Alarma

Alarma
numărul 1/2014
Arta de a trî în siguran]^
considera}ii pe tema PRE}ULUI MINIM

versus CALITATE ÎN SERVICIILE DE SECURITATE
CRITERIUL PRE}ULUI MINIM VS. CALITATE

ÎN SERVICIILE DE SECURITATE
CERIN}E PRIVIND CALITATEA

SISTEMELOR DE SECURITATE
Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate

Alarma
Alarma Cuprins Alarma numărul 1/2009
numărul 1/2014
Arta de a trî în siguran]^
ISSN 1582-4152
consideraţii pe tema PREŢULUI MINIM
versus CALITATE ÎN SERVICIILE DE SECURITATE 4
Revistă editată
CRITERIUL PREŢULUI MINIM VS. CALITATE de Asociaţia Română
ÎN SERVICIILE DE SECURITATE 8 pentru Tehnica de Securitate
CERINŢE PRIVIND CALITATEA

SISTEMELOR DE SECURITATE 11
REDACŢIA:
CONSIDERAŢII PRIVIND Asociaţia Română pentru
CONTROLUL PROPAGĂRII FUMULUI ÎN CLĂDIRI 15 Tehnica de Securitate
Splaiul Independenţei 319, O.B. 152
Scara A, Etaj 2, Sector 6
(incinta SEMA Parc)
Bucureşti, România
Sistemele de conferinţă de la Bosch
www.arts.org.ro
soluţii inovatoare pentru întâlniri e-mail: office@arts.org.ro
şi conferinţe ℗ 20
Coordonator ştiinţific:
Cristian Soricuţ
Lista societăţilor membre ale A.R.T.S. 21 Coordonator marketing:
Adina Cioclei
Tehnoredactare:
profilul companiilor membre ale A.R.T.S. 23 A.R.T.S.
Articolele publicate nu angajează

decât răspunderea autorilor.
SISTEMUL ECALL - SALVAREA VIEŢILOR FOLOSIND
Reproducerea materialelor din
SISTEMUL DE COMUNICAŢII DE LA BORDUL VEHICULULUI 25
acest buletin se poate face
numai cu indicarea sursei.
Se primesc la redacţie pentru publicare:

STANDARDE ROMÂNE ÎN VIGOARE rezultatele unor studii şi cercetări în
PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ 28 domeniul apărării vieţii oamenilor la
acţiunile factorilor de risc; analize ale
unor evenimente produse în ţară sau
străinătate, cu concluzii şi învăţăminte
pentru activitatea de prevenire, precum
ANALIZA RISCURILOR 35 şi pentru pregătirea şi desfăşurarea
intervenţiei; note documentare pentru
promovarea măsurilor preventive
pentru apărarea vieşii oamenilor la
NEWSLETTER 42 acţiunile factorilor de risc.
Conform uzanţelor editoriale,

manuscrisele - publicate sau nepublicate -
nu se restituie autorilor.
SE DISTRIBUIE GRATUIT
2
EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALĂ
dedicată Sistemelor şi Serviciilor de Securitate
8 - 10 Octombrie
Pavilionul Central ROMEXPO
EDIŢIA a III-a
ORGANIZATĂ DE
Pentru noi,
starea de veghe
este starea naturală!
PARTENERI MEDIA ASOCIAŢIE
PARTENERĂ
numărul 1/2014 Alarma Arta de a trî în siguran]^
consideraţii pe tema PREŢULUI MINIM

versus CALITATE ÎN SERVICIILE DE SECURITATE
Liviu Mateescu, Vicepreşedinte A.R.T.S., Director General ROMANO ELECTRO
Într-o lume interconectată caracterizată prin caiet de sarcini. Astfel, după ce proiectul s-a realizat,
schimbarea accelerată, creşterea complexităţii şi instalaţia s-a executat, Beneficiarul real constată
globalizare, afacerile se confruntă cu o nouă gamă că îşi dorea altceva, că nimeni nu l-a întrebat ce
de riscuri definite ca globale pe care încercăm să le vrea şi de cele mai multe ori rămâne nemulţumit
analizăm, să le reducem şi în final o parte din ele să de facilităţile nou create dar care nu corespund
le acceptăm, să trăim cu ele. De multe ori acestea cerinţelor reale.
creează oportunităţi de care liderii organizaţiilor
se grăbesc să profite. Riscurile de incendiu, La alocarea bugetelor de investiţii pentru instalaţii
securitate fizică sunt cele care au generat piaţa de siguranţă şi securitate, rareori se ţine cont de
serviciilor de tehnică de securitate (fire&security) faptul că acestea trebuie întreţinute. Se cer garanţii
din România. În cele ce urmează veţi regăsi doar de 3, 4, 5 ani, dar nimeni nu prevede costuri de
câteva consideraţii asupra momentului în care mentenanţă. De cele mai multe ori, după consumarea
ne aflăm şi care reprezintă punctul de vedere al bugetului privind investiţia, Beneficiarul nu mai
subsemnatului. Activez din 1990 în această piaţă are bani să aloce pentru mentenanţă. În acest caz,
şi am pretenţia că am trecut prin multe, dar, din sunt şanse mari ca instalaţiile să nu funcţioneze la
păcate sesizez o reală scădere a interesului pentru parametri proiectaţi.
calitate şi profesionalism după aprope 24 de ani
de „confruntări” şi “armonizări” cu factorii care Cel mai adesea nu există şi nu se încurajează o relaţie
au concurat şi concură la acestă piaţă. Mai mult, contractuală directă între Prestatorul de servicii de
această devalorizare a meseriei noastre va conduce siguranţă şi securitate şi Utilizatorul final; în acest
încet spre scăderea puterii firmelor mici şi mijlocii, fel Utilizatorul nu ştie ce echipamente şi instalaţii
motorul oricărei societăţi cu economie de piaţă. utilizează, nu este consultat şi cel mai rău, nu este
informat că aceste sisteme trebuie întreţinute încă
Iată câteva consideraţii: din prima zi de funcţionare, din raţiuni evidente
dar şi pentru că legea impune acest lucru; după
Situaţia licitaţiilor publice câştigate de antreprenorii ce sistemele sunt predate, în cel mai bun caz se
generali — după cum se cunoaşte, criteriul preţului organizează o altă licitaţie pentru mentenanţă,
cel mai mic primează şi de aceea, licitaţiile se câştigă cu alţi potenţiali furnizori, având criteriul de bază
cu mult sub bugetul estimat, situaţii de 50% din tot pretul cel mai mic în detrimentul continuităţii,
buget fiind ceva curent. Majoritatea lucrărilor, calităţii şi operativităţii.
inclusiv cele de instalaţii de tehnică de securitate sunt
subcontractate; după câştigarea licitatiilor, se pune În ciuda impunerilor legale sau poate tocmai din
presiune maximă pe subcontractori pentru reducerea acest motiv, de cele mai multe ori Clienţii, sub
preţurilor; de cele mai multe ori acest lucru se face în presiunea şi argumentul bugetelor reduse preferă
detrimentul calităţii beneficiind de lipsa controlului soluţii minimale (acceptate conform normelor) dar
asupra conformitaţii cu oferta, caietul de sarcini şi în detrimentul unei securităţi care să reducă cu
proiectul. Subcontractorii executanţi sunt nevoiţi adevărat riscurile. Beneficiarii comandă instalaţiile
să schimbe soluţiile, materialele, echipamentele, să pentru că sunt obligaîi prin lege, nicidecum
folosească oameni mai puţin calificaţi, să-i plătească conştientizând pericolele la care se expun.
mai prost, să nu respecte procedurile standardelor Asiguratorii refuză să se implice în ecuaţie susţinând
de calitate pe care le au implementate şi certificate. lipsa de interes financiar. Cu mici excepţii şi acelea
Oare a analizat cineva riscurile generate de lipsa de se referă la investitori străini asiguraţi în ţara de
motivaţie a unui subcontractor care nu reuşeste să- origine, instalaţiile de securitate se fac la cerinţe
şi acopere costurile sau a angajaţilor care sunt prost minimale care nu sunt întotdeauna şi suficiente. Să
plătiţi în ciuda calificării şi eforturilor depuse? Totul sperăm că introducerea analizei de risc la securitate
conduce la diminuarea calităţii produsului finit. Este fizică ca acţiune primordială şi obligatorie înaintea
un lanţ vicios greu de stopat. definirii mijloacelor de securizare va creşte nivelul
În situaţia licitaţiilor publice pentru obiective de performanţelor şi calităţii instalaţiilor de securitate
interes general, Beneficiarii reali ai investiţiilor nu şi va responsabiliza Beneficiarii pentru acceptarea şi
sunt consultaţi în faza de studiu de fezabilitate, alocarea resurselor necesare acestui deziderat.
4
Alarma Arta de a trî în siguran]^ numărul 1/2014
În afara schemelor de autorizare/avizare utilizate de Se vorbeşte tot mai mult de EQF (European
autorităţile de reglementare, nu există un standard Qualification Framework) şi implementarea
(tehnic) privind cerinţele impuse Prestatorilor. Din acestuia. Problema armonizării şi echivalării celor 8
acest motiv, deţinerea licenţei este singurul indicator nivele de competenţe ridică de multe ori probleme
de credibilitate pentru Clienţi şi Prestatori. De de abordare.
multe ori însă, proiecte importante sunt căştigate Probabil ca generaţiile actuale şi viitoare de tineri
de Prestatori care nu au capacitatea de execuţie şi care cresc şi se pregătesc într-un context european
de susţinere a acestora. Clientul se află în situaţia vor rezolva şi această problemă moştenită de pe
de a nu ştii să aleaga Furnizorul potrivit, licenţierea vremea când Europa era foarte diferită.
nefiind decât un element primar de selecţie.
O altă problemă o ridică certificările voluntare
Pe plan european există o preocupare majoră privind standardele de manegement (ISO 9001,
privind finalizarea standardului european de servicii 14001, 27001, OHSAS 18001) sau responsabilitate
tehnice pentru sisteme de siguranţă şi securitate. socială SA 8000-2008. Mă întreb: într-o competiţie
Iniţiat de membrii secţiunii de servicii a EURALARM bazată numai pe preţuri, câţi dintre Prestatori îşi mai
şi elaborat în cadrul TC4 al CENELEC, standardul
pot permite respectarea acestora. Dacă acum câţiva
european de servicii fire safety&security se află încă
ani acestea făceau diferenţa (Certificatorul de terţă
în faza de proiect şi va fi lansat pe piaţă în anul 2015.
parte fiind garantul respectării de către prestator a
Armonizarea acestui standard la nivel european
cerinţelor standardelor), s-a ajuns ca certificările să
va conduce la creşterea nivelului calităţii serviciilor
fie acordate pe bandă rulantă, prin corespondenţa,
oferite, la creşterea încrederii consumatorului de
securitate şi nu în ultimul rând la uniformizarea de organisme de certificare dubioase, multe din ele
cerinţelor şi calităţii într-o piaţă unică europeană. nefiind acreditate. Succesul acestora se bazează pe
Acest proces este necesar dar anevoios. Directiva un singur criteriu: cel mai mic preţ solicitat şi să nu
europeană a serviciilor prevede libertatea prestării deranjeze cu prezenţa lor activitatea firmei; nimeni
acestora de către orice cetăţean european, oriunde nu valorizează dacă s-au trecut audituri serioase şi
pe cuprinsul Uniunii Europene fără discriminări de s-au obţinut certificări din partea unui organism de
naţionalitate, sex, religie, vârstă etc.. Rămâne însă certificare serios. Important este să existe o diplomă.
problema echivalării competenţelor, problema
comunicării (limba fiind un impediment major Aceeaşi situaţie se regăseşte în pregătirea
în selecţia candidatilor), problema armonizării profesională specifică. Aceasta nu este uniformă şi
legislative etc.. nu furnizează acelaşi nivel de calitate în procesul
5
de formare profesională. Există centre de formare În domeniul instalaţiilor de securitate electronică

profesională „acreditate” dar care nu furnizează nu există un normativ naţional (similar lui I18)
cursuri de pregătire de calitate, nu respectă programa, care să definească regulile de proiectare, instalare
nu reuşesc să transmită competenţe, examinarea şi mentenanţă pentru toate categoriile de sisteme
este formală, dar eliberează diplome utilizate la tehnice de securitate.
obţinerea de licente etc.. Din păcate, la anumiţi HG 301/2013 prevede norme de aplicare ale legii
formatori, procesul de pregătire profesională este dar acestea nu pot înlocui standardele tehnice în
orientat numai spre zona interesului financiar şi “să domeniu elaborate de specialişti. Considerăm că
nu supărăm clientul”. Ca urmare, nivelul pregătirii până la apariţia ghidurilor de aplicare ca standarde
europene, se impune elaborarea unui astfel de
absolvenţilor nu este echivalent şi uniform; se
normativ care să fie respectat de către toate firmele
impune acreditarea acestor formatori la un nivel
licenţiate.
superior, responsabil şi acceptat la nivel european
prin ARACIS (pentru cursuri care necesită studii Controlul privind conformitatea cu cerinţele
superioare) respectiv acreditarea în aceeaşi manieră naţionale şi europene privind sistemele tehnice de
a centrelor de pregătire pentru specializări care siguranţă şi securitate trebuie făcut de specialişti
necesită studii medii (colegii). certificaţi cel puţin la acelaşi nivel cu nivelul de
pregătire al prestatorilor de servicii; nu este normal
Deteriorarea imaginii prestatorilor de servicii ca verificatorii, oricare ar fi aceştia, să nu poarte
în domeniul tehnicii de securitate – din cauza nici o responsabilitate privind acordul/dezacordul
competiţiei agresive şi a lipsei de viziune pe asupra calităţii şi conformităţii unei instalaţii.
termen lung a anumitor companii s-a ajuns în
situaţia jenantă ca preţurile practicate în piaţă să În aproape 11 ani de activitate, A.R.T.S. a susţinut
nu mai justifice o activitate economică stabilă şi o mulţime de iniţiative menite să protejeze
sustenabilă. O consecinţă firească va fi slăbirea profesionalismul în piaţa de securitate din România.
şi în final dizolvarea firmelor mici şi mijlocii care Din păcate, rezultatele nu au fost întotdeauna pe
nu-şi vor putea permite să opereze la preţuri sub măsura eforturilor şi dorinţelor. Ultima iniţiativă -
nivelul de cost. De aici şi până la acapararea pieţei crearea a două grupuri de lucru care să definească:
de marile companii cu suficiente resurse care să le primul un manual al calităţii sau ghid de bună
permită ca pe termen mediu să dizolve concurenţa practică iar cel de-al doilea de a identifica şi puncta
avantajele competitive şi de a stopa concurenţa
nu este cale lungă. O ameninţare vine şi din zona
neloială - a atras interesul membrilor iar activitatea
companiilor de FM (Facility Management) care deja
acestora este apreciabilă. Sperăm ca până la
au acaparat o mare parte din piaţa de mentenanţă
Adunarea Generală a A.R.T.S. aceste grupuri de
a sistemelor de siguranţă şi securitate din clădiri; lucru să finalizeze şi să prezinte spre aprobare
oameni aşa zişi poli-calificaţi puşi să facă service şi documentele elaborate.
mentenanţă pentru toate categoriile de instalaţii
- din nou, criteriul preţului minim pentru întreg Repet, toate acestea sunt doar câteva consideraţii.
pachetul de servicii. Să sperăm că prin parteneriatul Vă invit să dezbatem împreună aceste probleme, să
pe care-l avem cu ROFMA (Asociaţia Română de încercăm să găsim soluţii viabile şi pe termen lung
Facility Management) vom impune unele criterii care să ducă la însănătoşirea activităţii noastre, la
de performanţă, calitate şi concurenţă loială în un climat de încredere, respect şi concurenţă loială
beneficiul tuturor părţilor interesate. în piaţa de securitate din România.
6
CRITERIUL PREŢULUI MINIM VS. CALITATE

ÎN SERVICIILE DE SECURITATE
Niculae Ungar - UTI Grup
• CONCEPT 2. Apariţia de Contractori de Servicii în domeniul

Tehnicii de Securitate cu capabilităţi tehnice
Calitatea este un concept care se utilizează în toate discutabile sau de nivel mediocre, cu domenii de
domeniile vieţii economice şi sociale, însă care activitate total diferite faţă de cel al sistemelor
prezintă un caracter subiectiv şi care are semnificaţii tehnice de securitate.
particulare pentru domenii de activitate sectoare,
funcţiuni sau obiecte specifice. Calitatea este Antreprenorii generali care la origine sunt
un termen general, aplicabil la cele mai diferite constructorii, prestatorii de servicii de întreţinere
trăsături sau caracteristici, fie individuale, fie şi reparaţii – de exemplu “facility management”
generice şi a fost definită în diferite moduri de - sau firme de IT, curăţenie şi pază umană, câştigă
către diverşi experţi sau consultanţi în calitate, care sau derulează contracte în domeniul tehnicii de
îi atribuie deci acestui termen semnificaţii diferite. securitate, prin sub-contractare (în cel mai bun
Calitatea superioară a produselor sau serviciilor caz) către firme specializate, pentru cuantumuri
oferite de companii, constituie criterii de bază pentru sub limita de profitabilitate şi calitate. Metodele
obţinerea satisfacţiei clienţilor şi profitabilităţii utilizate sunt: ascunderea către beneficiar a unor
acestora, precum şi un diferentţiator semnificativ. tipurilor de activităţi ce trebuie prestate (pe care
Un nivel ridicat de calitate va determina o satisfacţie nu le cunoaşte), nerespectarea prevederilor legale,
mai deplină a clientului, permiţând deseori utilizarea de personal cu calificare discutabilă sau
reducerea costurilor de utilizare sau de intretinere, fără experienţă.
creşterea performantei, profitabilităţii şi asigurarea
competitivităţii produselor/serviciilor pe piaţă.
3. Utilizarea de echipamente şi dispozitive
electronice mici ca preţ, de provenienţă asiatică,
• SEMNALE DE ALARMĂ! netestate în condiţiile noastre climatice,
nefiabilizate sau adaptate forţat cerinţelor
În ultimii ani piaţa serviciilor în domeniul tehnicii de prin documente, concepute cu utilizare unică-
securitate a suferit o scădere cantitativă, deopotrivă consumabilă şi de scurtă durată, în sisteme de
cu cea calitatativă. Au devenit semnificative cu securitate.
nivele de risc în creştere, fenomene cu desfăşurare
negativă la limita controlului. Toate aceste fenomene care induc: calitatea
proastă, eficienţa scăzută, performanţa scăzută,
1. Criteriul de selecţie şi câştig al unei licitaţii depersonalizarea tehnică pentru inginerii şi
publice “Preţul cel mai mic”! tehnicienii care sunt nevoiţi să lucreze în mai
multe domenii - electric, electromecanic, electronic
Dacă scăderea nivelului cantitativ al cererii şi ofertei şi instalaţii sanitare, cu costuri artificial scăzute,
de pe piaţă îşi are motivaţia în miezul structural al în condiţii de creşteri de costuri pentru servicii
crizei din ultimii ani şi poate fi unanim înţeleasă adiacente sau ineficienţă energetică, creşterea
şi acceptată, scăderea calităţii echipamentelor şi de risc de nivel de securitate datorită funcţionării
serviciilor oferite şi achiziţionate nu mai poate fi la limita inferioară a performanţei sistemelor de
acceptată chiar dacă este înţeleasă. securitate şi/sau îmbătrânirea echipamentelor şi
materialelor etc..
Nu este de înţeles şi de acceptat, să pretinzi calitate
maximă la preţuri minime pentru echipamente, • ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
materiale, sisteme, instalaţii şi agregate, servicii
de evaluare, proiectare, consultanţă , instalare, INTREBAREA 1
întreţinere, reparaţii şi servicii pentru aplicaţii Mai măsoară cineva Calitatea?
software, în condiţiile în care post-contractare, se
dovedeşte că eficienţa scade, costurile de întreţinere Măsurarea calităţii constă în cuantificarea
cresc sau sunt necalculate, iar calitatea reală versus nivelului curent al performanţei în conformitate
cea declarată lasă de dorit. cu standardele de performanţă. Evaluarea calităţii
(continuare la pagina 10)
8
CUBUS – Detectori inteligenţi pentru necesităţi noi.
Cursa pentru detecţia rapidă a început. Ultima generaţie de detectori Integral CUBUS detectează şi raportează
începutul de incendiu în fază incipientă, cu un grad de siguranţă şi precizie care nu a mai fost atins până acum.
SCHRACK SECONET AG, Sisteme de Securitate şi Comunicaţie, RO-023961 Bucureşti, Str. Mântuleasa nr. 15A/1,
Tel. +40 (372) 756 316, bucuresti@schrack-seconet.ro.
CUBUS
(continuare de la pagina 8)
măsoară diferenţa dintre performanţa aşteptată ÎNTREBAREA 2
şi cea reală, pentru a identifica oportunităţile de Putem face o paralelă între termenii calitate
îmbunătăţire a calităţii. superioară şi cel mai mic preţ?
Standardele de performanţă pot fi stabilite pentru RĂSPUNS

diferitele dimensiuni ale calităţii; de exemplu NU, nivelul de calitate creşte proporţional cu costul
calitatea performanţei tehnice, calitatea de produsului sau serviciului.
conformitate etc.. Măsurarea calităţii produselor,
proceselor sau serviciilor necesită colectarea CONCLUZII
şi analiza informaţiilor, exprimate în termenii • Calitatea superioară a echipamentelor şi
materialelor, COSTĂ!
măsurătorilor şi matricilor asociate măsurărilor.
• Pregătirea de Specilişti şi Experţi în domeniu,
Uneori, măsurarea calităţii este utilizată pentru
COSTĂ!
interpretarea calităţii ca procentaj de elemente
• Proiectanţii experimentaţi, COSTĂ!
conforme sau neconforme din lot.
• Dotările tehnice şi materialele, COSTĂ!
• Autorizaţiile şi licenţele, COSTĂ!
Măsura calităţii reprezintă măsura cantitativă • Informarea periodică, cunoştinţele tehnice şi
a caracteristicilor şi atributelor unui produs sau legislative, COSTĂ!
serviciu. • Viteza de reacţie şi proptitudinea, COSTĂ!
RĂSPUNS!
DA, ar trebui permanent făcut acest lucru, dacă Total = Calitate Ridicată la Preţuri Corecte pentru o
dorim să contracarăm fenomenele de mai sus! piaţă normală!
ity
al
Qu
10
CERINŢE PRIVIND CALITATEA SISTEMELOR DE SECURITATE
Conf. dr. ing. Daniel Popescu – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
1. Cerinţe privind competenţele profesionale ale (conform H.G. 301 din anul 2012). Sistemele de
personalului angajat alarmare împotriva efracţiei trebuie să asigure
valorilor şi persoanelor expuse la un anumit risc,
Proiectarea, execuţia, punerea în funcţiune, un nivel de protecţie compatibil cu importanţa şi
asigurarea service-ului şi a mentenanţei sistemelor consecinţele riscului susceptibil de a se produce.
de securitate, se realizează de către societăţi
comerciale care au competenţă profesională Sistemele de securitate se proiectează astfel încât să
atestată, în condiţiile legii, din partea organelor poată fi integrate într-un sistem de management al
abilitate. Desfăşurarea acestor activităţi necesită securităţii clădirii.
personal calificat corespunzător.
Sursele de alimentare de rezervă ale unui sistem
Personalul cu studii superioare trebuie să provină de securitate trebuie să fie concepute astfel încât
din absolvenţi care au urmat specializări apropiate să preia instantaneu sarcinile surselor de bază şi să
domeniului sistemelor de securitate şi care ulterior asigure alimentarea cu energie electrică a sistemului
şi-au însuşit prescripţiile şi reglementările tehnice, pentru intervale de timp cel puţin egale cu cele
dar şi cadrul legal impus acestui domeniu, prin reglementate.
cursuri de specializare.
Conform legii privind calitatea în construcţii,
Atestarea competenţei profesionale a societăţilor verificarea proiectelor pentru execuţia construcţiilor,
comerciale şi menţinerea acestei competenţe impune în ceea ce priveşte respectarea reglementarilor
formarea profesională continuă a personalului tehnice referitoare la cerinţe, se va face numai de
angajat. Atestarea competenţei profesionale, către specialişti verificatori de proiecte atestaţi,
formarea profesională continuă şi păstrarea în alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor.
firmă a specialiştilor valoroşi prin diferite forme de Verificatorii de proiecte atestaţi răspund în mod
motivare, reprezintă cheltuieli care se vor regăsi în solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea
preţul final al sistemelor de securitate. nivelului de calitate corespunzător cerinţelor
esenţiale impuse prin lege. Se interzice aplicarea
2. Cerinţe privind elaborarea proiectelor proiectelor şi a detaliilor de execuţie neverificate.
Asigurarea verificării proiectelor prin specialişti
Proiectele pentru sistemele de securitate se verificatori de proiecte atestaţi este obligaţie şi este
pot elabora numai de către specialişti care sunt răspundere a investitorilor.
autorizaţi de către organele abilitate pentru acest
tip de activitate de proiectare. Verificarea proiectării, cerută prin sistemul de
management al calităţii implementat în organizaţia
Calitatea proiectelor se poate exprima prin faptul care realizează proiectarea, trebuie efectuată
că soluţiile tehnice alese prin proiectare răspund în conformitate cu modalităţile planificate
cerinţelor cadrului legal, în concordanţă cu ale proiectării. În acest fel se asigură faptul că
concluziile analizei de risc la securitate fizică sau cu elementele de ieşire ale proiectării satisfac cerinţele
scenariul de securitate la incendiu. cuprinse în elementele de intrare ale proiectării.
Modificările în proiectare trebuie identificate
Analiza de risc se efectuează de către unitatea şi trebuie menţinute înregistrări ale acestora.
care adoptă măsuri de securitate, prin structuri Modificările trebuie analizate, verificate şi validate,
de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care după caz, şi aprobate înainte de aplicarea lor.
deţin competenţe profesionale dobândite pentru Trebuie menţinute înregistrări ale rezultatelor
ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică verificării proiectării şi ale oricăror acţiuni necesare.
11
3. Cerinţe privind echipamentele utilizate a) execuţia sistemelor de alarmare împotriva

efracţiei se face cu respectarea proiectelor
La întocmirea proiectului, personalul tehnic de avizate de poliţie;
specialitate este obligat să prevadă doar componente b) la punerea în funcţiune, executantul are
ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în obligaţia asigurării suportului tehnic şi a
conformitate cu standardele naţionale sau europene instruirii persoanelor desemnate de beneficiar
de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă pentru utilizarea corectă a sistemului.
impus de caracteristicile obiectivului protejat.
Contractele pentru instalarea sistemelor de alarmare
Echipamentele folosite pentru implementarea împotriva efracţiei se vor încheia numai cu societăţile
sistemelor de securitate trebuie să fie însoţite de sau persoanele cărora li s-a acordat licenţa de către
certificate de atestare a calităţii. Proiectul va conţine Inspectoratul General al Poliţiei Române.
copii ale buletinelor de certificare a calităţii pentru
echipamentele folosite, sau copii ale certificatelor Asigurarea garanţiei de bună execuţie arată modul
de conformitate ale producătorilor echipamentelor. de îndeplinire a obligaţiilor ce revin executantului
prin care se precizează următoarele:
Proprietarii obiectivelor securizate sunt obligaţi să
asigure folosirea numai a mijloacelor de protecţie - modul de rezolvare a sesizărilor;
mecano-fizice şi de alarmare împotriva efracţiei - timpul de intervenţie / remediere / înlocuire;
care sunt certificate. - precizarea obligaţiilor beneficiarului
referitoare la folosirea sistemului conform
Sistemele de detectare şi semnalizare a incendiilor instrucţiunilor de exploatare.
pentru uzul general în clădiri, trebuie să fie
prevăzute cu elemente standard SR EN 54 sau Societăţile comerciale autorizate pentru execuţia
compatibile EN 54. sistemelor de securitate trebuie să stabilească corect
şi obiectiv preţul solicitat pentru toate lucrările,
4. Cerinţe privind execuţia sistemelor
conform proiectului avizat. Instrumentele utile care
pot fi folosite în acest scop sunt normele de deviz
Execuţia lucrărilor de construcţii este permisă
întocmite prin grija A.R.T.S., după cum urmează:
numai pe baza unei autorizaţii de construire sau
de desfiinţare. Documentaţia tehnică întocmită
pentru obţinerea autorizaţiei de construire include
- „Norme de deviz pentru Sisteme de
detectare şi avertizare la incendiu” - aprilie
şi partea referitoare la sistemele de securitate.
2008
Conform legii privind calitatea în construcţii,
- „Norme de deviz pentru Sisteme de
detectare, avertizare şi alarmare la efracţie”
executantul are o serie de obligaţii, dintre care se
- februarie 2009
pot menţiona următoarele:
- „Norme de deviz pentru Sisteme de control
a) începerea execuţiei lucrărilor numai la si monitorizare acces” - iunie 2010
construcţii autorizate în condiţiile legii şi - „Norme de deviz pentru Sisteme de
numai pe baza şi în conformitate cu proiecte televiziune cu circuit închis TVCI” -
verificate de specialişti atestaţi; decembrie 2009
b) asigurarea nivelului de calitate corespunzător
cerinţelor esenţiale prevăzute prin lege; 5. Cerinţe privind întreţinerea sistemelor
c) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor
si a neconcordanţelor apărute în fazele de Proprietarul obiectivului securizat are următoarele
execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de obligaţii pe durata utilizării sistemelor de securitate:
proiectant cu acordul investitorului; - asigurarea conformităţii iniţiale şi continue
d) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a a sistemului cu cerinţele în vigoare sau ale
produselor şi a procedeelor prevăzute în organismelor de autorizare;
proiect; - păstrarea sistemului în cele mai bune
e) respectarea proiectelor şi a detaliilor de condiţii de funcţionare;
execuţie pentru realizarea nivelului de - asigurarea că sistemul este modificat
calitate corespunzător cerinţelor prevăzute corespunzător dacă apar schimbări
de lege. semnificative de utilizare sau configurare
a clădirii;
Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este - asigurarea că sistemul este întreţinut la
obligatorie şi se efectuează de către investitori. intervale de timp corespunzătoare şi după
Pentru executanţii sistemelor de alarmare împotriva apariţia unui defect, incendiu sau alt
efracţiei se prevăd următoarele: eveniment care poate afecta sistemul.
12
Asigurarea service-ului permite menţinerea Sistemele de securitate trebuie să respecte normele

sistemelor de securitate în starea de funcţionare tehnice în vigoare privind proiectarea, instalarea,
impusă prin proiect. Beneficiarii sistemelor de modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi
securitate avizate sunt obligaţi să încheie contracte utilizarea acestora.
de întreţinere periodică cu societăţi licenţiate
care să ateste funcţionarea sistemului conform Asigurarea calităţii sistemelor de securitate conduce
parametrilor tehnici. la aplicaţii tehnice care generează un număr minim
de alarme false.
Pentru securitatea la incendiu a construcţiilor
trebuie adoptată o procedură de mentenanţă a Nerespectarea cerinţelor privind întreţinerea
sistemelor de detectare, semnalizare şi alarmare sistemelor de securitate poate conduce la
la incendii care să includă verificări zilnice, lunare, deprecierea stării tehnice a acestora sau chiar la
trimestriale şi anuale. scoaterea lor din funcţiune.
Întreţinerea specială trebuie efectuată pentru sistemele Respectarea cerinţelor privind competenţele
de detectare, semnalizare şi avertizare la incendii atunci profesionale ale personalului, elaborarea proiectelor,
când există circumstanţe speciale cum ar fi: echipamentele utilizate, execuţia şi întreţinerea
- incendiu (indiferent dacă a fost detectat sistemelor de securitate sunt activităţi generatoare
automat sau nu); de calitate dar şi de costuri pe măsura calităţii.
- incidenţa unor alarme false neobişnuite;
- extinderea, modificarea sau zugrăvirea Calitatea sistemelor de securitate impune costuri care
clădirii; se vor regăsi în preţul final suportat de către beneficiar.
- modificări în ocuparea zonei supravegheate
Coborârea valorilor cheltuielilor totale alocate
de sistem şi modificări ale activităţilor
sistemelor de securitate sub o valoare minimă
derulate în zonă;
critică, în care nu se vor regăsi toate costurile
- modificări ale nivelului de zgomot ambiental
necesare pentru asigurarea calităţii la nivelul impus
sau de atenuare a sunetului care să ducă la
prin cerinţele în vigoare, va conduce cu siguranţă
schimbarea cerinţelor privind sirenele de
la obţinerea unor sisteme de securitate neconforme
alarmare;
care pot pune în pericol obiectivele securizate.
- utilizarea sistemului înainte de finalizarea
lucrărilor şi de predarea acestuia către
client.
Bibliografie
Societăţile comerciale licenţiate pentru mentenanţa
sistemelor de securitate trebuie să stabilească corect • Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
şi obiectiv preţul solicitat pentru toate lucrările de • Legea nr. 333-2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,
mentenanţă şi de întreţinere specială necesare a fi valorilor si protecţia persoanelor.
efectuate. În acest scop pot fi utilizate „Norme de • Hotărârea Guvernului României nr. 301-2012 privind
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
deviz pentru Lucrări de mentenanţă la sisteme de
nr. 333-2003.
securitate”, întocmite prin grija A.R.T.S., în iulie 2013. • Legea nr. 50-1991 privind autorizarea executării
construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
Lipsa contractelor de întreţinere periodică încheiate locuinţelor.
cu societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea • Legea nr. 10-1995 privind calitatea în construcţii.
sistemelor de securitate conform parametrilor • Normativul I7-2011 pentru proiectarea, execuţia şi
tehnici prevăzuţi în proiecte, va conduce inevitabil exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor.
la stări conflictuale între proprietarii obiectivelor • Normativul P118/3–2014 privind securitatea la incendiu
a construcţiilor. Partea a III-a – Instalaţii de detectare,
securizate şi asiguratori, în cazul producerii unor
semnalizare şi avertizare la incendiu (IDSAI).
evenimente generatoare de pagube care se cer • Seria de standarde SR EN 54, Sisteme de detectare şi de
acoperite prin asigurare. alarmă la incendiu.
• SR EN 50131 “Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă
6. Concluzii împotriva efracţiei şi a jafului armat”
• SR EN 50132 “Sisteme de alarmă. Sisteme de
Lucrarea îşi propune evidenţierea celor mai supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţii de
importante cerinţe, în viziunea autorului, care securitate”.
• SR EN 50133 “Sisteme de alarmă. Sisteme de control al
trebuie respectate pentru asigurarea calităţii accesului utilizate în aplicaţii de securitate”
sistemelor de securitate. Îndeplinirea tuturor • SR EN 50136 “Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente
cerinţelor de calitate conduce inevitabil la creşterea de transmisie a alarmei”
preţurilor sistemelor de securitate, deci calitatea şi • SR EN ISO 9001:2008 Standardul care stabileşte
preţurile mici se exclud reciproc. cerinţele pentru un sistem de management al calităţii.
13
CONSIDERAŢII PRIVIND
CONTROLUL PROPAGĂRII FUMULUI ÎN CLĂDIRI
Mr. dr. ing. Ionel – Puiu GOLGOJAN - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
puiugolgojan@yahoo.com
Limitarea iniţierii şi propagării incendiilor şi Sistemele de presiune diferenţială, ca parte

a fumului din zona focarului de incendiu, obiectiv a sistemelor de control al fumului, sunt utilizate
fundamental al cerinţei securitate la incendiu, se pentru a reduce potenţialul de inundare cu fum
realizează, pe de o parte prin limitarea contribuţiei a căilor de circulaţie orizontale şi/sau verticale în
la foc a produselor pentru construcţii şi pe de timpul operaţiunilor de evacuare şi de intervenţie
altă parte, prin mijloace de dirijare a fumului şi pentru stingerea incendiilor.
a efluenţilor incendiului către exteriorul clădirii.
Pentru protecţia anumitor spaţii se prevăd bariere Sistemele de control al fumului pot fi puse
fizice, pe potenţialele direcţii de propagare ori alte în funcţiune automat, manual, sau de la panoul
soluţii de dirijare a fumului. Principale bariere fizice de comandă pentru controlul fumului de către
constau în ecrane, cortine, perdele de aer sau de apă, pompieri. Este necesar să se înţeleagă diferenţele
sistemele de presiune diferenţială (suprapresiune dintre aceste metode de activare, deoarece strategia
sau depresiune) ş.a.. de control a fumului va fi diferită, în funcţie de modul
în care se doreşte a se acţiona sistemul. Trebuie
Potrivit Regulamentului (UE) nr. 305/2011 precizat că reglementările tehnice nu impun, în mod
al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 prescriptiv, prevederea tuturor acestor trei metode
martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate de acţionare. În acest sens, este important să se
pentru comercializarea produselor pentru înţeleagă, încă de la faza de proiectare ce anume
construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE performanţe sunt necesare pentru sistem pentru
a Consiliului, construcţiile trebuie să corespundă, satisfacerea cerinţei fundamentale de securitate la
atât în ansamblu, cât şi pe părţi separate, utilizării incendiu.
preconizate, ţinând seamă mai ales de sănătatea
şi siguranţa persoanelor implicate de-a lungul Acţionarea automată este cea mai uzuală
întregului ciclu de viaţă al construcţiilor. În condiţiile metodă de a pune în funcţiune un sistem de control
unei întreţineri normale, construcţiile trebuie a fumului. Sistemul de control al fumului este
să îndeplinească anumite cerinţe fundamentale acţionat, fără niciun fel de intervenţie manuală,
aplicabile construcţiilor pe o durată de utilizare ca răspuns la semnalul unuia sau a mai multor
rezonabilă din punct de vedere economic. dispozitive de detectare automată a incendiilor
(EN 54). Sunt anumite situaţii, în care detectoarele
Analizând criteriile de performanţă, specifice de curgere de la instalaţiile de stingere cu apă,
cerinţei fundamentale securitate la incendiu, pot fi asimilate ca fiind dispozitive de detectare
îndeosebi prin prisma sistemelor de dirijare a a incendiilor, acestea putând fi utilizate pentru
fumului în interiorul construcţiilor, identificăm acţionare automată a sistemul de control al fumului.
faptul că proiectarea şi execuţia unei construcţii În cazul existenţei ambelor sisteme amintite, este
trebuie să asigure în caz de incendiu, următoarele: necesară o prioritizare a semnalelor primite şi, după
(a) stabilitatea elementelor portante ale caz, temporizare ori întârziere.
construcţiei să poată fi asumată pe o
perioadă determinată; Există o serie de reglementări, coduri şi
(b) apariţia şi propagarea focului şi a fumului în standarde, care diferă, uneori esenţial, în stabilirea
interiorul construcţiei să fie limitate; cerinţelor şi criteriilor pentru sistemele de detectare
(c) extinderea focului către construcţiile utilizate pentru activarea sistemelor de control al
învecinate să fie limitată; fumului. Principalele diferenţe dintre prescripţii
(d) utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să constau în posibilitatea utilizării unui sistem de
poată fi salvaţi prin alte mijloace; detectare cu acoperire totală, în timp ce altele permit
(e) să fie luată în considerare siguranţa utilizarea de sisteme de acoperire locale în cazul în
echipelor de intervenţie. care un sistem de acoperire totală nu este necesar
15
sau cerut. Când sunt admise, sistemele de detectare Dispozitive a căror activare nu este
de acoperire parţială trebuie să furnizeze semnale garantată să vină din zona din care s-a produs
doar pentru porţiunea de acoperire necesară incendiul ar trebui să fie folosite numai pentru
pentru acţionarea sistemului de control al fumului, a activa automat sistemele de control al fumului
fără a fi obligatoriu ca acesta să îndeplinească toate care răspund identic la semnalele de activare de
cerinţele pentru un sistem de detectare. Exemple de la toate zonele protejate. Sistemul de presurizare
sisteme de detectare cu acoperire parţială includ,
a casei scării este un exemplu comun al unui
spre exemplu, detectoarele instalate doar pe căile
sistem care poate răspunde identic la toate
de circulaţie orizontale, cu distanţe de amplasare
mai mari decât a cerinţelor normate de dispunere, semnalele de activare. Cel mai comun exemplu
detectoarele liniare şi detectoarele instalate numai de dispozitiv a cărui activare nu este garantată
în anumite spaţii, eventual de construcţie specială că ar veni din zona în care s-a produs incendiul
ori dedicate, cum ar fi cele amplasate în conducte este un semnal primit de la butoanele manuale
sau în apropierea prizelor de aer ori în afara zonelor de semnalizare (EN 54-11). Există o probabilitate
uzitate frecvent din clădire. rezonabilă că cineva ar putea identifica iniţierea
unui incendiu într-o clădire şi, după ce a fugit
Indiferent de tipul dispozitivelor utilizate din zona respectivă, ar putea acţiona un buton
pentru activarea automată a sistemul de control al de semnalizare manuală a incendiului, care a fost
fumului, acestea trebuie să fie dispuse în acea zonă. localizat fizic într-o altă zonă de protecţie la foc
Dacă într-o anumită zonă protejată sunt amplasate decât zona în care s-a produs incendiu. În cazul în
dispozitive, care sunt utilizate pentru acţionarea
care sistemele de control ale fumului ar fi activate
mai multor sisteme de control al fumului, atunci
de la această alarmă de incendiu, strategia de
ansamblul de sisteme de control al fumului nu ar
control a fumului va fi activată în mod eronat.
avea suficiente informaţii pentru a activa, în mod
eficient, zona exactă din care s-a primit semnalul de Prin activarea acelor sisteme de control ale
incendiu. Exhaustiv, pentru asigurarea funcţionării fumului, care răspund identic la toate semnalele
corecte, acest ansamblu de sisteme ar trebui să fie de activare, de la orice punct din clădire, răspunsul
activat în totalitate. va fi adecvat indiferent de locul incendiului.
16
Acţionarea manuală a sistemelor de control specializate pentru intervenţie în situaţii de urgenţă.

ale fumului este adesea înţeleasă în mod greşit, Acesta nu este destinat utilizării de către utilizatorii
deoarece acest termen are semnificaţii diferite în construcţiei în timpul funcţionării normale.
reglementările, codurile şi standardele care acoperă
domeniul controlului fumului. Unele dintre acestea Cele mai multe reglementări cer ca acesta să
folosesc termenul de «activare manuală» pentru a fie inclus ca parte a sistemului de control al fumului.
descrie acţiunile efectuate la panoul de comandă De asemenea, sunt cerinţe privind instalarea în
pentru controlul fumului de către pompieri, dar în centrul de comandă al clădirii sau la dispeceratul de
acest context, aceste acţionări sunt descrise într-o securitate sau în alte spaţii acceptate de autorităţi.
secţiune separată. Această secţiune se adresează În acest ultim caz, de regulă se cere ca acesta să fie
semnalelor de activare manuale de la alte locaţii instalat la nivelul de acces în clădire, într-o locaţie
decât butoanele de semnalizare manuală. securizată, într-un hol sau o altă locaţie centrală.
Poate fi instalat în centrul de comandă de incendiu
Acţionarea manuală cuprinde toate mijloacele – dispecerat de securitate pentru clădiri înalte şi
prin care o persoană autorizată activează unul foarte înalte ori în clădiri cu aglomerări de persoane.
sau mai multe sisteme de control ale fumului, prin
intermediul dispozitivelor prevăzute în acest scop. Reglementările, codurile sau standardele
Un exemplu de acţionare manuală a unui sistem conţin adesea cerinţe specifice pentru panoul
de control al fumului cuprinde comenzi primite de comandă pentru controlul fumului de
de la un operator autorizat, de la o staţie de lucru către pompieri. Acestea specifică care dintre
conectată la sistemul de control al fumului, prin echipamentele aferente pentru controlul fumului
semnale de activare primite de la un comutator trebuie să fie inclus pe grafic, ce culori şi ce
cu cheie situat într-o zonă de control a fumului în semnificaţii au luminile indicatoare, precum şi
cazul în care numai un operator autorizat deţine indicaţiile de stare care urmează să fie furnizate.
aceste chei. Atunci când se utilizează acest concept, Se cere, în general, afişarea reprezentării grafice
ar trebui să fie evident, că activarea unei alarme de a echipamentelor sistemelor de control al fumului,
incendiu manuală de la un buton de semnalizare împreună cu zona(ele) din clădire deservite de
nu constituie activare manuală în scopul controlului aceste componente. Nu ar trebui ca reprezentarea
fumului, deoarece semnalul de activare nu vine de grafică să fie extrem de sofisticată sau să conţină
la un utilizator autorizat. Din punct de vedere al toate detaliile unei documentaţii de proiectare, ci
reglementărilor, acestea nu au cerinţe imperative ar trebui să ofere o vedere simplificată, schematică,
specifice pentru modul în care sistemul de control al care să fie uşor de înţeles de către cineva care nu
fumului ar trebui să răspundă la semnalele manuale este familiarizat cu clădirea, dar care cunoaşte
de activare. principiile sistemelor.
Panoul de comandă pentru controlul fumului Unele reglementări, coduri şi standarde

de către pompieri este un dispozitiv care oferă conţin cerinţe pentru prevederea marcajelor de
indicaţii şi posibilităţi de acţionare manuală a securitate şi a iluminatului pentru continuarea
tuturor componentelor sistemului de control al lucrului, în timp ce altele nu specifică nici un tip
fumului instalate în interiorul clădirii. După cum special de indicator. Se admit, în unele situaţii,
sugerează şi denumirea, acest echipament este panouri de afişare grafică pe calculator. În funcţie
destinat utilizării de către pompieri sau de alte forţe de cerinţele codului aplicabil sau ale standardului,
17
pot fi furnizate pentru fiecare echipament, poziţia de intrare, pentru că ar exista, în mod normal, cele
de lucru, cum ar fi ON / OFF / AUTO sau deschis / mai nefavorabile condiţii în spaţiul din care prima
închis, sau zona, cum ar fi PRESURIZARE / EVACUARE alarmă a fost primită şi pentru că cel de-al doilea
/ ISOLATE / AUTO. Când nu este specificat în cod sau răspuns ar putea intra în conflict cu primul. Unele
standard, se recomandă ca mesajele să se refere la standarde nu permit sistemului de control al fumului
sistemul de control al fumului pe zonă (zone). Se să primească semnale suplimentare de intrare.
evită mesaje asupra echipamentelor individuale,
deoarece acestea sunt programate şi interconectate După ce pompierii sau alte mijloace de
între ele ca sistem. De exemplu, poate fi necesar intervenţie de urgenţă sosesc la locul intervenţiei,
ca un dispozitiv al unei uşi să se deschidă înainte ei trebuie să preia controlul asupra sistemului de
de începerea funcţionării unui ventilator sau un control al fumului, folosind panoul de comandă
ventilator să fie oprit înainte ca o clapetă să fie pentru controlul fumului de către pompieri.
închisă, pentru a preveni deteriorarea conductelor. Comenzile emise de acest panou au prioritate faţă
Acţionarea manuală asupra oricăreia dintre de orice comandă a echipamentelor utilizate pentru
componente conduce la nerealizarea obiectivului. controlul fumului. Pentru a permite pompierilor
modificarea parametrilor de funcţionare a sistemului
Codurile şi standardele pot preciza, de de control al fumului, ca răspuns la noi informaţii,
asemenea, metodele care urmează să fie utilizate activările ulterioare trebuie să suprascrie oricăror
pentru a determina starea echipamentelor, cum ar comenzi anterioare. După ce pompierii evaluează
fi: starea unui ventilator - pornit sau oprit, starea situaţia, de la dispeceratul de securitate sau de la
unei clapete - deschisă sau închisă. Indicaţiile panou pot stabili cea mai bună soluţie de intervenţie.
directe privind starea ventilatorului pot veni de la
dispozitive de detecţie care detectează o diferenţă Indiferent de tipul de activare, comenzile
de presiune pe ventilator, sau dispozitive care de control al fumului trebuie să fie prioritare
indică prezenţa fluxului de aer. Alte indicaţii, cum detectoarelor de fum din conducte, care închid în
mod normal ventilatoarele de evacuare a aerului.
ar fi măsurarea curentului de sarcină, nu sunt
Toate comenzile de activare a sistemului de control
considerate a fi o indicaţie directă a fluxului de aer,
al fumului, fie el automat sau manual, ar trebui să
cu excepţia cazului în care poate fi calibrat pentru
suprascrie. De asemenea, ar trebui automatizată
a diferenţia condiţii normale de exploatare faţă
anularea funcţiilor normale de protecţie a
de cele de eroare. Indicaţiile directe ale poziţiei
echipamentelor, cum ar fi protecţia la îngheţ sau
clapetei este de obicei realizată prin utilizarea unor
decupajul la limite de temperatură. Într-o situaţie
comutatoare de contact sau de tip proximitate end
de urgenţă, în care se urmăreşte cu prioritate
activate din lamelele registrului.
salvarea de vieţi omeneşti, este cel mai bine să fie
utilizat un echipament, în detrimentul protecţiei
Având în vedere cele trei moduri diferite de a echipamentului. Comenzile sistemului de control
activa un sistem de control al fumului, este necesar de fum nu trebuie să aibă bypass la dispozitivele
a concepe şi a implementa anumite reguli pentru electrice de siguranţă, cum ar fi întrerupătoarele
prioritizarea răspunsului sistemului în cazul în care sau protecţiile la suprasarcină sau la dispozitivele
sunt primite mai multe intrări. Această proiectare de acţionare sub efectul căldurii.
permite sistemului să răspundă în mod corespunzător
scopurilor urmărite, chiar şi în prezenţa unor intrări În încheiere, merită să fie analizat şi un alt
multiple, unele chiar contradictorii. aspect deosebit de important: ce se întâmplă totuşi
cu fumul produs în caz de incendiu? Cele mai
Activarea automată a sistemului de control al importante aspecte ţin de condiţiile de ambient
fumului trebuie să aibă prioritate faţă de funcţiile (vară, iarnă, direcţia vânturilor dominante). Un alt
curente ale aceluiaşi echipament. În general, aceasta aspect important îl reprezintă, în cazul sistemelor
se realizează prin comenzi de control al fumului de de presiune diferenţială prin suprapresiune, faptul
la o prioritate mai mare fată de comenzile pentru că se urmăreşte ca fumul să nu pătrundă în spaţiile
acelaşi echipament pentru funcţionarea normală protejate, fie că este vorba de încăperi tampon, sas-
a construcţiei. Răspunsul preprogramat a unui uri sau case de scări. Problema esenţială a evacuării
sistem de control al fumului activat automat este fumului o reprezintă faptul că trebuie să se asigure
în general adecvat numai ca răspuns la semnalul posibilitatea evacuării acestuia către exteriorul
iniţial de activare. Incendiul se poate extinde, clădirii, fie prin goluri practicate în faţade (SR EN
fumul se poate propaga spre alte zone ale clădirii, 12101-2) fie prin sisteme mecanice (tubulaturi
provocând semnale suplimentare de detectare şi, rezistente la foc şi ventilatoare rezistente la foc) (SR
posibil, de activare. Cu toate acestea, în absenţa EN 12101-4, SR EN 12101-5, SR EN 12101-7, SR EN
unei persoane responsabile de la un dispecerat de 12101-8). În aceste condiţii, se observă clar faptul
securitate pentru a lua decizii, în general, nu este că securitatea la incendiu nu mai poate fi realizată
adecvat pentru sistemul de control al fumului să pe secţiuni ci integrat, pentru întreaga construcţie,
răspundă automat la aceste semnale suplimentare sistemele fiind interconectate.
18
19
P
Lista societăţilor membre ale A.R.T.S.
3I AUTOMATIZĂRI ŞI 38 DACHE VALENTIN - MS Bucureşti

1 Craiova
TELECOMUNICAŢII S.R.L. DANIROM SECURITY Sat. Botesti /
39
2 A&I INDUSTRY S.R.L. Lugoj MOLDOVA S.R.L. Com. Girov
3 A-TECH ELECTRONICA S.R.L. Bucureşti 40 DARIA TELECOM S.R.L. Piteşti
4 ADRIANA BALASFI S.R.L. Baia-Mare 41 DEPISTO STAR S.R.L. Gheorgheni
5 AL.SE.RO. IMPEX S.R.L. Oradea 42 DIACOM PRESTCOM S.R.L. Lupeni
ALARM SECURITY DIGITECH DISTRIBUTION
6 Bucureşti 43 Alexandria
CONSULTING CS S.R.L. S.R.L.
7 ALFRED NET S.R.L. Voluntari 44 DINCA EUGEN FLORIN Bucureşti
8 AMBER SECURITY S.R.L. Bucureşti 45 DOLEX PRO GROUP S.R.L. Bucureşti
9 AMPRO SYSTEM S.R.L. Bacău 46 DOTEL ALARMS S.R.L. Bucureşti
ANGELESCU COSTIN MIHAI E.G.M.S. ELECTRO MONTAJ
10 Bucureşti 47 Bucuresti
- MS ŞI SERVICE S.R.L.
ANTONESCU MIHAIL ECHIPAMENTE SI
11 Bucureşti
BOGDAN - MS 48 TEHNOLOGII AVANSATE DE Bucureşti
12 ARAIMAN BOGDAN - MS Bucureşti SECURITATE - E.T.A.S. S.R.L.
ASTAL SECURITY 49 ELECTRA S.R.L. Iaşi

13 Bucureşti
TECHNOLOGIES S.R.L. 50 ELECTRO B.B.S.Z. S.R.L. Miercurea Ciuc
14 ATLAS CORP S.R.L. Bucureşti ELECTRONIC ADVANCED
51 Bucureşti
15 AVB SECURITY S.R.L. Timişoara SYSTEMS S.R.L.
16 AVITECH CO S.R.L. Voluntari 52 ELPROF S.A. Bucureşti
BĂDESCU SORIN MARIAN 53 ELTEK DISTRIBUTION S.R.L. Voluntari

17 Bucureşti
- MS 54 ELTREX S.R.L. Timişoara
18 BĂNULEASA MIHAI - MS Bucureşti 55 EMPORIUM S.R.L. Bucureşti
19 BELÂI DAN PAUL - MS Gheorghieni 56 EUROGUARD S.R.L. Târgovişte
20 BENTEL DISTRIBUTION S.R.L. Bucureşti 57 FIBER NET S.A. Bucureşti
21 BENTEL SISTEM S.R.L. Cluj-Napoca 58 FIRE SECURITY SYSTEMS SRL Bucureşti
22 BIDEPA EXPERT S.R.L. Bucureşti 59 FIRERO ROMANIA S.R.L. Târgu-mureş
23 BIT SERVICII S.R.L. Bucureşti FORTA ZERO PAZA ŞI
60 Bistriţa
BLĂNARU DRAGOŞ MIREL SECURITATE S.R.L.
24 Mihăileşti
- MS G.I.S. SYSTEM SECURITY
61 Bucureşti
25 BORCEA NICOLAE - MS Ploieşti S.R.L.
26 BRĂTAN GABRIEL - MS Bucureşti 62 GENDIS SYSTEMS S.R.L. Bucureşti
27 CAPABIL S.R.L. Timişoara 63 GENERAL SECURITY S.R.L. Cluj-Napoca
CBRN EXPERTS CONSULTING 64 GEOSEI DYNAMICS S.R.L. Bucureşti

28 Bucureşti
S.R.L. GEROM INTERNATIONAL
65 Bucureşti
29 CENTRUL RIVERGATE S.R.L. Bucureşti PRODIMEX S.R.L.
30 CHIRITA LIVIU Bucureşti GLOBAL SECURITY SISTEM

66 Bucureşti
S.A.
31 CIVITAS SYSTEMS S.R.L. Craiova
67 G-U FERROM COM S.R.L. Bucureşti
COMANDOR
32 Timişoara 68 HELINICK S.R.L. Bucureşti
INTERNATIONAL S.R.L.
33 COMANDOR S.R.L. Timişoara 69 HELIOS SECURITY S.R.L. Galaţi
34 COMTEH S.R.L. Constanţa HONEYWELL LIFE SAFETY

70 Lugoj
ROMANIA S.R.L
35 CONSAL SECURITY S.R.L. Bucureşti
71 I&C S.R.L. Tulcea
36 CONTACT PLUS S.R.L. Arad
72 ICCO SYSTEMS S.R.L. Ghimbav
D&S SYSTEMS ELECTRONIC
37 Buzău 73 IDEAL INSTAL S.R.L. Halchiu
S.R.L.
21
IDS SECURITY SYSTEMS 111 ROVIS CO S.R.L. Bucureşti

74 Bucureşti
PROVIDERS S.R.L. 112 S.S.I. IMPORT-EXPORT S.R.L. Bucureşti
75 ILINCA GABRIEL - MS Bucureşti SAG SERVICES PROVIDER
113 Bucureşti
76 IMSAT CUADRIPOL S.A. Braşov S.R.L.
INTERNATIONAL 114 SASU DAN - MS Bucureşti
77 CONSULTING SECURITY Bucureşti SCHRACK SECONET AG -
GRUP S.R.L. 115 Bucureşti
REPREZENTANŢĂ
IPM - PARTENERS ROMANIA 116 SDE DEVELOPERS S.R.L. Braşov
78 Ploieşti
SRL
117 SECANT SECURITY S.R.L. Bucureşti
79 KMW SYSTEMS S.R.L. Iaşi
118 SECPRAL COM S.R.L. Cluj-Napoca
80 KRENIC S.R.L. Roşiori De Vede
SECUMAX INTERNATIONAL
81 LEN Co ELECTRONIC S.R.L. Brăila 119 Constanţa
S.R.L.
82 LINA CHRISTIAN VASILE Timişoara SECURITY GLOBAL
120 Bucureşti
83 LOCKSYS EXPERT S.R.L. Bucureşti CONSULTING S.R.L.
LORINCZ ADRIAN-CAROL 121 SECURO TECH S.R.L. Arad
84 Grădiştea
- MS 122 SECURYTAS SYSTEMS S.R.L. Ploieşti
85 MAC DOUGLAS GRUP S.R.L. Bucureşti 123 SEMCO S.R.L. Balş
MANOLE-VELOIU ADRIAN SET ALARM INTERNATIONAL
86 Bucureşti 124 Bucureşti
- MS S.R.L.
87 MDK ALARM SYSTEMS SRL Comarnic 125 SIEL INVEST S.R.L. Bucureşti
METROPOLITAN SERVICES 126 SIEMENS S.R.L. Bucureşti
88 Com. Bascov
S.R.L.
127 SINVEX MULTISERVICE S.R.L. Ploieşti
ML SISTEMS CONSULTING
89 Bucureşti 128 SION SECURITY S.R.L. Bucureşti
S.R.L.
90 MOLNAR OVIDIU LUCIAN Timişoara 129 SORESCU LIVIU CLAUDIU Bucureşti
Sangeorgiu De 130 STIMPEX SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

91 NAPA IMPEX S.R.L.
Mureş 131 TEAM GUARD S.R.L. Bucureşti
92 NEI GUARD S.R.L. Voluntari 132 TECHNOSYS S.R.L. Ploieşti
93 NEW MOBITEL SECURITY Satu-Mare Com. Aroneanu
133 TEHNO ALROM S.R.L.
NORD EST CONECTIONS Iaşi
94 Botoşani
S.R.L. 134 TEHNO EXPRES S.R.L. Buzău
NOSTER IMPORT EXPORT 135 TERMOPROT S.R.L. Braşov
95 Bucureşti
S.R.L. THE FACILITY
OPTIMUM PROD IMPORT 136 MAINTENANCE COMPANY Bucureşti
96 Bucureşti
S.R.L. S.R.L.
97 PARADOX SERVICE S.R.L. Piatra Neamţ 137 TOMA IONUT - MS Bucureşti
98 PASION SERVICE S.R.L. Bucureşti 138 TORNADO CREATIVE S.R.L. Bucureşti
99 PRACTIC INSTAL S.R.L. Bucureşti 139 UNION PROTECTION S.R.L. Cluj-Napoca
100 PRIMATECH S.R.L. Baia-Mare UNIVERSAL SERVICE 95
140 Bucureşti
PRO SECURITY S.R.L.
101 Bucureşti
DISTRIBUTION S.R.L. UTC Fire & Security
102 PROTECTOR SYSTEM S.R.L. Bucureşti 141 Romanian Sales Office Bucureşti
General Electric Security
103 QUARTZ MATRIX S.R.L. Iaşi
142 UTI GRUP S.A. Bucureşti
QUICK SERVICE - FUTURE IT
104 Constanţa 143 VEGA S.R.L. Oneşti
S.R.L.
105 RASIROM R.A. Bucureşti 144 VH ELECTRONIC S.R.L. Craiova
RDD SECURITY SOLUTIONS 145 VHI S.R.L. Braşov

106 Bucureşti
S.R.L. 146 VISIO OVERSEE S.R.L. Bucureşti
RESS-RISK EVALUATION 147 VOICU MARIN IOAN - PFA Bucureşti
107 Bucureşti
S.R.L. 148 ZAMFIR DUMITRU - PFA Moara Vlăsiei
108 RHEAL S.R.L. Timişoara ZECO ELECTRONICS AND
149 Cluj-Napoca
109 ROMANO ELECTRO S.R.L. Bucureşti IMPORT EXPORT S.R.L.
110 ROMTEST ELECTRONIC S.R.L. Bucureşti 150 ZODD TECK S.R.L. Bucureşti
22
profilul companiilor membre ale A.R.T.S.
Societatea AMPRO SYSTEM SRL, oferă servicii Generala a Asociaţiei Române pentru Tehnica de
de proiectare, instalare şi mentenanţă pentru Securitate, este implementat, respectat şi urmărit
sistemele de securitate (sisteme de alarmă, sisteme în permanenţă, cu privire la respectarea regulilor
video CCTV şi sisteme de control acces) şi servicii de comportament profesional a personalului
de instalare şi mentenanţă pentru sistemele de companiei, personal cu responsabilităţi în
detecţie şi semnalizare în caz de incendiu. Realizăm domeniul tehnicii de securitate. Ţinând seama
lucrări de cablare structurată, reţele de curenţi slabi, de experienţa şi calificarea personalului şi de
reţele de voce – date, integrăm sistemele instalate rezultatele proiectelor anterioare, considerăm că o
în BMS (building management sistem), instalăm şi colaborare, nu poate fi decât benefică, atât pentru
întreţinem automatizări uşi, porţi automate, uşi dumneavoastră cât şi pentru noi.
secţionale etc.. În prezent, desfăşurăm activitatea
în toată zona Moldova, de-a lungul E85 de la Iaşi
la Bucureşti, cât şi în întreaga ţară şi avem angajaţi S.C. AMPRO SYSTEM S.R.L.
calificaţi în domeniu şi cu experienţă de peste 14 Bacau, str. Panselelor 12
ani. Societatea AMPRO SYSTEM SRL este licenţiată Tel: +40234516062 / +40731339067
de I.G.P.R. şi autorizată I.S.U.J. pentru activităţile Fax: +40334815333
curente. În ceea ce priveşte calitatea, societatea E-mail: office@amprosystem.ro
AMPRO SYSTEM SRL pune un accent deosebit Web: www.casaautomata.ro,
pe sistemul de lucru organizat, bine structurat şi www.amprosystem.ro
procedurat în toate domeniile sale de activitate.
AMPRO SYSTEM SRL este membru A.R.T.S. din www.facebook.com/
anul 2006. Codul Etic adoptat de catre Adunarea Sistemeantiefractieprofesionale
Succesul şi valoarea companiei se bazează în primul

rând pe calitatea serviciilor asigurate şi certificate
Regie Autonomă
prin standardele ISO 9001:2008, MRS 10000:2010,
Regia Autonomă Rasirom este un antreprenor SR ISO/CEI 27001:2006.
general ce oferă servicii specializate în domeniul
proiectelor de securitate. De-a lungul timpului, Regia a obţinut o serie de
autorizaţii ce ne-au ajutat să îmbunătăţim nive-
Obiectul de activitate al Regiei îl constituie rea- lul competenţelor şi abilităţilor dobândite, dintre
lizarea de analiză de risc, consultanţă, proiectare şi care menţionăm: Autorizaţie pentru desfăşurarea
integrare de sisteme de supraveghere, pază şi alar- de activităţi în domeniul nuclear, Autorizaţie de
mare, detecţie, semnalizare şi stingere automată a instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor
incendiului, dispecerizarea semnalizărilor, controlul de semnalizare şi alertare în caz de incendiu,
biometric şi autentificarea identităţii, televiziune Autorizaţie de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor
cu circuit închis, protecţia perimetrelor, sisteme de de limitare şi stingere a incendiilor, Autorizaţie
management al securităţii informaţiilor (protecţia de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de sem-
şi transmiterea informaţiilor /datelor clasificate), nalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu,
procesarea imaginilor, controlul antiterorist, clădiri Autorizaţie de instalare şi întreţinere a sistemelor
inteligente–BMS. şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor.
Răspundem cu promptitudine şi profesiona- Participând activ la realizarea obiectivelor stra-

lism cerinţelor pieţei de sisteme de securitate tegice de securitate, Regia asigură menţinerea
din România. Sprijinim întotdeauna clientul în securităţii în plan regional, precum şi protecţia
alegerea soluţiilor optime şi realizăm soluţii inte- valorilor şi intereselor naţionale.
grate privind organizarea protecţiei şi securităţii
persoanelor, bunurilor şi activităţilor la cel mai Pentru o prezentare completă a serviciilor şi pro-
înalt nivel de calitate pentru a veni în întâmpi- duselor Regiei, vă invităm să vizitaţi pagina web
narea dorinţelor şi necesităţilor acestuia. www.rasirom.ro.
23
SISTEMUL ECALL
ECALL - SALVAREA VIEŢILOR FOLOSIND
SISTEMUL DE COMUNICAŢII DE LA BORDUL VEHICULULUI
Eugen-Florin DINCĂ – membru simpatizant A.R.T.S.
În viitorul apropiat, autovehiculul Accidentele rutiere -

dumneavoastră va fi echipat cu un sistem automat cum poate ajuta serviciul eCall
de apelare a serviciului de urgenţă în cazul
implicării într-un accident rutier grav. Chiar dacă Luarea de măsuri pentru reducerea
sunteţi inconştient, sistemul va furniza echipei de accidentelor şi deceselor pe drumurile europene
intervenţie coordonatele exacte ale accidentului, este imperios necesară! În 2009, aproximativ 35.000
care va putea ajunge la locul acestuia în câteva de persoane au decedat şi 1,5 milioane au fost
minute. Sistemul, denumit „eCall”, va funcţiona rănite în 1,15 milioane de accidente rutiere doar în
în toate Statele Membre ale Uniunii Europene, reţeaua de drumuri europene.
urmând să fie extins şi în Islanda, Norvegia şi Elveţia.
Alertarea imediată în caz de accident şi
La momentul depistării de către dispozitivul cunoaşterea exactă a locaţiei acestuia reduce timpul
eCall a implicării autovehiculului într-un accident de răspuns al echipelor de intervenţie cu 50% în
grav, acesta iniţiază automat un apel de urgenţă mediul urban şi cu 40% în mediul rural. Datorită
la serviciul 112 la cel mai apropiat centru şi acestei reduceri de timp, eCall poate salva până la
transmite coordonatele geografice exacte ale 2.500 de vieţi în Uniunea Europeană în fiecare an şi
accidentului precum şi alte informaţii. În acelaşi va limita efectele a zeci de mii de răniri grave. eCall
timp, iniţierea unui apel eCall se va putea face şi va conduce la aplicarea mai rapidă a tratamentului,
manual, prin acţionarea unui buton. Activarea cu perspective de recuperare mult mai bune ale
manuală a sistemului poate fi folosită, de exemplu, victimelor. Ajungerea mai devreme la locul accidentului
în situaţia în care sunteţi martor al unui accident. va permite şi degajarea rapidă a acestuia, reducând
Indiferent de modul de activare, manual sau astfel riscul unor accidente secundare, scăzând timpul
automat, suplimentar faţă de schimbul automat de de congestie a traficului, a risipei de carburant şi
informaţii, se iniţiază şi o conexiune vocală între a emisiilor de CO2. În termeni financiari, pierderile
vehicul şi centrul de apeluri de urgenţă. În acest fel, Uniunii Europene cauzate de accidentele rutiere se
orice ocupant al autovehiculului apt să răspundă la ridică la 160 miliarde Euro/an. Dacă toate autovehicule
întrebări poate furniza detalii suplimentare despre ar fi echipate cu sistemul eCall, se obţine o reducere
accident centrului de apeluri de urgenţă. anuală de 20 miliarde a acestor pierderi anual.
25
Apelul eCall este gratuit şi este gestionat ca nouă state europene vor asigura implementarea,
oricare alt apel de urgenţă 112 interoperabilitatea şi armonizarea sistemului eCall
bazat pe numărul unic european de urgenţă 112.
„eCall” înseamnă un apel de urgenţă de la România, alături de Croaţia, Republica Cehă, Finlanda,
bordul vehiculului către 112, efectuat fie automat, Germania, Grecia, Italia, Olanda, şi Suedia împart
prin activarea unor senzori de la bordul vehiculului, acelaşi obiectiv major: pregătirea infrastructurii
fie manual, care transmite, prin intermediul reţelelor Sistemului de Urgenţă 112, testarea serviciului eCall
de comunicare mobilă pe suport radio, un set minim şi diseminarea acestei experienţe cu celelalte ţări
de date standard şi stabileşte un canal audio între membre sau asociate din Uniunea Europeană.
persoanele care se află la bordul vehiculului şi cel
mai adecvat centru de răspuns în caz de urgenţă În contextul acestui proiect, Serviciul de
(conform Recomandării Comisiei Europene nr. Telecomunicaţii Speciale şi-a modernizat platforma
2011/750/UE din 8 septembrie 2011). de comunicaţii şi IT destinată serviciului de urgenţă
„MSD - Setul Minim de Date” înseamnă 112, aceasta fiind pregătită să preia şi să gestioneze
informaţiile care trebuie trimise către centrul de apelurile de tip eCall.
răspuns în caz de urgenţă, în conformitate cu Comisia Europeană a felicitat în mod oficial
standardul EN 15722 (conform Recomandării România şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Comisiei Europene nr. 2011/750/UE din 8 pentru performanţele atinse, arătând că ţara noastră
septembrie 2011). Acesta include informaţii este pregătită pentru operarea sistemului eCall.
precum: localizarea accidentului, direcţia de mers, Un alt raport al Comisiei Europene
data şi ora accidentului, numărul de identificare al situează România pe primul loc în ceea ce priveşte
autovehiculului. modalitatea de răspuns la numărul 112 în mai multe
HeERO - Harmonized eCall European limbi de circulaţie internaţională.
Pilot este un proiect parţial finanţat de Comisia
Europeană prin programul PSP ICT, în care, pe
durata a trei ani (ianuarie 2011 - decembrie 2013), Sursa: HeEro-pilot.eu, 112.ro
26
STANDARDE ROMÂNE ÎN VIGOARE

PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ
Ing. Teodor STĂTESCU
Cea mai mare parte a standardelor STANDARDE REFERITOARE LA CERINŢELE GENERALE

române privind sistemele de alarmă (adoptări PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ
ale standardelor europene, elaborate în cadrul
Comitetului European de Standardizare pentru Cerinţele generale pe care trebuie să le
Electrotehnică CENELEC şi Comitetul European îndeplinească sistemele de alarmă în relaţia cu
de Standardizare CEN) fac parte din câteva serii mediul înconjurător sunt prezentate în seria de
de standarde care se referă la cerinţele generale standarde române SR EN 50130. Scopul încercărilor
pentru sistemele de alarmă, la sistemele de alarmă
de mediu este de a demonstra că echipamentele
împotriva efracţiei şi jafului armat, la sistemele
care compun sistemele de alarmă pot funcţiona în
de supraveghere cu televiziune în circuit închis, la
sistemele de control al accesului, la sistemele de mediul înconjurător şi vor continua să facă acest
alarmă socială, la sistemele şi echipamentele de lucru într-o perioadă rezonabilă de timp.
transmisie a alarmei, la centrele de supraveghere
şi de recepţie a alarmei, la sistemele de alarmă Pe plan european, până la această dată, au
combinate şi integrate şi la sistemele de detectare fost elaborate standarde care se referă la încercările
şi de alarmă la incendiu. de mediu (şocuri, ceaţă salină, raze solare, cădere
Termenii utilizaţi în aceste standarde (în liberă, căldură umedă, variaţii de temperatură,
limbile română şi engleză) sunt prezentaţi în vibraţii etc.) Şi la compatibilitatea electromagnetică.
standardul SR CLC/TR 50531:2012. Fiecare termen În prezent, sunt în vigoare următoarele standarde
este însoţit de definiţia sa. române:
Sisteme de alarmă. Partea 4: Compatibilitate electromagnetică. Prescripţii

SR EN 50130-4:2001
referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detecţie
SR EN 50130-4:2001/A1:2001
incendiu, efracţie şi de alarmă socială (standard înlocuit de SR EN 50130-
SR EN 50130-4:2001/A2:2003
4:2012. Poate fi utilizat până in iunie 2014)
Sisteme de alarmă. Partea 4: Compatibilitate electromagnetică. Standard

familie de produse: Prescripţii referitoare la imunitatea componentelor
SR EN 50130-4:2012
din sistemele de alarmă la incendiu, efracţie şi jaf armat, de TVCI, de
control al accesului şi de alarmă socială (înlocuieşte SR EN 50130-4:2001)
Sisteme de alarmă. Partea 5: Metode pentru încercări de mediu (standard

SR EN 50130-5:2004
înlocuit de SR EN 50130-5:2012. Poate fi utilizat până in iunie 2014)
Sisteme de alarmă. Partea 5: Metode pentru încercări de mediu

SR EN 50130-5:2012
(înlocuieşte SR EN 50130-5:2004)
STANDARDE PRIVIND SISTEMELE DE ALARMĂ efracţiei, contractanţii de service şi poliţia, în

ÎMPOTRIVA EFRACŢIEI ŞI JAFULUI ARMAT realizarea unei specificaţii complete şi precise a
protecţiei cerute de fiecare amplasament în parte.
Aceste standarde fac parte din seria de La această dată, sunt în vigoare următoarele
standarde române SR EN 50131 şi sunt destinate să standarde române privind sistemele de alarmă
sprijine asiguratorii, societăţile de alarmă împotriva împotriva efracţiei şi jafului armat:
28
SR EN 50131-1:2007 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului

SR EN 50131-1:2007/A1:2010 armat. Partea 1: Prescripţii generale (* IS - ghid pentru interpretarea
SR EN 50131-1:2007/IS2:2012* standardului SR EN 50131-1:2007)
Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului

SR EN 50131-2-2:2008 armat. Partea 2-2: Detectoare împotriva efracţiei. Detectoare pasive
în infraroşu
SR EN 50131-2-3:2009
armat. Partea 2-3: Cerinţe pentru detectoare cu microunde
SR EN 50131-2-4:2008 armat. Partea 2-4: Cerinţe pentru detectoare combinate pasive în
infraroşu şi microunde

SR EN 50131-2-5:2009 armat. Partea 2-5: Cerinţe pentru detectoare combinate pasive în
infraroşu şi ultrasonice
SR EN 50131-2-6:2009
armat. Partea 2-6: Detectoare de deschidere cu contact (magnetic)
Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea
SR EN 50131-2-7-1:2013
2-7-1: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (acustice)
SR EN 50131-2-7-2:2013
2-7-2: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (pasive)
SR EN 50131-2-7-3:2013
2-7-3: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (active)
SR EN 50131-3:2009
armat. Partea 3: Echipament de control şi afişare
SR EN 50131-4:2010
armat. Partea 4: Dispozitive de avertizare
Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei. Cerinţe
SR EN 50131-5-3:2006
pentru echipamentele de interconectare care utilizează tehnici de
SR EN 50131-5-3:2006/A1:2009
radiofrecvenţă
SR EN 50131-6:2008
armat. Partea 6: Alimentare
Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 7:
SR CLC/TS 50131-7:2014
Linii directoare pentru aplicaţii
SR EN 50131-8:2010
armat. Partea 8: Dispozitive/sisteme generatoare de fum
Din aceeaşi serie de standarde fac parte şi următoarele specificaţii tehnice (TS), neadoptate la
această dată ca standarde române, respectiv:
Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-8: Intrusion detectors
CLC/TS 50131-2-8:2012
- Shock detectors
Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-10: Intrusion
CLC/TS 50131-2-10:2014
detectors - Lock state contacts (magnetic)
Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 5-4: System
CLC/TS 50131-5-4:2012
compatibility testing for I&HAS equipments located in supervised premises
CLC/TS 50131-11:2012 Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 11: Hold-up devices
Standarde pentru sisteme de supraveghere cu televiziune în circuit închis
În domeniul sistemelor de alarmă care utilizează supravegherea cu televiziune în circuit închis, este
în vigoare seria de standarde române SR EN 50132. La această dată, sunt în vigoare următoarele standarde:
29
Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI pentru utilizare în aplicaţii de securitate.

SR EN 50132-1:2011
Partea 1: Cerinţe de sistem
Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţii de
SR EN 50132-5:2004 securitate. Partea 5: Transmisie video (standard înlocuit de SR EN 50132-5-1:2012,
SR EN 50132-5-2:2012 şi SR EN 50132-5-3:2013. Poate fi utilizat până in octombrie 2014)
Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de

SR EN 50132-5-1:2012 securitate. Partea 5-1: Transmisie video. Cerinţe generale de performanţă pentru
transmisia video (înlocuieşte SR EN 50132-5:2004)
SR EN 50132-5-2:2012
securitate. Partea 5-2: Protocoale IP de transmisie video (înlocuieşte SR EN 50132-5:2004)
SR EN 50132-5-3:2013 securitate. Partea 5-3: Transmisie video. Transmisie video analogică şi digitală (înlocuieşte
SR EN 50132-5:2004)
Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţii de

SR EN 50132-7:2002 securitate. Partea 7: Ghid de aplicare (înlocuit cu SR EN 50132-7:2013. Mai poate fi
utilizat până în iunie 2015)
Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI utilizate în aplicaţii de securitate.
SR EN 50132-7:2013
Partea 7: Linii directoare (înlocuieşte SR EN 50132-7:200)
La această dată sunt disponibile şi alte cinci standarde europene, care urmează a fi adoptate ca
standarde române până în septembrie 2014, respectiv:
Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-1: System
EN 62676-1-1:2014
requirements - General
Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-2: System
EN 62676-1-2:2014
requirements – Performance requirements for video transmission
Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-1: Video
EN 62676-2-1:2014
transmission protocols - General requirements
EN 62676-2-2:2014
transmission protocols - IP interoperability implementation based on HTTP and REST
EN 62676-2-3:2014
transmission protocols - IP interoperability implementation based on Web services
STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE CONTROL AL ACCESULUI
Pentru sistemele de control al accesului sunt elaborate standarde în cadrul seriei SR EN 50133. La
această dată sunt în vigoare următoarele standarde:
Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului utilizate în aplicaţii

SR EN 50133-1:2002
de securitate. Partea 1: Prescripţii pentru sisteme (standard înlocuit de
SR EN 50133-1:2002/A1:2004
SR EN 60839‑11-1:2014; mai poate fi utilizat până în iunie 2016)
Sisteme de alarmă şi de securitate electronică. Partea 11-1: Sisteme

SR EN 60839-11-1:2014 electronice de control al accesului. Cerinţe pentru sistem şi componente
(înlocuieşte SR EN 50133-1:2002 şi SR EN 50133-1:2002/A1:2004)
Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului utilizate în aplicaţii de
SR EN 50133-2-1:2004
securitate. Partea 2-1: Prescripţii generale pentru componente
Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului pentru utilizare în
SR EN 50133-7:2004
aplicaţii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare
STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ SOCIALĂ
Sistemele de alarmă socială îşi propun să ajute şi să asiste persoanele cu dizabilităţi care pot fi
expuse unor riscuri, printr-o supraveghere permanentă care să asigure declanşarea alarmei, identificarea,
transmisia semnalelor, recepţia alarmei, inclusiv comunicarea verbală duplex, cu scopul calmării şi ajutării
acestora. Seria de standarde SR EN 50134 cuprinde mai multe standarde care se referă la sistemele de
alarmă socială. În prezent sunt în vigoare următoarele standarde:
30
SR EN 50134-1:2004 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 1: Prescripţii referitoare la sisteme
SR EN 50134-2:2002 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 2: Dispozitive de declanşare
Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 3: Unitate locală şi echipament
SR EN 50134-3:2004 de control (standard înlocuit de noua ediţie SR EN 50134-3:2013; mai poate fi utilizat
până în martie 2015)
Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 3: Unitate locală şi controler
SR EN 50134-3:2013
(înlocuieşte SR EN 50134-3:2004)
SR EN 50134-5:2005 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă socială. Partea 5: Comunicaţii şi interconectări
În cadrul aceleiaşi serii de standarde, este în vigoare şi specificaţia tehnică (TS), elaborată de
CENELEC, care însă nu este adoptată ca standard român, la această dată.
CLC/TS 50134-7:2003 Alarm systems - Social alarm systems -- Part 7: Application guidelines
STANDARDE PENTRU SISTEME ŞI ECHIPAMENTE DE TRANSMISIE A ALARMEI
Pentru a transfera informaţiile referitoare la starea unuia sau mai multor sisteme de alarmă către
unul sau mai multe centre de recepţie a alarmei se utilizează sisteme şi echipamente de transmisie a
alarmei. Acestea constituie obiectul standardelor din seria SR EN 50136. La această dată, sunt în vigoare
următoarele standarde:
SR EN 50136-1-1:2004 Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1:

SR EN 50136-1-1:2004/A1:2004 Prescripţii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei (standard înlocuit
SR EN 50136-1-1:2004/A2:2009 de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)
Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea
1-2: Prescripţii referitoare la sisteme care utilizează canale de alarmă dedicate
SR EN 50136-1-2:2004
(standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în
decembrie 2014)
1-3: Prescripţii referitoare la sisteme cu comunicatoare digitale pe reţeaua
SR EN 50136-1-3:2003
telefonică publică cu comutare (standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012;
mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)
Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-4:
Prescripţii referitoare la sisteme utilizând comunicatoare vocale pe reţeaua
SR EN 50136-1-4:2003
telefonică publică cu comutare (standard înlocuit de SR EN 50136-1:2012;
mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)
SR EN 50136-1-5:2008 1-5: Prescripţii pentru reţele cu comutaţie de pachete PSN (standard înlocuit
de SR EN 50136-1:2012; mai poate fi utilizat până în decembrie 2014)
1: Prescripţii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei (înlocuieşte
SR EN 50136-1:2012
standardele SR EN 50136-1-1:2004, SR EN 50136-1-2:2004, SR EN 50136-1-
3:2003, SR EN 50136-1-4:2003 şi SR EN 50136-1-5:2008)
SR EN 50136-2-1:2004
2-1: Prescripţii generale pentru echipamente de transmisie a alarmei (înlocuit
SR EN 50136-2-1:2004/A1:2004
de EN 50136-2:2013; mai poate fi utilizat până în august 2016)
SR EN 50136-2-2:2003 2-2: Prescripţii referitoare la echipamente pentru sisteme utilizând canale de
alarmă dedicate
Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-3:
SR EN 50136-2-3:2003 Prescripţii referitoare la echipamente utilizate în sisteme cu comunicatoare
digitale pe reţeaua telefonică publică cu comutare
SR EN 50136-2-4:2004 2-4: Prescripţii referitoare la echipamente utilizate în sisteme cu transmisie
vocală pe reţeaua telefonică publică cu comutare
Alarm systems - Alarm transmission systems and equipment - Part 2:
__ EN 50136-2:2013 Requirements for Supervised Premises Transceiver (SPT) (neadoptat ca
standard român la această dată)
__ CLC/TS 50136-4:2004 Annunciation equipment used in alarm receiving centres (neadoptat ca
standard român la această dată)
31
Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 3:

SR EN 50136-3:2013
Cerinţe pentru emiţător-receptorul centrului de recepţie (RCT)
Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 7:
SR CLC/TS 50136-7:2007
Ghid de aplicare
__ CLC/TS 50136-9:2013 Requirements for common protocol for alarm transmission using the Internet
protocol (neadoptat ca standard român la această dată)
STANDARDE PENTRU CENTRELE DE SUPRAVEGHERE ŞI RECEPŢIE A ALARMEI
Standardele care se referă la centrele de supraveghere şi recepţie a alarmei (MARC - Monitoring

and Alarm Receiving Centre) fac parte din seria SR EN 50518. La această dată, sunt în vigoare următoarele
standarde:
Centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor. Partea 1: Cerinţe privind

SR EN 50518-1:2011 amplasarea şi construcţia (înlocuit de EN 50518-1:2013; mai poate fi utilizat
până în octombrie 2016)
Monitoring and alarm receiving centre - Part 1: Location and construction
__ EN 50518-1:2013 requirements (neadoptat ca standard român la această dată)
Centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor. Partea 2: Cerinţe tehnice (înlocuit
SR EN 50518-2:2010
de EN 50518-2:2013; mai poate fi utilizat până în octombrie 2016)
Monitoring and alarm receiving centre - Part 2: Technical requirements
__ EN 50518-2:2013
(neadoptat ca standard român la această dată)
Centru de monitorizare şi recepţie a alarmelor. Partea 3: Proceduri şi cerinţe
SR EN 50518-3:2011 pentru funcţionare (înlocuit de EN 50518-3:2013; mai poate fi utilizat până în
octombrie 2016)
Monitoring and alarm receiving centre - Part 3: Procedures and requirements for
__ EN 50518-3:2013
operation (neadoptat ca standard român la această dată)
STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ COMBINATE ŞI INTEGRATE
Singurul standard român care face parte din această familie, la această dată, şi care descrie cerinţele
generale, principiile fundamentale, tipurile de configuraţie, evaluarea compatibilităţii, documentaţia şi
instruirea pentru sistemele de alarmă combinate şi integrate cu alte sisteme, este
SR CLC/TS 50398:2013 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă combinate şi integrate. Cerinţe generale

STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE DETECTARE ŞI DE ALARMĂ LA INCENDIU
Sistemele de detectare şi de alarmă la incendiu sunt tratate în seria de standarde SR EN 54.
Standardele din această serie intră sub incidenţa directivei europene referitoare la produsele pentru
construcţii 89/106/EEC. La această dată sunt în vigoare următoarele standarde române:
SR EN 54-1:2011 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 1: Introducere
SR EN 54-2+AC:2000 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 2: Echipament de

SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 control şi semnalizare
SR EN 54-3:2002
Sisteme de detectare şi de alamă la incendiu. Partea 3: Dispozitive de
SR EN 54-3:2002/A1:2003
alarmare la incendiu. Sonerii
SR EN 54-3:2002/A2:2006
SR EN 54-4+AC:2000
Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 4: Echipament de
SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003
alimentare electrică
SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007
SR EN 54-5:2002 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 5: Detectoare de
SR EN 54-5:2002/A1:2003 căldură. Detectoare punctuale
SR EN 54-7:2002/A1:2003 fum. Detectoare punctuale care utilizează dispersia luminii, transmisia
SR EN 54-7:2002/A2:2007 luminii sau ionizarea
(continuare în pagina 34)

32
33
(continuare din pagina 32)

SR EN 54-10:2002/A1:2006 flacără. Detectoare punctuale
SR EN 54-11:2002 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 11: Butoane de
SR EN 54-11:2002/A1:2006 semnalizare manuală
Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 12: Detectoare de
SR EN 54-12:2003 fum. Detectoare liniare care utilizează principiul transmisiei unui fascicul
de unde optice
Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 13: Evaluarea
SR EN 54-13:2005
compatibilităţii componentelor sistemului
Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 14: Ghid de aplicare
SR CEN/TS 54-14:2011 pentru planificare, proiectare, instalare, punere în funcţiune, utilizare şi
întreţinere
Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 16: Echipament
SR EN 54-16:2008
de control şi semnalizare vocală a alarmei
SR EN 54-17:2006 Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 17: Izolatori de
SR EN 54-17:2006/AC:2008 scurtcircuit
SR EN 54-18:2006 Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 18: Dispozitive
SR EN 54-18:2006/AC:2007 de intrare/ieşire
SR EN 54-20:2006 Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 20: Detectoare
SR EN 54-20:2006/AC:2009 de fum prin aspiraţie
Sisteme de detectare şi alarmare la incendiu. Partea 21: Echipament de
SR EN 54-21:2006
transmitere a alarmei şi a semnalului de defect
Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 23: Dispozitive de
SR EN 54-23:2010
alarmare. Dispozitive de alarmare optică
Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 24: Componente
SR EN 54-24:2008
ale sistemelor de alarmare vocală. Difuzoare
SR EN 54-25:2008 Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 25: Componente
SR EN 54-25:2008/AC:2012 care utilizează căi de comunicaţie radio

ALTE STANDARDE PRIVIND SISTEMELE DE ALARMĂ
Alte trei standarde române, nu fac parte din seriile de standarde menţionate mai sus şi se referă la
echipamente pentru sistemele audio şi video ale uşilor de acces, la obţinerea conformităţii cu directivele CE
şi la dispozitivele de alarmă cu fum, respectiv:
SR EN 50486:2009 Echipamente pentru sistemele audio şi video ale uşilor de acces

Sisteme de alarmă. Linii directoare pentru obţinerea conformităţii cu
SR CLC/TR 50456:2012
directivele CE ale echipamentelor pentru sistemele de alarmă
SR EN 14604:2006
Dispozitive de alarmă de fum
SR EN 14604:2006/AC:2009
Informaţii la zi privind standardele române în vigoare se pot obţine de pe site-ul oficial al Asociaţiei
de Standardizare din România (ASRO), www.asro.ro ( http://magazin.asro.ro ).
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.cen.eu
2. http://www.cenelec.eu
3. http://www.iec.ch
4. http://www.iso.org
5. http://magazin.asro.ro
34
ANALIZA RISCURILOR
Conf. Dr. Ing. Gheorghe Ilie
1. ANALIZA RISCURILOR risc, consecinţelor – pozitive sau negative – şi a

plauzibilităţii producerii riscurilor.
ANALIZA RISCULUI reprezintă procesul de înţelegere Prin analia de risc se identifică factorii care
a naturii riscului şi de determinare a nivelului de risc; afectează consecinţele şi plauzibilitatea riscurilor, se
ea constituie baza estimării riscului şi a deciziilor evidenţiază legătura multiplă cauzală a obiectivelor
referitoare la tratarea riscului: şi se apreciază mijloacele de control existente,
- plauzibilitatea reprezintă posibilitatea ca eficacitatea şi eficienţa acestora.
un anumit fapt să se întâmple; ea mai este Analiza riscului evidenţiază corelaţiile
considerată posibilitate, probabilitate sau consecinţelor, plauzibilităţii şi informaţiilor
frecvenţă; disponibile, precum şi scopul utilizării acestora;
- expunerea la risc reprezintă măsura în care o totodată, ea ţine seama de criteriile de risc,
organizaţie şi/sau o parte interesată sunt/este
evidenţiind interdependenţele riscurilor şi surselor
supuse (supusă) unui eveniment;
acestora, precum şi încrederea stabilirii nivelurilor
- consecinţa reprezintă efectul unui eveniment
care afectează obiectivele: de risc şi a sensitivităţii acestora.
• un eveniment poate genera o serie de Analiza riscului implică comunicarea
consecinţe; către factorii interesaţi a cerinţelor, ipotezelor şi
• o consecinţă poate fi certă sau incertă şi rezultatelor analizei, cu reliefarea controverselor,
poate avea efecte pozitive sau negative diferenţelor de opinii, nivelului de incertitudine,
asupra obiectivelor; disponibilităţii, calităţii, cantităţii şi relevanţei
• consecinţele pot fi exprimate calitativ sau informaţiilor, precum şi a limitelor de modelare.
cantitativ; Analiza riscului are în vedere diferite niveluri
• consecinţele iniţiale pot declanşa reacţii în lanţ; de detaliere (calitativ, cantitativ sau în combinaţie),
- probabilitatea este măsura posibilităţii de apariţie determinate prin modelare sau din date statistice.
exprimată ca un număr între 0 şi 1, unde 0 Consecinţele şi plauzibilitatea evenimentelor
reprezintă imposibilitatea şi 1 - evenimentul sigur; sunt exprimate prin valori numerice sau prin
- frecvenţa reprezintă numărul de evenimente descriptori, cu sau fără comentarii relevante.
sau efecte într-o unitate de timp definită: Analiza de risc se materializează prin
• ea poate fi aplicată evenimentelor trecute documentaţia întocmită în cadrul procesului
(plauzibilitate) sau evenimentelor viitoare standardizat de management al riscului, prin care
(probabilitate); se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi
- vulnerabilitatea reprezintă caracteristica unei aplicabile, pentru încadrarea riscurilor de securitate
entităţi care are ca urmare susceptibilitatea
la niveluri acceptabile; este o formulare corectă, dar
faţă de o sursă de risc şi poate conduce la un
neacoperită în întregime de substanţa metodologiei:
eveniment cu consecinţe;
procesul de management al riscului în obiectivele
- matricea de risc reprezintă instrumentul pentru
supuse analizei de risc poate fi sau nu standardizat;
clasificarea şi afişarea riscurilor, prin definirea
categoriilor de consecinţe şi de plauzibilităţi; în plus, nu există nici o referire directă la standardul
- nivelul de risc reprezintă mărimea unui risc care trebuie aplicat în analiza de risc, ci doar la
sau a unei combinaţii de riscuri exprimată prin faptul că se ţine seama de standardele naţionale sau
combinaţia consecinţelor şi plauzibilităţii acestora. europene privind managementul riscului.
Analiza de risc se elaborează de către
Analiza riscului implică dezvoltarea persoane cu competenţe specifice, iar documentaţia
înţelegerii riscului, furnizând date de intrare pentru se înregistrează la unitatea beneficiară după
estimarea riscului, luarea sau nu a deciziilor de tratare asumarea de către conducătorul acesteia; procesul
şi alegere a strategiilor şi metodelor de tratare. de analiză poate începe numai după semnarea
Analiza riscului abordează diferenţiat contractului de prestări servicii între beneficiar
riscurile, în funcţie de tipurile şi nivelurile acestora şi evaluator, cu excepţia cazurilor de realizare în
şi implică luarea în considerare a surselor de sistem intern.
35
Analiza de risc se revizuieşte periodic, la Întregul proces de analiză de risc se

producerea unui incident sau abordarea unui nou desfăşoară şi interactiv, prin consultări şi reveniri la
proiect, precum și în cazul schimbărilor structurale, fazele anterioare.
organizatorice și de profil de activitate ale entității.
Nu trebuia exclusă posibilitatea revizuirii Ameninţările la adresa securităţii fizice a
analizei de risc ori de câte ori conducerea entității entităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea
consideră că este necesar. corporală sau libertatea persoanelor, sunt tratate
cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor
Analiza de risc se desfăşoară iterativ, cuprinzând sau valorilor ce pot fi afectate la producerea unui
următoarele etape (Fig. 1): incident de securitate.
- definirea parametrilor interni şi externi care
generează şi/sau modifică riscurile entităţii;
- stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru; 2. MODELELE DIMENSIUNILOR RISCULUI
- identificarea tuturor riscurilor zonelor de
impact, evenimentelor şi cauzelor riscului, Analiza riscurilor se realizează utilizând
precum şi a potenţialelor consecinţe; metodologii diferite în funcţie de dimeniunile
- analizarea riscurilor identificate; riscului, de mediile de existenţă, de situaţiile pe
- estimarea riscurilor entităţii beneficiare; care le caracterizează precum şi în funcţie de
- întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor. caracteristicile persoanelor implicate sau afectate.
Fig. 1 - Iteraţia analizei de risc
36
Modelele dimensiunilor riscului permit În toate cele patru modele:

unui decident, înainte de a lua o decizie în condiţii - câştigurile Vi sau Ui se iau cu semnul +
de incertitudine, măsurată prin risc, să facă o - pierederile Vi sau Ui se iau cu semnul –
comparaţie pentru toate variantele asociate
deciziei, a consecinţelor favorabile şi nefavorabile, - ∑p i = 0 şi ∑s i =0,
astfel încât să poată lua cea mai raţională decizie,
în funcţie de cât se poate risca şi cum se poate risca. cu menţiunea că pot exista cazuri când suma
Modelele sunt construite pe posibilitatea ca probabilităţilor subiective poate fi mai mare
valorile şi utilităţile să poată fi expectate în observarea decât 1, datorită subiectivismului determinării
evaluării unui eveniment şi deci în conformitate cu acestui tip de probabilităţi.
criteriul maximizării valorilor, aşteptate. - pentru evenimente polare:
• g = 1 – p
2.1 Modelul valorii expectate • p - probabilitatea de câştig
Modelul valorii expectate ia în considerare • g - probabilitatea de pierderi.
valorile Vi care pot fi câştigate sau pierdute şi
probabilităţile pi asociate, obţinându–se, ca sumă,
valoarea expectată VE a variantei analizate: 2,5 Modelul celor patru dimensiuni
Modelul celor patru dimensiuni (de bază) ia
în considerare patru dimensiuni:
- probabilitatea de câştig (PC);
- probabilitatea de pierdere (PP);
- mărimea (valoarea, utilitatea) de câştig (MC);
- mărimea (valoarea, utilitatea) de pierdere (MP);
2.2 Modelul utilităţii expectate - posibilitatea unor evenimente care să nu fie nici
Modelul utlităţii expectate ia în considerare câştig şi nici pierdere, aşa- numite evenimente
diferenţa dintre modul cum diferite persoane cu efecte nule, care dau posibilitatea ca
apreciază aceeaşi valoare. Modelul asigură probabilităţile PC şi PP să varieze independent;
determinarea utilităţii pe care o are miza pusă în - orientarea subiecţior către anumite dimensiuni
joc pentru o anumită persoană, în acelaşi raport al cărora le acordă mai multă importanţă;
utilităţilor şi probabilităţilor acestora:
- ∑p i =1,
unde pi sunt probabilităţile tuturor

evenimentelor luate în considerare.
Formalizarea generală a modelului:

2.3 Modelul valorii subiectiv expectate
Modelul valorii subiectiv expectate ia în
considerare faptul că probabilităţile din modelul
valorii expectate sunt probabilităţi obiective, care
sunt mai greu de determinat şi nu exprimă relaţia
dintre persoana în cauză şi valoarea expectată.
Înlocuirea probabilităţilor obiective cu cele demonstrează legătura directă dintre şansele de
subiective (si) duce la constituirea modelului valorii câştig şi şansele de pierdere, pentru un eveniment
subiectiv expectate: care se desfăşoară în incertitudine şi care impune
măsurarea acestora prin risc, precum şi rezolvarea
lui cu ajutorul unei atitudini realiste şi raţionale.
Analiza evenimentelor pe baza modelului
celor patru dimensiuni ia în considerare factori
de ordin instrumental (intelectual) şi atitudional
2.4 Modelul utilităţii subiectiv expectate (orientarea subiecţilor spre evenimente). Acest
Modelul utilităţii subiectiv expectate ia lucru permite un control instrumental şi atitudional
în considerare, ca şi modelul valorii subiectiv asupra variabilelor implicate în situaţie. La alegere,
expectate, înlocuirea probabilităţilor obiective (pi) decidentul optează pentru situaţia în care mărimile
cu probabilităţile subiective (si): valorilor sau utilităţilor de câştig sunt maxime.
Ţinând seama de existenţa celor trei tipuri
de evenimente (câştig, pierderi, nule), modelul
celor patru dimensiuni se extinde la un model de
şase dimensiuni, potrivit căruia (de pildă, pentru
utlitatea subiectivă):
37
1) Având probabilitatea de câştig 33% şi mărimile de

câştig şi de pierdere egale cu 10.000 € şi, respectiv,
cu 3.000 €, să se determine valoarea expectată,
iar în funcţie de mărirea acesteia să se hotărască
unde PO este probabilitatea pentru evoluţia dacă se ia sau nu se ia decizia de a realiza afacerea
evenimentelor nule, iar NO – mărimea utilităţii caracterizată prin aceste dimensiuni:
evenimentelor nule. - se determină probabilitatea de pierdere, PP
Dacă NO = 0, rezultă modelul utilităţii = 1 - 0,33 = 0,77
subiectiv expectate, caz în care, dacă cele două - se calculează valoarea expectată:
evenimente sunt polare, adică efectele de câştig şi VE = PC * MC + PP * MP = 0,33 * 10.000 + 0,77
pierdere sunt complementare, atunci * (- 3000) = 3300 - 2310 = 990
- deoarece valoarea expectată este pozitivă,
decizia se referă la realizarea afacerii (DA).
2) Având probabilitatea de pierdere de 70%

Fără a face obiectul acestei lucrări, consemnăm, şi mărimile de câştig şi de pierdere egale cu
pentru măsurarea dimensiunilor riscului şi verificarea 8000 € şi, respectiv, cu 5000 €, să se determine
în practică a modelelor expectării, existenţa a trei utilitatea expectată, iar în funcţie de mărimea
posibilităţi de confirmare experimentală: acesteia să se ia decizia de realizare sau nu a
- Tehnica măsurării libere ia în considerare afecerii:
faptul că probabailitatea subiectivă poate fi - se determină probabilitatea de câştig, PC =
evaluată doar în contextul comportamentului 1 - PP =1 - 0,7 = 0,3
observabil al subiectului. Remarcăm faptul că - se calculează utilitatea expectată:
probabilităţile subiective pot fi derivate din UE = PC * MC + PP * MP = 0,3 * 8000 + 0,7 *
probabilităţile obiective. (- 5000) = 2400 - 3500 = - 1100
- Măsurarea conjugată (reunită) a utilităţii şi a - deoarece utilitatea expectată este negativă,
probabilităţii subiective reprezintă o metodă decizia corectă este de a nu realiza afacerea
de a măsura simultan utilitatea şi probabilitatea (NU).
în cazul în care o persoană este pusă să aleagă
între variante cu utilităţi şi probabilităţi diferite. 3. MEDIUL CÂŞTIG - PIERDERE SAU SUCCES - EŞEC
Măsurarea se bazează pe utilizarea unor
modele, printre care se poate remarca modelul Mediul câştig - pierdere reprezintă
exponenţial al utilităţii. interacţiunea dintre motivele stabile
- Verificarea experimetală a modelelor expectării (personalitatea) şi influenţele situaţionale (mediu).
se bazează pe faptul că modelul celor patru Teoria motivaţiei direcţionează atitudinea
dimensiuni ale riscului poate fi considerat decidenţilor de a lua decizii în condiţii de
rezultatul aplicării unei metateorii, deci ca incertitudine - măsurată prin risc, înţelegând care
un caz particular al acesteia, care permite din variabilele psihice îi fac pe unii să îşi asume
simularea controlului variabilelelor implicate în riscul deciziei, în timp ce motivaţia direcţionează
structura situaţiilor de incertitudine măsurate comportamentul între personalitate şi mediu.
prin risc. Se stabileşte astfel corelaţia între forţa relativă
Rezultatele verificării experimentale se înscriu, în a dorinţei de succes şi a fricii de eşec, care
următoarele mărimi valorice: guvernează relaţia dintre motivul de căutare a
- modelul valorii expectate este confirmat în succesului, MCS, şi motivul de evitare a eşecului
proporţie de 40% pentru situaţiile de câştig şi MEE. Formalizând rapoartele între motivele de
în proporţie de 88% pentru cele de pierdere; căutare a succesului şi de evitare a eşecului, se
- modelul utilităţii expectate este confirmat în definesc motivaţiile de realizare:
proporţie de 54% pentru situaţiile de câştig şi
de 14 % pentru cele de pierdere;
- modelul valorii subiectiv expectate este
confirmat în proporţie de 65% pentru situaţiile
de câştig şi de 47% pentru cele de pierdere;
- modelul utilităţii subiectiv expectate este Nivelul motivaţiei de realizare este
confirmat în proporţie de 77% pentru situaţiile determinat de raţionalitatea comportamentului de
de câştig şi de 66% pentru cele de pierdere. risc determinat, la rândul său, de discernământul de
guvernare a dorinţei de succes şi a fricii de eşec.
O aplicaţie simplă a modelului celor patru Aşa cum arată Osgood, în mediul câştig-
dimensiuni se bazează pe determinarea valorilor pierdere există trei dimensiuni fundamentale care
sau utilităţilor expectate în raport cu mărimile celor grupează în jurul lor toate celelalte dimensiuni care
patru dimensiuni, astfel: se pot evidenţia în acest mediu:
38
- valoarea (V) reprezintă dimensiunea centrală De asemenea, relaţia grafică între aceste
care stimulează comportamentul în situaţiile valori este sugerată de triunghiul acţional în situaţii
de risc şi se concretizează în seturi polare de de risc (Fig.2), sensul de parcurgere fiind de la
cuvinte centrate în jurul axei BUN - RĂU; valoare la potenţă şi apoi la activism.
- potenţa (P) reprezintă dimensiunea care Conform studiilor unor cunoscuţi psihologi
caracterizează capacitatea şi voinţa subiectului (Fyans, Salili, Maher), în mediul câştig- pierdere
de a acţiona şi se concretizeză, de asemenea, în se profilează trei concepte comportamentale
seturi polare de cuvinte centrate în jurul axei fundamentale, pe lângă alte concepte care exprimă
PUTERNIC - LIPSIT DE PUTERE relaţii sau diferenţe între subiecţi:
- activismul (A) reprezintă dimesiunea care 1) Rolul cauzal al propriei persoane cuprinde două
caracterizează atitudinea de angajare a concepte comportamentale sintetizate sub
subiectului în rezolvarea situaţiei de risc şi, forma eu însumi, care reprezintă perspectiva
conform aceluiaşi model, şi această dimensiune generală asupra propriei persoane şi asigură
se concretizează în perechi de cuvinte polare de perceperea centrală şi de determinare a locului
tipul ACTIV - PASIV. mizei succeselor sau eşecurilor persoanei
Relaţia între aceste dimensiuni poate fi (intern sau extern).
formalizată în sensul determinării sale cauzale: dacă
în mediul câştig - pierdere (MCP) există valoare şi În analiza rolului cauzal al propriei persoane
potenţă, subiectul poate acţiona sau, dacă nu există sunt edificatoare caracteristici ca iniţiativă, montare,
valoare şi nici potenţă, acesta nu poate acţiona. decizie, voinţă, alegere, noroc.
Fig. 2 - Relaţia dintre valoare, potenţă şi activism

2) Modalitatea de realizare cuprinde patru clase - elemente (concepte) afective (succes,
de concepte: recompensă, mândrie, ruşine, defect, frică,
- comportamentul instrumental se bazează pe durere, tristeţe);
instrumente şi deprinderi stabilite şi însuşite - elemente (concepte) abstracte (putere,
de subiect, de tipul educaţie, muncă, lipsă progres, dezvoltare, cunoaştere bunăstare,
de instruire, revoluţie, involuţie, joc de cărţi; frumuseţe, libertate, religie, involuţie,
- stilul interpersonal se caracterizează prin sărăcie, urâţenie, încătuşare).
modalităţile de acţiune a subiectului şi se
concretizează în valori de genul cooperare, Pe lângă cele trei concepte comportamentale
devotament, respect, agresivitate, fundamentale se remarcă şi alte concepte care
subordonare, autoritate, eroism, laşitate; exprimă relaţii ale subiectului faţă de realizare
- modernismul este caracteristica subiectului sau unele diferenţe dintre subiecţi, ca de exemplu:
de a gândi, a se manifesta şi a acţiona nevoie, curaj, determinism, speranţă sau masculin,
conform posibilităţilor sale de a înţelege feminin, femeie, bărbat, fată, băiat.
ce este nou, modern, de viitor, dar într–o Din analiza atitudinii subiecţilor faţă de
relaţie cu ceea ce este vechi, trecut şi depăşit raportul câştig-pierdere dintr–un anumit mediu,
(nemodern) şi se caracterizează prin relaţiile se pot trage concluzii asupra orientării acestora, în
faţă de tradiţie, trecut, prezent, actual, condiţiile în care:
viitor, timp, industrializare, cibernetizare, MC > MP - subiecţii sunt orientaţi spre câştig;
sistem expert, avion, satelit, navetă;
MC = MP - subiecţii sunt echilibraţi în analiza
- situaţiile de realizare reprezintă domeniul şanselor de câştig sau de pierdere;
sau instituţia prin care se poate manifesta
atitudinea faţă de risc şi transformarea MC < MP - subiecţii sunt orientaţi spre
acestuia în câştig sau pierdere−şcoală, firmă, pierdere.
organizaţie, afaceri, concurs, examen, joc. În Fig.3 este prezentată poziţionarea celor
3) Scopul final de realizare ilustrează obiectivele trei categorii de subiecţi în planul câştig- pierdere.
subiectului stabilite pentru tratarea şi rezolvarea Echilibraţii pot fi plasaţi pe toată bisectoarea
situaţiei de risc. În urma luării deciziei şi a unghiului câştig-pierdere, atât la valori MC şi MP
acţiunii sale, subiectul îşi propune să obţină: mici, cât şi la valori mari.
39
În acest model legăturile cauzale sunt în sensul

că probabilitatea şi gravitatea determină pierderile
prin produsul lor:
O relaţie foarte importantă în perceperea

situaţiei periculoase o reprezintă modul în care
pericolul poate plana asupra subiectului, ceea
ce înseamnă că percepţia pericolului depinde de
distanţa dintre locul de acţiune a pericolului şi locul
subiectului evaluator (Fig.4):
Fig. 3 - Categoriile de subiecţi
în planul câştig - pierdere
4. RISCUL SITUAŢIILOR PERICULOASE
Asociată atitudinii faţă de risc, o situaţie poate

fi considerată periculoasă dacă, atunci când se
produce, pune în pericol valori fundamentale şi
vieţi omeneşti.
Nu ne propunem ca în acest subcapitol să
tratăm situaţiile de dezastru sau catrastofice, ci doar
situaţiile pentru a căror rezolvare riscul asumat este
cel puţin mare, dar poate fi pe scala de la neglijabil
la dezastruos, şi dezastruos. Ne vom rezuma doar la
a analiza atitudinea subiecţilor în astfel de situaţii şi Fig. 4 - Relaţia loc eveniment nedorit - loc observator
a defini pericolul.
Pericolul reprezintă o situaţie în urma căreia Formalizând această relaţie rezultă:
subiectul poate suferi o pierdere importantă,
valorică sau morală.
Cauza unui pericol este o ameninţare, iar
transformarea acesteia se desfăşoară după
următoarea relaţie cauzală: ameninţare (A) - pericol
(P) - pericol potenţial (PP) - atac (AT) - (neîmplinire) dacă d = 0, pericolul acţionează direct asupra
- eveniment nedorit (EN) - (cu consecinţe grave sau evaluatorului;
catastrofice) sau formalizat: dacă d = (0,1...0,9), perceperea pericolului
este invers proporţională cu distanţa până la locul
atacului; se utilizează nouă trepte de distanţă.
În această analiză distanţa subiectului
observator faţă de locul producerii evenimentului
nedorit nu are sens pur fizic, ci, mai de grabă, unul
psihologic şi acţionează ca moderator în procesul de
Mărimea pericolului este o caracteristică evaluare a pericolului.
bidimensională determinată de: probabilitatea (p) În funcţie de cele nouă trepte de distanţă pot
pierderii (P); fi determinate nouă trepte de suportabilitate a
- probabilitatea (p) pierderii (P); consecinţelor evenimentului nedorit, dar pragul
- gravitatea (g) pierderii. maxim de suportabilitate este când d = 0, adică
Conform modelelor prezentate, în aceste atunci când observatorul se găseşte chiar în locul
condiţii pierderea este egală cu produsul de acţiune a atacului, de transformare a pericolului
dintre probabilitatea şi gravitatea producerii potenţial în eveniment nedorit.
evenimentului nedorit (stării de pericol): Acest tip de studiu este adecvat analizei
situaţiilor directe de pericol care acţionează asupra
subiectului observator, de genul accidentelor şi
îmbolnăvirilor, punând mai bine în evidenţă relaţia
dintre percepere şi suferinţă directă.
40
5. CARACTERIZAREA PERSOANELOR ÎN FUNCŢIE - Principiul maximax impune alegerea strategiei

DE TENDINŢA SPRE RISC cu consecinţele cele mai favorabile şi corespunde
comportamentului celor care au o atitudine de
Există o legătură certă între structura acceptare a riscului.
personalităţii unui subiect decident şi caracteristicile - Principiul riscului minim impune maximizarea
situaţiei care trebuie rezolvată. Această legătură probabilităţii de a atinge un anumit nivel al
nu este totdeauna o constantă şi se manifestă câştigului şi corespunde atitudinii raţional-
neschimbată doar dacă subiecţii au o educaţie pesimiste faţă de risc.
solidă în acest sens sau au o anumită pornire către - Principiul nivelului maxim impune maximizarea
defensivitate ori agresivitate. nivelului câştigului şi corespunde atitudinii
Din acest moment este necesară o apreciere, raţional-optimiste faţă de risc.
chiar o măsurare a tendinţei spre risc, a În caracterizarea persoanelor faţă de tendinţa
comportamentului subiectiv în situaţii de risc, de risc sunt edificatoare şi alte două dimensiuni:
ţinând seama de izomorfismul dintre situaţia de - dimensiunea securitate-insecuritate are o
test şi situaţia asupra căreia se extind concluziile influenţă deosebită atât asupra timpului de
observaţiilor. decizie, cât şi asupra comportamentului; în timp
Unul din parametrii esenţiali care pot da o ce securitatea asigură o notă de raţionalitate
imagine asupra tendinţei de risc a unui subiect este optimistă, insecuritatea impune o notă de
timpul de decizie. manifestare pesimistă; în timp ce securitatea
Timpul de decizie este timpul necesar dă o anumită notă de siguranţă şi de stabilitate
subiectului pentru a hotărî cum să acţioneze. Este comportamentală, insecuritatea impune o
o constatare care atestă faptul că timpul de decizie notă de precipitare şi de acţiune diferenţiată
este direct proporţional cu nivelul de incertitudine. comportamental, bazată pe o încărcătură
Aceasta înseamnă că cu cât nivelul de incertitudine afectivă de moment; în timp ce în securitate
este mai ridicat, de regulă, timpul de decizie este procesele cognitive raţionale sunt definitorii,
mai îndelungat. La rândul său, timpul de decizie în insecuritate procesele afective capătă o
depinde şi de capacitatea subiectului, dar şi de pondere mult mai mare;
tendinţa sa de a acţiona în situaţii de risc. Drept
- dimensiunea maturitate-imaturitate are o
urmare, se poate considera că timpul de decizie
conotaţie direct legată de raţionalitatea
măsoară dificultatea pe care o resimte decidentul
comportamentului decidenţilor şi de raportul
în a lua o hotărâre.
dintre procesele cognitive şi afective; maturii
Un alt element care guvernează comportamentul
sunt mai raţionali şi se bazează mai mult pe
subiecţilor în situaţiile de risc îl constituie apărarea
procesele cognitive; cei care nu sunt maturi
perceptivă manifestată fie prin represie (blocare
acţionează sub imperiul afectivităţii şi al unei
sau nonacţiune), fie prin sensibilitate (grăbirea
raţionalităţi mai scăzute, mai precipitate.
luării hotărârii).
Apărarea perceptivă este direct relaţionată
cu acceptarea sau neacceptarea imaginii situaţiei
de risc şi deci cu performanţe diferite în sarcini
perceptive, iar concretizarea acesteia se referă la
excitarea, perturbarea sau inhibarea ansamblului
perceptiv-reactiv.
Pentru subiecţii educaţi şi antrenaţi în a lua
decizii în situaţii de risc, nivelul comportamental se
materializează într–o orientare relativ staţionară,
conştientizată şi raţională, în funcţie de anumite
mărimi adiacente probabilităţilor şi utilităţilor
asociate variabilelor de risc.
La acest tip de subiecţi măsurarea tendinţei
de risc este uşurată şi aceasta se poate realiza prin 6. BIBLIOGRAFIE
teste situaţionale.
În fine, aprecierea tendinţei de risc a unor 1. ILIE GHEORGHE, Securitatea mediului de
subiecţi poate fi realizată şi prin modalitatea afaceri, Editura UTI PRESS, Bucureşti, 2006
respectării celor patru principii care guvernează 2. ILIE GHEORGHE, De la management la
situaţiile de risc: guvernare prin risc, Editura UTI PRESS,
- Principiul minimax impune alegerea rezultatului Editura Detectiv, Bucureşti, 2009
minim care este cel mai mare comparativ cu alte 3. ILIE, GH.; - Riscul măsura incertitudinii,
rezultate minime. Adoptarea acestui principiu Editura UTI, Bucureşti, 2011.
corespunde comportamentului celor care pun 4. ILIE, GH.; - Structuralitatea riscului –
„răul înainte” şi care au o atitudine de reţinere Concepte, standarde, opinii - Editura UTI,
faţă de risc. Bucureşti, 2013.
41
NEWSLETTER A.R.T.S. in GHIDUL CONSTRUCTORULUI
Vineri, 9 mai 2014, ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU

TEHNICA DE SECURITATE a susţinut evenimentul
organizat de Softmagazin cu prilejul lansarii
PROIECTUL PEARS “Ghidului Constructorului”, o lucrare de specialitate
realizată în parteneriat cu 39 de producători,
Bucureşti, 8 mai 2014 – EURALARM a participat importatori de materiale de construcţii şi instalaţii
la evenimentul organizat de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ şi asociaţii profesionale, printre care şi A.R.T.S..
DE FACILITY MANAGEMENT (ROFMA) cu tematica Aportul A.R.T.S. la realizarea acestei lucrări constă în
“Continuitatea activităţilor de facility management publicarea normelor de deviz elaborate de membrii
în caz de cutremur”. În cadrul evenimentului, domnul ai asociaţiei noastre – Norme de deviz pentru control
Liviu Mateescu, Vice-preşedinte al ASOCIAŢIEI acces, efracţie, incendiu, TVCI şi pentru lucrări de
ROMÂNE PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T.S.), mentenanţă la sisteme de securitate – norme pe care
a reprezentat EURALARM şi a expus proiectul PEARS le găsiţi şi pe site-ul A.R.T.S. (www.arts.org.ro/pagini/
şi importanţa acestuia în timpul dezastrelor naturale. norme-deviz.php).
Tematica evenimentului s-a focusat pe creşterea În cadrul evenimentului domnul Niculae
nivelului profesional al specialiştilor activi în domeniul Ungar, membru al CD al A.R.T.S. a făcut cunoscută
facility management-ului. A fost cel dintâi eveniment auditoriului ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TEHNICA
cu o astfel de tematicăa organizat în România pentru DE SECURITATE, a prezentat misiunea, obiectivele şi
profesioniştii din domeniul facility management. portofoliul asociaţiei precum şi normele elaborate de
membrii A.R.T.S. şi incluse în lucrarea lansată în cadrul
Pe lângă prezentarea proiectului PEARS, dezbateri
respectivului eveniment.
privind managementul riscului şi riscul seismic s-au
adus în discuţie şi aspecte legate de planificarea şi
***
continuitatea afacerii, cadrul juridic şi măsurile şi
activităţile specifice personalului administrativ şi
AG EURALARM
operativ în caz de cutremur.
11 - 15 mai 2014, Juan les Pins / FRANŢA
Aceste discuţii au arătat că în procesul de
management de urgenţă, schimbul de informaţii
Anul acesta, întâlnirea EURALARM a cumulat trei
prezintă o importanţă vitală pentru ca operaţiunile
evenimente: Adunarea Generala desfăşurată pe 12
să devină eficiente. Iar acest lucru este în perfectă
mai 2014, Conferinţa Internaţională a EURALARM –
concordanţă cu rezultatele proiectului PEARS şi primele prima ediţie, desfăşurată pe 13 mai 2014 şi Şedinţele
idei despre aşa-numita “comunicare europeană de celor trei secţiuni ale EURALARM desfăşurate pe 14
urgenţă”, noţiune vehiculată în Comitetul de foc al mai 2014.
EURALARM. În cadrul Adunării Generale fiecare secţiune şi-a
Domnul Liviu Mateescu, Vice-preşedinte al prezentat raportul anual de activitate prin intermediul
A.R.T.S., a prezentat conceptul PEARS-Alert4All. În preşedintelui său. Departamentul financiar-
cadrul proiectului aflăm că produsele de securitate la administrativ a raportat pierderi argumentate de
efracţie şi la incendiu nu numai că pot, dar, ar trebui scăderea încasărilor – trei companii membre au părăsit
să fie integrate în sistemele publice de alertă. Sistemul asociaţia; şi de costurile ridicate suportate pentru
de bază poate fi uşor actualizat pentru a primi acoperirea a doua domenii de activitate – lobby şi
semnale de avertizare care ar putea fi utilizate pentru marketing. Există însă şi un excedent bugetar din
a activa avertismente sonore şi vizuale. Sistemele mai anii precedenţi şi de asemenea s-au propus echilibrări
sofisticate pot converti mesajele publice de alertă în bugetare de natura reducerii cheltuielilor sau chiar
mesaje de voce inteligibile sau pot afişa mesajul direct eventualitatea realocarii de personal.
pe calculatoare. Integrarea sistemelor de siguranţă Informaţii detaliate se găsesc în raportul anual al
şi de securitate existente într-un scenariu de alertă EURALARM - www.euralarm.org/media/news_
publică ar putea fi o alternativă de cost eficientă şi files/2014/05/Euralarm_Annual_Report_2013-2014_
rapidă de a informa marea masă a populaţiei. v1.0_-_Online_lo-res.pdf
De la prima prezentare a conceptului în
octombrie 2013 proiectul PEARS-Alert4All a primit un ***
feedback pozitiv. Utilizatorii finali precum pompierii,
poliţia, centre de management al situaţiilor de criză şi A.R.T.S. la Ziua Comunicaţiilor
experţi pe domeniul de protecţie civilă au fost invitaţi 20 mai 2014
de liderul de proiect EURALARM, Thorsten Ziercke,
pentru a contribui la grupurile de lucru pe domeniul A.R.T.S. s-a numărat printre asociaţiile partenere
de standardizare CEN TC 391 si ISO TC 223. la Ziua Comunicaţiilor, eveniment aflat la cea de a
XVIII-a ediţie. Evenimentul, unul de tradiţie, a marcat
Sursa: ca de fiecare dată, cele mai importante momente
www.euralarm.org/news/2014/may/8/euralarm- în dinamica industriei IT&C locale şi evoluţia sa în
presents-pears/ contextul global al telecomunicaţiilor.
42
CENTRUL DE FORMARE
PROFESIONALĂ AL
VĂ AŞTEAPTĂ LA CURSURILE DE PERFECŢIONARE PENTRU OCUPAŢIILE:
TEHNICIAN PENTRU SISTEME DE DETECŢIE,

SUPRAVEGHERE VIDEO, CONTROL ACCES - Cod COR 352130
INGINER SISTEME DE SECURITATE - Cod COR 215222
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE Cod COR 215119
DISPECER CENTRU DE ALARMĂ - Cod COR 541408
MANAGER DE SECURITATE - Cod COR 121306
EVALUATOR DE RISC LA SECURITATE FIZICĂ - Cod COR 242115
CURSURI ACREDITATE DE:
Autoritatea Naţională pentru Calificări

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
CURSURI ACREDITATE
CONFORM PROGRAMEI-CADRU APROBATĂ DE I.G.P.R.
BENEFICIAŢI DE:
Nivel de instruire ridicat oferit de lectori bine pregătiţi

Dobândirea setului de competenţe profesionale specifice ocupaţiei
Instruire în perioada de practică în cadrul unor companii de elită
Suport de curs
Asociaţia Română pentru Tehnica de Securitate

Bucuresti, Sector 6
Splaiul Independentei 319,
OB 152, Scara A, Etaj 2
Telefon : 0771.759.755 / 031.405.64.02

Fax: 031.405.64.01
e-mail: office@arts.org.ro
www.arts.org.ro

Alarma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alarma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alarma

considera}ii pe tema PRE}ULUI MINIM

CRITERIUL PRE}ULUI MINIM VS. CALITATE

CERIN}E PRIVIND CALITATEA

Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate

CERINŢE PRIVIND CALITATEA

Articolele publicate nu angajează

Se primesc la redacţie pentru publicare:

Conform uzanţelor editoriale,

consideraţii pe tema PREŢULUI MINIM

Liviu Mateescu, Vicepreşedinte A.R.T.S., Director General ROMANO ELECTRO

de formare profesională. Există centre de formare În domeniul instalaţiilor de securitate electronică

CRITERIUL PREŢULUI MINIM VS. CALITATE

Niculae Ungar - UTI Grup

• CONCEPT 2. Apariţia de Contractori de Servicii în domeniul

Standardele de performanţă pot fi stabilite pentru RĂSPUNS

CERINŢE PRIVIND CALITATEA SISTEMELOR DE SECURITATE

Conf. dr. ing. Daniel Popescu – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

3. Cerinţe privind echipamentele utilizate a) execuţia sistemelor de alarmare împotriva

Asigurarea service-ului permite menţinerea Sistemele de securitate trebuie să respecte normele

Limitarea iniţierii şi propagării incendiilor şi Sistemele de presiune diferenţială, ca parte

Acţionarea manuală a sistemelor de control specializate pentru intervenţie în situaţii de urgenţă.

Panoul de comandă pentru controlul fumului Unele reglementări, coduri şi standarde

Lista societăţilor membre ale A.R.T.S.

3I AUTOMATIZĂRI ŞI 38 DACHE VALENTIN - MS Bucureşti

ASTAL SECURITY 49 ELECTRA S.R.L. Iaşi

16 AVITECH CO S.R.L. Voluntari 52 ELPROF S.A. Bucureşti

BĂDESCU SORIN MARIAN 53 ELTEK DISTRIBUTION S.R.L. Voluntari

26 BRĂTAN GABRIEL - MS Bucureşti 62 GENDIS SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

27 CAPABIL S.R.L. Timişoara 63 GENERAL SECURITY S.R.L. Cluj-Napoca

CBRN EXPERTS CONSULTING 64 GEOSEI DYNAMICS S.R.L. Bucureşti

30 CHIRITA LIVIU Bucureşti GLOBAL SECURITY SISTEM

34 COMTEH S.R.L. Constanţa HONEYWELL LIFE SAFETY

IDS SECURITY SYSTEMS 111 ROVIS CO S.R.L. Bucureşti

Sangeorgiu De 130 STIMPEX SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

RDD SECURITY SOLUTIONS 145 VHI S.R.L. Braşov

profilul companiilor membre ale A.R.T.S.

Succesul şi valoarea companiei se bazează în primul

Răspundem cu promptitudine şi profesiona- Participând activ la realizarea obiectivelor stra-

Eugen-Florin DINCĂ – membru simpatizant A.R.T.S.

În viitorul apropiat, autovehiculul Accidentele rutiere -

STANDARDE ROMÂNE ÎN VIGOARE

Ing. Teodor STĂTESCU

Cea mai mare parte a standardelor STANDARDE REFERITOARE LA CERINŢELE GENERALE

Sisteme de alarmă. Partea 4: Compatibilitate electromagnetică. Prescripţii

Sisteme de alarmă. Partea 4: Compatibilitate electromagnetică. Standard

Sisteme de alarmă. Partea 5: Metode pentru încercări de mediu (standard

Sisteme de alarmă. Partea 5: Metode pentru încercări de mediu

STANDARDE PRIVIND SISTEMELE DE ALARMĂ efracţiei, contractanţii de service şi poliţia, în

SR EN 50131-1:2007 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi jafului

Standarde pentru sisteme de supraveghere cu televiziune în circuit închis

Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI pentru utilizare în aplicaţii de securitate.

Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de

Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţii de

STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE CONTROL AL ACCESULUI

Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului utilizate în aplicaţii

Sisteme de alarmă şi de securitate electronică. Partea 11-1: Sisteme

STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ SOCIALĂ

STANDARDE PENTRU SISTEME ŞI ECHIPAMENTE DE TRANSMISIE A ALARMEI

SR EN 50136-1-1:2004 Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1:

Sisteme de alarmă. Sisteme şi echipamente de transmisie a alarmei. Partea 3:

STANDARDE PENTRU CENTRELE DE SUPRAVEGHERE ŞI RECEPŢIE A ALARMEI