m ).
Particulele de funingine, foarte calde într-o flacără, emit lumină. Imediat ce părăsesc focarul,
particulele de funingine din fum ajung la o temperatură mai scăzută şi absorb lumina ambiantă. Aceste
particule sunt „mai transparente” în infraroşu decât în vizibil.
Picăturile de apă, în absenţa funinginii, dau fumului o culoare albă prin difuzia luminii, în timp ce un
amestec de funingine şi picături de apă vor da un fum cu o culoare spre gri, absorbind şi difuzând lumina.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
4. Curgerea hidraulică a fumului într-o clădire incendiată Deplasarea maselor de aer şi fum, în
cazul unui incendiu într-o încăpere, este reprezentată schematic, astfel:
FUM
3
3
6
4 2 2
Aer 1
Fig.1
unde:
1 – producerea de gaze de piroliză;
2, 3 – antrenarea de aer prin focar sau fum;
4 – intrarea de aer prin partea joasă a deschiderilor;
5 – ieşirea de gaze calde prin deschideri;
6 – mişcarea stratului de fum în partea de jos a acestuia.
Curgerea hidraulică a fumului apare şi ca urmare a diferenţelor de presiune între diferitele zone ale
încăperii incendiate. Dacă în partea de jos a încăperii, în locul de manifestare a focarului, avem presiunea
egală cu cea exterioară, iar deplasarea aerului este datorată antrenării de aer de către focar, în partea
superioară a incintei presiunea este inferioară şi determină acumularea de fum. Graficul presiunilor este
exemplificat prin următoarea reprezentare:
pint
pext

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fig.2 – Câmpul de presiuni de o parte şi de alta a unei uşi dintr-o clădire incendiată
Câmpul de presiune vertical la exterior:

pext = pext,sol - ext*g*z;
Câmpul de presiune vertical la interior:

pint = pint,sol - zjoasă*g*z pentru z de la 0 la D;
pint = pint,sol - zjoasă*g*zD - zînaltă*g*(z-zD) pentru z(zD-zplafon);
zD – frontiera între zona joasă şi cea înaltă;
Înălţimea neutră: zN rezultă din egalitatea: pext (zN) = pint (zN);
5. Pericolele prezentate de fumul generat de un incendiu într-o clădire
Evaluarea gravităţii efectelor nocive ale fumului asupra oamenilor a fost experimentată mai întâi pe
animale, iar rezultatele la care s-a ajuns au fost din cele mai sinistre, ele depinzând de nivelul de agresiune şi
de durata de expunere.
5.1. Pericolele prezentate de compoziţia fumului.
Lipsa de oxigen. Se ştie că fenomenul combustiei în aer se produce cu consum de oxigen. Fracţia
volumică a oxigenului în fum este inferioară valorii normale (de 21 procente volumice). O concentraţie de
15% poate să fie tolerată pe timp de o oră fără probleme pentru oameni. Sub valoarea de 15% apare riscul de
comportament inadecvat, iar problemele fizice devin cu atât mai serioase cu cât durata de rămânere în incintă
creşte şi cu cât procentul de oxigen scade.
Prezenţa gazului carbonic. Dioxidul de carbon este un produs ce rezultă în cantităţi importante în
urma combustiei materialelor organice. Fracţia sa volumică poate să atingă valori de aproximativ 10 sau 15
procente. În cazul unei concentraţii slabe în atmosfera incintei dioxidul de carbon nu este foarte toxic, dar
inspirarea acestuia duce la accelerarea ritmului respirator şi creşte pericolul de inhalare a altor gaze mai
toxice.
Tabelul 4
Fracţia volumică de CO2 Consecinţe
 0,1 Situaţii curente
Fără probleme grave pe timp de câteva
3
ore
 10 Risc de deces în câteva minute
Prezenţa monoxidului de carbon. Monoxidul de carbon este un gaz foarte toxic, răspunzător de mai
mult de 50% din decesele survenite în urma incendiilor. Produsele gazoase rezultate în urma incendiului dintr-

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
o clădire pot să conţină până la mai multe procente volumice de monoxid de carbon, ajungându-se la un
procentaj mortal în câteva zeci de secunde. Un alt pericol major este dat de faptul că prezenţa monoxidul de
carbon, ca şi cea a dioxidului de carbon, nu poate fi detectată de miros.
În tabelul 5 sunt prezentate consecinţele asupra unei persoane ce desfăşoară o activitate normală,
datorate unei expuneri pe timp de 5 sau 30 min. într-o atmosferă de CO (10000 ppm = un procent volumic).
Tabelul 5
Procent de CO
Consecinţe
(ppm volumic)
 6000 pe timp de 5 min. Incapacitate
2500 la 4000 pe timp de 30 min. Deces
Alte gaze mai puţin abundente şi foarte diverse, dintre care unele foarte toxice, pot să apară în urma
combustiei active, pirolizei sau arderii mocnite, ca de exemplu: hidrocarburi, aldehide, cetone şi uneori
substanţe cu structuri moleculare mai complexe în condiţiile unor materiale particulare. Printre gazele toxice
adesea întâlnite avem: acidul clorhidric, acidul cianhidric, oxidul de azot.
Particulele de funingine şi picăturile de apă. Cea mai mare parte a particulelor de funingine de-abia
ieşite din focar au diametru inferior la 1 m. Aceste particule fine pot ajunge până în alveolele pulmonare şi
obtura canalele respiratorii ale persoanelor aflate în incinta incendiată. În afară de efectul mecanic de obturare
a alveolelor, particulele de funingine pot să transporte la nivelul pulmonar produşi foarte toxici, precum
hidrocarburile aromatice policiclice.
Particulele de apă, mai mult sau mai puţin poluate cu diferite substanţe toxice dizolvate, rezultate în
urma incendiului, măresc transferul termic la nivelul ţesuturilor cu care vin în contact din cauza capacităţii lor
calorifice. De asemenea, aerul cald şi umed este mai jenant pentru respiraţie decât aerul cald şi uscat.
5.2. Efectele termice ale fumului asupra persoanelor
Ca un termen de comparaţie, radiaţia energetică maximă a soarelui la nivelul solului este în jur de 1
KW/m2. Această valoare este acceptabilă mai multe zeci de minute pentru o persoană îmbrăcată normal. În
cazul în care este depăşită valoarea maximă apare riscul de arsuri sau de vătămări fiziologice interne ce creşte
cu durata de expunere. În caz de incendiu într-o încăpere, o expunere la o radiaţie de 2500 W a unei persoane
(de 2,5 ori mai mare ca a soarelui) este suportabilă pe timpul evacuării ce durează câteva minute şi nu lasă
sechele ireversibile. Depăşirea valorilor limită va conduce inevitabil la arsuri periculoase şi chiar la decesul
persoanei expuse.
Temperatura aerului este un factor important în realizarea schimburilor termice ce au loc la nivelul
respiraţiei şi la contactul cu pielea persoanelor aflate în incinta incendiată. Valorile umidităţii şi concentraţiei
eventualelor substanţe chimice toxice intervin în determinarea valorilor maxime ale temperaturii ce poate fi
suportată. Experimental s-a constatat că o expunere de câteva minute la o temperatură de 120 0C în condiţii
normale de umiditate ale unui aer nepoluat poate fi bine suportată de organismul uman. În cazul expunerilor
de durată, de la 10 la 15 min., se poate estima ca limită a nivelului periculos valoarea de 90 sau 100 0C.
5.3. Opacitatea fumului

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Opacitatea fumului reprezintă un handicap major pentru localizarea cu uşurinţă a căilor de evacuare, a
unui reper sau semnal de direcţionare spre o ieşire atât în cazul unui individ surprins de incendiu ce caută să
părăsească spaţiul plin de fum cât şi pentru serviciile de pompieri ce intervin la stingere.
În cazul unei concentraţii mari de picături de apă în fum, acesta va avea o culoare albicioasă, difuzând
lumina în vizibil şi dând impresia că incinta este nelimitată şi conducând, astfel, la o stare de ameţeală a
persoanelor prezente ce vor avea un comportament inadecvat situaţiei respective.
Lungimea zonei vizibile depinde în principal de coeficientul de atenuare a luminii şi de contrast, care
este la rândul lui funcţie de emitanţa obiectului ce este sursă de lumină şi pe care o privim.
5.4. Pericolele prezentate de fum asupra bunurilor materiale
Căldura ce părăseşte zona incendiată o dată cu fumul poate să dea naştere la alte focare de incendiu. Pe
de altă parte, căldura poate avea influenţe majore asupra structurii clădirii, prin încălzirea excesivă urmată de
deformare a armăturilor metalice. Tocmai de aceea se fac calcule şi încercări de rezistenţă la foc pentru a
evalua eventualele deteriorări structurale ale clădirilor sau echipamentelor în caz de incendiu.
Fumul ce conţine funingine şi gaze toxice va provoca stricăciuni considerabile asupra echipamentelor
electronice. De altfel, gazele acide din componenţa fumului vor ataca părţile metalice ale clădirii (inclusiv
armăturile metalice), acţiune ce se face simţită la o perioadă de timp după manifestarea incendiului. O altă
consecinţă negativă a fumului ce nu trebuie neglijată este faptul că acesta murdăreşte în trecerea lui prin
incintele clădirii spre locul de evacuare în atmosferă.
Experienţa acumulată în timp a dus la modificarea bazei legale referitoare la calitatea în construcţii, în
care siguranţei la foc a construcţiei i-a fost atribuit un rol mai important.
Luând în considerare natura şi pericolele prezentate de fumul generat de un incendiu într-o clădire se
ajunge la un obiectiv principal şi anume: evitarea împrăştierii fumului dincolo de aria sau etajul de origine şi
evacuarea acestuia în exterior pe cea mai scurtă cale, fără a se creşte riscul de intoxicare a ocupanţilor clădirii.
8.8. Cerinţe şi condiţii tehnice specifice privind exploatarea construcţiilor, instalaţiilor

tehnologice şi a platformelor amenajate, echipate şi dotate cu mijloace tehnice de P.S.I. – OMAI
Nr. 163/2007
Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor fac parte din măsurile de protecţie activă la foc cu rol
important în asigurarea cerinţei esenţiale "securitatea la incendiu" a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a
amenajărilor, precum şi pentru securitatea utilizatorilor.
Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor pot fi:
a) instalaţii de detectare a gazelor inflamabile;
b) instalaţii de inhibare a exploziei;
c) instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu;
d) instalaţii de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi;
e) instalaţii de hidranţi interiori, coloane uscate, hidranţi exteriori;
f) instalaţii speciale de stingere cu apă;
g) instalaţii de stingere a incendiilor cu gaze;
h) instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
i) instalaţii de stingere a incendiilor cu pulberi;

j) instalaţii de stingere a incendiilor cu aerosoli.
Instalaţiile de detectare a gazelor inflamabile trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor criterii:
a) să dispună, în întreaga zonă protejată, de detectoare adecvate, pentru a permite ca prezenţa gazului
inflamabil să fie detectată într-o fază incipientă;
b) să fie prevăzute cu mijloace de comunicare sigure între detectoare şi o centrală de colectare a
informaţiilor/echipament de control şi semnalizare;
c) să fie capabile să reziste condiţiilor de mediu în care sunt montate, astfel încât să-şi poată îndeplini
funcţiile pe parcursul duratei de viaţă normate.
Instalaţiile de inhibare a exploziei trebuie proiectate astfel încât să reziste la presiunea maximă de
explozie, să asigure detectarea imediată a creşterii presiunii, precum şi eliberarea în cel mai scurt timp posibil
a unui mediu de stingere uniform dispersat şi menţinerea produsului de stingere la o concentraţie de calcul
într-un timp specificat în incinta protejată.
Instalaţiile de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu trebuie să detecteze incendiul la momentul
iniţierii, prin detectarea parametrilor fizici şi/sau chimici asociaţi incendiului - fum, flăcări şi/sau căldură -, şi
să transfere un semnal sonor şi/sau vizual la un/o echipament de control şi semnalizare/centrală de detectare-
semnalizare, astfel încât să dea un semnal de alarmă şi, după caz, să acţioneze dispozitivele pentru evacuarea
persoanelor, alertarea forţelor de intervenţie, deversarea automată a substanţei de stingere etc.
Echipamentul de control şi semnalizare trebuie să asigure interpretarea semnalelor primite de la
detectoare, pentru identificarea zonei de unde s-a transmis orice fel de semnal sau a avertizărilor greşite şi
pentru iniţierea acţiunilor necesare;
Instalaţiile cu acţionare manuală de alarmare la incendiu trebuie să dea posibilitatea ca un utilizator să
iniţieze şi să transfere un semnal de alarmă la incendiu la un echipament de control şi semnalizare, astfel încât
să fie posibilă iniţierea diferitelor acţiuni planificate.
Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi instalaţiile de presurizare pentru controlul
fumului trebuie să asigure în caz de incendiu:
a) menţinerea căilor de evacuare şi de acces libere de fum pe înălţimea de circulaţie;
b) facilitarea operaţiilor forţelor de intervenţie, prin crearea unor zone fără fum;
c) întârzierea sau împiedicarea generalizării incendiului prin apariţia fenomenului de flash-over,
prevenind astfel dezvoltarea rapidă a incendiului;
d) reducerea consecinţelor şi avariilor provocate de fum şi gaze fierbinţi;
e) reducerea eforturilor care apar în elementele structurale ale construcţiilor şi instalaţiilor în caz de
incendiu.
Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi trebuie să îndeplinească criteriile referitoare la
capacitatea de a activa şi de a stabili presiunea proiectată într-o incintă specificată sau o viteză convenabilă a
debitului de aer prin deschideri în pereţii incintei specificate, asigurându-se alimentarea electrică din două
surse, principală şi de rezervă.
Pe timpul intervenţiilor, dacă situaţia impune evacuarea cantităţilor de fum acumulate, se pot practica
deschideri în unele elemente de construcţie care delimitează spaţiile respective şi care nu au rol de rezistenţă.
Instalaţiile de hidranţi interiori trebuie să asigure posibilitatea utilizatorilor de a realiza intervenţia, î n
faza iniţială a incendiului, cu debitele, presiunile, durata teoretică de funcţionare, lungimea jetului şi a
furtunului normate potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Instalaţiile de hidranţi exteriori trebuie să asigure o legătură la conducta principală de apă pentru
echipamentele şi utilajele de stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice,
standardelor europene de referinţă, precum şi standardelor naţionale referitoare la cerinţele de racordare şi
adâncimea de îngropare.
Instalaţiile speciale de stingere cu apă, cum sunt cele de sprinklere, instalaţii cu ceaţă de apă şi altele
asemenea, trebuie astfel proiectate încât:
a) să asigure un răspuns imediat în caz de incendiu, prin deversarea apei, într-o schemă şi o cantitate
prestabilită, cu debitele, intensităţile de stropire şi stingere normate, pe durata proiectată de funcţionare, peste
o suprafaţă dată, în scopul controlului sau stingerii incendiului, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
specifice;
b) să asigure, după caz, răcirea elementelor de construcţii şi instalaţii;
c) să creeze o barieră care împiedică propagarea incendiului.
Instalaţiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, înlocuitori de haloni şi altele asemenea,
precum şi instalaţiile de stingere cu aerosoli pot fi cu inundare totală sau locală.
Instalaţiile de stingere cu gaze trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă privind capacitatea de
a fi activate manual sau automat, deversarea uniformă a produsului de stingere în incintă sau peste suprafaţa
specificată, într-o cantitate determinată, pentru a stabili şi menţine concentraţia proiectată pe durata de timp
normată, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Pentru instalaţiile de stingere cu gaze cu inundare totală este necesar să se asigure evacuarea tuturor
persoanelor din compartimentul în care va fi utilizat gazul, înainte ca această acţiune să înceapă.
Instalaţiile automate pentru stingerea incendiilor cu gaze trebuie prevăzute cu dispozitive de avertizare a
utilizatorilor din spaţiul protejat, optice şi acustice, pentru semnalizarea intrării acestora în funcţiune.
În cazul în care gazul deversat automat în caz de incendiu poate pune în pericol viaţa utilizatorilor din
zonele protejate, instalaţiile de stingere se prevăd cu dispozitive de temporizare care să întârzie intrarea
acestora în funcţiune cu o perioadă prestabilită.
Perioada dintre declanşarea semnalului de avertizare şi intrarea în funcţiune a instalaţiei de stingere se
calculează astfel încât să se asigure evacuarea utilizatorilor din orice punct al zonei protejate.
Uşile de acces în zone, spaţii sau încăperi în care sunt posibile deversări de gaze ce pot pune în pericol
viaţa utilizatorilor, precum şi căile de evacuare din aceste locuri se marchează cu inscripţii de avertizare
asupra pericolului, amplasate în locuri vizibile pentru personalul de la locurile de muncă şi forţele de
intervenţie.
Semnalele optice şi acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să fie inactive în starea de aşteptare;
b) să indice toate căile de evacuare din zonele de stingere;
c) să poată fi clar identificate şi percepute cu tonalităţi diferite, la începutul şi la sfârşitul perioadei de
temporizare;
d) să nu poată fi oprite înainte de expirarea timpului de funcţionare a instalaţiei de stingere;
e) să fie în concordanţă cu capacităţile psihomotorii şi senzoriale ale utilizatorilor.
Pentru sistemele cu stingere locală nu este necesară evacuarea tuturor persoanelor din compartiment,
dar sunt obligatorii măsuri speciale privind instruirea personalului.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă

referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat şi de a genera şi dispersa o cantitate calculată de
spumă, cu coeficientul de înfoiere stabilit, peste o suprafaţă dată, cu debitele de stingere necesare, într-un timp
specificat, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Instalaţiile de stingere a incendiilor cu pulberi trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă
referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat şi de a refula o cantitate calculată de pulbere
peste o suprafaţă dată sau un obiect specificat, cu intensităţile şi debitele de stingere necesare, într-un timp
normat şi în reprizele normate, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Proiectarea, montarea, exploatarea, verificarea şi mentenanţa instalaţiilor de protecţie împotriva
incendiilor se efectuează conform standardelor europene de referinţă şi reglementărilor tehnice specifice.
CAP.9
LEGISLATIA SI NORMATIVELE SPECIFICE OCUPATIEI
ORDIN Nr. 108 din 1 august 2001-pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor
de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004
EMITENT: MINISTERUL DE INTERNE

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 597 din 24 septembrie 2001
Ministrul de interne,
având în vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea
Corpului Pompierilor Militari,
în temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de
Interne, cu modificările ulterioare,
emite următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice
- D.G.P.S.I.-004, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari va urmări prin marile unităţi şi unităţile de pompieri
militari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 3
Nerespectarea prevederilor Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de
încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004 atrage răspunderea juridică potrivit legii.
ART. 4
(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 30 de
zile de la data publicării.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.
ANEXA 1
DISPOZIŢII GENERALE
privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice -
D.G.P.S.I.-004 stabilesc măsurile tehnico-organizatorice, principiile, cerinţele şi condiţiile tehnice necesare în
vederea prevenirii formării scânteilor produse de descărcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite
împrejurări pot iniţia incendii sau explozii.
(2) Prevederile prezentelor dispoziţii se aplică şi sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de
proprietate.
ART. 2
Măsurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizează şi se menţin în exploatare de către proiectanţii,
executanţii sau proprietarii (utilizatorii) construcţiilor şi amenajărilor, echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor
tehnologice, potrivit obligaţiilor legale ce le revin, pe timpul desfăşurării proceselor tehnologice, precum şi al
manipulării, transportului şi al depozitării materialelor.
ART. 3
În sensul prezentelor dispoziţii, termenii şi expresiile utilizate au următoarele semnificaţii:
a) aditiv antistatic - substanţă solidă (praf, pulbere) sau lichidă care, introdusă într-un volum de lichid
combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsaţiilor de viteză, în cazul transvazării,
transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita astfel riscul datorat încărcărilor
electrostatice;
b) antistatic - caracteristică intrinsecă a materialului de a nu se încărca cu electricitate statică; în mod
obişnuit această caracteristică este avută în vedere la materialele care se utilizează în medii cu risc de incendiu
sau explozie;
c) corp electrostatic la pământ - substanţă, material, circuit, aparat, maşină, recipient sau instalaţie a cărei
rezistenţă de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depăşeşte 10^6 ohmi, rezistenţa fiind măsurată între
pământ şi un punct oarecare al elementului considerat;
d) descărcare corona - descărcare electrică incompletă (nu se dezvoltă pe toată distanţa dintre electrozii
configuraţiei) care apare în zone ale conductoarelor cu rază de curbură mică; descărcarea corona se dezvoltă
numai dacă intensitatea câmpului electric în zonă depăşeşte o valoare determinată;
e) descărcare electrostatică - proces de realizare a unui canal conductor între două corpuri aflate la
potenţiale diferite faţă de pământ; în funcţie de valoarea medie a câmpului electric între cele două corpuri,
descărcarea poate fi incompletă (corona) sau completă (străpungere);
f) dispersie - fenomen de împrăştiere, răspândire, risipire; în sensul prezentelor dispoziţii, definiţia se referă
la pulberi, prafuri, gaze, ceţuri, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o formă dispersă a substanţelor
solide, iar ceaţa este o formă dispersă a lichidelor combustibile;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
g) electricitate statică - energie de natură electrică ce apare datorită unor fenomene electrochimice, frecări,
încălziri şi de deformare a corpurilor, plasării acestora într-un câmp electric, precum şi ca urmare a altor
acţiuni fizice care presupun schimbarea relativă a suprafeţelor de contact; energia acumulată rămâne practic
constantă sau prezintă variaţii foarte lente; energia acumulată, dacă se disipează într-o descărcare electrică,
poate iniţia explozia unor amestecuri inflamabile, dacă este mai mare decât energia minimă de aprindere a
acestora;
h) influenţă electrostatică - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau
modificarea repartiţiei sarcinilor electrice pe un conductor încărcat şi izolat, sub acţiunea unui câmp electric
exterior;
i) încălţăminte antistatică - încălţăminte încercată în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenţa
electrică trebuie să fie cuprinsă între 100 kOhm şi 1.000 MOhm;
j) încărcare electrostatică - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice
datorită unor acţiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibraţii), termice, chimice etc;
k) legare la pământ - legătură electrică a unui corp conductor la priza de pământ, pentru a asigura acestuia,
în mod permanent, potenţialul pământului (considerat nul);
l) legătură de echipotenţializare - legătură electrică realizată între diferite puncte pentru a asigura acestora
acelaşi potenţial faţă de pământ;
m) pardoseală izolantă electric (electroizolantă) - pardoseală realizată din materiale izolante electric (lemn,
cauciuc, bachelită etc.), care acoperă întreaga suprafaţă a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezintă
crăpături, iar rosturile nu depăşesc 3 mm;
n) priză de pământ - instalaţie care asigură o legătură electrică directă cu pământul a unei instalaţii electrice
sau a unor echipamente electrice;
o) rezistenţa electrică de dispersie a unei prize de pământ - rezistenţa electrică echivalentă a prizei de
pământ;
p) scânteie electrostatică - descărcare bruscă de electricitate, printr-un interval, între două corpuri;
r) transvazare - operaţiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un
vas în altul prin curgere gravitaţională, pompare etc.;
s) zonă cu pericol de explozie - spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula,
accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere
explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.
CAP. 2
Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice
ART. 4
Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice reprezintă fenomene de sistem sau de asociaţie cu
apariţia unei sarcini electrice pe suprafaţa unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilităţii
electrice.
ART. 5
Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenţa, acţiunea
electrochimică şi acţiunea fotoelectrică.
ART. 6

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(1) Principalele materiale şi substanţe utilizate frecvent şi pe scară largă, susceptibile să formeze şi să
acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a) solide: cauciucul natural şi sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe bază de lână, fibrele
artificiale, hârtia, sticla, sulful, răşinile sintetice, unele răşini naturale (chihlimbarul);
b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele
inferioare şi alcoolii;
c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena şi hidrogenul.
(2) Principalele operaţiuni cinetice în care sunt prezente materiale şi substanţe menţionate la alin. (1), pe
timpul cărora pot să apară încărcări electrostatice, sunt:
a) încărcare, descărcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
d) ventilare, exhaustare, desprăfuire, aerisire, vacuumare;
e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
f) frecare, angrenare, transmisie;
g) spălare, curăţare, purificare, ambalare;
h) transport, vehiculare, manipulare;
i) polizare, şlefuire, sablare;
j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k) măcinare, concasare, sfărâmare.
(3) Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele şi substanţele prevăzute la alin. (1), cu
capacitate ridicată de încărcare electrostatică, sunt:
a) fabricarea fibrelor şi firelor textile;
b) fabricarea foliilor de polietilenă sau de policlorură de vinil;
c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;
d) egrenarea bumbacului;
e) fabricarea hârtiei şi imprimarea acesteia;
f) fabricarea cauciucului şi produselor de cauciuc.
(4) Exemplele de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară încărcări electrostatice sunt
prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu, în cazul unor
operaţiuni şi procese tehnologice care generează electricitate statică, sunt prezentate în anexa nr. 2.
ART. 7
Electricitatea statică poate provoca incendiu sau explozie urmată sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii
simultane a următoarelor condiţii:
a) existenţa materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
b) deplasarea sarcinilor cu apariţia descărcărilor disruptive;
c) energia eliberată prin descărcare să fie mai mare decât energia minimă pentru aprinderea materialului
combustibil sau a atmosferei explozive.
ART. 8
În cazul în care atmosfera din spaţiile închise este uscată artificial, prin sisteme de încălzire sau ventilare cu
aer uscat, apar condiţii favorizante astfel încât încărcările electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAP. 3
Riscuri sau pericole de explozie şi/sau de incendiu determinate de electricitatea statică
ART. 9
Pericolul de explozie poate să apară la manipularea substanţelor combustibile sau oxidabile, dacă acestea se
prezintă sub formă de dispersie fină de gaze, vapori, ceaţă (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri
(particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentraţia acestora în amestec cu aerul se află între
limitele de explozie şi când există un potenţial electrostatic egal sau mai mare decât energia minimă de
aprindere a unor substanţe combustibile din mediul respectiv.
ART. 10
Scânteile electrice care provin din diferenţe de potenţial inferioare nivelului de 350 volţi sunt considerate
nepericuloase datorită insuficienţei căldurii la vârfurile scânteilor.
ART. 11
Nivelul riscului generat de încărcările electrostatice într-o zonă de lucru se apreciază în funcţie de energia
minimă de aprindere, astfel:
a) foarte redus >/= 100 mJ
b) redus 50 - 100 mJ
c) mediu 10 - 50 mJ
d) mare 0,1 - 10 mJ
e) foarte mare =/< 0,1 mJ.
ART. 12
Pericolul de explozie şi/sau incendiu depinde de viteza şi de modul de manipulare a lichidelor prin
conducte sau instalaţii pe timpul desfăşurării operaţiunilor de alimentare, golire, transport şi distribuţie.
ART. 13
Stratul de praf combustibil se comportă diferit la descărcările electrostatice, în funcţie de natura produsului
de aprindere.
CAP. 4
Măsuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statică
SECŢIUNEA 1
Soluţii pentru dispersia electricităţii statice
ART. 14
În funcţie de caracteristicile proceselor tehnologice şi de capacitatea de reacţie a operatorilor se pot adopta
soluţii care să conducă la dispersia electricităţii statice. Soluţiile cele mai eficiente sunt:
a) legarea la pământ (sisteme echipotenţiale);
b) neutralizarea sarcinilor;
c) reducerea frecărilor;
d) umidificarea atmosferei;
e) mărirea conductivităţii corpurilor izolante.
ART. 15
(1) La o valoare a rezistenţei de scurgere a sarcinilor electrice mai mică de 10^6 ohmi, pentru majoritatea
substanţelor inflamabile se elimină posibilitatea formării sarcinilor electrostatice mari şi se consideră realizată
legarea la pământ.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(2) În locurile în care se manipulează substanţe explozive valorile limită care se aleg sunt de ordinul 10^4 -
10^5 ohmi pentru rezistenţa de curgere a sarcinilor electrice.
ART. 16
Legarea la pământ a obiectelor metalice asigură reducerea diferenţei de potenţial dintre obiecte şi pământ,
până la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie să fie suficient de mare, astfel
încât să permită scurgerea fără descărcare disruptivă a încărcărilor electrostatice.
ART. 17
(1) Este obligatoriu să fie legate la pământ:
a) construcţiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele şi instalaţiile (pentru amestec,
valţurile, calandrele, maşinile de extrudare sau injecţie etc.) care vehiculează materiale şi substanţe care
produc electricitate statică;
b) elementele bune conducătoare de electricitate care nu participă direct la procesul tehnologic;
c) părţile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalaţiilor,
utilajelor, încărcătoarelor şi cisternelor, inclusiv ale şinelor de cale ferată de la rampele de încărcare-
descărcare.
(2) Conductibilitatea electrică a legăturilor se asigură prin:
a) fixarea demontabilă (strângere);
b) fixarea nedemontabilă (sudare, lipire etc.).
ART. 18
(1) Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întreruptă prin burdufuri din materiale textile sau
plastice, se prevăd sisteme de echipotenţializare între tronsoanele bune conducătoare de electricitate.
(2) Legături echipotenţiale se prevăd la racordurile şi flanşele cu garnituri izolatoare de pe traseele de
conducte, tuburi şi furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statică şi, după caz, la
dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
ART. 19
Conductele şi recipientele racordate la gurile de aspiraţie, fixe sau mobile, precum şi filtrele sau ciururile
care intră în contact cu o substanţă capabilă să acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de
fabricaţie, stocare sau al operaţiunii de transvazare trebuie să fie legate între ele (pentru a se asigura
echipotenţialitatea), precum şi la pământ.
ART. 20
Legăturile la pământ trebuie verificate astfel:
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat se măsoară valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ,
precum şi asigurarea continuităţii la instalaţiile electrice.
ART. 21
Legarea la pământ a bobinelor, cilindrilor şi a tamburelor metalice ale căror extremităţi se rotesc în lagăre
prevăzute cu ungere se asigură prin sisteme speciale cu perii alunecătoare pe arbore, tangenţiale şi de capăt.
ART. 22
Reducerea frecărilor între corpurile (suprafeţele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii
exercitate pe corpuri.
ART. 23
Neutralizarea sarcinilor electrostatice înmagazinate pe corpurile neconducătoare se realizează prin:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
a) ionizarea permanentă a atmosferei;

b) inducţie electrostatică;
c) umidificarea atmosferei.
ART. 24
(1) Ionizarea atmosferei se realizează cu:
a) generatori de câmpuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului încărcat electrostatic;
b) neutralizatori radioactivi cu radiaţii tip alfa sau beta.
(2) Neutralizatoarele radioactive se recomandă pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de
plastic, de cauciuc sau a hârtiei, precum şi la prelucrarea firelor şi fibrelor sintetice, ionizarea aerului
realizându-se de-a lungul materialului.
ART. 25
Inducţia electrostatică se realizează cu dispozitive care formează un câmp electrostatic autoindus, ele
constând dintr-un fir metalic fix legat de o bară prevăzută cu un capăt mişcător sau o tijă terminată prin
vârfuri. Legată la pământ, bara trebuie să fie aşezată foarte aproape de suprafaţa materialului (obiectului)
încărcat cu sarcini electrostatice, fără să o atingă însă, fapt pentru care nu este recomandată utilizarea
dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive.
ART. 26
(1) Umidificarea atmosferei se recomandă să fie utilizată în cazul operaţiunilor de fabricaţie sau de
manipulare care permit acest procedeu.
(2) Pentru împiedicarea formării sarcinilor electrostatice se recomandă umidităţi relative ale aerului peste
70% .
(3) Măsura devine sigură atunci când este combinată cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
ART. 27
Mărirea conductivităţii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hârtie, lichide pure etc.)
poate fi făcută, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafaţa acestora a unor produse
antistatice cum sunt compoziţiile organice azotate (aminele, sărurile de amoniu cuaternare, amidele etc.),
derivaţii acidului fosforic sau fosforos.
SECŢIUNEA a 2-a
Măsuri tehnico-organizatorice
ART. 28
Stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scânteilor electrostatice trebuie să se
bazeze pe o analiză detaliată care vizează:
a) identificarea operaţiunilor şi instalaţiilor care conduc la formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice;
b) cunoaşterea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor folosite;
c) evaluarea valorilor tensiunilor de încărcare;
d) evaluarea mediului în care se lucrează;
e) modul de manipulare a materialelor;
f) controlul eficacităţii acestor măsuri.
ART. 29

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Măsurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:
a) să fie în concordanţă cu caracteristicile specifice ale construcţiilor, instalaţiilor tehnologice, utilajelor
pentru care sunt adoptate;
b) să aibă la bază calcule, determinări, metode şi experimentări ştiinţifice;
c) să aibă cea mai mare eficienţă pentru limitarea acumulării sarcinilor electrostatice;
d) să fie în concordanţă cu noutăţile în domeniu.
ART. 30
Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statică se realizează prin acţiuni de prevenire care
vizează:
a) locul de muncă;
b) legăturile la pământ;
c) îmbrăcămintea sau echipamentul de protecţie a personalului;
d) operaţiunile şi procesele de fabricaţie;
e) conductorii electrici;
f) izolanţii.
ART. 31
Acţiunea asupra locului de muncă are în vedere, în primul rând, controlul amestecurilor, respectiv crearea
unei atmosfere care să fie în afara intervalului cuprins între limitele inferioare şi superioare de explozie ale
amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare şi
foarte mare;
b) ventilarea mecanică forţată a spaţiilor sau a incintelor de lucru.
ART. 32
Protecţia împotriva electricităţii statice se realizează prin conectarea la priza de pământ, care în mod uzual
poate avea şi alte funcţionalităţi cum ar fi, legarea la pământ a instalaţiilor şi utilajelor din motive de securitate
a muncii sau legarea la pământ a instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului.
ART. 33
Legarea la pământ trebuie realizată cu ajutorul unor conductoare din oţel zincat, cu aria secţiunii
transversale de minimum 10 mm^2.
ART. 34
Elementele de contact cu solul şi circuitul de legare la pământ trebuie să fie protejate împotriva
deteriorărilor mecanice, termice, chimice etc.
ART. 35
Rezistenţa între obiectul legat la pământ şi sol se compune din rezistenţa conductorului de legătură şi a
electrodului din sol.
ART. 36
Elementele conducătoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalaţii susceptibile să acumuleze
sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricaţie sau a procedeului de manipulare trebuie să fie legate
la pământ.
ART. 37

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Se interzice folosirea îmbrăcămintei şi încălţămintei confecţionate din materiale care se încarcă

electrostatic.
ART. 38
În zonele în care există pericolul formării atmosferei explozive personalul trebuie să utilizeze echipament
special de protecţie.
ART. 39
În procesele de producţie în care se produce electricitate statică trebuie să se aibă în vedere:
a) înlocuirea, pe cât posibil, a elementelor izolante cu elemente conducătoare de electricitate;
b) mărirea conductibilităţii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie şi a tubulaturilor prin
realizarea punţilor echipotenţiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducători de electricitate;
c) efectuarea proceselor de fabricaţie în încăperi cu atmosferă controlată şi inertizată;
d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor şi a materialelor pulverulente;
e) legarea la pământ pe toată durata desfăşurării operaţiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv
a celor care se desfăşoară ocazional sau pentru a căror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
f) evitarea mişcărilor suplimentare ale persoanelor care execută ori supraveghează activităţile prevăzute la
art. 6 alin. (2).
ART. 40
Acţiunea asupra conductorilor vizează:
a) asigurarea echipotenţialităţii între materialele şi obiectele legate la pământ;
b) realizarea unor contacte sigure, de bună calitate.
ART. 41
Acţiunea asupra izolanţilor se referă la utilizarea selectivă, în funcţie de procesele tehnologice, a
limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizări inductive, electrice sau radioactive, precum şi a substanţelor
antistatice.
ART. 42
Descărcarea electricităţii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hârtie etc. se realizează eficient
prin ionizare, cu vârfuri, ace metalice, perii de descărcare, benzi metalice sau prin umezirea locală a aerului.
ART. 43
Pentru îmbunătăţirea conductibilităţii părţilor în mişcare, în cazul lagărelor care folosesc lubrifianţi, se
utilizează adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
ART. 44
În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substanţelor pulverulente, pentru limitarea
acumulărilor de sarcini electrostatice atât în uscătorul propriu-zis, cât şi în separatorul de praf, pe lângă
legarea la pământ trebuie asigurată inertizarea uscătoarelor pe toată durata desfăşurării operaţiunilor de
uscare.
ART. 45
La spălarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie să depăşească 1 m/s, iar presiunea
aburului 3 atm.
ART. 46
La descărcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limitează viteza acestora la 1 m/s.
ART. 47
Sunt interzise:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
a) pomparea unor produse grele (petrol, motorină, ulei, păcură etc.) într-un rezervor care a conţinut anterior
benzină sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completă a conductei de încărcare şi a rezervorului de
produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;
b) desfundarea cu apă a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
c) spălarea cu apă a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apă, care să
depăşească cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care conţin produse
volatile şi care pot genera gaze inflamabile;
e) încărcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide
prin curgere gravitaţională sau fără utilizarea pentru încărcare a pâlniilor sau prelungitoarelor, care trebuie să
ajungă la cel mult 30 cm deasupra părţii inferioare a recipientului;
f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operaţiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în
care necesităţile tehnologice impun totuşi executarea unor măsurători sau luarea probelor în timpul
operaţiunilor de pompare sau amestecare se vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea legării la
pământ a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;
g) executarea de reparaţii în timpul funcţionării instalaţiilor tehnologice;
h) utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
i) utilizarea încărcătoarelor cu găuri sau neetanşeităţi, prin care produsul inflamabil pompat se poate
răspândi sub formă de stropi, generând suplimentar sarcini electrostatice;
j) scurgerea bruscă, sub formă de jet, a produselor inflamabile şi volatile, prin legăturile de luat probe, pe la
sticlele de nivel etc.;
k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte
operaţiuni mecanice;
l) transportul şi manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu excepţia celor
antistatizate şi special destinate în acest scop;
m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, dacă nu sunt luate
măsuri de punere la pământ a plutitorului;
n) agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor uşor inflamabile; omogenizarea poate fi
făcută numai prin recirculare sau cu amestecătoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului;
o) utilizarea unor instalaţii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor
inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de şlefuit,
polizat, strunjit etc.;
p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etanş, mecanizat
(automatizat) atât pentru încărcarea, cât şi pentru descărcarea reactoarelor;
r) deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fără asigurarea în prealabil a pernei de
gaz inert şi punerea în funcţiune a sistemului de ventilare;
s) luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor;
t) deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operaţiuni, fără programarea prealabilă
a unei faze de liniştire cu durata cel puţin egală cu timpul de relaxare pentru substanţele din reactor.
ART. 48

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmează să fie încărcate cu produse
petroliere lichide, trebuie să fie aşezate, pe durata încărcării lor, pe o placă metalică legată la pământ şi
conectate, prin intermediul unei legături electrice, la recipientul sau racordul din care se face încărcarea.
ART. 49
Furtunurile flexibile de descărcare sau încărcătoarele trebuie prevăzute cu armături din bronz şi garnituri
etanşe.
ART. 50
Operaţiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie să se
întrerupă pe durata fenomenelor meteo însoţite de furtuni cu descărcări sub formă de trăsnet, dacă aceste
fenomene se produc în zone apropiate.
ART. 51
În cazul GPL, pentru egalizarea potenţialelor cisterne şi rezervorului se utilizează cablul de şuntare, aflat în
dotarea cisternei.
ART. 52
Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare şi acumulare a sarcinilor
electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum şi asupra riscurilor determinate de
încărcările electrostatice.
CAP. 5
Unele măsuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statică
SECŢIUNEA 1
Măsuri de prevenire la vehicularea şi depozitarea lichidelor inflamabile
ART. 53
(1) Încărcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.
(2) Viteza de curgere poate fi mărită numai după ce nivelul lichidului în recipient depăşeşte cu 2 cm gura
conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai după ce capacul pluteşte pe lichid.
ART. 54
(1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate măsuri pentru evitarea stropirii sau pulverizării lichidului.
(2) În cazul pâlniilor confecţionate din materiale izolante, înainte de începerea operaţiunii de umplere, prin
pâlnie trebuie introdus un conductor legat la pământ, până la partea inferioară a rezervorului.
ART. 55
În timpul încărcării cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusă în acestea o sârmă
sau tijă metalică, în vederea realizării contactului dintre lichidul din vas şi racordul de încărcare legat la
pământ.
ART. 56
Pentru a se evita pătrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor străine, acumulatoare de sarcini
electrice, în circuitele de transvazare trebuie să se utilizeze filtre.
ART. 57
Înainte de spălarea cu apă sau spumă a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a şlepurilor
trebuie să se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizându-se în acest scop gaz inert sau abur.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
ART. 58
Furtunurile pentru spălarea cu apă a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum şi cele pentru abur
trebuie să fie prevăzute cu inserţie sau armare metalică şi legate la pământ, înainte de începerea operaţiunilor
de aburire şi curăţare.
ART. 59
Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburanţilor trebuie să fie omologate, antistatizate,
lungimea lor nedepăşind valoarea specificată de normativele în vigoare; ele trebuie menţinute în stare de
utilizare, iar dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale neferoase.
ART. 60
Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisă
schimbarea destinaţiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fără asigurarea tuturor măsurilor de
pregătire necesare (golire, curăţare a pereţilor interiori etc.).
ART. 61
La gurile de descărcare a carburanţilor în rezervoare se prevăd borne de legare la pământ pentru conectarea
autocisternelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Măsuri de prevenire la separarea substanţelor lichide şi solide
ART. 62
La operaţiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun următoarele
măsuri:
a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pământ;
b) conectarea la pământ a tuturor elementelor metalice ale instalaţiei de separare;
c) mărirea conductivităţii lichidelor prin adăugare de aditivi cu proprietăţi antistatice.
ART. 63
La operaţiunile de separare prin centrifugare a substanţelor lichide şi solide se vor avea în vedere
următoarele:
a) utilizarea unor instalaţii de centrifugare care să aibă în construcţie partea interioară din materiale bune
conducătoare de electricitate;
b) asigurarea inertizării recipientului înaintea începerii operaţiunii de separare;
c) confecţionarea cicloanelor în care sunt separate substanţele pulverulente din materiale bune conducătoare
de electricitate;
d) legarea individuală la pământ a utilajelor de amestec, valţurilor, calandrelor, filtrelor, uscătoarelor cu aer.
SECŢIUNEA a 3-a
Măsuri de prevenire la vopsirea şi/sau la lăcuirea prin pulverizare
ART. 64
În zonele de lucru pentru operaţiuni de vopsire şi/sau lăcuire prin pulverizare trebuie să se asigure umezirea
locală a aerului.
ART. 65

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
În camerele de pulverizat vopsea şi/sau lac trebuie asigurate funcţionarea la parametri normali a instalaţiilor
de ventilaţie generală, interblocarea dintre sistemul de ventilaţie şi cel de admisie a aerului comprimat la
pistolul de pulverizare, precum şi funcţionarea perdelelor cu apă.
ART. 66
Pentru operaţiunile de vopsire şi/sau lăcuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fără
impurităţi, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizării nitrolacului la cald, nu trebuie să depăşească 50
grade C.
ART. 67
La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie să se utilizeze numai recipiente cu structură
metalică, etanşe în raport cu mediul de lucru.
SECŢIUNEA a 4-a
Măsuri de prevenire specifice vopsirii în câmp electrostatic
ART. 68
La vopsirea în câmp electrostatic se respectă regulile şi măsurile precizate la art. 64 - 67, precum şi
următoarele:
a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie să depăşească 0,2 mA;
b) distanţa de siguranţă prevăzută în reglementările tehnice specifice se menţine strict, pentru a nu se
produce străpungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare şi piesele supuse vopsirii;
c) instalaţia de vopsire prin pulverizare în câmp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare împotriva
căderilor bruşte de tensiune.
SECŢIUNEA a 5-a
Măsuri de prevenire la ansambluri şi subansambluri aflate în mişcare
ART. 69
În cazul transmisiilor prin curele trebuie să se utilizeze materiale bune conducătoare de electricitate,
obţinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toată suprafaţa acestora.
ART. 70
Legarea la pământ a benzilor transportoare este obligatorie şi se poate realiza cu sisteme tip pieptene
metalic, cu dinţi ascuţiţi şi îndreptaţi spre partea interioară a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de
tambure (role).
ART. 71
Pentru scurgerea electricităţii statice generate de lagărele cu cuzineţi din materiale izolatoare (teflon, nailon
etc.) sau de cele care lucrează pe pernă de ulei sunt necesare realizarea legăturii electrice între arborele şi
carcasele lagărului, precum şi legarea la pământ a întregului sistem.
SECŢIUNEA a 6-a
Măsuri de prevenire la prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice
ART. 72

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Toate elementele aflate în mişcare ale utilajului tehnologic prin care se prelucrează cauciuc şi/sau mase
plastice trebuie legate la pământ prin intermediul unor perii metalice sau din cărbune.
ART. 73
Instalaţiile şi utilajele de prelucrare a cauciucului şi/sau a maselor plastice trebuie prevăzute cu ventilaţie
mecanică locală şi sisteme de umidificare a atmosferei, iar încăperile în care sunt amplasate se prevăd în mod
obligatoriu cu pardoseală antistatică.
ART. 74
(1) Reducerea nivelului de încărcare electrostatică în procesele de prelucrare a maselor plastice se obţine
prin introducerea în material a unor substanţe antistatice, cum sunt:
a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilenă sau polivinilclorid;
b) combinaţie de stearină-amoniac (18 - 50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
c) fosfaţi de alcool gras pentru materialele plastice şi fibrele sintetice.
(2) Suprafeţele din materiale izolante ale utilajelor trebuie să fie acoperite cu substanţe antistatice.
SECŢIUNEA a 7-a
Măsuri de prevenire la prelucrarea celulozei şi hârtiei
ART. 75
Formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii
dintre cilindri şi modificarea unghiului sub care intră hârtia la presare.
ART. 76
Pornirea maşinilor de fabricat hârtie este permisă numai după verificarea sistemelor de colectare a
sarcinilor electrice care se montează pe întreaga lăţime a cilindrului de imprimare.
ART. 77
Instalaţiile de fabricaţie a celulozei şi hârtiei trebuie menţinute în stare de curăţenie, după fiecare schimb de
lucru personalul de deservire procedând la îndepărtarea deşeurilor şi materialelor combustibile şi la curăţarea
acestora de praf, scame şi ulei.
ART. 78
La fabricarea sortimentelor de hârtie trebuie să se aibă în vedere următoarele:
a) asigurarea funcţionării instalaţiei de ventilaţie generală pentru introducerea aerului proaspăt şi evacuarea
aerului viciat din compartimentele de fabricaţie;
b) asigurarea permanentă a operaţionalităţii instalaţiilor automate de stingere a incendiilor.
SECŢIUNEA a 8-a
Unele măsuri de prevenire la rampele auto şi de cale ferată pentru încărcarea-descărcarea produselor
petroliere
ART. 79
(1) La rampele auto şi de cale ferată pentru încărcarea-descărcarea produselor petroliere se realizează
echipotenţializarea elementelor metalice.
(2) La intrarea în rampă şi în zonele de descărcare şinele de cale ferată se leagă electric între ele şi se
conectează la priza de pământ.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(3) Conductele prin care se transvazează produsele petroliere şi recipientele aferente operaţiunilor de
încărcare/descărcare se conectează la priza de pământ.
SECŢIUNEA a 9-a
Unele măsuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor şi navelor
ART. 80
Pe durata alimentării cu carburant aeronavele nu trebuie să se afle în imediata apropiere a unui radar de sol,
la care se execută probe sau care se află în stare de funcţionare.
ART. 81
Pe durata operaţiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de
acumulatori ale aeronavei, precum şi branşarea generatoarelor de sol.
ART. 82
(1) Pentru ca o aeronavă sau navă să poată fi alimentată cu carburant în timp ce pasagerii se află la bord, se
îmbarcă sau se debarcă, este necesară prezenţa la bord a personalului calificat care poate executa procedurile
de protecţie şi evacuare a pasagerilor.
(2) Suplimentar se aplică următoarele măsuri de prevenire:
a) traseul urmat de pasageri trebuie să evite zonele în care există riscul degajării vaporilor de carburant;
operaţiunile de îmbarcare/debarcare trebuie să fie supravegheate;
b) prin sistemul de intercomunicaţii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurată
comunicarea bilaterală între echipa de la sol responsabilă cu aceste operaţiuni şi personalul specializat de la
bordul aeronavei.
ART. 83
(1) Legarea la pământ a unei aeronave sau nave constă în luarea următoarelor măsuri:
a) legarea la priza de pământ a alimentatorului;
b) legarea la priza de pământ a aeronavei, respectiv a navei;
c) realizarea unei legături electrice între aeronavă, respectiv a navei şi alimentator;
d) realizarea unei legături electrice între aeronavă şi capătul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul
alimentării prin extradosul aripilor.
(2) La terminarea operaţiunii de alimentare toate legăturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversă
celei specificate mai sus.
ART. 84
În cazul în care nu este specificată obligaţia legării la pământ a aeronavei sau navei, se vor lua următoarele
măsuri pentru înlăturarea sarcinilor electrice:
a) realizarea unei legături electrice între aeronavă şi alimentator;
b) realizarea unei legături electrice între aeronavă şi capătul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul
alimentării prin extradosul aripilor.
ART. 85
La alimentarea cu carburant de la o staţie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pământ
în zona staţiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectării pot apărea descărcări electrice datorate
diferenţelor de potenţial.
ART. 86

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Toate aeronavele aflate pe pistă, precum şi autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de

decolare/aterizare trebuie să fie legate la pământ pe toată durata de staţionare.
SECŢIUNEA a 10-a
Măsuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinării şi la alimentarea cu carburanţi a
autovehiculelor
ART. 87
Personalul benzinăriilor trebuie să urmărească permanent menţinerea în bune condiţii a capacelor şi a
ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
ART. 88
(1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburanţilor trebuie să fie omologate, antistatizate,
lungimea lor nedepăşind valoarea specificată de normativele în vigoare.
(2) Dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scântei.
(3) Se interzice livrarea de carburanţi în vase din mase plastice.
ART. 89
Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind
interzisă schimbarea destinaţiei acestora de la un sortiment de produs la altul fără asigurarea tuturor măsurilor
de pregătire necesare (golire, curăţare a pereţilor interiori etc.).
ART. 90
La gurile de descărcare a carburanţilor în rezervoare se prevăd borne de legare la pământ pentru conectarea
autocisternelor.
SECŢIUNEA a 11-a
Măsuri de prevenire specifice activităţilor domestice (gospodăreşti)
ART. 91
În cazul activităţilor domestice (gospodăreşti) principalele măsuri de prevenire a incendiilor, destinate
reducerii riscurilor generate de electricitatea statică, se referă la:
a) interzicerea spălării sau curăţării îmbrăcămintei cu benzine, solvenţi şi alte lichide inflamabile;
b) interzicerea utilizării bidoanelor, canistrelor şi a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea
sau manipularea benzinei, petrolului şi a altor lichide inflamabile;
c) interzicerea folosirii pâlniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
d) legarea la pământ, pe durata încărcării cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor şi
canistrelor metalice, prin aşezarea acestora pe o placă metalică legată la pământ, respectiv prin conectarea la
recipientul legat la pământ de la care se realizează încărcarea.
SECŢIUNEA a 12-a
Verificarea la recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ
ART. 92

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
În vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ executantul trebuie să

întocmească şi să predea beneficiarului:
a) documentaţia tehnică de execuţie;
b) procesul-verbal de lucrări ascunse pentru elementele îngropate;
c) buletinele de verificare.
ART. 93
Buletinele de verificare trebuie să cuprindă:
a) data efectuării verificării;
b) funcţia, calitatea şi numele persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalaţiei sau a părţii din instalaţie la care s-au efectuat verificări;
d) rezultatul verificării continuităţii conexiunilor electrice între utilaje şi priza de pământ;
e) valoarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ, măsurată la utilajul cel mai îndepărtat
de priza de pământ;
f) metoda de măsurare folosită, tipul şi clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h) observaţii asupra defectelor constatate şi înlăturate.
ART. 94
Măsurarea rezistenţei de dispersie pentru instalaţia de legare la pământ se face:
a) în instalaţii subterane şi în instalaţii locale de legare la pământ, cel puţin de două ori pe an;
b) la reţelele generale de legare la pământ, cel puţin o dată pe an.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 95
Îmbrăcămintea, încălţămintea şi echipamentul de protecţie a persoanelor care supraveghează activităţile
prevăzute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât să îndeplinească condiţiile de prevenire a formării electricităţii
statice stabilite în prezentele dispoziţii.
ART. 96
(1) În vederea aplicării prezentelor dispoziţii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor
stabili, prin actele de autoritate prevăzute de lege, aspectele de natură organizatorică şi tehnică specifice şi vor
lua măsuri de elaborare a procedurilor şi instrucţiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor dispoziţii patronii vor analiza situaţia
existentă în raport cu prevederile prezentelor dispoziţii şi vor stabili, după caz, măsurile de reabilitare
necesare, specifice fiecărei instalaţii, fiecărui utilaj, echipament sau produs, capabile să producă încărcări
electrostatice.
ART. 97
Unele date privind valorile tensiunilor de încărcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri
inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum şi ale rezistivităţii
lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un îndrumător care va fi publicat în Revista "Pompierii Români" cu
scopul de a veni în sprijinul specialiştilor care doresc să aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de
electricitatea statică.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
ART. 98
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele dispoziţii.
ANEXA 1
la dispoziţiile generale
EXEMPLE
de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară încărcări electrostatice
Principalele operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară încărcări electrostatice sunt:
- vehicularea lichidelor combustibile sau a solvenţilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente
sau porţiuni de conducte;
- încărcarea şi/sau descărcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferică în/din rezervoare
(cisterne);
- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determină reducerea secţiunii transversale a
traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;
- purjarea sau încălzirea lichidelor inflamabile vâscoase utilizându-se aburul;
- transportul şi manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice;
- operaţiunile de încărcare/descărcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor
combustibile;
- spălarea prin agitare, frecare etc. a ţesăturilor şi hainelor, utilizându-se substanţe inflamabile;
- separarea prin centrifugare a substanţelor solide şi lichide inflamabile;
- operaţiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate;
- operaţiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
- uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat;
- vacuumarea lichidelor inflamabile;
- alimentarea aeronavelor cu carburanţi la sol;
- procesele de măcinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;
- măcinarea materialelor combustibile;
- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
- operaţiunile de şlefuire şi polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;
- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
- sortarea, cernerea, ambalarea, măcinarea, malaxarea şi amestecarea produselor pulverulente;
- procesele de fabricaţie a firelor şi fibrelor în industria textilă;
- fabricarea pulberilor explozive în industria de armament;
- operaţiunile de sablare a structurilor metalice;
- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;
- desprăfuirea suprafeţelor metalice de diferite forme, utilizându-se aer sau alte gaze sub presiune;
- transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);
- procesele locale şi generale de ventilare, aerisire, desprăfuire etc.;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
- egrenarea bumbacului;
- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roţi dinţate sau fulii, în procese care
utilizează produse combustibile;
- frecarea îmbrăcămintei şi încălţămintei confecţionate din materiale izolante (mătase, fibre sintetice sau
artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizării acestora în procesul de producţie;
- descărcarea accidentală, la presiune atmosferică, a unui recipient care a conţinut gaze inflamabile;
- transmisiile utilizând curele realizate din cauciuc izolant electric;
- spălarea cu jet pulverizant de apă şi/sau abur supraîncălzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne
etc.) care au conţinut produse volatile şi care mai pot conţine vapori ai acestor produse;
- operaţiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze
sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
- operaţiunile de lăcuire şi vopsire a materialelor prin procedeul pulverizării;
- pulverizarea electrostatică utilizând vopseluri, pulberi etc.;
- procesele de imprimare utilizându-se procedeul gravării;
- operaţiunile de imprimare în instalaţii tipografice (litografiere, vopsire etc.);
- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
- fabricarea foliilor de polietilenă;
- procesele tehnologice de producere a hârtiei;
- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hârtie şi textile;
- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante;
- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar
aerul sau gazul conţine particule din materiale care se pot electriza uşor;
- operaţiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cădere liberă a unor utilaje, rezervoare etc.;
- purificarea gazelor conţinând particule coloidale;
- formarea cristalelor de gheaţă;
- zgârierea, comprimarea, întinderea structurilor din cuarţ;
- deformarea mecanică a unor materiale (de exemplu, mica);
- dezintegrarea radioactivă;
- efectul fotoelectric;
- purificarea gazelor de particule lichide şi solide în suspensie etc.
Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri:
- ca generator de electricitate statică (acumulare-descărcare) datorită mişcării corpului operatorilor
(îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasării;
- în transportul sarcinilor electrostatice de la un material încărcat la corpul uman;
- la descărcarea electrostatică de la corpul uman la pământ, mai rapid la cei cu pielea umedă.
ANEXA 2
la dispoziţiile generale
ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care
generează electricitate statică

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Încărcarea electrostatică a materialelor sau conductelor din vecinătatea celor prin care se vehiculează
lichide inflamabile se produce prin influenţă, în acest caz având loc descărcarea prin scânteie între părţile
metalice aflate în apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încărcare electrostatică a lichidului şi
a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legătură, turbulenţă mare în pompă) cu
producerea de descărcări prin scânteie între părţile metalice ale conductelor şi recipientelor, în special la
intrarea şi ieşirea din funcţiune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot apărea descărcări electrostatice prin scânteie între
părţile bune conducătoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil şi mijlocul de transport,
precum şi între şofer şi autovehicul sau sistemul de alimentare.
La recipientele din materiale izolatoare (sticlă, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile
electrostatice formate sunt nepericuloase, excepţie făcând sulfura de carbon.
La încărcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorită curgerii şi turbulenţei se pot produce
descărcări prin scânteie între părţile conducătoare ale conductelor de alimentare (flanşele de metal) şi
personalul de deservire.
Pe timpul încărcării cu hidrocarburi a vaselor prevăzute cu agitatoare pot avea loc descărcări electrostatice
prin scântei între lichid şi vas cu consecinţe grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gură de vizitare deschisă a unui reactor plin cel mai mare pericol de
descărcare prin scânteie este în zona gurii de vizitare datorită amestecării vaporilor inflamabili cu aerul. Pe
timpul încărcării cu substanţe solide (pulberi) a reactoarelor care conţin hidrocarburi, în special la încărcarea
vasului cu substanţe solide concomitent cu funcţionarea sistemului de agitare-omogenizare se încarcă
electrostatic substanţele solide şi lichidul inflamabil şi pot avea loc descărcări prin scânteie atât la suprafaţa
lichidului, cât şi în zona gurii de vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele
izolatoare ale filtrelor de către conductele sau terminaţiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot
produce descărcarea prin scânteie la apropierea unei astfel de părţi de un obiect legat la pământ, descărcările
fiind cu atât mai mari cu cât lichidul are polaritatea mai mică.
În situaţia în care rezervorul este izolat faţă de sol, potenţialul format între rezervor şi sol poate să creeze o
descărcare electrostatică prin scânteie atât la operaţiunile de umplere, cât şi la cele de golire a rezervorului
(izolat de sol prin pneurile autovehiculului).
Scânteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite şi nici evitate în totalitate
prin simpla punere la pământ şi nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însă
formarea unei scântei de aprindere nu este probabilă, cu excepţia cazului în care rezervorul este prevăzut cu o
izolaţie faţă de sol mai mare de 10^6 ohmi.
În cazul turbionării substanţelor pulverulente, la prelucrare, transport şi depozitare pot apărea descărcări
puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionară, după care pot avea
loc şi explozii secundare.
La operaţiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descărcările disruptive pot să apară între
materialele pulverulente şi părţile conducătoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele,
separatoarele de praf, filtrele etc.), precum şi între corpurile încărcate electrostatic şi personalul de deservire
din imediata apropiere.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
În cazul operaţiunilor de prelucrare a cauciucului şi materialelor plastice electricitatea statică poate constitui
o sursă de aprindere.
La trecerea materialelor prin valţuri, pentru omogenizare şi plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice
este însoţită de degajarea vaporilor de plastifianţi, aceştia putând forma cu aerul amestecuri explozive.
Maşinile de formare a colilor de hârtie (în procesul de presare, dimensionare, tăiere), precum şi operaţiunea
de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimării rapide şi folosirii unor solvenţi, cerneluri inflamabile
cu uscare rapidă) generează sarcini electrostatice care pot duce la apariţia descărcărilor disruptive între
materialele şi părţile conducătoare de electricitate din zona de lucru.
La lucrările policrome procesul tehnologic se desfăşoară în atmosferă inflamabilă, electricitatea statică
acumulată fiind influenţată de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvoltă sarcini electrostatice
care pot aprinde vaporii inflamabili formaţi deasupra rezervorului cu solvenţi (cerneluri) sau în mediul
înconjurător.
În cazul preselor pentru heliogravură sarcinile electrostatice se formează pe materiale şi cilindri de cauciuc
şi de cupru, descărcările disruptive care pot apărea având energia suficientă pentru aprinderea vaporilor
inflamabili formaţi în zona de lucru.
La operaţiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulări
electrostatice apărând totodată şi descărcările disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lăcuire prin
pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafaţa supusă pulverizării pot produce doar un punct de
aprindere care poate fi însă suficient pentru a ridica temperatura până la punctul de aprindere a solvenţilor
inflamabili, antrenând şi o reacţie în lanţ care poate avea urmări grave.
Sarcinile electrostatice produse pe timpul funcţionării cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din
cauciuc, precum şi în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale încălzite sau foarte uscate produc
descărcări disruptive la zonele de contact între părţile aflate în mişcare. Şi materialele care sunt vărsate la
capătul unui transportor cu bandă pot produce descărcări disruptive ale căror energii sunt capabile să aprindă
amestecuri explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulată pe corpul uman, care se comportă ca un capacitor, poate fi
suficientă pentru a da naştere unei descărcări disruptive la contactul corpului omenesc cu o masă legată la
pământ. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu încălţăminte izolantă, acestea se pot încărca
şi prin influenţă de la vehiculele încărcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pământ
descărcarea se face prin scânteie.
Energia maximă susceptibilă să fie eliberată printr-o descărcare disruptivă poate să atingă valoarea zecilor
de milijouli, valoare suficientă pentru aprinderea mediilor explozive.
H.G. nr. 301/2012

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor si protectia persoanelor (extras)
Art. 1. -

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si
protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare norme metodologice, prevazute
in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2. -
(1) Adoptarea masurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor si valorilor prevazute de lege se realizeaza pe baza unei
analize de risc la securitate fizica.
(2) Elaborarea analizei de risc la securitate fizica se face potrivit instructiunilor emise de ministrul administratiei si
internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 3. -
Constituie contraventie incalcarea prevederilor din normele metodologice, dupa cum urmeaza:
1. nerespectarea masurilor minimale de securitate prevazute la art. 2 alin. (2) din anexa;
2. incalcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexa referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizica;
3. neindeplinirea de catre conducatorii unitatilor a obligatiei prevazute la art. 4 alin. (2) din anexa;
4. nedepunerea planului de paza la organele de politie competente, conform art. 5 alin. (3) din anexa;
5. nerespectarea dispozitiilor art. 10 alin. (2) din anexa;
6. incalcarea dispozitiilor art. 20 alin. (5) din anexa privind adoptarea insemnelor, uniformelor, legitimatiilor sau
accesoriilor de echipament;
7. nerespectarea de catre conducatorii societatilor specializate de paza si protectie a dispozitiilor art. 31 din anexa;
8. nerespectarea obligatiei de infiintare a registrului special de evidenta a contractelor de prestari de servicii, conform
art. 32 din anexa;
9. neconsemnarea in registrul special de evidenta a contractelor de prestari de servicii, conform art. 32 din anexa;
10. neindeplinirea obligatiei de asigurare a pregatirii continue prevazute la art. 44 alin. (4) din anexa;
11. nerespectarea de catre personalul de paza si garda de corp a dispozitiilor art. 50 alin. (3) din anexa;
12. nerespectarea de catre personalul de paza si garda de corp a obligatiilor prevazute la art. 52 alin. (3) din anexa;
13. nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) si art. 53 alin. (2) din anexa;
14. nerespectarea dispozitiilor art. 57 alin. (1) lit. a) din anexa;
15. nerespectarea dispozitiilor art. 57 alin. (1) lit. b) din anexa;
16. nerespectarea dispozitiilor art. 57 alin. (1) lit. c) si art. 57 alin. (3) din anexa;
17. neluarea masurilor prevazute la art. 66 alin. (3) din anexa;
18. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 67 alin. (3) si art. 85 alin. (1) din anexa;
19. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 67 alin. (2) din anexa;
20. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 67 alin. (4) din anexa;
21. nerespectarea dispozitiilor referitoare la proiectarea si modificarea sistemelor de alarmare impotriva efractiei
prevazute la art. 70 din anexa;
22. nerespectarea de catre persoana care a incetat raporturile de munca cu o societate specializata in domeniul
sistemelor de alarmare impotriva efractiei a dispozitiilor art. 85 alin. (2) din anexa;
23. nerespectarea de catre societatile specializate in sisteme de alarmare a obligatiilor prevazute la art. 86 din anexa;
24. nerespectarea dispozitiilor art. 90 alin. (1) si (2) din anexa;
25. nerespectarea dispozitiilor art. 92 din anexa referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;
26. neluarea masurilor prevazute la art. 94 din anexa;
27. nerespectarea obligatiei privind asigurarea timpilor de interventie, conform art. 97 din anexa;
28. nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexa.
Art. 4. -
(1) Contraventiile prevazute la art. 3 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 100 lei la 300 lei, cele prevazute la pct. 11, 12 si 19;
b) cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevazute la pct. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 21, 22, 23, 26, 27 si 28;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
c) cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevazute la pct. 2, 3, 4, 6, 13, 16, 17, 20, 24 si 25;
d) cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele prevazute la pct. 15;
e) cu amenda de la 20.000 lei la 50.000 lei, cele prevazute la pct. 14.
(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) pot fi aplicate si persoanei juridice, dupa caz.
Art. 5. -
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale se fac de catre politisti, jandarmi, precum si de
catre primari sau imputerniciti ai acestora, conform competentelor care le revin potrivit legii.
Art. 6. -
(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesuluiverbal ori,
dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 4, agentul constatator facand
mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
(2) Contraventiilor prevazute la art. 3 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art. 7. -
(1) In termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, modul de functionare a unitatilor
prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, a societatilor specializate
de paza si protectie si a celor care desfasoara activitati de proiectare, producere, instalare si intretinere a sistemelor de
alarmare impotriva efractiei, licentiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, precum si a dispeceratelor de
monitorizare a sistemelor de alarmare, infiintate pana la aceeasi data, trebuie sa fie potrivit cerintelor stabilite in
normele metodologice aprobate prin prezenta hotarare.
(2) Licentele de functionare, avizul inspectoratului de politie judetean sau al Directiei Generale de Politie a
Municipiului Bucuresti pentru conducatorul societatii specializate de paza si protectie/societatii specializate in sisteme
de alarmare impotriva efractiei, atestatele profesionale prevazute la art. 41 din Legea nr. 333/2003, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare, acordate pana la data intrarii in
vigoare a prezentei hotarari, raman valabile daca indeplinesc conditiile prevazute de normele metodologice aprobate
prin prezenta hotarare.
Art. 8. -
(1) Prezenta hotarare intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, cu exceptia prevederilor art. 2 alin. (2), care intra in vigoare la data publicarii.
(2) Instructiunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizica se emit in termen de 30 de zile de la
data intrarii in vigoare a art. 2 alin. (2).
(3) La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Hotararea Guvernului nr. 1.010/2004 pentru aprobarea normelor
metodologice si a documentelor prevazute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor si protectia persoanelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, cu
modificarile ulterioare, se abroga.
ANEXA
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. -
(1) Paza obiectivelor, bunurilor, si valorilor si protectia persoanelor prin forte si mijloace civile se realizeaza cu
sprijinul si sub coordonarea, indrumarea si controlul Inspectoratului General al Politiei Romane si al unitatilor
subordonate, care urmaresc respectarea prevederilor legale in acest domeniu de activitate.
(2) Paza obiectivelor, bunurilor si valorilor si protectia persoanelor prin forte si mijloace militare se realizeaza cu
sprijinul si sub coordonarea, indrumarea si controlul Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane si al unitatilor
subordonate, care urmaresc respectarea prevederilor legale in acest domeniu de activitate.
(3) Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplica activitatilor privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor si persoanelor, precum si a transporturilor cu caracter special apartinand structurilor si institutiilor din cadrul
sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala, care se asigura in conformitate cu reglementarile stabilite in
cadrul acestora.
Art. 2. -
(1) In vederea indeplinirii obligatiilor prevazute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor
si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Lege, unitatile prevazute la
art. 2 alin. (1) din Lege, denumite in continuare unitati indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori
asociere, modul de detinere a bunurilor ori valorilor, trebuie sa adopte masuri de securitate in formele prevazute de
Lege, completate cu masuri procedurale.
(2) Cerintele minimale de securitate, pe zone functionale si categorii de unitati, sunt prevazute in Anexa nr. 1.
Art. 3, alin. (1) şi art. 4, alin. (1), lit. b 2.000 – 5.000
(3) Adoptarea masurilor de securitate prevazute la alin. (1) se realizeaza in conformitate cu analiza de risc efectuata
de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experti abilitati, care detin competente profesionale dobandite pentru
ocupatia de evaluator de risc la securitatea fizica.
Art. 3, alin. (2) şi art. 4, alin. (1), lit. c 5.000 – 10.000
(4) Pana la adoptarea standardului ocupational pentru ocupatia de evaluator de risc la securitatea fizica, analizele de
risc pot fi elaborate de specialisti cu o vechime in domeniul evaluarii riscului la securitatea fizica mai mare de 5 ani.
(5) Analiza de risc la securitate fizica trebuie sa asigure identificarea vulnerabilitatilor si a riscurilor, determinarea
nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizica si sa indice masurile de protectie necesare
obiectivului analizat.
Art. 3. -
(1) Pentru unitatile care isi desfasoara activitatea printr-o retea formata din subunitati sau puncte de lucru distribuite
teritorial, responsabilitatea asigurarii masurilor de securitate in intreaga retea revine conducerii unitatii centrale.
(2) Organizarea in comun a pazei se poate efectua, cu avizul politiei, in situatiile in care unitatile functioneaza in
acelasi imobil, perimetru sau spatiu alaturat, caz in care obligatia asigurarii masurilor de securitate revine conducatorilor
unitatilor care detin cota de proprietate ori folosinta majoritara sau administratorului obiectivului, cu consultarea
celorlalti detinatori.
(3) Pentru asigurarea pazei, ordinii si sigurantei localurilor publice, hotelurilor, motelurilor, campingurilor, cluburilor,
pensiunilor, discotecilor si altor locuri de distractie sau de agrement, administratorii acestora au obligatia de a folosi
personal de paza calificat si atestat, potrivit legii.
Art. 4. -
(1) Conducatorii unitatilor care opereaza cu numerar au obligatia implementarii unor masuri eficiente in scopul
asigurarii protectiei personalului si a valorilor pe timpul manipularii, procesarii, depozitarii sau transportului si

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
descurajarii savarsirii infractiunilor contra patrimoniului, precum si in scopul acordarii sprijinului necesar organelor
judiciare in vederea identificarii faptuitorilor.
(2) La obiectivele cu program permanent in care pe timpul noptii isi desfasoara activitatea mai putin de 3 angajati,
conducatorii unitatilor au obligatia executarii si folosirii unui ghiseu special amenajat care sa asigure protectia la atacuri
manuale asupra casierului.
(3) In situatia unitatilor la care activitatea de procesare, depozitare si transport de valori este externalizata, obligatia
pentru adoptarea acestor masuri de securitate revine prestatorului licentiat al acestor servicii.
Art. 5. -
(1) Planul de paza este documentul in baza caruia se organizeaza paza si se intocmeste cu respectarea prevederilor art.
5 din Lege.
(2) In situatii exceptionale, pentru asigurarea provizorie a protectiei unitatii, pe o perioada de maximum 7 zile pot fi
instituite masuri de paza care nu necesita intocmirea planului de paza si avizarea acestuia.
(3) Planul de paza se depune la structura de politie organizata la nivelul unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia
se afla obiectivul, denumita in continuare unitate de politie competenta teritorial, cu cel putin 24 de ore inainte de
instituirea pazei potrivit contractului de prestari de servicii ori deciziei conducerii, in cazul pazei proprii.
(4) Actualizarea planului de paza se face numai in situatia modificarii suprafetei, topografiei obiectivului, a
dispozitivului de paza, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul unor acte aditionale.
Art. 6. -
In situatia in care masurile de securitate a obiectivului, adoptate de conducerea unitatii ca rezultat al analizei de risc la
securitatea fizica, prevad utilizarea numai a mijloacelor mecanofizice si a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare
si interventie, fara a se institui paza cu personal uman, nu se intocmeste plan de paza.
Art. 7. -
In cazul in care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de paza sau al serviciilor de monitorizare si interventie,
fostul furnizor este obligat, la solicitarea scrisa a beneficiarului, sa asigure prestarea serviciilor, contra cost, conform
prevederilor contractuale, pana ce noul furnizor va realiza instituirea serviciului de paza sau conectarea in intregime a
sistemelor tehnice de alarmare ale unitatii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicarii deciziei de reziliere a
contractului.
Art. 8. -
(1) Unitatea de politie competenta teritorial analizeaza planul de paza si acorda avizul de specialitate in cel mult 30 de
zile de la data inregistrarii solicitarii.
(2) Avizul de specialitate se acorda daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) planul de paza contine toate datele si informatiile prevazute la art. 5 alin. (3) din Lege;
b) beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinta asupra obiectivului ce urmeaza a fi asigurat cu
paza;
c) exista un contract de prestari de servicii incheiat cu respectarea prevederilor legale si in termen de valabilitate cu o
societate specializata de paza si protectie ce detine licenta de functionare valabila, in cazul in care paza se efectueaza
prin astfel de societati;
d) analiza de risc la securitatea fizica a fost efectuata potrivit prezentelor norme metodologice.
(3) In situatia existentei unui litigiu privind dreptul de proprietate sau de folosinta asupra obiectivului se acorda aviz
de specialitate pentru planul de paza depus de beneficiarul care face dovada inscrierii acestor drepturi in registrul de
carte funciara si prezinta documente care atesta dreptul de proprietate sau de folosinta. In aceste cazuri, regulile privind
accesul in obiectiv se stabilesc de partile in litigiu, pana la solutionarea acestuia.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(4) Avizul politiei pentru planul de paza se retrage cand nu mai sunt indeplinite cumulativ conditiile care au stat la
baza acordarii, caz in care beneficiarul si prestatorul aplica masurile de restabilire a situatiei legale.
Art. 9. -
(1) Planurile de paza a cailor ferate, padurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vanatoare si de pescuit, conductelor
pentru transportul hidrocarburilor si al produselor petroliere, sistemelor de irigatii si a retelelor telefonice si de transport
al energiei electrice se adapteaza caracteristicilor functionale ale acestora.
(2) Planurile de paza destinate unor obiective care depasesc limitele unei unitati administrativ-teritoriale se avizeaza
in comun de unitatile de politie competente teritorial, cererea fiind depusa la unitatea pe raza careia se afla suprafata cea
mai mare a obiectivului.
Art. 10. -
(1) Documentele specifice executarii si evidentierii serviciului de paza prin forte si mijloace civile si modelele
acestora sunt cuprinse in anexa nr. 2.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) se inregistreaza la prestator si se vizeaza spre neschimbare de beneficiar, iar
dupa completare prestatorul asigura pastrarea acestora pe o durata de minimum 2 ani. In cazul instituirii pazei proprii,
documentele se inregistreaza si se pastreaza de catre unitate.
(3) Controlul modului in care sunt consemnate activitatile desfasurate in documentele specifice executarii si
evidentierii serviciului de paza revine sefului de obiectiv, in cazul efectuarii pazei prin societati specializate de paza si
protectie, sau sefului formatiunii, pentru paza proprie.
............................................................................................................................................................................................
CAPITOLUL V
Sisteme tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei
SECTIUNEA 1
Mijloace de protectie si de alarmare impotriva efractiei
Art. 67. -
(1) Asocierea masurilor si a mijloacelor de siguranta prin introducerea mijloacelor mecanofizice de protectie si a
sistemelor de detectie, supraveghere si alarmare se face in baza analizei de risc la efractie, elaborata in conditiile art. 2.
(2) Detinatorul sistemelor de supraveghere are obligatia afisarii in unitate a unor semne de avertizare cu privire la
existenta acestora.
Art. 3, alin. (19) şi art. 4, alin. (1), lit. a 100 - 300
(3) Conducatorii unitatilor au obligatia folosirii mijloacelor de protectie mecanofizica si a echipamentelor
componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau nationale in vigoare de
catre organisme acreditate din tara ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European.
(4) Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit inchis are obligatia punerii la dispozitia organelor judiciare, la
solicitarea scrisa a acestora, a inregistrarilor video si/sau audio in care este surprinsa savarsirea unor fapte de natura
penala.
Art. 68. -
(1) Sunt supuse avizarii politiei proiectele sistemelor de alarmare destinate urmatoarelor categorii de obiective:
a) unitati de interes strategic si obiective apartinand infrastructurilor critice;
b) unitati sau institutii de interes public;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
c) institutii de creditare, unitati postale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unitati profilate pe activitati cu
bijuterii din metale sau pietre pretioase;
d) magazine de arme si munitii;
e) statii de comercializare a carburantilor/combustibililor;
f) sali de exploatare a jocurilor de noroc;
g) centre de procesare;
h) casierii furnizori si servicii de utilitati;
i) obiective industriale;
j) depozite;
k) instalatii tehnologice.
(2) Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, intretinerea si utilizarea sistemelor de alarmare impotriva
efractiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevazute in anexa nr. 7.
Art. 69. -
(1) Proiectul sistemului de alarmare se depune de catre beneficiar spre avizare la inspectoratele judetene de politie ori
la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti pe raza carora/careia se afla obiectivul, inainte de inceperea
lucrarilor de executie.
(2) Avizul proiectului se acorda de personalul de specialitate al politiei, in termen de 15 zile de la depunere, in
urmatoarele situatii:
a) sunt indeplinite cerintele minime prevazute in anexa nr. 1;
b) componenta, calitatea si functionalitatea sistemelor asigura detectia patrunderii neautorizate, supravegherea si
inregistrarea video, precum si transmiterea la distanta a semnalelor tehnice si de alarmare;
c) proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea conditiilor prevazute in anexa nr. 7.
Art. 70. -
(1) Proiectele sistemelor de alarmare se elaboreaza de personalul tehnic al societatilor specializate in domeniul
sistemelor de alarmare impotriva efractiei, cu competente profesionale specifice, cu respectarea cerintelor din prezentele
norme metodologice si a normativelor tehnice specifice.
(2) La intocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat sa prevada doar componente ale sistemelor
de alarmare care sunt certificate in conformitate cu standardele nationale sau europene de profil si in concordanta cu
gradul de siguranta impus de caracteristicile obiectivului protejat.
(3) Proiectantul sistemului de securitate raspunde pentru respectarea prezentelor norme metodologice in faza de
proiect, iar societatea care instaleaza sistemul de securitate este raspunzatoare de implementarea si respectarea
proiectului de executie.
(4) Orice modificare in faza de instalare a sistemului de securitate se face dupa consultarea proiectantului sistemului
de securitate, iar ulterior punerii in functiune a sistemului, dupa consultarea unui proiectant autorizat.
alin. (1)-(4) Art. 3, alin. (21) şi art. 4, alin. (1), lit. b 2.000 – 5.000
Art. 71. -
(1) Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori inlocuirea de componente, care nu afecteaza
cerintele initiale, se materializeaza prin actualizarea proiectului cu fise modificatoare ori prin completarea manuala pe
proiectul existent, in cazul unor modificari minore, certificate de proiectant.
(2) Modificarile prevazute la alin. (1) nu sunt supuse avizului politiei.
(3) Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevazute in proiectul avizat de catre politie se supune
unui nou aviz.
Art. 72. -
Participarea specialistului politiei la punerea in functiune a sistemelor de alarmare se face la cererea beneficiarului,
pentru aplicatiile avizate.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Art. 73. -
(1) Elementele de protectie mecanofizica destinate asigurarii securitatii la efractie a valorilor pot fi folosite daca
acestea detin documente de certificare a conformitatii cu standardele europene sau nationale de profil, care sa ateste
clasa de rezistenta la efractie la atac manual ori de rezistenta la actiunea armelor de foc.
(2) Nivelul de rezistenta al acestor produse se aliniaza in functie de valorile protejate, conform anexei nr. 1.
SECTIUNEA a 2-a
Licentierea si functionarea societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei. Reinnoirea licentei
Art. 74. -
Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei sunt societati comerciale care au inscris ca obiect de
activitate unul sau mai multe dintre urmatoarele coduri CAEN: 4321, 7112 sau 8020, au un sediu inregistrat si autorizat
pentru organizarea administrativa si coordonarea operativa a personalului angajat si au dobandit dreptul de a presta
serviciile prevazute de Lege, conform licentei acordate de Inspectoratul General al Politiei Romane.
Art. 75. -
In intelesul prezentelor norme metodologice, prin conducator al unei unitati specializate in sisteme de alarmare
impotriva efractiei se intelege administratorul societatii comerciale, presedintele consiliului de administratie, directorul
general ori executiv cu atributii in domeniul proiectarii, instalarii sau intretinerii sistemelor tehnice de securitate.
Art. 76. -
(1) In vederea obtinerii licentei de functionare pentru a desfasura activitati de proiectare, instalare, modificare sau
intretinere a sistemelor de alarmare impotriva efractiei si/sau servicii privind sistemele de securizare, reprezentantul
legal al societatii depune la inspectoratul de politie judetean competent sau la Directia Generala de Politie a
Municipiului Bucuresti, pe baza de opis, urmatoarele documente:
a) documentele prevazute la art. 25 alin. (1) lit. a), f), g) si h);
b) regulamentul de organizare si functionare, care cuprinde: organigrama societatii comerciale, din care sa rezulte
organizarea activitatii in domeniul pentru care se cere licentierea, mijloacele tehnice din dotare si procedurile de lucru
specifice activitatii pentru care se solicita licentierea sau, atunci cand exista implementat un sistem de management al
calitatii, procedurile de lucru pentru domeniul in care se solicita licentierea;
c) documente privind dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 20 alin. (10) din Lege de catre conducatorul
societatii.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) lit. c), necesare acordarii avizului prevazut de art. 20 alin. (9) din Lege, sunt:
a) documentele prevazute la art. 25 alin. (2) lit. a)-c);
b) copie certificata de pe certificatul de competente pentru ocupatia "proiectant sisteme de securitate", "inginer
sisteme de securitate" ori "tehnician sisteme de securitate";
c) declaratie pe propria raspundere cu privire la cunoasterea obligatiei pastrarii confidentialitatii datelor si
informatiilor obtinute in procesul muncii, potrivit art. 32 din Lege.
Art. 77. -
Prevederile art. 25 alin. (3) si (4), art. 26 si 27 se aplica in mod corespunzator.
Art. 78. -
(1) Societatile comerciale licentiate sau autorizate sa desfasoare activitati in domeniul sistemelor electronice de
securitate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European au obligatia notificarii
Inspectoratului General al Politiei Romane la semnarea contractului cu derulare in totalitate sau in parte pe teritoriul
Romaniei, iar inceperea executiei se face dupa obtinerea acordului autoritatii.
(2) In cazul in care societatea comerciala prevazuta la alin. (1) nu detine licenta sau autorizatia prevazuta la alin. (1),
aceasta trebuie sa urmeze procedurile de licentiere prevazute de legislatia din Romania.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(3) Documentatia de notificare cuprinde: datele de identificare ale persoanei juridice si ale conducatorului societatii
comerciale prevazute la alin. (1), autorizatia sau licenta detinuta, autoritatea emitenta care sa faca dovada abilitarii.
Art. 79. -
Licentierea persoanelor fizice autorizate in baza actelor normative care stabilesc organizarea si desfasurarea unor
activitati economice de catre persoane fizice se realizeaza in aceleasi conditii precum cele prevazute pentru societatile
comerciale.
Art. 80. -
Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei pot presta serviciile licentiate daca conducatorul
acestora detine avizele politiei si Serviciului Roman de Informatii, iar personalul tehnic de specialitate este calificat si
avizat pentru activitatile respective. Avizul negativ al Serviciului Roman de Informatii nu se motiveaza in situatia in
care este fundamentat pe date si informatii ce privesc siguranta nationala a Romaniei.
Art. 81. -
Conducatorii societatilor specializate in sisteme de alarmare au obligatia de a consemna in registrul special
contractele incheiate, in termen de 5 zile de la incheierea acestora, in ordine cronologica.
Art. 82. -
Pentru verificarea lucrarilor executate, conducatorul societatii specializate in sisteme de alarmare trebuie sa asigure
controlul acestora prin personal desemnat.
Art. 83. -
In vederea evidentierii lucrarilor executate, conducatorul societatii specializate in sisteme de alarmare are obligatia sa
infiinteze si sa asigure documentele specifice prevazute in anexa nr. 2.
Art. 84. -
Semestrial, pana la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societatii specializate in sisteme de alarmare
are obligatia sa informeze, in scris, inspectoratul de politie judetean pe raza caruia isi are sediul societatea sau, dupa caz,
Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti despre activitatile desfasurate, conform modelului publicat pe
pagina de web a Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 85. -
(1) Conducatorii si personalul tehnic al societatilor specializate in domeniul sistemelor de alarmare si al mijloacelor
de protectie mecanofizice sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor referitoare la sistemele instalate sau
avute in intretinere.
(2) Personalul de conducere si cel tehnic din cadrul societatilor specializate care a incetat raporturile de serviciu nu
are dreptul sa intervina in sistemele executate de societate ori sa divulge informatiile referitoare la sistemele instalate
sau avute in intretinere.
Art. 86. -
La solicitarea beneficiarului, dupa indeplinirea clauzelor contractuale, conducerea societatii instalatoare a sistemului
de alarmare impotriva efractiei sau care a asigurat mentenanta acestuia are obligatia predarii in termen de 15 zile a
tuturor codurilor valabile, a software-ului si a documentatiei aferente, pe baza de proces-verbal.
Art. 87. -
(1) Reinnoirea licentelor de functionare a societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei se solicita
cu cel putin 90 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate.
(2) In vederea reinnoirii licentei de functionare, conducatorul societatii specializate in sisteme de alarmare impotriva
efractiei are obligatia depunerii, in termenul prevazut la alin. (1), la inspectoratul judetean de politie sau, dupa caz,

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti pe raza caruia/careia isi are sediul social a urmatoarelor
documente:
a) documentele prevazute la art. 28 alin. (2), cu exceptia certificatului de inregistrare a marcii la Oficiul de Stat pentru
Inventii si Marci;
b) certificatul de cazier judiciar pentru personalul tehnic angajat;
c) declaratie pe propria raspundere cu privire la contractele executate si in derulare, incadrarea organigramei si
existenta personalului de specialitate, precum si dotarea tehnico-materiala a societatii.
Art. 88. -
Inspectoratul General al Politiei Romane acorda reinnoirea licentei numai daca:
a) societatea are unul dintre obiectele de activitate prevazute la art. 74 si se afla in functiune;
b) personalul tehnic este avizat si are competente specifice in domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei;
c) societatea functioneaza la sediile declarate si inregistrate;
d) conducatorul societatii specializate de paza si protectie este avizat si indeplineste in continuare conditiile stabilite la
art. 20 alin. (10) din Lege;
e) societatea detine mijloacele tehnico-materiale in vederea desfasurarii activitatii pentru care a fost licentiata;
f) este respectat termenul de depunere a documentatiei complete pentru solicitarea reinnoirii licentei;
g) se mentine avizul Serviciului Roman de Informatii;
h) conducatorul societatii a pus la dispozitia organelor de politie competente documentele, datele si informatiile
solicitate de acestea in exercitarea atributiilor prevazute de Lege sau de prezentele norme metodologice.
Art. 89. -
(1) Copia procesului-verbal prin care se constata si se sanctioneaza nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (6) si (7),
art. 30 si art. 34 alin. (2) din Lege se inainteaza de catre organul din care face parte agentul constatator, in termen de 5
zile, inspectoratului de politie judetean sau, dupa caz, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti in a
carui/carei raza teritoriala se afla sediul social al societatii specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei.
(2) Prevederile art. 36-40 se aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL VI
Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Art. 90. -
(1) Societatile specializate de paza si protectie, precum si cele din domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei
pot infiinta dispecerate de zona pentru prestarea serviciilor de monitorizare si interventie, cu respectarea prevederilor
art. 36 alin. (2) din Lege.
(2) Unitatile pot organiza dispecerate pentru monitorizarea unitatilor proprii, cu asigurarea programarii sistemelor
locale si a interventiilor prin societatile specializate in sisteme de alarmare, respectiv paza si protectie, cu respectarea
prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
alin. (1)-(2) Art. 3, alin. (24) şi art. 4, alin. (1), lit. c 5.000 – 10.000
(3) Unitatile de jandarmi si politia locala pot organiza dispecerate de monitorizare la care se conecteaza numai
sistemele de alarmare din obiectivele asigurate cu paza de structura respectiva.
(4) Conectarea si programarea centralelor abonatilor la statia de dispecerizare a structurilor prevazute la alin. (3),
precum si inspectia tehnica periodica a echipamentelor monitorizate se fac de personalul tehnic al societatilor
specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei.
(5) Interventia la evenimente se realizeaza numai prin personal calificat al societatilor specializate de paza si
protectie, al Jandarmeriei Romane sau al politiei locale, potrivit competentelor.
Art. 91. -

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Prin asigurarea serviciilor de monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei se intelege:

a) realizarea conexiunii sistemului de alarmare aflat in obiectiv cu o statie de dispecerizare care asigura receptionarea
semnalelor furnizate de centrala de alarma a sistemului local si interogarea starii sistemului local;
b) verificarea periodica a conexiunii cu obiectivul;
c) preluarea cu operativitate a semnalelor receptionate de catre operatorii statiei de dispecerizare si verificarea
veridicitatii alarmei prin dirijarea la fata locului a echipajelor de interventie sau prin verificare tehnica de la distanta;
d) sesizarea autoritatilor competente in functie de situatie, cand s-a stabilit ca autorii au savarsit fapte penale ori
contraventionale;
e) asigurarea mentenantei periodice a sistemului de alarma, a sistemului de transmitere a alarmei si a centrului de
monitorizare;
f) asigurarea interventiilor tehnice pentru eliminarea disfunctionalitatilor echipamentelor tehnice.
Art. 92. -
In functionare, dispeceratele de monitorizare asigura preluarea directa a semnalelor de la sistemele conectate,
verificarea si alertarea echipajelor de interventie, astfel incat sa fie respectati timpii contractuali asumati si cei maximali
stabiliti prin prezentele norme metodologice.
Art. 93. -
(1) Pentru a dobandi dreptul de a presta servicii de monitorizare si interventie, operatorii economici trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa detina statia de dispecerizare necesara receptionarii semnalelor de la sistemele abonatilor, in conformitate cu
standardele europene sau nationale in vigoare;
b) sa aiba personal angajat si avizat pentru asigurarea serviciului permanent al dispeceratului;
c) sa dispuna de un sediu inregistrat si autorizat pentru organizarea administrativa si coordonarea operativa a
personalului angajat care sa corespunda standardelor europene sau nationale in vigoare in privinta organizarii si
functionarii unui centru de monitorizare si receptie a alarmelor;
d) sa detina echipamentele de comunicatii si canal de date tip voce in conexiune on-line cu echipajele mobile de
interventie;
e) sa detina autoturismele si sa aiba agenti de interventie paza si ordine pentru verificarea alarmelor si interventia la
evenimente;
f) sa detina tehnica necesara pentru inregistrarea convorbirilor operatorului-dispecer cu echipajele, beneficiarul si
autoritatile, precum si pentru stocarea acestora pe o perioada de 30 de zile;
g) sa detina polita de asigurare valabila pentru acoperirea riscului privind activitatea de monitorizare si interventie;
h) sa aiba proceduri de lucru asumate prin regulamentul de organizare si functionare al dispeceratului.
(2) Pentru avizarea regulamentului de organizare si functionare, solicitantul trebuie sa depuna la inspectoratul
judetean de politie competent teritorial documentatia prin care sa faca dovada indeplinirii conditiilor prevazute la alin.
(1), iar, cu ocazia verificarilor efectuate de politisti la locul de functionare, sa faca dovada existentei lor.
Art. 94. -
Societatea care asigura serviciile de monitorizare si beneficiarul au obligatia de a lua masuri pentru preintampinarea
urmatoarelor situatii:
a) sesizarea in mod eronat a autoritatilor pentru interventia la obiectivele monitorizate;
b) nesesizarea efractiei sau a starii de pericol ori sesizarea tardiva, din motive imputabile societatii prestatoare sau
beneficiarului;
c) declansarea de alarme false repetate datorata neasigurarii conditiilor de exploatare si mentenanta corespunzatoare a
sistemelor de alarma.
lit. a – c Art. 3, alin. (26) şi art. 4, alin. (1), lit. b 2.000 – 5.000

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Art. 95. -
Avizul dat regulamentului de organizare si functionare al dispeceratului se retrage cand nu mai sunt indeplinite
conditiile care au stat la baza acordarii acestuia.
Art. 96. -
Prestatorii serviciilor de monitorizare si operatorii economici care au organizat dispecerat de monitorizare a
sistemelor de alarmare impotriva efractiei au obligatia transmiterii semestrial, pana la data de 15 iunie, respectiv 15
decembrie, a unor informari cu privire la activitatile desfasurate catre unitatea de politie competenta teritorial, conform
modelului difuzat de politie.
Art. 97. -
Prestatorii serviciilor de monitorizare si operatorii economici au obligatia de a asigura timpii de interventie asumati
contractual, fara a depasi 15 minute in localitatile urbane, respectiv 30 de minute in cele rurale, si de a lua, pana la
interventia organelor judiciare, primele masuri necesare conservarii urmelor infractiunii si a mijloacelor materiale de
proba.
Art. 98. -
(1) Dispozitivul echipelor de interventie se dimensioneaza in functie de numarul de abonati, repartizarea si dispersia
acestora, pentru asigurarea timpilor stabiliti.
(2) Repartizarea echipajelor mobile de interventie pe abonati si zone se face prin anexe la regulamentul de organizare
si functionare al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei.
Art. 100. -
Anexele nr. 1-5, 6A, 6B si 7 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
ANEXA Nr. 1
la normele metodologice
Cerinte minimale de securitate, pe zone functionale si categorii de unitati
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. -
(1) Conducatorii unitatilor detinatoare de bunuri si valori au obligatia de a identifica si stabili zonele functionale,
corespunzator activitatii desfasurate, si de a adopta masuri necesare asigurarii protectiei vietii, integritatii persoanelor si
sigurantei valorilor.
(2) Zonele functionale pentru care este necesara adoptarea unor masuri de securitate sunt:
a) zona de acces in unitate si zona perimetrala;
b) zona de tranzactionare;
c) zona de depozitare;
d) zona de expunere;
e) zona de transfer;
f) zona de procesare;
g) zona echipamentelor de securitate;
h) zona de tranzactii cu automate bancare.
Art. 2. -

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(1) Prin zona de acces in unitate se intelege locul amenajat cu elemente de inchidere nestructurale destinate intrarii
sau iesirii persoanelor. Caile de acces pot fi dedicate clientilor, angajatilor, transferului valorilor sau mixte. Zona
perimetrala reprezinta limita fizica a constructiei, constituita din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereti, vitraje sau
ferestre.
(2) Zona de tranzactionare reprezinta spatiul in care operatorii manipuleaza valorile monetare sau bunurile in relatia
cu clientii.
(3) Zona de depozitare reprezinta spatiul special amenajat pentru pastrarea in siguranta a valorilor monetare ori a
bunurilor.
(4) Zona de expunere reprezinta spatiul amenajat pentru prezentarea catre public, in conditii de siguranta, a bunurilor
sau valorilor.
(5) Zona de transfer reprezinta spatiile prin care se vehiculeaza valorile intre locul de depozitare si alte zone interioare
sau exterioare in cazul transportului.
(6) Zona de procesare reprezinta spatiul special destinat si amenajat pentru prelucrarea, numararea si pregatirea pentru
depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare.
(7) Zona echipamentelor de securitate reprezinta spatiul restrictionat accesului persoanelor neautorizate, destinat
amplasarii, functionarii sau monitorizarii unor astfel de echipamente.
(8) Zona de tranzactii cu automate bancare reprezinta spatiul in care clientii pot face operatiuni cu numerar prin
intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenta unui operator.
Art. 3. -
(1) Structura subsistemului de alarmare la efractie este alcatuita din: centrala de alarma cu tastaturile de operare,
elementele de detectie, echipamentele de avertizare si semnalizare si alte componente specifice acestui tip de aplicatii.
Rolul functional al subsistemului este de a detecta patrunderea in spatiile protejate a persoanelor neautorizate si de a
sesiza starile de pericol din unitate.
(2) Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrala, care gestioneaza punctele de control, unitatile de
comanda, cititoarele, incuietorile sau dispozitivele electromagnetice de actionare a usilor, si are rolul de restrictionare a
accesului neautorizat in spatiile protejate.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit inchis are in componenta camerele video, echipamentele de multiplexare,
stocare si posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, in vederea observarii/recunoasterii/identificarii persoanelor.
Art. 4. -
Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligati sa incheie contracte de intretinere periodica cu societati licentiate, care sa
ateste functionarea sistemului conform parametrilor tehnici.
Art. 5. -
(1) Protectia mecanofizica cuprinde elementele care asigura delimitarea fizica in scopul protejarii vietii si integritatii
personalului operator sau restrictionarii accesului neautorizat la valori.
(2) Gradul de siguranta/rezistenta al elementelor de protectie mecanofizice utilizate in unitati se stabileste
proportional cu cuantumul valorilor protejate si nivelul de risc determinat, recomandandu-se alegerea unei clase de nivel
mediu, definita de standardele europene/nationale de profil.
Art. 6. -
(1) Suprafetele vitrate exterioare pana la o inaltime de 3 metri trebuie sa asigure rezistenta la atacuri manuale,
conform standardelor europene sau nationale in domeniu, iar cele cu ferestre vor fi prevazute cu gratii metalice care sa
asigure intarzierea patrunderii in unitate ori se vor realiza cu deschidere limitata de maximum 10 cm.
(2) Usile exterioare trebuie sa fie rezistente la atacuri manuale, in scopul intarzierii patrunderii in unitate, avand cel
putin clasa 1 de rezistenta prevazuta de standardul european sau national in vigoare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(3) Operatiunile cu numerar in zonele de tranzactionare la unitatile financiar-bancare se pot efectua in spatii
amenajate, in care personalul este separat de clienti prin elemente de protectie rezistente la actiunea armelor de foc si
sertar de preluare indirecta a valorilor, sau prevazute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizata ori prin
masini de reciclare a numerarului.
(4) Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizeaza prin programarea unor timpi de deschidere de
minimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.
(5) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, masinile de schimb valutar, masinile de
reciclare a numerarului, si masinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevad cu seifuri
certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, si se ancoreaza conform instructiunilor producatorului. In mod
similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie sa fie certificate, cu nivel de rezistenta la efractie
determinat, si se ancoreaza conform instructiunilor producatorului.
CAPITOLUL II
Cerinte minime pe categorii de unitati
Art. 7. -
Unitatile care nu efectueaza operatiuni cu numerar nu au obligatia incadrarii in cerintele minime stabilite.
Art. 8. -
Cerintele minime pentru unitatile de interes strategic si obiectivele apartinand infrastructurilor critice sunt
urmatoarele:
a) sistemul de alarmare la efractie va asigura detectie perimetrala la nivelul gardului de protectie a obiectivului, pentru
semnalarea patrunderii neautorizate catre personalul de paza aflat in serviciu;
b) obiectivul se protejeaza prin asigurarea pazei fizice.
Art. 9. -
(1) Din punctul de vedere al masurilor de siguranta, institutiile de creditare din categoria bancilor trebuie sa respecte
prezentele cerinte minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa asigure protejarea cailor de acces in unitate, suprafetelor vitrate
exterioare, camerei tehnice si a spatiilor cu valori si asigura semnalarea starilor de pericol in zonele de lucru cu clientii
si in spatiile cu valori.
(3) Subsistemul de detectie a efractiei se programeaza cu partitii (arii virtuale) distincte pentru spatiile cu valori,
pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului si utilizarea numai de catre personalul autorizat al unitatii.
(4) In situatia existentei pazei umane permanente, se programeaza partitii pentru efectuarea serviciului de paza: usa de
acces, traseele de patrulare interioare si accesul la grupul sanitar.
(5) In cazul in care nu exista paza fizica permanenta, sistemul de alarmare se conecteaza la un dispecerat de
monitorizare si interventie.
(6) Zonele de depozitare se protejeaza prin folosirea detectorilor cu principii diferite de functionare.
(7) Personalul de conducere si cel din zonele de tranzactionare trebuie sa dispuna de elemente de semnalare a starii de
pericol la amenintare, care transmit alarma in mod silentios.
(8) Pentru situatiile de jaf se prevede un buton de panica, conectat pe zona programata cu avertizare sonora, care se va
actiona imediat dupa parasirea locului faptei de catre autor si realizeaza semnalizarea optica in exteriorul unitatii a
stadiului producerii evenimentului.
(9) Sistemele de alarmare la efractie aferente spatiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie sa asigure
dezactivarea temporizata si folosirea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea starii de pericol (coduri duress) la
distanta in caz de amenintare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(10) Subsistemul de control al accesului trebuie sa asigure restrictionarea accesului neautorizat cel putin in spatiile de
manipulare a valorilor si echipamentelor de securitate.
(11) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zona de acces, atat din
exterior, cat si din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare si acces in spatiul de depozitare a valorilor,
asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile.
(12) Imaginile inregistrate in zona de acces trebuie sa asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone sa
permita recunoasterea.
(13) Pentru asigurarea protectiei mecanofizice a sediilor institutiilor de creditare trebuie sa se utilizeze elemente
certificate pentru cel putin clasa minima de rezistenta recomandata de standardele europene sau nationale din domeniu,
dupa cum urmeaza:
a) usile exterioare destinate transferului de valori trebuie sa prezinte rezistenta la efractie si sa fie prevazute cu
sistemul de control al deschiderii din interior;
b) la unitatile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.
Art. 10. -
(1) Institutiile de creditare din categoria organizatiilor cooperatiste si institutiile financiare nebancare ce deruleaza
activitati cu numerar au obligatia de a asigura securitatea personalului si a valorilor monetare pe timpul manipularii,
depozitarii si transportului.
(2) Cerintele pentru sistemele de securitate destinate acestor unitati sunt similare cu cele prevazute la art. 9, cu
exceptia celor mentionate la alin. (8)-(12) si alin. (13) lit. b).
Art. 11. -
(1) Societatile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligatia implementarii prezentelor
cerinte minimale de securitate la punctele de schimb valutar.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure semnalizarea si transmiterea la distanta a starilor de
pericol, a patrunderii prin efractie in spatiul protejat si a fortarii seifului.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea imaginilor din zona clientilor si a seifului,
precum si stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara
recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor.
(4) Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, in cazul in care nu exista
instituita paza fizica permanenta.
(5) Peretii, usa si ghiseul compartimentului casierului trebuie sa asigure protectia la actiunea armelor de foc si
preluarea indirecta a valorilor, iar valorile monetare se pastreaza si se depoziteaza conform plafoanelor stabilite, in
seifuri certificate, cu grad de rezistenta la efractie determinat, ancorate conform instructiunilor producatorului.
(6) Accesul pe timpul programului de lucru in unitati care au spatiu de lucru cu publicul este permis prin controlul
deschiderii usii din interior, iar operatiunile cu numerar se efectueaza in conditii de siguranta, cu usa ghiseului inchisa si
asigurata.
(7) Punctele de schimb valutar din incinta spatiilor comerciale pot functiona fara amenajarea compartimentului
blindat, cu conditia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare si a avertizarii corespunzatoare.
Art. 12. -
(1) Asigurarea securitatii personalului, valorilor si a bunurilor detinute de casele de amanet, unitatile profilate pe
activitati cu bijuterii din metale sau pietre pretioase ori magazinele de comercializare a armelor si munitiilor se
realizeaza prin adoptarea prezentelor cerinte minimale de securitate.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(2) Cerintele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unitati sunt similare cu cele prevazute la art. 11 alin. (2)-
(4).
(3) Valorile monetare si/sau bunurile amanetate ori detinute cu orice titlu se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa
de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform cerintelor producatorului.
(4) Bunurile destinate comercializarii se expun pe timpul programului in spatii delimitate prin vitraje si elemente
rezistente la atacuri manuale si asigurate cu incuietori.
Art. 13. -
(1) Masurile de securitate destinate unitatilor postale trebuie sa fie conforme cu prezentele cerinte minimale de
securitate.
(2) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa protejeze caile de acces in unitate si spatiile cu valori si semnaleaza
starile de pericol in zonele de lucru cu clientii si in spatiile de depozitare a valorilor.
(3) Subsistemul de control al accesului trebuie sa asigure restrictionarea accesului neautorizat cel putin in spatiile de
depozitare a valorilor si, dupa caz, in cele de manipulare.
(4) La unitatile din localitatile urbane trebuie sa se asigure preluarea imaginilor din zona clientilor si a seifului prin
subsistemul de televiziune cu circuit inchis, precum si stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile
inregistrate vor avea calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor.
(5) In situatia in care obiectivele din aceasta categorie nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva
efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor si interventie.
(6) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu
clasa de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform cerintelor producatorului, dupa caz.
(7) Ghiseele pentru operatiuni cu numerar se doteaza cu seifuri/dulapuri de casierie cu temporizare, programate
conform precizarilor prevazute la art. 6 alin. (4), cu exceptia celor din mediul rural.
Art. 14. -
(1) In statiile de comercializare a carburantilor/ combustibililor se asigura prezentele cerinte minime de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor si
se protejeaza spatiile cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu
numerar, de depozitare si de la pompele de distributie, asigurand stocarea acestora pe o perioada de 20 de zile. Imaginile
inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara identificarii numerelor autovehiculelor in zona pompelor, respectiv
recunoasterii persoanelor care acced in spatiul statiei.
(4) In situatia in care obiectivele din aceasta categorie nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva
efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
(5) Statiile cu program permanent si cele amplasate la periferia localitatii sau in zone izolate se doteaza cu seif de
depozitare, in care se pot introduce valori fara deschiderea usii seifului, certificat, cu clasa de rezistenta la efractie
determinata, care trebuie ancorat de pardoseala ori perete, conform instructiunilor producatorului. Cheile seifului nu se
tin de catre personalul de serviciu, aspect adus la cunostinta clientilor prin afisarea semnalizarii respective.
Art. 15. -
(1) In spatiile comerciale cu suprafete mai mari de 500 m2 masurile de securitate adoptate trebuie sa corespunda
prezentelor cerinte minimale de securitate.
(2) Subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa asigure protejarea cailor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de
depozitare si sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor.
(3) Prin subsistemul de televiziune cu circuit inchis trebuie sa se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrarilor
si iesirilor, spatiilor de procesare, depozitare si de transfer al valorilor, precum si din spatiile amenajate pentru parcare.
Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(4) Pentru mentinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.
Art. 16. -
(1) In salile si incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptand spatiile in care
functioneaza mai putin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo in sistem TV, precum si in spatiile in care se
desfasoara activitati conexe, care presupun incasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de
castiguri, se asigura prezentele cerinte minimale de securitate.
protejarea spatiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de
depozitare a valorilor si exteriorul intrarii in unitate, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile
inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara pentru recunoasterea persoanelor care acced in spatiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie
determinata, ancorate conform instructiunilor producatorului.
(5) In situatia in care obiectivele din aceasta gama nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva
Art. 17. -
(1) Casieriile furnizorilor de utilitati se amenajeaza pentru a se asigura securitatea persoanelor si a valorilor
manipulate si depozitate.
protejarea spatiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de
lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile
inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara pentru recunoasterea persoanelor care acced in spatiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie
determinata, fixate conform instructiunilor producatorului.
(5) Operatiunile cu numerar se desfasoara potrivit cerintelor prevazute la art. 6 alin. (3).
(6) In situatia in care obiectivele din aceasta gama nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva
Art. 18. -
(1) Pentru asigurarea securitatii automatelor destinate tranzactiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se
vor respecta prezentele cerinte minimale cu privire la securitatea electronica si protectia mecanofizica.
(2) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa semnaleze deschiderea neautorizata a usilor automatului bancar si
actiunea de fortare a acestuia.
(3) Automatele bancare destinate tranzactiilor cu numerar din sediile bancare trebuie sa fie supravegheate video in
zona clientilor si in zona destinata alimentarii.
(4) Sistemul de detectie a efractiei destinat protejarii automatelor de tranzactii cu numerar aflate in exteriorul sediilor
bancare trebuie sa fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
(5) Operatiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectueaza dupa asigurarea usilor de acces
in incintele in care functioneaza, fara prezenta persoanelor neautorizate.
Art. 19. -
Pentru centrele de procesare a numerarului, masurile de securitate vor cuprinde, suplimentar fata de masurile
prevazute la art. 9, paza fizica inarmata, protectia mecanofizica si supravegherea electronica perimetrala a imobilului si
obiectivului.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
ANEXA Nr. 2k) - Model -
REGISTRU SPECIAL
pentru pastrarea evidentei contractelor la S.C. .........................
Nr. si data
Subsisteme
Data si Obiectul documentului
Obiectul de componente
numarul contractului Beneficiarul de efectuare a
Nr. activitate si (antiefractie, Avizul
contractului (proiectare, (denumirea receptiei de Obs.
crt. adresa TVCI, politiei
de prestari instalare, si adresa) catre
obiectivului control
de servicii intretinere) reprezentantul
acces)
politiei
ANEXA Nr. 2l) - Model -
JURNAL DE SERVICE al sistemului de alarmare impotriva efractiei de la

S.C. .........................................
Obiectivul Adresa
..................................................... .....................................................
Proiectant S.C. Instalator S.C.
..................................................... .....................................................
Licenta ............./T/..... ..... ......... Licenta ................../T/......................
Personalul care a realizat instalarea si
punerea in functie:
1. ............................................, Aviz politie .......... din....... ..............
2. ............................................., Aviz politie .......... din ............ ........
Personalul care realizeaza intretinerea:
1. ....................................................., Aviz politie .......... din .. ....... ..........
2. ....................................................., Aviz politie ...........din .... ...... ........

telefon ...............
Modalitatea de sesizare a
fax ..............................
evenimentelor:
e-mail ...................................

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Societatea licentiata care asigura intretinerea

Beneficiarul
sistemului de alarmare impotriva efractiei
sesizat evenimentul
Data si ora sesizarii
Evenimentul tehnic
interventia tehnica
Mod de remediere
persoanelor care
avizelor politiei
Persoana care a
Societatea care
interventia, nr.
interventiei
Data si ora
Semnatura
Semnatura
prenumele
Numele si
realizeaza
realizeaza
Nr. crt.
ANEXA Nr. 7
la normele metodologice
Norme tehnice privind proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, intretinerea si utilizarea sistemelor
de alarmare impotriva efractiei
Art. 1. -
Prezentele norme tehnice se aplica cu ocazia proiectarii, instalarii, modificarii, monitorizarii si intretinerii sistemelor
de alarmare impotriva efractiei de catre personalul societatilor licentiate si pe timpul utilizarii de catre beneficiar.
Art. 2. -
Configuratia sistemelor de protectie mecanofizice si de alarmare impotriva efractiei se stabileste in baza analizei de
risc si a cerintelor minimale de securitate prevazute in anexa nr. 1 la normele metodologice.
Art. 3. -
Proiectarea aplicatiilor cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se realizeaza in scopul asigurarii detectiei si
semnalizarii patrunderii neautorizate, restrictionarii accesului, supravegherii video si inregistrarii imaginilor din zonele
de interes, precum si al transmiterii semnalelor catre dispeceratele de monitorizare.
Art. 4. -
(1) Pentru obtinerea avizului politiei, beneficiarul va depune cererea si proiectul sistemului tehnic la unitatea de
politie competenta.
(2) Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului vizat, numarul de telefon/fax, obiectul de
activitate, termenul de realizare si societatea care executa lucrarea.
Art. 5. -
(1) Proiectul instalatiei sistemului de alarmare in caz de efractie se elaboreaza cu respectarea normativelor pentru
instalatiile de curenti slabi si a structurii-cadru prevazute in prezentele norme tehnice, urmarindu-se ca din
caracteristicile proiectarii, instalarii, functionarii si intretinerii sistemelor de alarma in caz de efractie sa rezulte aplicatii
cu sisteme care genereaza un numar minim de alarme false.
(2) Aplicatiile cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se prevad in functie de natura si caracteristicile spatiului in
care se realizeaza instalarea si de obligatia de a fi conectate sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu
respectarea standardelor europene si nationale de profil ori a altor reglementari tehnice din statele membre ale Uniunii
Europene, Turcia sau state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb care ofera un nivel echivalent de
siguranta.
(3) Structura-cadru a proiectului tehnic este urmatoarea:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
a) date generale, in care se precizeaza denumirea, titularul, obiectul de activitate si adresa obiectivului, precum si
elaboratorul proiectului;
b) descrierea generala a lucrarilor, in care se mentioneaza amplasamentul obiectivului, subsistemele componente,
amenajarile si elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie electrica si retele de comunicatii
disponibile;
c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifica modul in care solutiile tehnice alese
raspund cerintelor cadrului legal, in concordanta cu concluziile analizei de risc la securitate fizica;
d) caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, procurarea materialelor si echipamentelor, receptii, teste, probe,
verificari, puneri in functie si exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice si
calitative mentionate in piesele desenate, se prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor, se
detaliaza caracteristicile si calitatile materialelor folosite, se descriu lucrarile care se executa, calitatea si modul de
realizare, se stabilesc responsabilitati pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor, se prevad masurile si
responsabilitatile privind exploatarea si buna functionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul
prin care se justifica dimensionarea echipamentelor si a elementelor componente, nominalizeaza plansele aferente
proiectului, descriu executia lucrarilor, stabilesc standardele europene sau nationale de profil, normativele si alte
prescriptii care trebuie respectate la materiale si executie, precum si conditiile de receptie;
e) listele cu cantitatile de echipamente si materiale, care cuprind denumirea, tipul, cantitatea, producatorul si
furnizorul;
f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detectie alocat, indicativul alocat elementului,
care trebuie sa coincida cu cel utilizat in plansele desenate, partitia din care face parte, zona protejata si modul de
programare a zonei;
g) fisele tehnice ale echipamentelor din componenta fiecarui subsistem;
h) piesele desenate, care cuprind:
1. plansa de incadrare in zona, in care se nominalizeaza si
strazile adiacente;
2. planse distincte pentru fiecare subsistem component, intocmite la o scara convenabila, in care se figureaza
amplasarea fiecarui echipament si element component, utilizand simboluri standardizate sau de firma, traseele de cabluri
aferente subsistemelor, precum si tabloul de alimentare cu energie electrica.
Art. 6. -
(1) Proiectele se intocmesc cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a) un exemplar se preda beneficiarului pe baza de procesverbal, iar un altul se pastreaza la proiectant, in format scris
ori electronic, in regim de confidentialitate;
b) se atribuie un cod si se numeroteaza filele, cu specificarea numarului total de file, in antetul sau subsolul carora se
vor trece codul proiectului, denumirea proiectantului si expresia "document confidential".
(2) Proiectantul tine evidenta proiectelor intocmite intr-un registru anume destinat, iar accesul la acestea este permis
numai personalului autorizat, cu atributii profesionale in legatura cu obiectivul in cauza.
Art. 7. -
Echipamentele componente utilizate in sistemele de securitate trebuie sa fie fabricate conform standardelor europene
prevazute la art. 5 si certificate de laboratoare acreditate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European.
Art. 8. -
Executarea instalatiilor cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se face cu respectarea proiectelor avizate de politie.
Art. 9. -
(1) La punerea in functiune, instalatorul are obligatia asigurarii suportului tehnic si a instruirii persoanelor desemnate
de beneficiar pentru utilizarea corecta a sistemului, aspect materializat prin incheierea unui document.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
(2) Dupa punerea in functiune a subsistemului de televiziune cu circuit inchis, beneficiarul are obligatia pastrarii
software-ului necesar functionarii pe toata durata de viata a echipamentului si/sau perioada de arhivare a imaginilor.
Art. 10. -
(1) La finalizarea sistemului de alarmare impotriva efractiei, firma executanta preda in mod obligatoriu beneficiarului
utilizator urmatoarele documente:
a) proiectul si avizul politiei;
b) instructiunile de utilizare a sistemului de alarmare;
c) software-ul necesar functionarii fiecarui echipament instalat si documentele care atesta instruirea personalului
utilizator desemnat de beneficiar;
d) jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei.
(2) In jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei se consemneaza toate persoanele care au
participat la instalarea si punerea in functiune a sistemului de alarmare impotriva efractiei, iar ulterior evenimentele
tehnice survenite in functionare, in ordine cronologica.
(3) Pastrarea jurnalului se face de catre beneficiarul utilizator, la acesta avand acces personalul abilitat al firmei
licentiate care asigura service-ul.
(4) Este obligatorie consemnarea in jurnalul de service a tuturor interventiilor tehnice in sistem, inclusiv de
programare, mentionandu-se data si ora aparitiei defectului, data si ora remedierii, componentele reparate ori inlocuite,
persoanele care au executat lucrarea, avizul acestora, semnatura specialistului si a beneficiarului.
(5) Reviziile tehnice periodice includ toate operatiunile necesare pentru mentinerea in stare de functionare a
subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectati, iar frecventa acestora se stabileste de beneficiar, in functie de
riscurile la adresa securitatii fizice si a mediului ambient, insa cel putin o revizie pe semestru.
Art. 11. -
Beneficiarii sistemelor de alarmare impotriva efractiei au obligatia individualizarii codurilor de acces in sistem ale
personalului utilizator si a schimbarii periodice a acestora.
Art. 12. -
(1) Personalul tehnic implicat in activitatea de proiectare, instalare, modificare sau intretinere a sistemelor de alarmare
impotriva efractiei instiinteaza beneficiarul despre eventualele vicii de functionare.
(2) Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei cu obligatii contractuale de asigurare a
intretinerii sau a garantiei sistemelor trebuie sa dispuna de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia defectiunile
semnalate in cel mult 24 de ore de la primirea sesizarii beneficiarului.
Art. 13. -
In situatia in care sistemul necesita modificari ca urmare a reconfigurarii sau a schimbarii destinatiei spatiilor, in
sensul diminuarii numarului componentelor prevazute in proiectul avizat initial, beneficiarul depune la unitatea de
politie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473

Suport Curs Proiectant Securitate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Proiectant Securitate PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

”PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE”

NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMELE DE MONITORIZARE A ALARMELOR

1.1 Definiţii şi abrevieri

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 1 of 144

Dispecerizare: - acţiunea de control şi reglementare operativă şi permanentă a unui proces;

1.2 Structura unui sistem de monitorizare

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 2 of 144

1.3 Timpul de răspuns al echipelor de intervenţie

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 3 of 144

Fig. 2 Timpii desfăşurării acţiunilor şi contraacţiunilor unei efracţii

T0 - timpul la care infractorul îşi începe acţiunea-efracţia

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 4 of 144

1.4 Optimizare sistemului de securitate monitorizat în faza de proiectare

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 5 of 144

SEMNALE PROCESATE ŞI TRANSMISE LA „M.A.R.C” DE CĂTRE SISTEMELE DE ALARMĂ

2.1. Semnalizări de stare

2.2. Alarme la efracţie şi hold-up

2.3. Alarme la incendiu

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 6 of 144

2.4. Alarme de control al accesului

2.5. Semnalizări tehnice

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 7 of 144

EN 50136 - 1 Cerinţele generale pentru sistemele de transmitere ale alarmei

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 8 of 144

Transmiterea timpului (sec)

Timp maxim (sec)

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 9 of 144

Tabelul 4 Disponibilitatea sistemului

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 10 of 144

La selectarea substituirii nivelului de securitate şi a nivelului de informare (de exemplu combinaţia

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 11 of 144

FORMATE DE COMUNICARE LA „M.A.R.C”

Nume Handshake Data Rata transmisie Format Kiss off

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 12 of 144

10 Scantronics Dual Tone DTMF DTMF 4-8-1;4-16-1;6-16-1 1400 Hz

4.1. Formatul Contact ID

Protocolul de comunicare Contact ID este următorul: 18 AAAAQXYZGG CCC

115 Buton de incendiu 322 Sirena 2 in mai puţin de 2 minute de la armare)

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 13 of 144

141 Bucla deschisa 356 Pierdere supervizare de la 570 Ocolire zone

4.2. Formatul SIA

COD Denumirea codului Descrirea Câmpul de adresă

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 14 of 144

BX Test zona efracţie Testare zona efracţie zona

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 15 of 144

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 16 of 144

NF Perimetru cu armare forţată Armarea partiţiei/perimetrului cu zone neinchise partiţia

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 17 of 144

SU Dezactivare ocolire sprinkler Dezactivare ocolire sprinkler zona

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 18 of 144

YM Lipsa acumulator Lipsa acumulatorul sistemului/receptorului nefolosit

CENTRUL DE RECEPŢIONARE ŞI MONITORIZARE A ALARMELOR

5.1. Echipamente de recepţie a mesajelor

Având în vedere diversitatea sistemelor de transmitere precum şi a comunicatoarelor digitale,

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 19 of 144

5.2. Cerinţe ale organizării şi funcţionării MARC

5.2.1. Cerinţe constructive ale MARC

Construcţia în care se află MARC trebuie să îndeplinească cerinţele din tabelul 6.

Otel Minim 3 mm grosime

Pereţii interiori Nici o cerinţa Nici o cerinţa

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. Page 20 of 144

5.2.2. Recepţionarea semnalelor