SISTEME TEHNICE DE PROTECTIE SI DE ALARMARE IMPOTRIVA EFRACTIEI

 Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a

datelor si informatiilor cu caracter secret de stat sunt obligati sa asigure paza,
mijloacele mecano-fizice de protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in
locurile de pastrare, depozitare si manipulare a acestora, precum si in locurile unde se
desfasoara activitati care au un asemenea caracter.

 Asocierea masurilor si a mijloacelor de siguranta prin introducerea mijloacelor

mecano-fizice de protectie si a sistemelor de detectie, supraveghere si alarmare se
face in baza analizei de risc la efractie

 Sistemul tehnic de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei este sistemul tehnic prin
care se realizează securitatea mecanică şi electronică a obiectivului protejat. Se
compune din urmatorele subsisteme:
1. subsistemul de protectie mecano-fizica
2. subsistemul de alarmă împotriva efracţiei
3. subsistemul de televiziune cu circuit închis
4. subsistemul de control acces
5. susistemul de protectie perimetrala
6. subsistemul video-interfonie (interfonie)
7. subsistemul voce-date
8. subsistemul de detectie si alarmare impotriva incendiului
9. subsistemul de iluminare exterioară de securitate

1. SUBSISTEMUL DE PROTECTIE MECANO-FIZICA

 Prin elemente de protectie mecano-fizice se intelege: ziduri, plase, blindaje,
case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de protectie, grilaje,
usi si incuietori
 Elementele de protectie mecano-fizice incorporate imobilelor destinate
pastrarii, depozitarii si manipularii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie sa
fie rezistente la efractie, corespunzator gradului de siguranta impus de
caracteristicile obiectivului pazit, in conformitate cu cerintele tehnice stabilite
prin normele metodologice de aplicare a legii.
 Elementele de protectie mecanofizica destinate asigurarii securitatii la
efractie a valorilor pot fi folosite daca acestea detin documente de certificare
a conformitatii cu standardele europene sau nationale de profil, care sa
ateste clasa de rezistenta la efractie la atac manual ori de rezistenta la
actiunea armelor de foc. Nivelul de rezistenta al acestor produse se aliniaza
in functie de valorile protejate, conform anexei nr. 1 din HG 301/2012.
 Conducatorii unitatilor au obligatia folosirii mijloacelor de protectie mecano-
fizica si a echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt
certificate conform standardelor europene sau nationale in vigoare de catre
organisme acreditate din tara ori din statele membre ale Uniunii Europene
sau ale Spatiului Economic European

2. SUBSISTEMUL DE ALARMĂ ÎMPOTRIVA EFRACŢIEI

1
 Prin sistem de alarmare impotriva efractiei se intelege ansamblul de
echipamente electronice care poate fi compus din centrala de comanda si
semnalizare optica si acustica, detectoare, butoane si pedale de panica,
control de acces si televiziune cu circuit inchis cu posibilitati de
inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, corespunzator gradului de
siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit.

 Sunt supuse avizarii politiei proiectele sistemelor de alarmare destinate

urmatoarelor categorii de obiective:
a. unitati de interes strategic si obiective apartinand infrastructurilor
critice;
b. unitati sau institutii de interes public;
c. institutii de creditare, unitati postale, puncte de schimb valutar,
case de amanet, unitati profilate pe activitati cu bijuterii din metale
sau pietre pretioase;
d. magazine de arme si munitii;
e. statii de comercializare a carburantilor/combustibililor;
f. sali de exploatare a jocurilor de noroc;
g. centre de procesare;
h. casierii furnizori si servicii de utilitati;
i. obiective industriale;
j. depozite;
k. instalatii tehnologice.

 Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, intretinerea si

utilizarea sistemelor de alarmare impotriva efractiei se fac cu
respectarea normelor tehnice prevazute in anexa nr. 7 din HG 301/2012

 Proiectul sistemului de alarmare se depune de catre beneficiar spre

avizare la inspectoratele judetene de politie ori la Directia Generala de
Politie a Municipiului Bucuresti pe raza carora/careia se afla obiectivul,
inainte de inceperea lucrarilor de executie.

 Avizul proiectului se acorda de personalul de specialitate al politiei, in

termen de 15 zile de la depunere, in urmatoarele situatii:
a. sunt indeplinite cerintele minime prevazute in anexa nr. 1;
b. componenta, calitatea si functionalitatea sistemelor asigura
detectia patrunderii neautorizate, supravegherea si
inregistrarea video, precum si transmiterea la distanta a
semnalelor tehnice si de alarmare;
c. proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea
conditiilor prevazute in anexa nr. 7 din HG 301/2012.
 Proiectele sistemelor de alarmare se elaboreaza de personalul tehnic al
societatilor specializate in domeniul sistemelor de alarmare impotriva
efractiei, cu competente profesionale specifice, cu respectarea cerintelor
din HG 301/2012 si a normativelor tehnice specific;
 La intocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat
sa prevada doar componente ale sistemelor de alarmare care sunt
certificate in conformitate cu standardele nationale sau europene de
profil;

2
 Proiectantul sistemului de securitate raspunde pentru respectarea
prezentelor norme metodologice in faza de proiect, iar societatea care
instaleaza sistemul de securitate este raspunzatoare de implementarea
si respectarea proiectului de executie.

 Orice modificare in faza de instalare a sistemului de securitate se face

dupa consultarea proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior
punerii in functiune a sistemului, dupa consultarea unui proiectant
autorizat
 Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori inlocuirea
de componente, care nu afecteaza cerintele initiale, se materializeaza
prin actualizarea proiectului cu fise modificatoare ori prin completarea
manuala pe proiectul existent, in cazul unor modificari minore, certificate
de proiectant.
 Modificarile prevazute mai sus nu sunt supuse avizului politiei.
 Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevazute in
proiectul avizat de catre politie se supune unui nou aviz.

 Proiectul instalatiei sistemului de alarmare in caz de efractie se

elaboreaza cu respectarea normativelor pentru instalatiile de curenti
slabi si a structurii-cadru prevazute in normele tehnice din HG 301/2012,
urmarindu-se ca din caracteristicile proiectarii, instalarii, functionarii si
intretinerii sistemelor de alarma in caz de efractie sa rezulte aplicatii cu
sisteme care genereaza un numar minim de alarme false.
 Aplicatiile cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se prevad in functie
de natura si caracteristicile spatiului in care se realizeaza instalarea si
de obligatia de a fi conectate sau neconectate la un dispecerat de
monitorizare, cu respectarea standardelor europene si nationale de
profil ori a altor reglementari tehnice din statele membre ale Uniunii
Europene, Turcia sau state membre ale Asociatiei Europene a Liberului
Schimb care ofera un nivel echivalent de siguranta.

 Structura-cadru a proiectului tehnic este urmatoarea:

a. date generale, in care se precizeaza denumirea, titularul, obiectul de

activitate si adresa obiectivului, precum si elaboratorul proiectului;

b. descrierea generala a lucrarilor, in care se mentioneaza

amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajarile
si elementele mecano-fizice existente, sursele de alimentare cu
energie electrica si retele de comunicatii disponibile;

c. memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se

justifica modul in care solutiile tehnice alese raspund cerintelor
cadrului legal, in concordanta cu concluziile analizei de risc la
securitate fizica;

d. caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, procurarea materialelor

si echipamentelor, receptii, teste, probe, verificari, puneri in functie si
exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu
elementele tehnice si calitative mentionate in piesele desenate, se
prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor,

3
 se detaliaza caracteristicile si calitatile materialelor folosite, se
descriu lucrarile care se executa, calitatea si modul de realizare, se
stabilesc responsabilitati pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor,
se prevad masurile si responsabilitatile privind exploatarea si buna
functionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de
calcul prin care se justifica dimensionarea echipamentelor si a
elementelor componente, nominalizeaza plansele aferente
proiectului, descriu executia lucrarilor, stabilesc standardele
europene sau nationale de profil, normativele si alte prescriptii care
trebuie respectate la materiale si executie, precum si conditiile de
receptie;

e. listele cu cantitatile de echipamente si materiale , care cuprind

denumirea, tipul, cantitatea, producatorul si furnizorul;

f. tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul

de detectie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie sa
coincida cu cel utilizat in plansele desenate, partitia din care face
parte, zona protejata si modul de programare a zonei;

g. fisele tehnice ale echipamentelor din componenta fiecarui

subsistem;

h. piesele desenate, care cuprind:

‫ ־‬plansa de incadrare in zona, in care se nominalizeaza si strazile
adiacente;
‫ ־‬planse distincte pentru fiecare subsistem component, intocmite la
o scara convenabila, in care se figureaza amplasarea fiecarui
echipament si element component, utilizand simboluri
standardizate sau de firma, traseele de cabluri aferente
subsistemelor, precum si tabloul de alimentare cu energie
electrica.

 Proiectele se intocmesc cu respectarea urmatoarelor cerinte:

a. un exemplar se preda beneficiarului pe baza de procesverbal, iar un

altul se pastreaza la proiectant, in format scris ori electronic, in
regim de confidentialitate;
b. se atribuie un cod si se numeroteaza filele, cu specificarea
numarului total de file, in antetul sau subsolul carora se vor trece
codul proiectului, denumirea proiectantului si expresia "document
confidential".

 Proiectantul tine evidenta proiectelor intocmite intr-un registru anume

destinat, iar accesul la acestea este permis numai personalului autorizat,
cu atributii profesionale in legatura cu obiectivul in cauza;

 La punerea in functiune, instalatorul are obligatia asigurarii suportului

tehnic si a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar pentru utilizarea
corecta a sistemului, aspect materializat prin incheierea unui document;

4
 La finalizarea sistemului de alarmare impotriva efractiei, firma executanta
preda in mod obligatoriu beneficiarului utilizator urmatoarele documente:

‫־‬ proiectul si avizul politiei;

‫־‬ instructiunile de utilizare a sistemului de alarmare;
‫־‬ software-ul necesar functionarii fiecarui echipament instalat si
documentele care atesta instruirea personalului utilizator
desemnat de beneficiar;
‫־‬ jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei.

 In jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei se

consemneaza toate persoanele care au participat la instalarea si punerea
in functiune a sistemului de alarmare impotriva efractiei, iar ulterior
evenimentele tehnice survenite in functionare, in ordine cronologica.

 Pastrarea jurnalului se face de catre beneficiarul utilizator, la acesta avand

acces personalul abilitat al firmei licentiate care asigura service-ul.

 Este obligatorie consemnarea in jurnalul de service a tuturor interventiilor

tehnice in sistem, inclusiv de programare, mentionandu-se data si ora
aparitiei defectului, data si ora remedierii, componentele reparate ori
inlocuite, persoanele care au executat lucrarea, avizul acestora, semnatura
specialistului si a beneficiarului.

 Reviziile tehnice periodice includ toate operatiunile necesare pentru

mentinerea in stare de functionare a subsistemelor tehnice instalate la
parametrii proiectati, iar frecventa acestora se stabileste de beneficiar, in
functie de riscurile la adresa securitatii fizice si a mediului ambient, insa cel
putin o revizie pe semestru.

 Beneficiarii sistemelor de alarmare impotriva efractiei au obligatia

individualizarii codurilor de acces in sistem ale personalului utilizator si a
schimbarii periodice a acestora.

 Personalul tehnic implicat in activitatea de proiectare, instalare, modificare

sau intretinere a sistemelor de alarmare impotriva efractiei instiinteaza
beneficiarul despre eventualele vicii de functionare.

 Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei cu

obligatii contractuale de asigurare a intretinerii sau a garantiei sistemelor
trebuie sa dispuna de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia
defectiunile semnalate in cel mult 24 de ore de la primirea sesizarii
beneficiarului.

 In situatia in care sistemul necesita modificari ca urmare a reconfigurarii

sau a schimbarii destinatiei spatiilor, in sensul diminuarii numarului
componentelor prevazute in proiectul avizat initial, beneficiarul depune la
unitatea de politie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz
 Instalarea unui sistem de alarma a devenit mai mult decat o necesitate si in
acelasi timp este o buna decizie pentru a va proteja familia si bunurile.
 O locuinta prevazuta cu un sistem de alarma are o sansa in plus sa fie
evitata si sa scape de actiunile raufacatorilor. Din pacate, putini dintre noi

5
 decid sa achizioneze un sistem de alarma inainte de a fi ei insisi sau vecinii
lor victimele unui furt.
 Un sistem de alarma adauga un plus semnificativ de liniste familiei si are
un puternic efect de descurajare asupra infractorilor. De asemea trebuie
retinut ca un sistem de efractie este un sistem care avertizeaza si reduce
riscul dar nu garanteaza ca intrusul nu va intra in locatia protejata.
 O componeta inportanta care poata fi integrata in sistemul de alarma o
reprezinta detectorii (senzorii) de fum ,de gaz, monoxid de carbon si de
inundatie deoarece acestia va pot salva viata si previn pagubele materiale .

 Componentele unui sistem de alarma:

  Centrala de alarma
  Tastaturi
  Contacte magnetice
  Detectori de miscare
  Bariere in infrarosu
  Detectori de vibratii
  Detectori de fum, de gaz, de CO, de inundatie
  Expandoare comunicatoare GSM si echipamente suplimentare
  Sirene
  Acumulatori

 Centrale Paradox Centrale DSC Detectori Paradox Detectori DSC

Detectori Fum&Speciali

 Det. Radio Economici Protectie Perimetrala GSM & GPRS

Telecomenzi Universale Generatoare Ceata

6
 
 Sirene & Accesorii Det Fum Buzzer 85 dB buton test +LED ~Wireless~

 Parti componente ale unui sistem de detectie si semnalizare efractie
 1. Centrala de efractie

Centrala de efractie este echipamentul central care ia deciziile si la

care se conecteaza toate echipamentele din teren (detectori, module
de extensie, tastaturi, sirene etc).

Centrala de efractie poate fi conectata la un dispecerat de paza si

interventie, pentru a transmite evenimentele si pentru a se putea lua
decizia de interventie.

 2. Detectori

Detectorii sunt elementele din teren care analizeaza diversi parametri, iar in cazul modificarii
lor, detectorii intra in stare de alarma. Detectorii pot fi de diverse tipuri:
2.1. Detectori de miscare cu infrarosu - masoara radiatia in
infrarosu a obiectelor care apar in campul vizual al detectorului.
Detectorul sesizeaza o miscare asa-zis aparenta in momentul
in care o sursa care genereaza radiatie infrarosu (un animal,
un om etc.) se interpune in fata unei alte surse care genereaza
radiatie infrarosu (o usa, un perete etc).

Avantaje: sunt utilizati pe scara larga, in majoritatea aplicatiilor

de detectie si semnalizare efractie, fiind ieftini si fiabili.
Dezavantaje: pot genera alarme false din cauza curentilor de
aer, a animalelor, a vegetatiei etc.

2.2. Detectori de geam spart - sesizeaza spargerea unui

geam cu ajutorul unui microfon incorporat, care monitorizeaza
banda de frecventa specifica zgomotului de geam spart.

Avantaje: pot detecta tentativa de efractie chiar daca

infractorul nu a intrat in obiectivul protejat (de exemplu
infractorul a spart geamul si asteapta ascuns ca cineva sa
dezarmeze sistemul).
Dezavantaje: pot genera alarme false cand sensibilitatea este
foarte mare.

7
 2.3. Buton de panica / Pedala de panica - activeaza alarma
in momentul in care sunt apasate. De obicei, se amplaseaza
disimulate astfel incat persoana care actioneaza aceste
elemente sa nu faca miscari bruste si vizibile.

Avantaje: genereaza alarma in mod silentios in situatii de criza

(de exemplu o spargere de banca).
Dezavantaje: pot genera alarme false daca sunt actionate din
greseala.

2.4. Bariera infrarosu - se instaleaza de obicei in exteriorul

obiectivului care trebuie supravegheat astfel incat orice
tentativa de patrundere in interiorul obiectivului sa fie detectata.
Barierele infrarosu pot fi montate in seturi de 2, 3 sau 4 pentru
a forma o plasa de detectie infrarosu.

Avantaje: sunt proiectate pentru a functiona in mediu extern

(cu variatii mari de temperatura, radiatii ultraviolete, curenti de
aer etc).
Dezavantaje: pot genera alarme false daca nu sunt instalate si
intretinute corect (bariera, dar si mediul inconjurator).

 3. Echipamente de avertizare

Echipamentele de avertizare pot fi sirene, flashuri, sirene combinate

cu flashuri sau instalatii de sonorizare.

Acestea au rolul de a alerta persoanele prezente in spatiul

supravegheat asupra pericolului dar si persoanele din afara spatiului
supravegheat, pentru a interveni.

3. SUBSISTEMUL DE TELEVIZIUNE CU CIRCUIT ÎNCHIS

 Este parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare

împotriva efracţiei ce asigură o supraveghere directă şi înregistrarea de

8
 imagini video; înregistrarea poate fi făcută în mod permanent sau la apariţia
unui eveniment; are în componenţă camerele video, echipamentele de
multiplexare, vizualizare şi stocare a imaginilor

 Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit inchis are obligatia punerii la

dispozitia organelor judiciare, la solicitarea scrisa a acestora, a inregistrarilor
video si/sau audio in care este surprinsa savarsirea unor fapte de natura
penala;

 Dupa punerea in functiune a subsistemului de televiziune cu circuit inchis,

beneficiarul are obligatia pastrarii software-ului necesar functionarii pe toata
durata de viata a echipamentului si/sau perioada de arhivare a imaginilor

Parti componente ale unui sistem de supraveghere video

1. Inregistrator video digital - DVR

Inregistratorul video digital (DVR) este echipamentul la care se

conecteaza toate camerele video dintr-un sistem, care asigura
inregistrarea imaginilor pe hard discuri, reda imaginile in timp real pe
unul sau mai multe monitoare (in functie de tipul DVR-ului) si poate
monitoriza anumite tipuri de evenimente (de exemplu detectia de
miscare).

Inregistratoarele video digitale pot fi de mai multe tipuri:

inregistratoare video stand alone (care au sistem de operare
incorporat si functioneaza independent de alte echipamente), placi de
achizitie (care sunt conectate la un calculator si depind foarte mult de
configuratia acestuia – memorie, placa grafica, capacitate hard disc,
stabilitatea sistemului de operare, etc), inregistratoare video hibride –
HDVR (la care se pot conecta atat camere video normale cat si
camere video IP) si network video recorder – NVR (la care se pot
conecta doar camere IP). Cum dezvoltarea de software a avut parte
de mai multa atentie in ultima perioada fata de alte domenii, aplicatiile
care pot fi intreprinse de DVR-uri evolueaza in aceeasi masura.
Inregistratoarele video digitale (DVR) stand alone functioneaza
independent de platformele PC, evitand riscul pierderilor de imagini
cauzate de sistemele de operare instalate pe acestea. DVR-urile pot
avea 4, 8, 9, 16 sau 32 de canale video la care nu se pot conecta
camere video IP.

2. Camere video

9
 Camere video – sunt echipamentele din teren care preiau imaginile si
le transmit catre inregistrator. Fie ca sunt IP sau analogice,
majoritatea camerelor video au integrate functii care imbunatatesc
claritatea imaginilor. De exemplu: AWB - automatic white balance
(balansul automat de alb), BLC - backlight compensation
(compensarea luminii), Day & night (o functie a camerelor video color
care transforma imaginile din color in alb negru in conditii de iluminare
slaba), sensibilitate (abilitatea camerei de a capta o imagine in
conditii date de iluminat), rezolutie (numarul maxim de elemente
individuale de imagine care pot fi distinse intr-o linie de scanare.
Rezolutia unei camere video este exprimata de obicei in linii TV) etc.

Camerele video pot fi echipate cu lentile de diverse dimensiuni si

constructii astfel incat sa capteze exact scenele dorite din spatile
aflate sub supraveghere.

3. Camere video "speed dome"

Camerele video "speed dome" (sau PTZ de la Pan/Tilt/Zoom) sunt

camere video cu zoom / transfocator motorizat, care pot supraveghea
cu succes parcari, perimetre intinse ca suprafata, etc. Avantajul lor il
confera lentila / obiectivul cu zoom / transfocator optic mare (de obicei
intre 10 si 32x), cu ajutorul careia se poate mari si micsora imaginea
din zonele alese de utilizator.

Camerele "speed dome" sunt echipate cu un dispozitiv motorizat care

modifica pozitia camerei / sau a lentilei / obiectivului pe doua directii
de miscare, in plan vertical si in plan orizontal. Acest dispozitiv se mai
numeste in termeni tehnici si dispozitiv "Pan/Tilt".

4. Lentile / Obiective

Lentilele / obiectivele sunt echipamente optice care se monteaza sau

sunt deja montate pe camerele video. Lentilele / obiectivele pot fi fixe,
varifocale, cu iris / diafragma manual(a) sau automat(a) etc.

Alegerea lentilelor / obiectivelor pentru camerele video este unul

dintre cele mai importante aspecte care trebuie luat in considerare in
momentul in care se proiecteaza sistemul de supraveghere video.

4. SUBSISTEMUL DE CONTROL ACCES

10
  Este parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare
împotriva efracţiei ce îndeplineşte funcţia de limitare a accesului în anumite
zone; cuprinde unitatea centrală care gestionează punctele de control, unităţile
de comandă, cititoarele, broaştele sau yalele electromagnetice de acţionare a
uşilor
 In prezent sistemele de control al accesului trebuie sa presupuna mai mult
decat inchiderea sau deschiderea usilor.
 Funcţiile pe care trebuie sa le îndeplineasca sunt cele de control al accesului
pe zone de securitate, de protejare a personalului, cladirilor, echipamentelor,
depozitelor si a datelor . Noua generaţie de sisteme hardware şi software ofera
soluţii versatile şi individualizate pentru oricare din aceste funcţii.
 La toate acestea se pot adauga si programe specializate de pontaj care preiau
informatiile din sistemul de control al accesului si realizeaza o gama complexa
de rapoarte de pontaj, grafice si analize periodice, exportul datelor in formate
compatibile cu aplicatiile pentru calcularea salariilor.
 Sistemul de control acces poate fi interconectat cu un sistem de avertizare
antiefractie, antiincendiu si poate comanda diferite dispozitive de automatizare

Componentele unui sistem de control acces

 Cititoare de cartele magnetice, de proximitate, carduri, cartele
 Tastaturi de acces
 Butoane de evacuare
 Controlere
 Software de control acces
 Yale electromagnetice
 Electromagneti
 Amortizoare usi
 Turnicheti
 Accesorii: contacte magnetice, detectori pentru controlul iesirii etc.

Parti componente ale unui sistem de control acces

1. Centrala de control acces

Centrala de control acces (sau controller) este echipamentul central la

care se conecteaza toate echipamentele din teren (cititoare de
cartele, butoane, electromagneti sau zavoare/incuietori
electromagnetice, module de extensie, tastaturi, sirene etc.).

Tot controllerul este echipamentul care gestioneaza informatiile

provenite de la cititoare (de proximitate, biometrice, de coduri de bare
etc.) si comanda elementele de blocare mecanica (electromagneti,
zavoare/incuietori electromagnetice, turnicheti, porti etc.).

11
 2. Dispozitive cititoare

Cititoarele (de cartele, biometrice, de coduri de bare etc.) sunt elementele din teren care sunt
accesate de utilizatori pentru a fi verificati. Ele transmit datele la controller care va compara
daca respectivul utilizator este inscris in baza de date si poate avea acces in obiectiv. In
cazul in care controllerul decide ca utilizatorul este inscris in baza de date cu acces in
respectivul obiectiv va actiona elementul mecanic de blocare (electromagnet,
zavoare/incuietori electromagnetice, turnichet poarta etc.), iar accesul va fi permis.
2.1. Cititoare de cartele de proximitate - sunt cele mai folosite
cititoare de acces folosite in acest moment. Cititorul de proximitate are
in componenta sa o antena si o unitate de control care transforma
semnalele primite de la cartela de proximitate in protocolul specific de
comunicatie (Wiegand, RS232, RS485 etc.).

Avantaje: cititoarele de proximitate sunt usor de folosit, la utilizare

fiind necesara doar apropierea cartelei. Asigura o viteza mare de
transfer a datelor catre controller.
Dezavantaje: cititoarele de proximitate pot fi usor pacalite de catre un
utilizator care a sustras o cartela valida.

2.2. Cititoare biometrice - (amprenta, geometria mainii,

recunoasterea fetei, recunoasterea irisului etc.) – recunosc
caracteristicile biologice unice ale utilizatorilor. Nevoia de a instala
cititoare biometric apare in general la obiectivele care necesita un
grad ridicat de securitate.

Avantaje: nu pot fi pacalite de persoane neautorizate (cum se poate

intampla prin aflarea unui cod sau gasirea unei cartele de
proximitate).
Dezavantaje: costuri de implementare mai mari fata de celelalte
tehnologii, timpi de verificare si recunoastere mai mari.

3. Elemente mecanice de blocare

Elemente mecanice de blocare (zavoare/incuietori electromagnetice,

electromagneti, turnicheti, porti etc.) – asigura blocarea mecanica a
cailor de acces pana cand primesc comanda de deblocare de la
controller in urma autentificarilor a utilizatorilor. Elementele mecanice
de blocare pot fi comandate sa se deschida si de sistemele de
detectie incendiu in momentul in care acestea semnalizeaza o alarma
de incendiu.

3.1. Electromagneti - sunt incuietori de tip "fail safe" care au nevoie

de alimentare pentru a produce campul electromagnetic si a bloca
usa.

12
 3.2. Turnicheti - asigura blocarea mecanica a cailor de acces.

4. Butoane de urgenta

Butoanele de urgenta se instaleaza in interiorul spatiului controlat si

poate fi folosit in momentele in care sistemele de control acces nu mai
sunt alimentate, sau intampina probleme tehnice.

Butoanele se instaleaza obligatoriu la fiecare usa controlata.

5. Echipamente de centralizare si management

Echipamentele de centralizare si management sunt calculatoare

personale / servere cu programe de control acces care gestioneaza
sistemul de control acces, utilizatorii, functiile sistemului.

Anumite programe au si software de pontaj.

5. SUSISTEMUL DE PROTECTIE PERIMETRALA

 Este parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare

împotriva efracţiei compus din bariere cu infrarosu sau cu microunde, senzori
monostatici cu microunde. detectoare de exterior, detectoare de geam spart,
dectoare duale PIR-ultrasunete.

13
  Sistemul de detectie perimetrala este destinat in general securizarii unor suprafete
mari si este proiectat pentru a detecta tentativele de efractie (intrare sau iesire) la
nivelul perimetrului obiectivului.

 Perimetrul este un prim inel de detectie a intrusilor. Detectia incercarilor de patrundere

ilegala in obiectiv permite reactia in timp util a fortelor de interventie, inainte ca intrusul
sa poata sa-si atinga scopul, sau sa produca distrugeri in obiectiv in scopul de a
asigura functionarea in cele mai dificile conditii meteorologice

 pentru detectia perimetrala se folosesc sisteme duale, bazate pe principii de detectie

diferite, care nu pot iesi simultan din functiune datorita conditiilor de mediu.

 Pentru realizarea unei protectii eficiente, acest sistem este dublat intotdeauna de un
sistem perimetral de supraveghere video.

Componentele unui sistem de protectie perimetrala

 Bariere cu infrarosu sau cu microunde

 Senzori monostatici cu microunde
 Detectoare de exterior
 Detectoare de geam spart
 Dectoare duale PIR-ultrasunete

6. SUBSISTEMUL VIDEO-INTERFONIE (INTERFONIE)

 Este parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare
împotriva efracţiei compus din post exterior, post interior si yale
electromagnetice, care are rolul de a facilita comunicarea din exterioruil
obiectivului cu interiorul acestuia; pentru o mai mare siguranţă se foloseşte
videointerfonul care are rolul de a facilita comunicarea din exterioruil

14
 obiectivului cu interiorul acestuia; pentru o mai mare siguranţă se foloseşte
videointerfonul

 Este o varianta a sistemului de control acces redusa la functia de baza a acestuia

este reprezentata de sistemul de interfonie sau videointerfonie.
 Cu ajutorul unui sistem de interfon aflati cine va viziteaza, puteti comunica cu
persoana aflata in afara proprietatii dumneavoastra si puteti permite/refuza accesul pe
proprietate, iar prin intermediul unui sistem videointerfon aveti in plus posibilitatea de a
viziona persoana care va apeleaza.

Componentele unui sistem de interfonie si videointerfonie

‫־‬ Post exterior

‫־‬ Post interior
‫־‬ Yale electromagnetice

7. SUBSISTEMUL VOCE-DATE

 Subistemele voce-date sunt instalatii complexe avand in componenta infrastructuri de

cabluri (UTP, fibra optica etc.), echipamente centrale (centrale telefonice, switchuri,
servere etc.) si echipamente pentru posturi de lucru (prize voce-date, posturi
telefonice, PC-uri etc.).
 Cand esti grabit, ultimul lucru de care ai nevoie este sa nu iti functioneze telefonul,
mailul, imprimanta, site-ul de la bursa etc. Ne lovim zilnic de sisteme voce-date, de
aceea avem nevoie de un sistem stabil, proiectat in concordanta cu nevoile actuale si
cu posibilitatea de extindere pentru echipamentele ce pot aparea in viitor.

 Exista sisteme voce-date pentru toate categoriile de clienti - de la segmentul

rezidential pana la cel industrial.

 Sistemele voce-date sunt instalatii complexe avand in componenta infrastructuri de

cabluri (UTP, fibra optica etc.), echipamente centrale (centrale telefonice, switchuri,
servere etc.) si echipamente pentru posturi de lucru (prize voce-date, posturi
telefonice, PC-uri etc.).

15
Parti componente ale unui sistem voce-date

1. Centrala telefonica

Centrala telefonica este echipamentul la care se conecteaza

trunchiurile externe de telefonie venite de la furnizorul de servicii de
voce (de exemplu Romtelecom, RDS, Orange, Vodafone, etc) si care
distribuie un anumit numar de linii telefonice interioare catre abonatii
alesi de beneficiar. Centrala telefonica poate indeplinii multiple functii,
de exemplu: AA (Auto Attendant - o functie care permite apelantului
sa fie transferat automat catre un anumit post de interior fara a fi
nevoie de un operator uman), Call blocking (posibilitatea de a bloca
apelul venit de la un anumit numar de telefon), Call forwarding (o
functie care permite redirectionarea unui apel catre un anumit numar
de telefon) si multe altele.
Centralele telefonice pot avea trunchiuri externe pe tehnologie
analogica, ISDN, IP sau combinate. Numarul de trunchiuri externe si
numarul de abonati interni variaza de la model la model.

2. Posturi telefonice

Posturile telefonice sunt echipamentele de la posturile de lucru care

sunt conectate prin infrastructura de cabluri la centrala telefonica.

Posturile telefonice pot fi analogice, ISDN sau IP, in functie de tipul

centralei telefonice.

3. Dulapuri repartitoare (rack-uri)

Dulapurile repartitoare (sau rack-uri) sunt dulapuri in care sunt

montate echipamentele pasive (patch paneluri pentru cupru sau fibra
optica) si active (centrale telefonice, servere, switchuri, media
convertere etc.). Aici se centralizeaza infrastructura de cabluri si se
configureaza modul de functionare al retelei.

Dulapurile repartitoare se configureaza in functie de dimensiunea

sistemului de voce-date.

4. Patch panels

16
 Patch panels sunt echipamente pasive la care se conecteaza
infrastructura de cabluri.

Ele sunt montate in dulapurile repartitoare, de unde se pot reconfigura

orice conexiuni cu ajutorul patch cordurilor.

4. Prize voce-date

Prizele voce-date sunt echipamente pasive la care se conecteaza

posturile de lucru cu ajutorul patch cordurilor.

Ele sunt montate aparent sau ingropate in peret

8. SUBSISTEMUL DE DETECTIE SI ALARMARE IMPOTRIVA INCENDIULUI

 Este parte componenta sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare

împotriva efracţiei destinat depistarii inceputului de incendiu, alarmarea
personalului si a aparaturii / instalatiilor automate pentru stingerea incendiului.

 Instalarea unui sistem de incendiu este importanta deoarece un incendiu

poate avea consecinte deosebit de grave.Incendiul provoaca daune atat din
cauza flacarilor si fumului rezultat in urma arderii diverselor materiale dar si
datorita apei folosite la stingere;
 O modalitate la indemina pentru limitarea pagubelor materiale si umane este
instalarea unui sistem de detectie si avertizare a inceputului de incendiu.
 Daca sistemul de detectie si avertizare a inceputului de incendiu este
coroborat cu un sistem de stingere adecvat, riscul producerii unui incendiu
poate fi minimizat suficient astfel incit sa va confere un sentiment de liniste si
siguranta.
 Pentru locuinte particulare este suficienta conectarea detectorilor de
fum,temperatura si gaz la centrala de alarma folosita impotriva efractiei dar
pentru cladiri de birouri, spatii comerciale, depozite, banci, cladiri aglomerate
etc. se folosesc sisteme dedicate pentru detectia si semnalizarea inceputului
de incendiu.

17
Componentele unui sistem de avertizare la incendiu

 Centrale conventionale de incendiu

 Centrale adresabile de incendiu
 Butoane de avertizare manuala la incendiu
 Detectori de fum optici
 Detectori de fum cu ionizare
 Detectori de fum tip bariera in infrarosu
 Detectori de fum cu spot reflexiv in infrarosu
 Detectori de fum prin aspiratie
 Detectori de temperatura
 Detectori de gradient de temperatura
 Detectori de flacara
 Detectori de substante periculoase
 Sirene si indicatoare optice de semnalizare
 Acumulatori

Parti componente ale unui sistem de detectie si semnalizare incendiu

1. Centrala de detectie si semnalizare incendiu

Centrala de incendiu poate fi conventionala sau adresabila si este

echipamentul la care se conecteaza toti senzorii din aria
supravegheata.

Centrala de incendiu ia decizia de a porni alarma in cazul in care unul

sau mai multi senzori au intrat in starea de alarma. Suplimentar,
centrala poate fi conectata la un departament de pompieri (local sau
central) sau la o firma de dispecerat si transmite starea de alarma de
la obiectiv.

18
2. Detectori

2.1. Detectori de fum - semnalizeaza aparitia fumului in spatiul in

care au fost montati. Constructiv, acestia pot fi cu camera de ionizare
sau fotoelectrici.

Avantaje: sensibili la incendii cu particule mari.

Dezavantaje: mai putin sensibili la incendii cu particule mici; sunt
afectati de praf, care micsoreaza sensibilitatea detectorului.

2.2. Detectori de temperatura - semnalizeaza cresterea temperaturii

intr-un anumit timp (detectorii de gradient de temperatura) sau pragul
de temperatura (detectorii de prag de temperatura).

Avantaje: pot fi folositi in spatiile in care exista degajari de fum (de

exemplu bucatarii).
Dezavantaje: din cauza ca temperatura creste mai lent decat
degajarea de fum, detectorii de temperatura declanseaza mai tarziu
alarma decat detectorii de fum.

2.3. Detectori multicriteriali de fum si temperatura - imbina

proprietatile de detectie ale ambelor tipuri de detectori.

2.4. Detectori liniari de fum (bariera de fum) - pot fi folositi pentru

spatii largi, acestea putand acoperi o arie de maxim 1500 mp. Exista
doua tipuri de detectori liniari de fum: cu emitator si receptor si cu
reflexie. Ambele se bazeaza pe obturarea campului vizual a
fascicolului cu infrarosu.

Avantaje: pot fi pot fi utilizati in spatii largi, economisind cabluri,

manopera si detectori.
Dezavantaje: nu pot fi folositi in procese cu degajare de aburi, praf
etc.

3. Butoane manuale de incendiu

Butonul manual de incendiu are rolul de a declansa alarma in

momentul in care o persoana a identificat un incendiu si a apasat
butonul.

Butoanele de incendiu au culoarea rosie, distincta fata de alte

elemente prezente intr-un obiectiv, astfel incat sa poata fi usor
identificate si actionate.

19
4. Module de actionare

Modulele de actionare (module cu intrari/iesiri) sunt folosite pentru a

actiona diverse instalatii in cazul unei alarme de incendiu.

De exemplu, modulele de actionare pot debloca usile controlate de

sistemul de control acces, pot actiona un sistem de stingere sau o
instalatie de sprinklere, pot actiona un sistem de desfumare s.a.m.d.

5. Echipamente de avertizare

Echipamentele de avertizare pot fi sirene, flashuri, sirene combinate

cu flash-uri sau instalatii de sonorizare.

Acestea au rolul de a alerta persoanele prezente in spatiul

supravegheat asupra pericolului dar si persoanele din afara spatiului
supravegheat pentru a interveni.

9. SUBSISTEMUL DE ILUMINARE EXTERIOARĂ DE SECURITATE

 Este parte componentă a sistemului tehnic de protecţie şi de alarmare

împotriva efracţiei care asigură iluminarea perimetrului obiectivului sau a
anumitor zone pe timp de noapte.

 Sistemul de iluminat adresabil controleaza corpurile de iluminat din intreaga

cladire dintr-un singur punct, utilizand programul special de control. Sistemul
este compus din centrala pentru blocurile de iluminat de siguranta adresabile si
blocurile de iluminat adresabile. Centrala controleaza periodic starea blocurilor
de iluminat de siguranta. Comunicarea intre corpurile de iluminat adresabile si
centrala este efectuata prin intermediul liniei de comanda la distanta.

20