Tehnician Sisteme Video

S.C. DARIN MIXT GRUP S.R.L.
TEHNICIAN SISTEME DE
SECURITATE
SUPORT DE CURS
2018
”TEHNICIAN SISTEME DE SECURITATE”
CAP. I
LEGISLATIE, PROIECT DE EXECUTIE SI CAZUISTICA
1.1 Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei

Adoptarea masurilor de securitate pe zone functionale si categorii de unitati se realizeaza in conformitate cu analiza
de risc efectuata de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experti abilitati, care detin competente profesionale
dobandite pentru ocupatia de evaluator de risc la securitatea física.
Analiza de risc la securitate fizica trebuie sa asigure identificarea vulnerabilitatilor si a riscurilor, determinarea
nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizica si sa indice masurile de protectie necesare
obiectivului analizat.
Proiectarea aplicatiilor cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se realizeaza in scopul asigurarii detectiei si
semnalizarii patrunderii neautorizate, restrictionarii accesului, supravegherii video si inregistrarii imaginilor din zonele de
interes, precum si al transmiterii semnalelor catre dispeceratele de monitorizare.
Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, intretinerea si utilizarea sistemelor de alarmare impotriva
efractiei se fac cu respectarea normelor tehnice.
Proiectele sistemelor de alarmare se elaboreaza de personalul tehnic al societatilor specializate in domeniul
sistemelor de alarmare impotriva efractiei, cu competente profesionale specifice, cu respectarea cerintelor din prezentele
norme metodologice si a normativelor tehnice specifice.
La intocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat sa prevada doar componente ale sistemelor
de alarmare care sunt certificate in conformitate cu standardele nationale sau europene de profil si in concordanta cu gradul
de siguranta impus de caracteristicile obiectivului protejat.
Proiectantul sistemului de securitate raspunde pentru respectarea prezentelor norme metodologice in faza de proiect,
iar societatea care instaleaza sistemul de securitate este raspunzatoare de implementarea si respectarea proiectului de
executie.
Orice modificare in faza de instalare a sistemului de securitate se face dupa consultarea proiectantului sistemului de
securitate, iar ulterior punerii in functiune a sistemului, dupa consultarea unui proiectant autorizat.
S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
E-mail: office@e-cursuricalificare.ro
Web: www.e-cursuricalificare.ro
Proiectul sistemului de alarmare se depune de catre beneficiar spre avizare la inspectoratele judetene de Politie ori la
Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti pe raza carora/careia se afla obiectivul, inainte de inceperea lucrarilor
de executie.
Pentru obtinerea avizului politiei, beneficiarul va depune cererea si proiectul sistemului tehnic la unitatea de politie
competenta.
Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului vizat, numarul de telefon/fax, obiectul de
activitate, termenul de realizare si societatea care executa lucrarea.
Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori inlocuirea de componente, care nu afecteaza cerintele
initiale, se materializeaza prin actualizarea proiectului cu fise modificatoare ori prin completarea manuala pe proiectul
existent, in cazul unor modificari minore, certificate de proiectant, care nu sunt supuse avizului politiei.
Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevazute in proiectul avizat de catre politie se supune unui
nou aviz.
Proiectul instalatiei sistemului de alarmare in caz de efractie se elaboreaza cu respectarea normativelor pentru
instalatiile de curenti slabi si a structurii-cadru prevazute in normele tehnice, urmarindu-se ca din caracteristicile proiectarii,
instalarii, functionarii si intretinerii sistemelor de alarma in caz de efractie sa rezulte aplicatii cu sisteme care genereaza un
numar minim de alarme false.
Avizul proiectului se acorda de personalul de specialitate al politiei, in termen de 15 zile de la depunere, in
urmatoarele situatii:
a) sunt indeplinite cerintele minime prevazute in Anexa nr. 1 din H.G.nr. 301/2012;
b) componenta, calitatea si functionalitatea sistemelor asigura detectia patrunderii neautorizate, supravegherea si
inregistrarea video, precum si transmiterea la distanta a semnalelor tehnice si de alarmare;
c) proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea conditiilor prevazute in Anexa nr. 7 din H.G.nr.
301/2012.
Sunt supuse avizarii politiei proiectele sistemelor de alarmare destinate urmatoarelor categorii de obiective:1
a) unitati de interes strategic si obiective apartinand infrastructurilor critice;
b) unitati sau institutii de interes public;
c) institutii de creditare, unitati postale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unitati profilate pe activitati cu
bijuterii din metale sau pietre pretioase;
1
Art. 68 din Anexa la H.G. nr. 301/2012

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
d) magazine de arme si munitii;

e) statii de comercializare a carburantilor/combustibililor;
f) sali de exploatare a jocurilor de noroc;

g) centre de procesare;
h) casierii furnizori si servicii de utilitati, puncte de colectare ori de depozitare numerar cu plafon de peste 10.000
euro sau echivalent;
j) depozite in care se afla bunuri cu o valoare mai mare de 10.000 euro sau echivalent.
Structura-cadru a proiectului tehnic este urmatoarea:

a) date generale, in care se precizeaza denumirea, titularul, obiectul de activitate si adresa obiectivului, precum si
elaboratorul proiectului;
b) descrierea generala a lucrarilor, in care se mentioneaza amplasamentul obiectivului, subsistemele componente,
amenajarile si elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie electrica si retele de comunicatii
disponibile;
c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifica modul in care solutiile tehnice alese
raspund cerintelor cadrului legal, in concordanta cu concluziile analizei de risc la securitate fizica;
d) caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, procurarea materialelor si echipamentelor, receptii, teste, probe,
verificari, puneri in functie si exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice si calitative
mentionate in piesele desenate, se prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor, se detaliaza
caracteristicile si calitatile materialelor folosite, se descriu lucrarile care se executa, calitatea si modul de realizare, se
stabilesc responsabilitati pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor, se prevad masurile si responsabilitatile privind
exploatarea si buna functionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin care se justifica
dimensionarea echipamentelor si a elementelor componente, nominalizeaza plansele aferente proiectului, descriu executia
lucrarilor, stabilesc standardele europene sau nationale de profil, normativele si alte prescriptii care trebuie respectate la
materiale si executie, precum si conditiile de receptie;
e) listele cu cantitatile de echipamente si materiale, care cuprind denumirea, tipul, cantitatea, producatorul si
furnizorul;
f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detectie alocat, indicativul alocat
elementului, care trebuie sa coincida cu cel utilizat in plansele desenate, partitia din care face parte, zona protejata si modul
de programare a zonei;
g) fisele tehnice ale echipamentelor din componenta fiecarui subsistem;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
h) piesele desenate, care cuprind:

1. plansa de incadrare in zona, in care se nominalizeaza si strazile adiacente;
2. planse distincte pentru fiecare subsistem component, intocmite la o scara convenabila, in care se
figureaza amplasarea fiecarui echipament si element component, utilizand simboluri standardizate sau de firma, traseele de
cabluri aferente subsistemelor, precum si tabloul de alimentare cu energie electrica.
Proiectele se intocmesc cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a) un exemplar se preda beneficiarului pe baza de procesverbal, iar un altul se pastreaza la proiectant, in format scris
ori electronic, in regim de confidentialitate;
b) se atribuie un cod si se numeroteaza filele, cu specificarea numarului total de file, in antetul sau subsolul carora
se vor trece codul proiectului, denumirea proiectantului si expresia "document confidential".
Proiectantul tine evidenta proiectelor intocmite intr-un registru anume destinat, iar accesul la acestea este permis
numai personalului autorizat, cu atributii profesionale in legatura cu obiectivul in cauza.
1.2 Cazuistica pe linia sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Cele mai multe spargeri inregistrate in obiective protejate cu sistem au fost produse cu anihilarea
(distrugerea) echipamentelor componente, dislocarea sirenelor exterioare si scufundarea in apa, umplerea cu
spuma poliuretanica ori distrugerea unitatilor centrale.
In cadrul activitatilor de instalare a echipamentelor se comit o multime de greseli. Cele mai frecvente
sunt de montare necorespunzatoare prin amplasare neadecvata ori cu nerespectarea caracteristicilor tehnice ale
echipamentelor.Alte greseli sunt cele de programare a centralei prin stabilirea unor timpi de temporizare la
intrare mari, ceea ce faciliteaza actiunile de anihilare a sistemului in aceasta perioada de timp.
Activitatea de mentenanta a echipamentelor cu toate ca in multe cazuri este neglijata, prezinta
importanta in depistarea componentelor defecte, acoperite, deplasate, murdare (zugravite), lovite, etc., ceea ce
presupune o revizie periodica a sistemului si o testare a bunei functionari.
In timpul activitatii de instalare a echipamentelor, verificarile in teren sunt necesare pentru a se urmari
respectarea proiectului si in mod special locul de amplasare a componentelor sistemului. De asemenea, modul de
utilizare al sistemului trebuie controlat periodic pentru a se verifica daca acesta este exploatat in mod corespunzator si
este in perfecta stare de functionare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Pentru evitarea unor asemenea evenimente este necesar ca echipamentul de inregistrare sa fie protejat si
asigurat intr-un spatiu cu acces numai pentru factorii de conducere. Montarea necorespunzatoare a unitatii
centrale a creat posibilitatea ca multe spargeri sa nu fie semnalate in timp util, autorii reusind cu rapiditate sa
anihileze unitatea centrala si respectiv sistemul de alarmare.
In urma unor analize de caz efectuate au rezultat urmatoarele aspecte:
 echipamentele sistemelor de alarmare nu sunt instalate profesional ori sunt incomplete, neprezentand astfel,
eficienta scontata in detectarea patrunderilor in spatiile supravegheate si alarmarea personalului abilitat ori a
autoritatilor;
 nu sunt protejate spatiile prin alegerea mai multor solutii tehnice;
 nu sunt respectate conditjile de fixare mecanica a echipamentelor,
 utilizatorii nu folosesc toate facilitatile sistemelor si nu respecta regulile tehnice privind testarea periodica
a functionarii.
1.3 Reglementarea domeniului sistemelor de alarmare impotriva efractiei - Legea nr. 333/2003 rep.
In Sectiunea I, la art. 27 alin. (1), este stipulata obligatia conducatorilor unitatilor care detin bunuri, valori,
suporturi de stocare a documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat sa asigure paza, mijloacele
mecano-fizice de protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare, depozitare si
manipulare a acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea caracter.
In alin. (2), este stabilita competenta de avizare a proiectelor de instalare a sistemelor de protectie
si alarmare impotriva efractiei, potrivit actelor normative ce privesc protectia informatiilor clasificate.
Alin. (3) precizeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca elementele de protectie mecano-fizice,
respectiv sa fie certificate ca rezista la efractie, corespunzator gradului de siguranta impus de caracteristicile
obiectivului pazit.
La alin. (4) sunt definite elementele de protectie mecano-fizica si anume: ziduri, plase, blindaje, case
de fier, seifuri, dulapuri metalice, tezaur, geamuri si folie de protectie, grilaje, usi si incuietori.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
In alin. (5) se defineste sistemul de alarmare impotriva efractiei. "Prin sistem de alarma impotriva efractiei se
intelege ansamblul de echipamente electronice compus din centrala de comanda si semnalizare optica si
acustica, detectoare de prezenta, antisoc si acustice, butoane si pedale de panica, control acces si
televiziune cu circuit inchis, cu posibilitati de inregistrare si stocare a imaginilor si datelor de natura sa
asigure o protectie corespunzatoare obiectivelor si persoanelor.
Alin. (6) stabileste conditiile de instalare, modificare , inclusiv punerea in functie a sistemelor de
alarmare dupa avizarea proiectelor si controlul politiei in executarea instalatiilor - art. 58, lit. h, art. 59, lit. a –
amenda de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activitatii pentru 2 sanctiuni in 3 luni – art. 62 sau anularea la
repetarea intr-un an a masurii de suspendare – art. 60, lit. b)
Ultimul alineat, respectiv alin. (7) precizeaza ca " Proiectele sistemelor de alarmare impotriva efractiei se
intocmesc in mod obligatoriu pentru obiectivele care sunt supuse avizarii politiei, iar elaborarea acestora se face
cu respectarea cerintelor tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.".
art. 58, lit. h, art. 59, lit. a – amenda de la 5.000 la 10.000 lei sau suspendarea activitatii pentru 2 sanctiuni in 3
luni – art. 62 sau anularea la repetarea intr-un an a masurii de suspendare – art. 60, lit. b)
La art. 28, se stabileste obligatia de prevedere a mijloacelor de protectie mecano-fizica si
sistemelor de alarmare impotriva efractiei in faza de proiect de executie a cladirilor.
In art. 29 este stabilita obligatia beneficiarilor, a personalului firmelor prestatoare in pastrarea
confidentialitatii informatiei referitoare la sistemele instalate sau aflate in intretinere.« In ultimul articol din
sectiune, respectiv art. 30, sunt precizate conditiile de clasificare a sistemelor de alarmare in raport cu
importanta bunurilor si a valorilor ce urmeaza a fi aparate si categoria de importanta a constructiei,
competenta de clasificare fiind acordata societatilor de asigurari.
Licentierea societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei
In art. 31 alin.(1) se reglementeaza conditiile de a de sfasura activitati de proiectare,
instalare si intretinere a sistemelor de alarmare impotriva efractiei numai in baza licentei Inspectoratului
General al Politiei Romane, prelungita la fiecare 3 ani, si cu avizul prealabil al Serviciului Roman de Informatii,
eliberat in termen de 30 de zile.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
In alin. (2), se stabileste obligatia conducerii firmelor licentiate de a face cunoscute organului
de politie modificarile survenite in structura si organizarea activitatii.
Prin standardele CEI seria 839 sunt definiti termenii, facilitati ale echipamentelor componente ale
sistemelor de alarmare.
Raspunderi si sanctiuni:
Potrivit art. 55: "Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila,
materiala, disciplinara, contravenflonala sau penala.
Astfel, art. 56: "Desfasurarea in scop comercial2 de activitati de paza sau protectie, de proiectare,
producere, instalare si intretinere a sistemelor de alarma impotriva efractiei sau a componentelor acestora fara
atestat sau fara licenta de functionare prevazuta de lege constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6
luni la 3 ani."
Sanctiuni contraventionale:
Art. 58 lit.g: "nerespectarea prevederilor art. 23, art. 31 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2) si art. 40” se
sanctioneaza cu amenda de la 5-10 milioane lei;
Art. 31 alin (2) "Persoanele fizice sau juridice prevazute la alin. (1) sunt obligate ca, in termen de 15 zile,
sa comunice in scris unitatii de politie competente orice modificare intervenita in structura si organizarea
activitatii pentru care a fost eliberata licenta".
Art. 58 lit. h) instalarea de sisteme tehnice de alarma impotriva efractiei sau de componente ale acestora,
cu incalcarea prevederilor art. 27 alin. (6) si (7), precum si nerespectarea prevederilor art. 28 se sanctioneaza cu
amenda de la 5- 10 milioane lei. "(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea in functiune a sistemelor de
alarmare impotriva efractiei, se avizeaza si se controleaza potrivit prevederilor alin. (2).
In conformitate cu art. 60, licenta de functionare a societatilor se anuleaza in urmatoarele cazuri:
a) la savarsirea uneia dintre contraventiile prevazute la art. 58 lit. i) - k), daca faptuitorul are calitatea de
conducator al societatii care are ca obiect de activitate paza si/sau protectia, precum si a contraventiilor prevazute
la art. 58 lit. l) si m);
2
Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si
completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
b) la repetarea, in interval de un an, a faptelor care atrag masura suspendarii;

c) la savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la art. 57;
d) la savarsirea de catre conducatorii societatilor specializate de paza si protectie, ai celor licentiate in domeniul
sistemelor de alarmare impotriva efractiei ori al componentelor acestora sau al celor de monitorizare a sistemelor
de alarmare a unor infractiuni in legatura cu activitatea acestor societati.
(2) Anularea licentei de functionare se dispune de catre Inspectoratul General al Politiei Romane sau, dupa caz,
de catre instanta de judecata si se comunica oficiului registrului comertului pe raza caruia functioneaza societatea
specializata de paza si protectie, in termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a procesului -verbal de
contraventie sau a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea impotriva procesului-verbal de
contraventie.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) si d), anularea licentei se dispune dupa ramanerea definitiva a
hotararii judecatoresti de condamnare a faptuitorului.
(4) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) - d), anularea licentei se dispune in baza actului de constatare
motivat, intocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului judetean de politie sau al Directiei Generale de
Politie a Municipiului Bucuresti, pe raza careia isi are sediul societatea sanctionata, si se comunica Inspectoratului
General al Politiei Romane si societatii respective.
(5) Dupa anularea licentei de functionare, conducatorul societatii specializate de paza este obligat sa rezilieze
contractele incheiate cu beneficiarii, in termen de 10 zile de la comunicarea in scris a acestei masuri.
(6) Masura anularii licentei de functionare poate fi atacata in justitie, potrivit legii, de catre societatea
sanctionata, iar pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti nu se aplica prevederile alin. (5), referitoare
la rezilierea contractelor cu beneficiarii.
(7) La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane se organizeaza evidenta informatizata a tuturor
societatilor care au primit licenta de functionare in domeniul pazei, garzii de corp, instalarii sistemelor de
alarmare impotriva efractiei si monitorizarii acestor sisteme.
1.3.1 Eliberarea licentelor de functionare pentru societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva
efractiei conform H.G. nr. 301/2012.
Functionarea societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei, care solicita licenta

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor.
Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei, denumite in continuare societati,
functioneaza in baza licentei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, cu avizul prealabil al
Serviciului Roman de Informatii, valabila pe o perioada de 3 ani.
Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei sunt societati comerciale care au inscris
ca obiect de activitate unul sau mai multe dintre urmatoarele coduri CAEN: 4321, 7112 sau 8020, au un sediu
inregistrat si autorizat pentru organizarea administrativa si coordonarea operativa a personalului angajat si
au dobandit dreptul de a presta serviciile prevazute de Legea nr. 333/2003, conform licentei acordate de
Inspectoratul General al Politiei Romane.
In intelesul prezentelor norme metodologice, prin conducator al unei societati specializate in sisteme de
alarmare impotriva efractiei se intelege administratorul societatii, presedintele consiliului de administratie sau
directorul general ori executiv cu atributii in coordonarea operativa a personalului.3
In vederea obtinerii licentei de functionare pentru a desfasura activitati de proiectare, instalare, modificare
sau intretinere a sistemelor de alarmare impotriva efractiei si/sau servicii privind sistemele de securizare,
reprezentantul legal al societatii depune la inspectoratul de politie judetean competent sau la Directia Generala de
Politie a Municipiului Bucuresti, pe baza de opis, urmatoarele documente:
a) documentele prevazute la art. 25 alin. (1) lit. a), f) si g);din H.G. nr. 301/2012;
b) regulamentul de organizare si functionare, care cuprinde: organigrama societatii comerciale, din care sa
rezulte organizarea activitatii in domeniul pentru care se cere licentierea, mijloacele tehnice din dotare si
procedurile de lucru specifice activitatii pentru care se solicita licentierea sau, atunci cand exista implementat
un sistem de management al calitatii, procedurile de lucru pentru domeniul in care se solicita licentierea;
c) documente privind dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003
de catre conducatorul societatii.sunt:Documentele prevazute la lit. c), necesare acordarii avizului prevazut de
art. 20 alin. (9) din Legea nr. 333/2003,
a) documentele prevazute la art. 25 alin. (2) lit. a)-c) din H.G. nr. 301/2012;
b) copie certificata de pe certificatul de competente pentru ocupatia "proiectant sisteme de securitate",
"inginer sisteme de securitate" ori "tehnician sisteme de securitate";
c) declaratie pe propria raspundere cu privire la cunoasterea obligatiei pastrarii confidentialitatii datelor si
informatiilor obtinute in procesul muncii, potrivit art. 29 din Legea nr. 333/2003.

3
Art.0766.397.390,
Tel: 75 din Anexa la H.G. nr. 301/2012
0724.185.473
Societatile comerciale licentiate sau autorizate sa desfasoare activitati in domeniul sistemelor

electronice de securitate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European au
obligatia notificarii Inspectoratului General al Politiei Romane la semnarea contractului cu derulare in totalitate
sau in parte pe teritoriul Romaniei, iar inceperea executiei se face dupa obtinerea acordului autoritatii.
Licentierea persoanelor fizice autorizate in baza actelor normative care stabilesc organizarea si
desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice se realizeaza in aceleasi conditii precum cele
prevazute pentru societatile comerciale.
Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei pot presta serviciile licentiate daca
conducatorul acestora detine avizele politiei si Serviciului Roman de Informatii, iar personalul tehnic de
specialitate este calificat si avizat pentru activitatile respective. Avizul negativ al Serviciului Roman de Informatii
nu se motiveaza in situatia in care este fundamentat pe date si informatii ce privesc siguranta nationala a
Romaniei.
Conducatorii societatilor specializate in sisteme de alarmare au obligatia de a consemna in registrul special
contractele incheiate, in termen de 5 zile de la incheierea acestora, in ordine cronologica, conform modelului
prezentat in continuare:
REGISTRU SPECIAL
pentru pastrarea evidentei contractelor la S.C. .........................
Nr. si data
Data si Obiectul Subsisteme
Obiectul de documentului de
numarul contractului Beneficiarul componente
Nr. activitate si Avizul efectuare a
contractului (proiectare, (denumirea (antiefractie, Obs.
crt. adresa politiei receptiei de catre
de prestari instalare, si adresa) TVCI, control
obiectivului reprezentantul
de servicii intretinere) acces)
politiei

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Pentru verificarea lucrarilor executate, conducatorul societatii specializate in sisteme de alarmare trebuie
sa asigure controlul acestora prin personal desemnat.
Semestrial, pana la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societatii specializate in
sisteme de alarmare are obligatia sa informeze, in scris, inspectoratul de politie judetean pe raza caruia isi are
sediul societatea sau, dupa caz, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti despre activitatile
desfasurate, conform modelului publicat pe pagina de web a Inspectoratului General al Politiei Romane.
Conducatorii si personalul tehnic al societatilor specializate in domeniul sistemelor de alarmare si al
mijloacelor de protectie mecanofizice sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor referitoare la
sistemele instalate sau avute in intretinere.
Personalul de conducere si cel tehnic din cadrul societatilor specializate care a incetat raporturile de
serviciu nu are dreptul sa intervina in sistemele executate de societate ori sa divulge informatiile referitoare la
sistemele instalate sau avute in intretinere.
La solicitarea beneficiarului, dupa indeplinirea clauzelor contractuale, conducerea societatii instalatoare a
sistemului de alarmare impotriva efractiei sau care a asigurat mentenanta acestuia are obligatia predarii in termen
de 15 zile a tuturor codurilor valabile, a software-ului si a documentatiei aferente, pe baza de proces-verbal.
1.3.2 Reinnoirea licentelor de functionare a societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva

efractiei
Reinnoirea licentelor de functionare a societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei se
solicita cu cel putin 90 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate.
In vederea reinnoirii licentei de functionare, conducatorul societatii specializate in sisteme de alarmare
impotriva efractiei are obligatia depunerii, in termenul prevazut mai sus, la inspectoratul judetean de politie sau,
dupa caz, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti pe raza caruia/careia isi are sediul social a
urmatoarelor documente:
a) documentele prevazute la art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 301/2012, cu exceptia certificatului de
inregistrare a marcii la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci;
b) certificatul de cazier judiciar pentru personalul tehnic angajat;
c) declaratie pe propria raspundere cu privire la contractele executate si in derulare, incadrarea organigramei si
existenta personalului de specialitate, precum si dotarea tehnico-materiala a societatii.
Inspectoratul General al Politiei Romane acorda reinnoirea licentei numai daca:
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
a) societatea are unul dintre obiectele de activitate prevazute la art. 74 din H.G.nr. 301/2012 si se afla in functiune;
b) personalul tehnic este avizat si are competente specifice in domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei;
c) societatea functioneaza la sediile declarate si inregistrate;
d) conducatorul societatii specializate de paza si protectie este avizat si indeplineste in continuare conditiile stabilite
la art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003;
e) societatea detine mijloacele tehnico-materiale in vederea desfasurarii activitatii pentru care a fost licentiata;
f) este respectat termenul de depunere a documentatiei complete pentru solicitarea reinnoirii licentei;
g) se mentine avizul Serviciului Roman de Informatii;
h) conducatorul societatii a pus la dispozitia organelor de politie competente documentele, datele si informatiile
solicitate de acestea in exercitarea atributiilor prevazute de Legea nr. 333/2003 sau de prezentele norme metodologice.
Contraventii si sanctiuni:
Copia procesului-verbal prin care se constata si se sanctioneaza nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (6) si
(7), art. 30 si art. 34 alin. (2) din Lege se inainteaza de catre organul din care face parte agentul constatator, in
termen de 5 zile, inspectoratului de politie judetean sau, dupa caz, Directiei Generale de Politie a Municipiului
Bucuresti in a carui/carei raza teritoriala se afla sediul social al societatii specializate in sisteme de alarmare
impotriva efractiei.
La inregistrarea a cel putin doua astfel de contraventii in interval de 3 luni, serviciul politiei de ordine
publica din cadrul inspectoratelor judetene de politie sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti,
dupa caz, pe baza raportului cu sanctiunile aplicate si motivatia acestora, dispune, in functie de gravitatea faptelor,
suspendarea dreptului societatii de a incheia noi contracte si de a angaja personal, pe o perioada de la o luna la 3
luni, comunicand masura Inspectoratului General al Politiei Romane, Serviciului Roman de Informatii,
oficiului registrului comertului, inspectoratului teritorial de munca, precum si societatii in cauza, data de la care
incepe sa curga termenul de suspendare si durata acesteia.
1.3.3 Anularea licentelor de functionare ale societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva
efractiei
In cazul in care se constata savarsirea uneia dintre faptele prevazute de art. 58 din Legea nr. 333/2003,
retragerea avizului prealabil al Serviciului Roman de Informatii ori neprezentarea pentru reinnoirea licentei in
termenul prevazut de lege, Inspectoratul General al Politiei Romane sau, dupa caz, instanta de judecata va dispune

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
anularea licentei.
Inspectoratul judetean de politie sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz,
sesizat/sesizata de savarsirea uneia dintre faptele care atrag anularea licentei, in termen de 30 zile, va efectua
cercetari si va stabili imprejurarile comiterii faptei. In caz de confirmare, dosarul impreuna cu licenta si
regulamentul de functionare ale societatii vor fi inaintate, cu raport motivat, la Inspectoratul General al Politiei
Romane, care in termen de 10 zile va dispune.
Masura anularii licentei se comunica societatii sanctionate, Serviciului Roman de Informatii,
inspectoratului judetean de politie sau Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti care a facut
propunerea si la oficiul registrului comertului teritorial.
Licentierea societatilor carora aceasta le-a fost anulata se poate solicita dupa un an de la ramanerea
definitiva a masurii de anulare.
Pierderea ori deteriorarea grava a licentei se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
CAP II
INTRODUCERE IN STANDARDIZARE
2.1 Principiile standardizarii

Ce este un standard?
Un standard reprezinta un limbaj comun care promoveaza circuitul bunurilor intre cumparator si vanzator
protejeaza bunastarea generala. Se poate oferi un exemplu din domeniul proiectarilor pentru cladiri. Atunci cand
arhitectii proiecteaza o cladire, mentioneaza exact ce tip de otel este cerut prin mentionarea unui standard pe desen.
Ex:Acest document, standardul, este cea mai buna si cea mai simpla cale posibila pentru a comunica
contractantului tipul dorit de otel, in termeni legati de compozitie, rezistenta si calitate. Astfel, arhitectii nu trebuie
sa consulte volume si carti de referinta si sa foloseasca cantitati mari de hartie si ore de lucru costisitoare pentru a
descrie grosimea otelului, rezistenta si alte caracteristici, ele regasindu-se in standardul indicat.
2.2 Cadrul legislativ in care se desfasoara activitatea de standardizare

Standardizarea internationala, europeana si nationala
Standardele sunt elaborate de colective de specialisti in comitete tehnice constituite pe domenii de

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
activitate apartinand organismelor de standardizare nationale, europene sau Internationale dupa caz.
Elaborarea standardelor se face pe baza unei metodologii aprobate de organismul de standardizare
care aproba standardul.
Principii ale standardizarii nationale :
a) Dezvoltarea si aprobarea standardelor nationale pe baza consensului partilor interesate;
b) Transparenta si disponibilitate publica;
c) Reprezentarea intereselor publice;
d) Caracterul voluntar al participarii la activitatea de standardizare nationala precum si al aplicarii standardelor

nationale;
e) Accesul liber al tuturor partilor interesante la dezvoltarea standardelor nationale;
f) Independenta de orice interes predominant;
g) Utilizarea regulilor standardizarii europene si Internationale;
h) Dezvoltarea standardelor nationale corelat cu evolutia cadrului legislativ.
Metode de adoptare standardelor Europene

1. Adoptare prin traducere (versiunea romana a standardului european).
2. Metoda filei de confirmare, fara traducerea textului din versiunile oficiale ale standardului (engleza,
franceza sau germana).
3. Metoda anuntului in urma careia poate fi publicata versiunea in limba oficiala adoptata (engleza, franceza
sau germana).
Beneficiile standardizarii
1. Solutii economice optime pentru probleme tehnice care se repeta
2. Protejeaza securitatea, sanatatea si proprietatea impotriva riscurilor datorate incendiilor, exploziilor,
substantelor chimice, radiator etc.
3. Asigura interoperativitatea si interschimbabilitatea produselor
2.3 Publicatii si servicii oferite de Organismul national de Standardizare

Vanzare de standarde la cerere
 standarde romanesti - colectia de standarde ASRO
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 standarde nationale in vigoare

 standarde Internationale ISO, CEI
 standarde nationale ale altor tari
- franceze NF,
- britanice BS,
- germane DIN,
- americane ANSI, ASTM etc.
Abonamente la standardele romane si publicatiile standardizarii
 Abonamente generale
 Abonamente pe sectoare sau ICS
 Profile de Standardizare
Alte produse
 abonamentele la standardele publicate in anul 2002 si 2003 se pot obtine si pe suport electronic (CD)
 Colectii pe CD, full-text cu standardele armonizate si actele normative cu care au fost adoptate Directivele
europene in Romania
 Colectii pe CD, full-text cu standarde din diferite domenii de specialitate, ICS, sectoare etc.
 Colectii pe CD, full-text cu standarde dupa criteriile dorite de client
- Managementul calitatii
- Managementul mediului
- Evaluarea conformitatii
- Sisteme integrate de management
- Securitatea utilizatorilor de jucarii Directive 88/378/CEE, HG 396/2003
- Aparate de cantarit cu functionare neautomata, Directiva 90/384/CEE, HG
617/2003
- Executia si montarea ascensoarelor Directiva 95/16/CE, HG 439/2003
- Recipiente simple sub presiune, Directiva 87/404/CEE, HG 454/2003
- Produse pentru constructii, Directiva 89/106/CEE, HG 102/2003
- Producerea, transportul si distributia energiei termice, Salubritate urbana si deseuri, lluminat
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
public Ordinul 140/2003

- Conditii de introducere pe piata a echipamentelor sub presiune Directiva 97/23/CE, HG
752/2002
CAP III CLASIFICAREA

INFORMATIILOR
3.1 Informatia –definitie si importanta sociala

Cu cat nivelul managerial ai deciziei este mai inalt, cu atat nevoia de informare este mai acuta, atat sub
raport cantitativ cat si calitativ. Notiunii de informatie, desi larg utilizata, nu i se poate asocia inca o definitie
unanim acceptata, datorita atat complexitatii sale semantice, cat si multimii intrebuintarilor sale.
Concluzionand, putem afirma ca informatia:
 este un produs al inteligentei umane;
 aduce o precizare privind o stare de necunoastere (incertitudine);
 are valoare - ca element de cunoastere si rationalitate;
 are valoare de intrebuintare ca element de comunicare, intelegere, organizare, munca sau activitate sociala.
3.2 Categorii de informatii

Problema clasificarii informatiilor este deosebit de complexa datorita dinamicii si flexibilitatii procesului,
multitudinii de valori exprimate, subiectivitatii aprecierilor si perisabilitatii semantice si sociale ale acestora.
Informatiile se pot clasifica astfel:
1. Dupa valoarea sociala a informatiilor:
 informatii de interes public - informatiile, datele, documentele a caror liber acces
este garantat prin Constitute, diseminarea lor neaducand prejudicii unor persoane
fizice sau publice;
 informatii nesecrete
 informatii privind datele personale - "eul" informational
 informatii nominative, de drept privat
 informatii clasificate - informatiile, datele, documentele de interes pentru securitatea
nationala, care, datorita nivelurilor de importanta si
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
consecintelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;
 informatii secrete, al caror acces este protejat conform Legii 182/2002, HG 585/2002, HG 781/2002,
HG353/2002
2. Dupa suportii de informatii:
 informatii pe suporti clasici: hartie, plastic (film), ceramic, metalic sau magnetici: cartele, benzi,
discuri, carduri, memorii (chipuri)
 informatii in format electronic (mesaje, inscrisuri, documente in procesul de transmitere sau de afisare)
 informatii pe suport neconventional : viu grai;
3. Dupa caracteristicile operationale:
 informatii pentru cunoastere — sunt definite de relatia dintre subiect si semantica,adica de semnificatie si
intelegere;
 informatii procesabile — sunt asociate capacitatii instrumentale de procesare si de
prelucrare formala;
 informatii pentru comunicare — pentru intelegerea reciproca dintre emitator si receptor;
 informatii invariabile — reprezinta formalizarea adevarului;
3.3 Dreptul de liber acces si dreptul de protectie a informatiilor

Dreptul liberului acces este un drept natural al omului, garantat si de Constitutia Romaniei. Cu toate
acestea, accesul liber la informatii nu permite exploatarea valorilor informatiei pe piata, deoarece trebuie respectata
valoarea de adevar si dreptul de autor. Greutatile in a asigura accesul liber la informatiile de interes public, se
datoreaza:
 complexitatii procesului
 costului accesului conditional de veridicitate si oportunitate
 costul suportilor
 costul prelucrarilor intereselor titularilor (autorilor, proprietarilor)
 metodicii si procedurii de acces
 perisabilitatii semantice
 amenintarilor integritatii
 cresterii volumului informatiilor si posibilitatilor de acces si prelucrare.
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
In concluzie, accesul liber nu decurge natural si de aceea trebuie garantat prin lege.
3.4 Legislatia privind protectia informatiilor clasificate

Capacitatea informatiilor, in functie de categoria pe care o reprezinta, de a produce efecte diferite in urma
diseminarii lor, impune reglementarea accesului la informatii, dupa cum urmeaza:
 pentru informatiile de interes public accesul este reglementat prin Legea nr. 544/2001
 pentru informatiile referitoare la datele personale (privind o persoana fizica identificata sau
identificabila) accesul este limitat datorita consecintelor negative (folosirea datelor in scop de santaj,
denigrare, dezinformare etc.)
 pentru informatiile cu acces controlat - care necesita protectie specifica, datorita consecintelor
negative pe care le au dezvaluirile sau diseminarile neautorizate - accesul este reglementat astfel:
1. pentru informatii secret de stat- prin Legea nr. 182/2002, HG nr. 585/2002
2. pentru informatii secret de serviciu - prin Legea nr. 182/2002, HG nr. 585/2002 si HG
nr. 781/2002
3. Legea nr. 182/2002, privind protectia informatiilor clasificate, are urmatoarele obiective:
- protectia informatiilor clasificate
- protectia surselor generatoare de informatii clasificate.
Masurile prevazute de lege pentru realizarea acestor obiective:
1. prevenirea accesului neautorizat
2. identificarea vulnerabilitatilor
3. garantarea distribute! autorizate asigurarea protectiei fizice si a personalului.
Protectia informatiilor clasificate vizeaza urmatoarele aspecte:
- juridice
- procedurale
- de protectie fizica pentru protectia personalului si pentru protectia surselor generatoare de informatii
clasificate.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
3.5 Controlul privind protectia informatiilor clasificate

Atributiile de control asupra modului de aplicare a masurilor de protectie de catre institutiile publice si
unitatile destinatoare de informatii clasificate revin Serviciului Roman de Informatii, prin unitatea sa specializata.
Activitatea de control are ca scop:
 evaluarea eficientei masurilor concrete de protectie adoptate la nivelul detinatorilor de informatii
clasificate;
 identificarea vulnerabilitatilor;
 luarea masurilor de remaniere a deficientelor, constatarea cazurilor de nerespectare a normelor de protectie
a informatiilor clasificate si luarea masurilor necesare;
 informarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si Parlamentului cu privire la modul in care
unitatile destinatoare de informatii clasificate aplica reglementarile in materie.
3.6 Securitatea fizica a informatiilor

Obiectivele, sectoarele si locurile in care sunt gestionate informatii secrete de stat trebuie protejate fizic
impotriva accesului neautorizat.
Masurile de protectie fizica sunt: gratii la ferestre, incuietori la usi, paza la intrari, sisteme automate pentru
supraveghere, control, acces, patrule de securitate, dispozitive de alarma, mijloace pentru detectarea observarii,
ascultarii sau interceptarii.
Zonele in care sunt manipulate sau stocate informatii secrete de stat trebuie organizate si administrate
in asa fel incat sa corespunda uneia din urmatoarele categorii:
 zona de securitate clasa I, in care exista si sunt gestionate informatii secrete de stat, de nivel strict
secret de importanta deosebita si strict secret;
 zona de securitate clasa a ll-a, in care exista si sunt gestionate informatii de nivel secret;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Conducatorii unitatilor destinatoare de informatii secrete de stat vor stabili reguli cu privire la circulatia si
ordinea interioara in zonele de securitate, astfel incat accesul sa fie permis exclusiv posesorilor cu certificate de
securitate si autorizatii de acces, cu respectarea principiului necesitatii de a cunoaste.
Sistemele de paza, supraveghere si control-acces trebuie sa asigure prevenirea patrunderii neautorizate in
Obiectivele, sectoarele si locurile unde sunt gestionate informatii clasificate.
Informatiile secrete de stat se pastreaza in containere speciale,astfel incat sa asigure protectia impotriva
patrunderii clandestine si deteriorarii sub orice forma a informatiilor.
Incaperile de securitate sunt incaperile special amenajate in zone de securitate clasa I sau clasa a ll-a, in care
informatiile secrete de stat pot fi pastrate in conditii de siguranta.
3.7 Securitatea personalului

Unitatile destinatoare de informatii secrete de stat au obligatia de a asigura protectia personalului
desemnat sa asigure securitatea acestora ori care are acces la astfel de informatii, potrivit prezentelor standarde.
Masurile de protectie a personalului au drept scop:
a) prevenirea accesului persoanelor neautorizate la informatii secrete de stat;
b) garantarea ca informatiile secrete de stat sa fie distribute destinatorilor de certificate de
securitate/autorizatii de acces, cu respectarea principiului necesitatii de a cunoaste;
c) identificarea persoanelor care, prin actiunile sau inactiunile lor, pot pune in pericol securitatea informatiilor
secrete de stat sa previna accesul acestora la astfel de informatii.
Persoanele carora li se elibereaza certificate de securitate/autorizatii de acces-vor fi instruite, obligatoriu,
cu privire la protectia informatiilor clasificate, inaintea inceperii activitatii si ori de cate ori este nevoie.
Activitatea de pregatire se efectueaza planificat, in scopul prevenirii, contracararii si eliminarii riscurilor si
amenintarilor la adresa securitatii informatiilor clasificate.
Dupa fiecare instruire, persoana care detine certificat de securitate sau autorizatie de acces va
semna ca a luat act de continutul reglementarilor privind protectia informatiilor secrete de stat.
Certificatul de securitate sau autorizatia de acces isi inceteaza valabilitatea si se va retrage in urmatoarele
cazuri:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
a) la solicitarea ORNISS, prin decizia conducatorului unitatii care a eliberat certificatul/autorizatia;

b) la solicitarea autoritatii desemnate de securitate competente;
c)la plecarea din unitate sau la schimbarea locului de munca al destinatorului in cadrul unitatii, daca noul loc de
munca nu presupune lucrul cu astfel de informatii secrete de stat;
d) la schimbarea nivelului de acces, daca se incalca regulile de onestitate si profesionalism.
3.8 Securitatea sistemelor informatice

Modalitatile si masurile de protectie a informatiilor clasificate care se prezinta in format electronic sunt
similare celor pe suport de hartie.
Termenii specifici, folositi in prezentul capitol, cu aplicabilitate in domeniul INFOSEC, si se definesc
dupa cum urmeaza:
 INFOSEC - ansamblul masurilor si structurilor de protectie a informatiilor clasificate care sunt prelucrate,
stocate sau transmise prin intermediul sistemelor informatice de comunicatii si al altor sisteme
electronice, impotriva amenintarilor si a oricaror actiuni care pot aduce atingere confidentialitatii,
integritatii, disponibilitatii autenticitatii si nerepudierii informatiilor clasificate precum si afectarea
functionarii sistemelor informatice, indiferentdaca acestea apar accidental sau intentional.
 sistemul de prelucrare automata a datelor - SPAD
 retele de transmisii de date – RTD
 RTD locala
 sistemul informatic si de comunicatii - SIC
 securitatea comunicatiilor - COMSEC
Sistemele SPAD si RTID - SIC au dreptul sa stocheze, sa proceseze sau sa transmita informatii
clasificate, numai daca surit autorizate potrivit legii.
SPAD si RTD - SIC vor fi supuse procesului de acreditare, urmat de evaluari periodice, in vederea
mentinerii acreditarii.
Conducatorul unitatii destinatoare de informatii clasificate raspunde de securitatea propriilor informatii care
sunt stocate, procesate sau trarismise in SPAD sau RTID - SIC.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Activitatile specifice INFOSEC din SPAD si RTID - SIC trebuie condusa si coordonata de persoane
care detin certificat de securitate corespunzator, cu pregatire de specialitate in domeniul sistemelor TIC precum si al
securitatii acestora, obtinuta in institutii de invatamant acreditate INFOSEC, sau care au lucrat in domeniu cel putin 5
ani.
CAP. IV SECURITATE
INDUSTRIALA
4.1 Managementul securitatii

Scopul managementului securitatii oricarui sistem (obiectiv) este preintampinarea declansarii crizelor si
minimizarea pierderilor, garantand siguranta si stabilitatea activitatii acestuia si constituind astfel conditia
esentiala a functionarii oricarui sistem (institutie).
Functie de riscul pe care si-l asuma constient obiectivul pe baza unui studiu amanuntit, in urma caruia isi
defineste o strategie a managementului riscului si al securitatii, si de pretul de cost pe care-l poate suporta se
stabilesc amploarea masurilor si eficacitatea lor, profesionalismul oamenilor si nivelul tehnic al mijloacelor
utilizate, intr-un cuvant, componentele securitatii:
 componenta fizica, reprezentand mecanismele si instalatiile capabile sa realizeze detectia, intarzierea si
stoparea unei eventuale intruziuni;
 componenta informationala, reprezentand ansamblul masurilor de calificare a informatiilor din obiectiv si
din mediul acestuia, de determinare a riscurilor si de stabilire a masurilor minime de protectie a procesarii,
stocarii si transmiterii acestora;
 componenta de personal, reprezentand atat protectia impotriva actiunilor personalului propriu care ar avea
drept consecinte aspecte de insecuritate, cat si protectia acestuia la efectele negative ale criminalitatii.
4.2 Mediul de securitate al unei institutii

Mediul de securitate reprezinta "sfera" in care o institutie isi asigura protectia juridica, economica, sociala,
culturala, fizico-tehnologica si informationala.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Printre (argumentele) pericolele si considerentele care impun cu necesitate realizarea mediului de

securitate al unei institutii se numara:
 protectia valorilor imobiliare si mobiliare considerabile aflate in patrimoniul institutiei impotriva unor
atacuri fizice, informationale, unor incendii sau catastrofe naturale;
 protectia conducerii, a personalului propriu, a clientilor si colaboratorilor aflati in institute la un moment
dat impotriva unor pericole de diferite naturi: santaje, atacuri cu luari de ostatici etc.
 protectia institutiei impotriva unor zvonuri defaimatoare realizate prin atacuri informationale, care sa-i
afecteze credibilitatea si imaginea in mediul de afaceri intern sau International;
 protectia transporturilor de valori ale institutiei ;
 impiedicarea penetrarii masurilor de siguranta in scopul sustragerii de documente, falsificarii unor
inscrisuri de valoare etc.
Pentru a asigura o functionalitate deplina mediului de securitate al institutiei, vor trebui sa fie folosite
numai echipamente de calitate, certificate si autorizate pentru securitate, capabile sa raspunda normativelor
in materie la niveluri de calitate superioare, limitand astfel la minim aparitia si efectele unor eventuale
disfunctionalitatea sau incidente tehnice sau operationale.
In concluzie, necesitatea realizarii unui mediu de securitate eficient impune o abordare, o realizare
profesionista, care trebuie sa evalueze cel putin urmatoarele aspecte:
 aspectul spafial concretizat prin marimea si complexitatea perimetrului propriu al institutiei, dar si ale
perimetrului delimitat in exteriorul acestuia de parametrii tehnici ai mijloacelor de atac presupuse a fi folosite,
precum si de posibilele directii fie canale de penetrare favorizate de configuratia arhitectonica
supraterana si subterana adiacenta perimetrului institutiei; acest aspect spatial apare mult mai
vast daca se iau in considerare posibilitatile de penetrare oferite de utilizarea retelelor de calculatoare
teleinformatice si a serviciilor financiar-bancare oferite de acestea;
 aspectul tehnic concretizat prin imbinarea principiilor commute in strategia de securitate cu solutiile
tehnice de detaliu determinate de parametrii tehnici ai echipamentelor folosite, toate completate cu
normative - standarde - de instalare, de functionare si utilizare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 aspectul legal concretizat prin reglementarile in materie la nivel national si International, ca si prin
instructiuni, norme cu valoare particulara, specifica fiecarui mediu de securitate;
 aspectul uman concretizat prin personalul de specialitate angrenat in functionalitatea mediului de
securitate.
4.3 Stabilirea planului de securitate

Procesul de elaborare si de definitivare a planului este interactiv, aceasta insemnand ca prima versiune
este supusa analizarii privind modul de indeplinire a criteriilor de performanta stabilite, este corectata si noua
versiune rezultata, la randul ei, suporta acelasi proces, pana cand se realizeaza un echilibru intre cerinte, pericole,
cauze, consecinte, eficacitate si costuri.
Costul efectelor unui eveniment nedorit Cn este:
Cn=Cp+Ca
in care:
Cp - costurile primare (bunuri distruse direct ca urmare a evenimentului produs)
Ca -costurile adiacente (reparatii sau inlocuiri de bunuri distruse, cheltuieli cu restabilirea imaginii
institutiei pe piata)
4.4 Timpul de raspuns al echipelor de interventie

Daca intr-un sistem de securitate nu este prevazuta si o forta de raspuns, de interventie in cazul declansarii
unei alarme reale, pentru a-1 opri pe raufacator inainte ca el sa-si atinga telul propus, acel sistem se poate
considera incomplet, oprindu-se in functionalitatea lui numai la nivelul de semnalizarii.
Cu cat este mai scurt timpul scurs de la declansarea alarmei pana la sosirea echipei de interventie la locul
producerii acesteia sau la locul indicat de operator in baza urmaririi raufacatorului cu mijloacele tehnice din
cadrul sistemului de securitate, cu atat creste probabilitatea ca actiunea echipei sa fie incununata de succes.
Raufacatorul isi incepe actiunea la momentul T0 si vrea sa-si atinga obiectivul la momentul TC. Acest timp
este cu atat mai lung cu cat timpul de intarziere impus prin masurile de securitate este mai lung. Timpul de

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
actiune al raufacatorului trebuie comparat cu timpul de propriu al sistemului de securitate, care este format din
timpul de intarziere si timpul de raspuns.
Cu cat suma acestor doua componente ale timpului sistemului este mai mica, cu atat sistemul este mai
eficient. Prima reactie a sistemului la actiunea raufacatorului este detectarea actiunii acestuia si declansarea
alarmei la momentul TAI. Acest interval de timp (T0 - TA1) este unul fix, dar variabil si dependent de
tehnologia aparaturii folosite pentru detectie.
Urmatorul interval de timp (TA1 - TE) este consumat de comunicarea alarmei la statia centrala si de
evaluarea si confirmarea acesteia de catre operator, ca si de anuntarea echipei de interventie. Actiunea echipei
de interventie necesita intervalul de timp (TE - Tl) pentru oprirea actiunii si anihilarea raufacatorului. Pentru ca
suma acestor doua ultime intervale de timp, care constituie timpul propriu al sistemului de securitate, sa fie cat
mai mica trebuie ca timpul de interventje sa fie micsorat, timpul de detectie fiind fix, dupa cum am vazut mai
sus. Ramane o rezerva de timp (Tl - TC) cu care se poate jongla in compensarea unor eventuale cresteri ale
timpului de interventie.
Referitor la secventa temporara a actiunilor ostile si a celor de contracarare trebuie facute urmatoarele
consideratii:
 timpul necesar atingerii scopului actiunii ostile t1 trebuie marit astfel incat sa fie mai mare decat suma
timpilor t2, t3 si t4; aceasta marire se face prin introducerea de elemente de intarziere dimensionate
corespunzator, in calea atacatorilor;
 timpul de detectie si evaluare a alarmei t2 trebuie sa fie cat mai mic, cerinta realizabila prin utilizarea
unor echipamente performante si procesarea informatiilor prin folosirea de echipamente de
calcul si produse software specializate;
 timpul de transmitere a alarmei t3 trebuie de asemenea minimizat prin folosirea unor solutii de
comunicatii performante si complementare (fir, radio, fibra optica etc.);
 timpul de interventie t4 trebuie si poate fi minimizat alegand una din cele doua solutii posibile: existenta
unei echipe de interventie locale, cu viteza de reactie sporita, in cazul institutiilor de importanta deosebita
sau asigurarea unei interventii externe; este foarte importanta in reducerea acestui timp stabilirea cat mai

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
riguroasa si optimizarea procedurilor de interventie si a dotarii echipei cu mijloacele de anihilare a

infractorului, de transport si de comunicatii;
Algoritmul de calcul are la baza doi parametri ce caracterizeaza zonele de protejat, si anume: timpul de
intarziere a infractorului si probabilitatea detectiei infractiunii. Acesti doi parametri se stabilesc pe baza
aprecierii in detaliu a elementelor de protectie si pe determinarea drumurilor critice pe care infractorul trebuie
sa le parcurga obligatoriu pentru a ajunge la tinta actiunii sale.
Fig. 17. Cerintele impuse interventiei

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAP. V
SECURITATE IT
5.1 Algoritmi criptografici

5.1.1 Algoritmi criptografici cu chei publice
Un moment important in evolutia criptografiei moderne l-a constituit crearea, in anul 1976, de catre
Whitfield Diffie si Martin Hellman, cercetatori la Universitatea Stanford din California, a unui principiu diferit
de acela al cifrarii simetrice. Ei au pus bazele criptografiei asimetrice cu chei publice. In locul unei singure
chei secrete, criptografia asimetrica foloseste doua chei diferite, una pentru cifrare, alta pentru descifrare.
Deoarece este imposibila deducerea unei chei din cealalta, una din chei este facuta publica, fiind pusa la
indemana oricui doreste sa transmita un mesaj cifrat. Doar destinatarul, care detine cea de-a doua cheie, poate
descifra si utiliza mesajul. Tehnica cheilor publice poate fi folosita si pentru autentificarea mesajelor prin semnatura
digitala, fapt care i-a sporit popularitatea.
Pentru asigurarea confidentialitatii (secretului) unui mesaj, acesta este cifrat cu cheia publica a destinatarului,
operatie ce poate fi facuta de orice persoana care poate accesa fisierul cu chei publice. O data cifrat, mesajul nu va
mai putea fi descifrat decat de catre destinatar, singurul care poseda cheia secreta (privata), pereche a celei
publice.
Semnatura digitala reprezinta un atribut al unui utilizator, fiind folosita pentru recunoasterea acestuia.
Fie B un receptor de mesaj semnat de A. Semnatura lui A trebuie sa satisfaca urmatoarele proprietati:
- B sa fie capabil sa valideze semnatura lui A;
- sa fie imposibil pentru oricine, inclusiv B, sa falsifice semnatura lui A;
- in cazul in care A nu recunoaste semnarea unui mesaj M, trebuie sa existe un "judecator"
care sa poata rezolva disputa dintre A si B.
Semnatura digitala rezolva atat problema autentificarii emitatorului cat si pe cea a autentificarii datelor.
Sistemele de autentificare cu chei publice permit o implementare simpla a semnaturilor digitale in procesul de

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
verificare al identitatii electronice. Deoarece este detinuta doar de A, cheia privata poate servi ca semnatura
digitala pentru A. Receptorul B al mesajului M semnat este sigur atat de autenticitatea emitatorului, cat si de
aceea a datelor. Deoarece cheia pereche este publica, receptorul B va putea valida semnatura.
Utilizatorul emitator semneaza mesajul prin cifrarea rezumatului cu cheia sa privata. Folosind un
algoritm cu chei publice cunoscut, cum este RSA (Rivest-ShamirAdieman), semnatura poate fi validata apoi de
receptor folosind doar cheia publica a emitatorului. La receptie, se calculeaza din nou rezumatul mesajului
primit, se descifreaza semnatura primita cu cheia publica a emitatorului si apoi, se compara cele 2 rezumate. Daca
ele sunt identice, semnatura este valida.
5.1.1.1 Cifrul RSA
Sistemul de cifrare exponentiala RSA (Rivest-Shamir-Adleman), realizat de trei cercetatori de la

Massachusetts Institute of Technology, reprezinta standardul "de facto" in domeniul semnaturilor digitale si al
confidentialitatii cu chei publice. El se bucura de o foarte mare apreciere, atat in mediul guvernamental/militar cat
si in cel comercial, fiind sustinut prin lucrari si studii de comunitatea academica. Sub diferite forme de
implementare, prin programe sau dispozitive hardware speciale, RSA este astazi recunoscuta ca cea mai
sigura metoda de cifrare si autentificare disponibila comercial.
RSA este bazat pe cvasi-imposibilitatea actuala de a factoriza numere (intregi) mari.
5.2 Tehnici criptografice
5.2.1 Gestiunea cheilor criptografice
O persoana sau o organizatie trebuie sa-si protejeze cheile in aceeasi masura in care isi cripteaza datele. Daca o
cheie nu este schimbata cu regularitate, foarte multa informatie poate fi pierduta.
Securitatea unui algoritm de criptare consta in cheia pe care acesta o foloseste. Daca se foloseste un
procedeu criptografic slab pentru generare, sistemul criptografic in sine va fi slab. Eve (persoana care doreste sa
obtina informatia criptata) nu va analiza algoritmul de criptare, ci algoritmul de generare a cheilor.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Multimea cheilor posibile poate fi o slabiciune a algoritmului de generare a cheilor. De exemplu, DES are
chei pe 56 biti. Orice sir pe 56 de biti poate fi o cheie, ceea ce inseamna ca putem avea 256 chei posibile. Un soft
Norton Discrete pentru MSDOS implementeaza DES, dar pentru chei sunt permise numai caractere ASCII, ceea ce
face ca eel mai semnificativ bit al fiecarui octet sa fie 0. In plus, softul face si o conversie automata a caracterelor
mici In mare, deci al cincilea bit al fiecarui octet este intotdeauna opus celui de-al saselea. De asemenea, se
ignora cel mai putin semnificativ bit al fiecarui octet. Toate acestea fac ca numarul de chei posibile sa devina 240,
ceea ce inseamna ca algoritmul DES devine de aproximativ 1000 de ori mai usor de spart.
5.2.2 Utilizarea si depozitarea cheilor
Cand sunt utilizate, este important locul unde se afla depozitate cheile. Sunt multi utilizatori care pastreaza
cheile pe disc necriptate. Exista implementari hardware care sunt mai sigure. Multe dispozitive de criptare sunt
proiectate sa stearga cheia in momentul in care sunt afectate. Alte aplicatii de comunicare, cum ar fi dispozitivele
de criptare pentru telefoane, folosesc cheile de sesiune. Acestea sunt acele chei care se utilizeaza numai intr-o
singura conversable dupa care sunt distruse. Nu mai exista nici un motiv pentru a se pastra cheia ulterior.
Este important ca modul de utilizare a cheilor sa poata fi controlat. Pot exista chei care nu trebuie sa fie
folosite decat numai pentru criptare, sau numai pentru decriptare, sau numai pe o anumita masina, sau intr-o anumita
perioada de timp. Pentru aceasta sau creat asa numitii vectori de control (CV). Acesti vectori reprezinta codificarea
restrictiilor. Vectorului 1 se aplica o functie de hash si apoi este adunat modulo 2 cu o cheie master. Rezultatul este
folosit ca o cheie de criptare pentru cheia de sesiune. Cheia de sesiune rezultata este apoi pastrata impreuna cu
vectorul CV. Pentru a se reface cheia de sesiune, se aplica din nou functia de hash peste CV, se aduna modulo 2 cu
cheia master si rezultatul se utilizeaza pentru a se decripta cheia de sesiune.
Alte solutii posibile pentru depozitarea cheilor sunt cartelele magnetice, memoriile ROM (asa numitele ROM
key) sau smart-card-urile. Toate acestea au, in primul rand, avantajul ca prin modul in care sunt folosite ofera mai
multa incredere utilizatorilor, ideea de protectie si depozitare a cheii devenind mult mai intuitiva. Se poate ca o cheie
sa fie impartita in doua componente. Una va fi depozitata pe smart-card, iar cealalta va fi pastrata pe hard-disk.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
O cheie privata RSA poate fi pastrata pe disc criptata simetric cu cheie DES. Daca cheile sunt generate
printr-un procedeu pseudo-aleator, poate fi mult mai usor ca aceste chei sa fie regenerate prin folosirea unei aceleiasi
parole usor de tinut minte care sa reprezinte "samanta pentru procesul de generare.”
5.2.3 Distrugerea cheilor
In cele mai multe dintre cazuri, cheile care au fost inlocuite cu altele noi trebuie sa fie distruse.
Distrugerea lor trebuie sa se faca intr-un mod sigur. Problema este ca intr-un calculator, o cheie poate sa fie usor
copiata in mai multe locatii. Daca procesul de stergere este controlat de sistemul de operare, nu putem sti daca o
cheie a fost intr-adevar stearsa. O solutie paranoica ar fi sa cream un program special de stergere care sa caute pe
toate discurile sirul de biti din care este alcatuita cheia si sa-l stearga.
5.3. Autoritatea de certificare (AC)
Este elementul de baza al unei PKI. O AC este compusa din elemente hardware, software si din personalul
care le utilizeaza. O AC are un nume o pereche de chei. Functiile unei AC sunt urmatoarele:
 Emite certificate (le creeaza si le semneaza)
 Mentine informatii despre starea certificatelor si emite liste de certificate revocate (CRL)
 Publica certificatele neexpirate si CRL, astfel incat utilizatorii sa le poata utiliza pentru implementarea
serviciilor de securitate necesare
 Mentine arhive cu informatii despre certificatele revocate sau expirate.
Este dificil ca aceste functii sa fie indeplinite simultan de o AC. De aceea, unele dintre aceste functii sunt
repartizate altor componente de infrastructura.
Emiterea de certificate este cea mai importanta functie a unei AC. Certificatele trebuie sa fie emise atat
unei alte AC, cat si unui utilizator. Cand o AC emite un certificat, se presupune ca subiectul (cel caruia ii
apartine certificatul) detine cheia privata corespunzatoare cheii publice continuta in certificat. Daca AC adauga
si alte informa}si in certificat, se presupune ca acele informatii il caracterizeaza pe subiect. Informatiile
aditionale pot fi informatii de contact (de exemplu adresa de email) sau informatii de politica (de exemplu,

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
tipurile de aplicatii in care poate fi folosita cheia publica din certificat). AC isi insereaza numele in fiecare
certificat sau CRL pe care il emite si le semneaza cu cheia ei privata. Cand un utilizator are incredere intr-o AC
(direct, sau prin intermediul unei cai de certificare), el are incredere in toate certificatele emise de acea AC. Utilizatorii
pot identifica usor acele certificate emise de o AC prin identificarea numelui si prin verificarea semnaturii cu cheia
publica a AC. Daca un atacator reuseste sa obtina cheia privata a unei AC, atunci acesta poate genera certificate
in numele acelei AC. De aceea, prima si cea mai importanta responsabilitate a unei AC este sa-si protejeze cheia
privata. Pentru aceasta, cheia privata trebuie protejata atat in momentul utilizarii ei, cat si pe timpul pastrarii.
In acest scop, cheia privata este pastrata intr-un modul criptografic. Modulele criptografice genereaza chei,
protejeaza cheile private si implementeaza algoritmi criptografici in maniere hardware, software sau combinate.
Modulele software sunt programe ce se executa pe un calculator. Modulele hardware sunt smartcarduri sau carduri
PCMCIA la care operatiile criptografice se executa pe un procesor extern. Modulele criptografice hardware au
avantajul pastrarii cheii private in afara sistemului de calcul, securitatea cheii private nedepinzand in nici un fel de
acesta. Modulele criptografice sunt evaluate in functie de gradul de protectie asigurat pentru pastrarea cheii private.
NIST (The National Institute of Standards and Technologies) a realizat standardul FIPS140 - Security
Requirements for Cryptographic Modules, in care sunt specificate patru nivele de securitate pentru modulele
criptografice. O AC trebuie sa utilizeze pentru generarea/pastrarea cheii sale private un modul criptografic care sa fie
cel putin FIPS140 nivel 2.
A doua responsabilitate majora a unei AC este sa se asigure ca datele continute de un certificat pe care il
emite sunt corecte. Verificarea identitatii unui utilizator, a informatiilor personale si a informafiilor de politica
reprezinta un proces care depinde in mare masura de factori extern! unei AC.
A treia responsabilitate a unei AC este ca elementele unui certificat sa fie conforme cu profilul sau.
Astfel daca se specifica intr-un certificat ca acesta nu poate fi folosit decat pentru e-mail, atunci AC trebuie sa se
asigure ca acel certificat nu poate fi folosit pentru semnarea de contracte, de exemplu. Pentru a se asigura ca
certificatele si CRL-urile sale
5.4 Compresie, codificare si criptare
Este bine ca un algoritm de criptare sa fie folosit impreuna cu un algoritm de compresie din doua motive:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 criptanalistii se bazeaza pe existenta redundantelor in momentul in care doresc sa atace un mesaj

criptat;
 criptarea este un proces ce consuma destul de mult timp, deci prin comprimarea datelor ce
urmeaza a fi criptate se castiga timp;
Si din aceste doua motive rezulta ca este foarte important ca ordinea sa fie aceasta: comprimare si
apoi criptare. In plus, un bun algoritm de criptare transforma un mesaj intr-un sir practic aleator de biti ce nu
poate fi comprimat. Aceasta este si o metoda pentru a verifica cat de bun este un algoritm de criptare. Daca in
urma criptarii, ceea ce se obtine poate fi comprimat, insa algoritmul nu este prea bun. Daca se doreste adaugarea
unei codificari pentru transmitere sau/si pentru detectia erorilor, aceasta trebuie adaugata dupa criptare. In
caz contrar, daca de exemplu, ar exista zgomot pe o linie de comunicatie, prin decriptarea elementelor de
codificare nu s-ar obtine decat si mai mult zgomot.
5.5 Dispozitive securizate de creare a semnaturii electronice
Dispozitivele securizate de creare semnaturii electronice, recunoscute ca fiind conforme cu cerintele

anexei 111 a Directivei 1999/93/EC de un organism desemnat de unui dintre statele membre ale Uniuni
Europene sa efectueze determinari ale conformitatii acestor dispozitive, sunt considerate omologate.
Dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii
electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
 datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai o singura data si
confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata;
 datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa nu poata fi deduse;
 semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generarii
acesteia;
 datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii
acestora de catre persoane neautorizate;
 sa nu modifice datele in forma electronica, care trebuie sa fie semnate, si nici sa nu impiedice ca acestea sa
fie prezentate semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare;
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAP. VI
GENERALITATI PRIVIND FUNCTIONAREA OPTIMA A OBIECTIVULUI PROTEJAT
6.1 Metode de realizare a securitatii unei institutii — plan orientativ

1. Strategia este fn esenta un document sen's sau un software care cuprinde:
 obiectivele generale de securitate si activitatile asociate
 evaluarea si determinarea situatiilor de risc
 deciziile fundamentale pentru stabilirea limitelor valorilor de rise acceptabile
 obiectivele pentru operatiunile de mentinere a sigurantei activitatii institutiilor
2. Evaluarea riscului presupune o cercetare care trebuie sa conduca la realizarea unui optim intre riscul asumat si
pretul de cost suportat.
Se va raspunde la urmatoarele intrebari:
CE VALORI AVEM DE PROTEJAT ?
CE AMENINTARI AVEM DE CONTRACARAT?
Raspunsul se va da pe baza de chestionare sau se va intocmi o matrice de risc (la care se adauga mecanismele de
securitate necesare)
3. Planul si mecanismul de securitate
Se stabilesc ierarhiile si zona de securitate si cele de intarziere a atacului, dupa principiul asezarii foilor
de ceapa (zonele exterioare vor proteja zonele interioare, iar timpul de intarziere va fi crescut de obstacolele
succesive pe care trebuie sa le invinga un intrus si va putea facilita sosirea optima a fortelor de interventie).
Trebuie sa raspunda la intrebarile:
CUM GANDIM PROTECTIA VALORILOR ?
CU CE MIJLOACE ASIGURAM PROTECTIA ?
CARE VA FI BUGETUL DE SECURITATE CE TREBUIE ALOCAT?

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Este un proces interactiv, orice versiune nou aparuta este supusa unei analize critice fata de modul cum
indeplineste criteriile de performanta stabilite. Procesul se opreste la realizarea unui echilibru intre cerinte,
pericole, cauze, eficacitatea masurilor si costurile care pot fi suportate.
6.2 PROTECTIA MECANO-FIZICA A CLADIRILOR BANCARE
Din faza de proiectare a cladirii se planifica amenajarile constructive de securitate mecanica, in

conformitate cu strategia, planul si mecanismul de securitate al institutiilor in functie de cerintele arhitecturale si
respectarea normelor specifice ale bancii si Legea nr.333. Toate amenajarile de securitate vor fi confidentiale iar
departamentui de securitate va avea grija de aceasta inca din faza de constructie.
Proiectul se va baza pe:
 Set complet al planurilor detaliate
 Plan de situare a cladirii si vecinatatile periculoase
 Caietul de sarcini aprobat care include obligatoriu cerintele de securitate
 Locul tezaurelor
 Pozitia zonelor vitale din cladire
 Caile de comunicatie intre zonele protejate
 Pozitia si protectia camerelor de dispecerat
 Solutii de protectie a cablarii sistemului de securitate
La cladirile noi se urmareste realizarea unui OPTIM: un grad de siguranta cerut de nivelul de risc cu
fonduri cheltuite justificat.
ELEMENTE COMPONENTE:
 Usi, feronerie, incuietori
 Gratii
 Ferestre si vitrine antiefractie si antiglont
 Seifuri, tezaure, usi de tezaur.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
6.3 PROTECTIA EXTERIOARA A BANCILOR
Peretii: echivalent cu rezistenta peretelui de caramida plina 38-40 cm.

Ferestrele,Vitrinele antiglont: sticla poate fi un material complet, cu variate facilitati de protectie.
Folosirea gratiilor ar fi o posibilitate de protectie dar nu este estetica intotdeauna si micsoreaza vizibilitatea. In locul
acestora se pot folosi sticle de securitate (definite ca materiale transparente sau opace cu rezistenta ridicata la
tentativele de efractie prin lovituri mecanice) insa numai pentru vitrinele montate in rame metalice, de obicei aflate in
spatiile cu acces public, cele mai vizate unor posibile atacuri talharesti.
Geamurile de securitate contra efractiei, vandalismului, etc. sunt un excelent element de constructie; pot
fi utilizate in vaste proiecte arhitectonice. Geamurile laminate sunt compuse din cateva straturi de geam flota
(transparent, colorat sau opac) intre care sunt intercalate folii din materiale rezistente (transparente sau
opace) avand aderenta si elasticitate foarte mari. Campul de aplicatii este foarte larg: sticle pentru ferestre, usi etc.
unde pericolul de imprastiere a cioburilor, in urma unui posibil impact, este foarte mare.
Geamurile speciale antiglont (sau rezistente la efractie) devin componente de nelipsit in structura unui
ansamblu care cuprinde peretele armat, o rama blindata si eventual un sertar antiglont culisant pentru evitarea unui
posibil contract fizic periculos.
Legea nr. 333/2003 impreuna cu Normele metodologice prescriu foarte clar necesitate pe obiective. Atentia
deosebita pe care trebuie sa o acorde compartimentele de securitate din banci inglobarii in constructii a acestor
echipamente conform Euronormelor si Legii nr. 333/2003, acestea din urma introduse deja in normele de securitate
interna — vor determina obtinerea de conditii favorabile la incheierea contractelor de asigurare cu societatile
specializate.
Usa principala: prevazuta cu mai multe incuietori cu deschidere din interior
 Sticla antiglont sau lemn de esenta tare cu grosimea de min 40 mm
 Automata / vizor antiglont
Intrarea angajatilor: sistem de control acces dublat de usa de protectie confectionata din metal / lemn de esenta
tare placat cu sticia de securitate.
 situata langa postul de paza
 singura usa care se deschide si din exterior

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 protectie sporita
SPATII DESCHISE:
HOLUL: cu ATM, instalatii de zi / noapte de trezorerie
Un ATM standard este compus din: unitate centrala de calcul, distribuitor de bancnote, monitor si
tastatura de dialog cu utilizatorul, unitate de prelucrare a cardurilor, imprimanta, sistem de alarmare si echipament de
comunicatie. In aceasta sectiune vor fi mentionate doar seifurile acestor automate. Seifurile acestor automate sunt
fabricate dupa diferite norme si adaptate clasei de securitate stabilite de comun acord cu societatea de
asigurari, un criteriu in acest sens fiind si amplasarea acestora. Ele sunt amplasate, de regula, in sala clientilor, in hol
sau in exteriorul cladirii, cu frontul in planul zidului cladirii, cu acces din strada.
Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, masinile de schimb valutar, masinile
de reciclare a numerarului, si masinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevad cu
seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, si se ancoreaza conform instructiunilor
producatorului. In mod similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie sa fie certificate, cu nivel de
rezistenta la efractie determinat, si se ancoreaza conform instructiunilor producatorului.
SALA CLIENTILOR: organizata de tipul "deschidere catre clienti"; spatii discrete de numarare a
banilor.
SPATII INCHISE: sunt cele la care accesul este restrans, respectiv la un numar strict de persoane, in
functie de importanta zonei:
 Camere de paza, dispecerat
 Casierii
 Camere de prelucrare a banilor
 Antetezaur si tezaur
 Tezaur cu casete de valori

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
6.4 PROTECTIA MECANO-FIZICA INTERIOARA A BANCIOR
SPATII DESCHISE
Accesul se face aici prin intrarea principala. Este bine pentru a descuraja tentativele infractionale,
sa existe dispozitive de supraveghere video.
Protectie spre spatiile inchise cu pereti rezistenti la incercari de patrundere prin violenta. De aici accesul
spre celelalte zone se face cu cartele de acces.
Prin aceste spatii nu se pot transports valori.
SPATII INCHISE - spatii protejate special. Un principiu fundamental este cel al neintersectiei cailor de
acces ale clientilor (catre trezoreria de casete individuale, etc.) cu cea a transportului valorilor, iar legatura acestora
din urma cu spatiul de casierie se face prin intermediul sistemelor de tip ecluza.
CASIERIILE: spatiu inchis sau deschis.
Ghiseele blindate si sertarele de transfer
In proiectarea compartimentului casieriei, a amplasarii acestuia fata de alte sali adiacente (sala clientilor,
camera de numarat bani), se impune luarea in considerate a unor masuri cu caracter conceptual si constructiv
privind atat securitatea personalului cat si a valorilor sau bunurilor materiale, masuri bazate in principal pe Legea
333 destinate asigurarii securitaii societatilor bancare:
Zona de primire clienti trebuie sa fie separata de zona unde lucreaza angajatii, iar clientii sa aiba accesul
controlat (printr-un filtru la intrare).
Clientii vor avea la dispozitie fie incaperi separate, fie spatii special dotate cu mese compartimentate cu
geamuri / materiale transparente pentru verificarea numerarului de catre clienti — spatii ce pot fi
supravegheate usor.
Elementele modulare sunt asamblate unui de altul, intr-o conceptie tip monobloc, printr-un cordon de
sudura special sau alte metode de imbinare. In caz de necesitate, demontarea incaperii, in vederea mutarii, maririi,
redimensionarii etc. Constructia elementelor modulare se face, in general, prin tehnologia stratificarii.
La interior elementele modulare sunt executate compact (in scopul asigurarii grosimii reduse) din elemente
de inalta rezistenta (armaturi speciale, beton de inalta rezistenta, folii refractare pentru cresterea rezistentei la

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
penetrare etc.). Folosirea, la producerea acestor module, a unor materiale de inalta rezistenta pe scara de duritate
grafit-diamant duce la obtinerea unei clase de siguranta si a unui grad de protectie extrem de inalt, protectie
sporita la incercari de penetrare cu ajutorul diferitelor unelte/scule si/sau dispozitive speciale pentru spargere-efractie
mecanica si/sau termica cum ar fi masinile de gaurit cu spirale tip widia sau diamant, aparate de taiere/sudura
oxiacetilenice sau alte dispozitive si masinile lor aferente.
Camerele de tezaur sunt destinate, in principal, domeniului bancar, ai asigurarilor si al caselor de economii
si/sau consemnatiuni. De asemenea este posibila mobilarea interioara a acestora in functie de destinatia lor. Ele pot fi
dotate cu blocuri de casete de valori sau cu rafturi metalice (rezistente la greutate), cu incaperi personalizate pentru
clienti (prevazute cu o masa, scaune si alte utilitare):
Avantajele unei camere de tezaur modulare sunt prezentate in lista de mai jos:
 nu necesita turnarea betonului special si armat, si in acest mod nu se reduce spatiul destinat depozitarii
valorilor (acesti pereti din betoane speciale armate B-800 cu armatura OSC 8-10 diametru 26 cu plasa
250x250 trebuie sa aiba intre 350-800 mm grosime);
 se reduce greutatea specifica a incaperii blindate comparativ cu modelul masiv, cu un procent cuprins
intre 50 si 75%;
 modularizarea acestor camere permite mutarea intr-o alta cladire sau incapere a ansamblului in cazul
modernizarii, redimensionarii etc.,
 dimensiunile ei pot fi micsorate sau marite ulterior construirii prin eliminarea sau adaugarea unor elemente
modulare de rezistenta;
 utilizarea ergonomica a spatiului deja existent: chiar daca aceasta camera este deja construita, prin
adaugarea acestor module cu o grosime sub 20 cm, pierderea de spatiu este minima;
 aerisirea si climatizarea sunt optimizate prin noi tehnici de ventilate.
SEIFURI:
Pentru banci posesia caselor de bani reprezinta o condite existentiala. Posesia unui seif asigurat
corespunzator din punct de vedere al normelor europene (sau romanesti adoptate) elimina astfel grijile pe care

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
casele de bani neomologate, exemplele furnizate zilnic de mass-media de case de bani necorespunzatoare (sparte,
smulse sau perforate) fiind edificatoare tn acest sens.
Un alt avantaj foarte important pe care il ofera un seif cu grad de siguranta certificat este pretul mai scazut al
asigurarii, astfel incat pe masura cresterii acestui grad conditiile de asigurare devin tot mai favorabile.
Standardele europene fac posibila incadrarea seifurilor in plafoane de asigurari, fiind un ghid pentru o
alegere corecta, proportionala cu gradul de rise asumat. Alegerea unui seif trebuie facuta in urma unei analize
temeinice.
Broasca anti-efractie. Este de obicei sistemul de inchidere - asigurare standard: cheie cu profil dublu in
oglinda, cu mai multe canturi-verturi, dublu intarite, sudate pe suportul cheii. Se recomanda ca acestea sa fie executate
din otel malt aliat, iar intregul dispozitiv sa fie protejat de o placa frontala de executie speciala. Aceste broaste sunt
instrumente de mare precizie, care solicita o intrebuintare atenta pentru evitarea blocarii lor. Cheia este foarte
sensibila, este aproape imposibil de copiat, cu o structura aparte care, de asemenea, necesita o manuire atenta,
existand riscul imposibilitatii deschiderii daca este scapata pe suprafete dure.
Cifrul electronic, incuietorile cu coduri paralele (cu mai multe coduri de deschidere) trebuie sa
poata inregistra codurile utilizate pe o perioada de un an si in cazul unei intreruperi a alimentarii cu curent. Unitatjle
de introducere ale incuietorilor din clasele A si B (minimum 80-100.000 posibilitati) pot fi separate de incuietori,
dar trebuie sa ramana conectate permanent si vizibil de usa sau rama usii printr-un cablu ecranat, cu lungimea mai
mica de 1 m.
Unitatile de introducere ale incuietorilor din clasele C si D (un minimum de, respectiv, 1-3 milioane de
coduri posibile) trebuie sa fie fixate pe usa sau tocul usil si sa poata fi indepartate prin fortare, fara a se produce
urme vizibile sau deteriorarea acestora. Combinatia cifrului poate fi schimbata de mai multe ori acesta trebuie sa
functioneze cu baterii (acumulatori).
Incuietorile cu mai multe tipuri de mijloace de codare (de exemplu: electronic si mecanic) se vor clasifica
conform tipului eel mai putin sigur.
Deschiderea cu cartela magnetica sau cu carte de credit. Este posibila adaptarea unei incuietori cu
cartela magnetica ce se inchide / deschide prin simpla trecere a cartelei magnetice printr-o fanta, actionarea usii
seifului realizandu-se cu un servomotor. Sistemul este folosit pentru camere de hotel sau birouri; pentru
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
deschidere / inchidere se pot utiliza si carti de credit bancare, deschiderea fiind acceptata numai pentru cartela sau
cartea de credit cu care a fost inchisa incuietoarea se autoblocheaza dupa un numar de tentative de a deschide cu
falsuri.
6.5 PROTECTIA MECANO-FIZICA IMPOTRIVA INCENDIILOR
CONSTRUCTIE:
 proiectare fara intersectia cailor de evacuare;
 executie din materiale greu inflamabile;
 dotare cu instalatii de autostingere.
TEZAURUL trebuie sa beneficieze de o executie speciala de minimum 60 minute la temperatura de 900°C.
Usa de tezaur va avea caracteristici identice. Va exista obligatoriu un sistem de autodistrugere in interior.
PURTATORI DE DATE MAGNETICE: Seifuri pentru date si documente

Problema sigurantei datelor stocate pe suporturi si a elementelor de procesare trebuie sa se bucure de o
atentie speciala in cadrul oricarei companii, dar mai ales in cadrul unei institutii financiar-bancare.
Totusi, investitiile pe carp companiile le fac pentru achizitionarea de tehnica de calcul - hardware -
perforrinanta (servere, Workstation etc.) si de produse software specializate nu se regasesc proportional in
investitiile alocate pentru securitatea tehnicii de calcul, a datelor organizate si a suporturilor acestora. Se
impune ca factorii de decizie sa constientizeze riscul ridicat la care sunt supuse datele, spre a apela la
specialisti capabili sa solutioneze aceasta problema de management a institutelor tinand cont de urmatoarele
considerente:
 evolutia exploziva a echipamentelor de calcul si continua crestere a volumului de date prelucrate vor conduce
si la redimensionari ale retelei;
 necesitatea functionarii neintrerupte a sistemului informatic;
 impunerea reglementarilor europene de reducere a riscului privind insecuritatea datelor.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Pericolele de atac la care sunt expuse suporturile magnetice sunt foarte numeroase, iar unele dintre
ele foarte eficiente, in sensul producerii unor pagube deosebit de mari (perisabilitatea naturala, praful,
socul si campurile magnetice, virusarea, incendierea sau calcinarea, furtul, copierea neautorizata).
Daca se iau in considerare numai factorii fizici de rise la care sunt supuse datele (apa-umezeala, foe-gaze,
explozie, radiatii electromagnetice), precum si terorism-furt, distrugere software, manipulare defectuoasa, se onstata
ca acestia nu pot fi inlaturati complet prin masurile de protectie apartinand securitafli fizice.
Solutii tehnologice antifoc:

1) seifuri antifoc portabile: destinate transportului in deplina siguranta a suporturilor magnetice de
informatii — rezistenta la foe si umezeala timp de 30 minute, la socuri mecanice, campuri
electromagnetice, coliziune,
2) seifuri antifoc pentru documente: destinate pastrarii pe hartie a informatiilor la locul de lucru —
rezistenta la foe si umezeala pana la doua ore;
3) seifuri tip Date — pentru prestatori de date magnetice si dischete, CD, DVD, rezistente la foc, umezeala,
unde magnetice, explozie;
4) seifuri de tip Data-Safe: asigura pastrarea in maxima siguranta a suporturilor de informatii si a unor
componente hardware in stare de functionare (utilizeaza un sistem propriu de ventilatie, alimentare
continua cu energie electrica, senzori de vibratii);
5) camere sigure (suprafete foarte mari).
Este esential sa mentionam faptul ca asigurarea unei protectii corecte si eficiente care respecta Legea 333 si
normele (UE si nationale, intr-o imbinare optima a celor trei tipuri de protectie (mecanica, electronica si paza vie),
avand de asemenea in vedere valorile ce urmeaza a fi protejate, asigura intr-un procent maxim siguranta valorilor
depuse in institutiile bancare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAP.VII
SISTEME ANTIEFRACTIE DE INTERIOR
7.1 Concepte si terminologie de specialitate

In acest capitol introductiv sunt prezentate notiunile ce stau la baza oricarui sistem de securitate.
Elementele constitutive ale unui sistem de securitate sunt: centrala de alarma cu tastaturile de operare,
elementele de detectie, echipamentele de avertizare si semnalizare si alte componente specifice acestui tip de aplicatii.
Rolul functional al subsistemului este de a detecta patrunderea in spatiile protejate a persoanelor neautorizate si de a
sesiza starile de pericol din unitate.
Senzorii sunt dispozitive ce preiau o informatie.
Centrala este o unitate de automatizare ce proceseaza informatiile preluate de la senzori in functie de starea
sistemului (activat, dezactivat, etc).
Elementele de sistem - un sistem antiefractie este structurat pe zone si partitii.
Se vor prezenta definitiile pentru urmatoarele concepte:

a). Conceptul de zona. Din punct de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma. Din punc de
vedere sistemic, zona reprezina un spatiu bine delimitat care este protejat impotriva efractiei.
b). Conceptul de partitie (arie). Partitia reprezinta o multime de zone care sunt activate si dezactivate simultan,
de catre acelasi utilizator.
c). Coduri de : instalator, master si utilizator - au diferite roluri functionale in utilzarea sistemului. Installer
– codul de instalator are rolul de a permite accesul la functiile de programare ale sistemului. In majoritatea
cazurilor, codul de instalator permite de asemenea analiza jurnalului de evenimente din memoria centralei.
Master – utilizator principal - activare, dezactivare, programare coduri, omitere zone, etc..
User – armare, dezarmare

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
7.2 Elementele de structura a sistemelor de alarma

a) centrala de alarma: gestioneaza informatiile de la senzori si proceseaza aceste informatii
in functie de starea sistemului. Rolul principal al oricarei centrale de efractie este de a
semnaliza (optic, acustic si/sau la distanta) detectarea unei intruziuni in spatiul protejat.
b) perifericele: tastaturi, module expandoare, etc.: au rolul de extindere a numarului de
intrari si comanda sistemului (activare/dezactivare, oprire alarme, citire jurnal de
evenimente, etc.)
c) dispozitivele de avertizare: sirene, flash-uri (optice si acustice)
d) dispozitivele de comunicare la distanta: comunicatoare telefonice cu mesaj vocal sau
digital, interfete seriale sau TCP/IP.
7.3 Principii de detectie si tipuri de detectoare

Rolul acestui capitol este de a familiariza cursantii atit cu tipurile de detectoare existente cit si cu
principiile si fenomenele fizice ce stau la baza unui anumit tip de detector.
7.3.1 Detectoare pasive
a. Detectia in infra-rosu: se bazeaza pe efectul fotoelectric. Un corp cu diferenta de temperatura fata de

mediu, in miscare, genereaza un flux variabil in spectrul infrarosu care este detectat de senzor, acesta
generind o alarma. Acest principiu de detectie este cel mai des utilizat datorita costurilor scazute ale
detectoarelor si eficientei deosebite a detectiei.
b. detectia de vibratii: (senzor piezo-electric, bobina cu miez variabil, senzor inertial (contact cu greutate).
Exista modalitati diferite de detectare a unei tentative de efractie in cazul in care se protejeaza pereti,
suprafete vitrate etc. La o incercare de perforare a unui perete se genereaza unde mecanice de joasa
frecventa de o anumita intensitate. Acestea pot fi detectate de citeva tipuri de senzori cum ar fi: senzorul
piezo (care transforma vibratiile in semnal electric), o bobina cu miez magnetic variabil (utilizat foarte des
in sistemele de alarma auto) sau un senzor inertial, acesta din urma fiind cel mai putin sensibil.
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
c. detectia de spectru acustic: tentativa de efractie prin spargerea unui geam generaza un semnal sonor cu un
spectru specific in domeniul frecventelor inalte.
d. detectia de presiune: - folosita pentru protejarea unor obiecte sau pentru prevenirea accesului unei
persoane in spatiul protejat.
7.3.2 Tipuri de detectie activa

a. detectia cu ultrasunete pe baza efectului Doppler : folosita pentru senzorii activi cu ultrasunete
b. detectia pe baza efectului Doppler utilizind radiatie electromangetica in spectrul microundelor.
c. bariere IR– absorbtia semnalului de la emitator functie de distanta si conditii de mediu.
7.3.3. Tipuri de detectoare

Contactul magnetic (releul reed): principiu de detectie, aplicatii, limitari
Contactele magnetice sunt comutatoare NC/NO care detecteaza miscarea unui magnet amplasat pe un corp ce
trebuie protejat (fereastra, usa).
Contactele magnetice sunt compuse din doua parti: un releu amplasat pe partea interioara,fixa a
ferestrei/usii si un magnet amplasat pe partea mobila. Cind usa este inchisa, contactul este in starea NC, el
trecind in starea NO prin deschiderea usii.
Aceste tipuri de detectoare sunt utilizate dupa cum am aratat pe usi, ferestre, containere, etc. pentru a
detecta deschiderea acestora. Nu ofera un grad de securitate ridicat (se poate intra prin sppargerea geamului de
ex.), de aceea se recomanda a fi utilizate in conjunctie cu alte tipuri de detectoare (ex. PIR, detectoare de
geam spart, etc).
Poate genera alarme false in cazul in care usa sau fereastra nu se inchid corect si poate fi sabotat prin
utilizarea unui magnet mai puternic.
Detector PIR: principiu de detectie, aplicatii, limitari
Detectorul PIR este un detector volumetric, in sensul ca supravegheaza un anumit volum al unei incaperi.
Principiul de detectie a fost enuntat anterior. Constructiv, dispozitivul are o masca frontala cu lentile Fresnell,
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
prin care senzorul analizeaza in functie de numarul de lentile (12-15 sau chiar mai multe in functie de
complexitatea senzorului) fluxurile infrarosii din incapere. In momentul in care un corp cald tranziteaza un
astfel de spot, piroelementul genereaza un impuls electric care este analizat si procesat de partea electronica a
senzorului. In functie de dispunerea spoturilor se intilnesc senzori cortina, senzori cu spot lung sau senzori
volumetrici obisnuiti.
Acest tip de senzori are o foarte larga gama de aplicatii fiind pratic cei mai utilizati detectori in sistemele
de securitate antiefractie.
Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2 – 2,3 m de la poadeaua incaperii si au un unghi de
detectie de 90 – 1050. Se instaleaza de regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa. Raza
de detectie pe spoturile centrale este in general de 12m, ceea ce face suficienta instalarea unui singur senzor
intr-o incapere obisnuita.
In cazul in care spatiul protejat prezinta anumite particularitati se pt utiliza celelalte tipuri de lentile
prezentate; ex. In cazul unui coridor lung (pina la 30 – 35m) se poate utiliza un senzor cu spot lung iar in
cazul in care intentionam sa protejam o suprafata vitrata mare la efractie din exterior putem utiliza senzori
cortina.
Limitarile acestor tipuri de detectoare deriva din principiul de detectie: nu pot detecta un corp cu
temperatura apropiate de mediu (diferente de max. 2-30C) si sunt susceptibile la alarme false generate de
curenti de aer (atit calzi cit si reci). De asemenea, senzorii pot fi usor obturati de catre usi sau ferestre deschise
(sticla obisnuita este opaca la radiatia IR).

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fig.1 Caracteristica PIR

Fig.2 Caracteristici de acoperire in functie de amplasament

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fig. 3 Caracteristica de detectie a unui senzor PIR

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Detector de socuri: principiu de detectie, aplicatii, limita

Detectoarele de socuri sunt destinate in general unor aplicatii speciale, cum ar fi protectia peretilor
tezaurelor dar si a unor suprafete vitrate. Detectoarele de socuri contin un traducator care transforma semnale
de tip acustic in semnale electrice. In general, aceste detectoare contin un traducator piezo dar exista si alte
tipuri de traducatoare.
Raza de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este construit peretele protejat.
Majoritatea producatorilor asigura o raza de acoperire de aproximativ 5m pentru pereti de beton. Aceste
detectoare sunt sensibile la alarme false cum ar fi ciocanituri in pereti sau zgomote de reparatii din restul
cladirii, ceea ce face ca utilitatea lor sa fie extrem de redusa si specifica.
La instalarea acestor detectoare trebuie analizata structura peretilor protejati: atit materialul de baza
(beton, caramida, lemn, etc.) cit si materialul de acoperire sau izolatie. Spre exemplu, instalarea unui senzor
de soc pe un perete de beton armat acoperit cu un strat izolator antifonic de polistiren expandat trebuie
realizata prin aplicarea senzorului de soc pe strucrtura de baza a peretelui, inainte de acoperirea acestuia cu
polistiren. De asemenea, trebuie luat in calcul un coeficient mult mai mare de absorbtie a sunetelor.
Detectoare de geam spart: principiu de detectie, aplicatii, limitari.

Detectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei sunetului produs de spargerea unei
suprafete vitrate. Acest sunet are in componenta sa armonici superioare la o anumita intensitate sonora ceea ce
face ca sunetul sa poata fi distins de alte zgomote din mediu. Acest tip de senzori este mult mai indicat pentru
protejarea suprafetelor vitrate decit senzorii de vibratii intrucit nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de
regula de joasa frecventa). Senzorul se monteaza la o distanta de pina la 5m de suprafata vitrata si are a
acoperire de aprox. 6 metri.
Principala limitare consta in faptul ca un geam poate fi taiat fara a genera zgomotul specific de spargere.
Se recomanda ca atit detectoarele de socuri cit si detectoarele de geam spart sa fie utilizate in consjunctie cu
elemente de detectie volumetrica.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fig. 4 Instalare tipica a unui detector de socuri
Detectoare de presiune: principiu de detectie, aplicatii, limitari

Detectoarele de presiune sunt dispozitive care genereaza alarma in cazul in care detectorul
inregistreaza o diferenta de apasare. Pot fi utilizate atit pentru detectia unui intrus cit si pentru protectia unor
obiecte. Aplicabilitatea lor este destul de redusa si se rezuma la aplicatii specifice (muzee, etc). Pot fi ocolite
fizic in cazul in care se cunoaste amplasarea acestora.
Senzori audio: principiu de detectie, aplicatii, limitari
Senzoriia audio sunt utilizati pentru a detecta zgomotele produse de un intrus intr-un spatiu protejat si sunt
utilizati in general (dar nu in mod exclusiv) in aplicatii de interior, de la holuri de intrare la zone critice de
stocare si procesare de date.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Senzorul este compus din doua dispozitive: unitati de captare montate pe pereti sau tavane si o unitate de
amplificare care cuprinde si partea de procesare a sunetelor.Unitatile de captare sunt microfoane care
colecteaza sunetul pentru analiza zgomotului iar circuitul de analiza si procesare poate fi calibrat pentru un
prag al zgomotului specific unei tentative de efractie. In cazul in care un anumit nivel al zgomotului este
detectat in zona monitorizata pentru un interval de timp prestabilit, dispozitivul genereaza alarma.
Aplicatii: senzorii audio se instaleaza in zone in care zgomotul produs de o tentativa de efractie depaseste
zgomotul normal existent in mediu. In cazul in care in zona exista zgomot de fond la un anumit nivel si nu se
efectueaza calibrarea senzorului pentru a compensa zgomotul existent, acesta nu va putea diferentia zgomotul
natural de cel produs de un intrus. Tipic, senzoriia udio se folosesc in conjunctie cu alte tipuri de detectoare
(PIR, microunde), pentru a creste probabilitatea de detectie. Intrucit un senzor audio nu este afectat de
schimbarile de temperatura si lumina fluorescenta nu are nici un efect asupra caracteristicilor de detectie a
senzorului, utilizarea sa impreuna cu un sistem de detectie a miscarii pe baza amprentei termice (PIR sau
camera video) poate oferi atit detectie / inregistrare audio si video a unei efractii.
Limitarile detectorului sunt legate de nivelul de zgomot si de zgomotele accidentale care pot genera
alarme false. De asemenea, un infractor avizat poate reduce nivelul de zgomot al tentativei de efractie sub
nivelul de detectie.
Detectoare ultrasonice: principiu de detectie, aplicatii, limitari

Detectorul activ ultrasonic este un senzor de miscare care emite ultrasunete in spatiul protejat si
reactioneaza la schimbarea energiei reflectate. Principiul de detectie are la baza efectul Doppler; un corp in
miscare produce o deviatie de frecventa detectata de senzor.
Aplicatii: tipic, senzorii ultrasonici se monteaza pe tavan sau pereti si pot fi utilizati in conjunctie cu alte tipuri
de detectoare pasive (ex. PIR) pentru cresterea probabilitatii de detectie. Detectoarele ultrasonice nu sunt
afectate nu sunt afectate de temperatura. De asemenea, undele ultrasonice nu depasesc limitele spatului
protejat deci nu detecteaza miscari din exterior.
Limitari: undele ultrasonice sunt mascate de obiectele care exista in spatiul protejat (rafturi, etc.) ceea ce
creeaza zone “mascate”. Din aceasta cauza, amplasarea senzorului trebuie facuta in urma unei analize atente a
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
spatiului protejat. De asemenea, trebuiesc evitate schimbari puternice de temperatura sau uniditate care
determina scaderea performantelor electrice ale circuitelor. Senzorul este sensibil la factori de mediu care
genereaza alarme false cum ar fi: curenti de aer generati de instalatiile de incalzire sau conditionare a aerului,
sunete create de tevi, soneria telefonului, etc.
De asemenea, capacitatea de detectie a miscarilor orizontale lente este redusa, ceea ce presupune o
calibrare atenta a acestuia. Un infractor bine echipat poate analiza zonele de acoperire a detectorului si le
poate evita.
Fig5. Detectorul activ ultrasonic
Detectoare cu microunde: principiu de detectie, aplicatii, limitari

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Detectoarele cu microunde sunt senzori activi care genereaza un cimp electromagnetic in spatiul protejat.
Orice miscare a unui corp care reflecta radiatia electromagnetica este sesizata si genereaza alarma. Principiul
de detectie este tot efectul Doppler ca si in cazul detectoarelor active ultrasonice. Senzorii transmit semnale in
banda X generate de o dioda Gunn care nu are efecte nocive asupra oamenilor sau echipamentelor sensibile
(pacemakere, etc.). Puterea semnalului este de asemenea extrem de redusa, semnalul avind o bataie de
maximum 100m in linie dreapta. Deviatia de frecventa masurata prin efect Doppler este de cuprinsa intra 20 si
120Hz. Aceasta gama este corelata cu miscarea unui corp uman; orice alte frecvente fiind excluse.
Emitatorul si receptorul sunt amplasate in aceeasi carcasa. Aria de acoperire este reglabila in funcite de
sensibilitatea receptorului. Acest reglaj este deosebit de important intrucit microundele trec de regula prin
pereti, char si cei din beton armat.
Detectoarele cu microunde se pot utiliza atit la interior cit si la exterior, nefiind sensibile la variatii termice
sau curenti de aer. Sunt detectoare sensibile, greu sau imposibil de mascat dar au ca problema principala
imposibilitatea delimitarii spatiului protejat.
In conditiile in care exista surse electromagnetice de frecvente apropiate (banda X) apar limitari de
utilizare. Zonele iluminate cu tuburi fluorescente pot genera alarme false; ciclul de ionizare creat de astfel de
lampi putind fi interpretat de detector ca o alarma falsa.
Senzorul poate fi mascat cu obiecte metalice mari, care reflecta radiatia electromagnetica in spectrul
mentionat.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fig. 6. Carcteristici de directivitate a detectoarelor cu microunde

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Fig. 7 Caracteristica de acoperire a senzorilor cu microunde
Detectoare duale PIR / microunda: principiu de detectie, aplicatii, limitari
Aceste tipuri de detectoare combina doua tehnologii de detectie pentru a imbunatati fie sensibilitatea
senzorului fie a reduce pe cit posibil alarmele false in functie de logica sau/si utilizata pentru analiza.
Prin utilizarea logicii sau se obtine un senzor greu mascabil dar sensibil la toate tipurile de alarme false
mentionate la cele doua tipuri de detectoare.
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Prin utilizarea logicii si se obtine un detector mai putin sensibil, a carui arie de detectie este delimitata de
granitele naturale existente (pereti, geamuri), insensibil la curenti de aer ceea ce determina o rata foarte
redusa a alarmelor false.
Bariere IR: principiu de detectie, aplicatii, limitari.

Senzorii IR activi de interior genereaza o cortina de energie IR modulata si reactioneazala o schimbare a
modulatiei de frecventa sau intrerupere a energiei IR receptionate. Aceste fenomene se petrec in conditiile in
care o persoana violeaza zona protejata.
Barierele IR de interior sunt formate dintr-un emitator de IR si un receptor amplasate in aceeasi carcasa
sau in carcase diferite. In cazul in care sunt amplasate in aceeasi carcasa, un set de oglinzi reflectoare sunt
utilizate pentru delimitarea spatiului protejat.
Aplicatii: acest sistem este extrem de eficient in detectarea efractiilor. Viteza si directia de deplasare nu
sunt importante iar detectorul nu este sensibil la factorii de mediu (curenti de aer, temperatura).
Principala problema consta a acestor bariere consta in acoperirea lentilelor cu praf, ceea ce creeaza si
posibilitatea generarii unei alarme false.
Fig. 8. Bariera infrarosu de interior

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
7.4 Functii ale centralelor antiefractie

Dupa cum am aratat anterior, centralele antiefractie sunt automate programabile care transforma semnalele
de intrare (zone) in alarme si semnalizari in functie de starea sistemului (armat/dezarmat) si tipul de zona care a
generat alarma.
Functii de baza ale sistemelor: armare, dezactivare, omitere zone, avertizare, comunicare, memorare jurnal
de evenimente.
Armarea si dezactivarea se refera la schimbarea starii unei partitii de catre utilizator. Unele centrale
suporta functii automate.
Omiterea de zone este o functie de sistem utilizata in cazul in care intr-o anumita zona este necesar a
permite uneori accesul avind restul partitiei activate sau exista o defectiune ce nu poate fi depanata imediat.
Avertizarea in cazul generarii unei alarme este de doua tipuri: optica si acustica. In general, durata avertizarii
este limitata la citeva minute, dupa care sistemul reincepe semnalizarea daca o noua tentativa de efractie este
semnalizata. In functie de facilitatile de programare ale centralei se pot limita numarul de semnalizari de efractie
intr-un singur ciclu de armare/dezarmare.
Centralele de alarma pot include un comunicator digital sau vocal care permite comunicarea pe linie
telefonica a unui mesaj de alarma catre un dispecerat sau abonat telefonic obisnuit.
Memorarea jurnalului de evenimente este o functie extrem de utila atit in intretinerea cit si in analiza unui
eveniment. Armari, dezarmari, alarme la care se memoreaza data si ora producerii evenimentului permit analizarea
partilor slabe ale sistemului dar si refacerea filmului unui eveniment.
7.4.1 Tipuri de zone si rolul lor: instant, 24h, temporizata
Zonele instant sunt zone tipice de efractie, care genereaza o alarma in cazul in care partitia in care sunt incluse
este activata. Pe astfel de zone se instaleaza detectoarele de miscare (oricare din tipurile mentionate mai sus) ce
nu sunt instalate pe caile de acces.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Zonele temporizate sunt zone de tip instant care permit accesul pentru un interval de timp in spatiul protejat
(de ordinul zecilor de secunde) pentru a dezactiva sistemul. Pe astfel de zone se instaleaza detectoarele ce se afla
pe caile de acces spre tastaturile de comanda ale sistemelor.
Zonele de 24 de ore sunt zone care generaza o alarma indiferent de starea partitiei la care sunt asignate. Pe
astfel de zone se instaleaza butoanele de panica atac sau detectoarele de incendiu in cazul in care centrala de
efractie este folosita pentru un sistem mixt.
7.5 Norme Tehnice privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protectie si de alarmare
impotriva efractiei ( conform H.G 301/2012)
In functie de importanta obiectivului protejat, normele emise de I.G.P.R. sunt specifice referitoare la
nivelul dotarii si facilitatile sistemului de securitate pentru o varietate de obiective.
Conducatorii unitatilor detinatoare de bunuri si valori au obligatia de a identifica si stabili zonele functionale,
corespunzator activitatii desfasurate, si de a adopta masuri necesare asigurarii protectiei vietii, integritatii persoanelor si
sigurantei valorilor.
Zonele functionale pentru care este necesara adoptarea unor masuri de securitate sunt:
a) zona de acces in unitate si zona perimetrala;
b) zona de tranzactionare;
c) zona de depozitare;
d) zona de expunere;
e) zona de transfer;
f) zona de procesare;
g) zona echipamentelor de securitate;
h) zona de tranzactii cu automate bancare.
Prin zona de acces in unitate se intelege locul amenajat cu elemente de inchidere nestructurale destinate intrarii sau
iesirii persoanelor. Caile de acces pot fi dedicate clientilor, angajatilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrala
reprezinta limita fizica a constructiei, constituita din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereti, vitraje sau ferestre.
Zona de tranzactionare reprezinta spatiul in care operatorii manipuleaza valorile monetare sau bunurile in relatia cu
clientii.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Zona de depozitare reprezinta spatiul special amenajat pentru pastrarea in siguranta a valorilor monetare ori a
bunurilor.
Zona de expunere reprezinta spatiul amenajat pentru prezentarea catre public, in conditii de siguranta, a bunurilor
sau valorilor.
Zona de transfer reprezinta spatiile prin care se vehiculeaza valorile intre locul de depozitare si alte zone interioare
sau exterioare in cazul transportului.
Zona de procesare reprezinta spatiul special destinat si amenajat pentru prelucrarea, numararea si pregatirea pentru
depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare.
Zona echipamentelor de securitate reprezinta spatiul restrictionat accesului persoanelor neautorizate, destinat
amplasarii, functionarii sau monitorizarii unor astfel de echipamente.
Zona de tranzactii cu automate bancare reprezinta spatiul in care clientii pot face operatiuni cu numerar prin
intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenta unui operator.
Cerintele minimale de securitate, pe zone functionale si categorii de unitati, sunt prevazute in Anexa nr. 1 din H.G.
nr. 301/2012
Adoptarea masurilor de securitate se realizeaza in conformitate cu analiza de risc efectuata de unitate, prin structuri
de specialitate sau prin experti abilitati, care detin competente profesionale dobandite pentru ocupatia de evaluator de risc la
securitatea fizica.
Analiza de risc la securitate fizica trebuie sa asigure identificarea vulnerabilitatilor si a riscurilor, determinarea
nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizica si sa indice masurile de protectie necesare
obiectivului analizat.
Detinatorul sistemelor de supraveghere are obligatia afisarii in unitate a unor semne de avertizare cu privire la
existenta acestora.
Conducatorii unitatilor au obligatia folosirii mijloacelor de protectie mecanofizica si a echipamentelor componente

ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau nationale in vigoare de catre organisme
acreditate din tara ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European.
Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit inchis are obligatia punerii la dispozitia organelor judiciare, la
solicitarea scrisa a acestora, a inregistrarilor video si/sau audio in care este surprinsa savarsirea unor fapte de natura penala.
Sunt supuse avizarii politiei proiectele sistemelor de alarmare destinate urmatoarelor categorii de obiective:
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
a) unitati de interes strategic si obiective apartinand infrastructurilor critice;

b) unitati sau institutii de interes public;
c) institutii de creditare, unitati postale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unitati profilate pe activitati cu bijuterii
din metale sau pietre pretioase;
d) magazine de arme si munitii;
e) statii de comercializare a carburantilor/combustibililor;
f) sali de exploatare a jocurilor de noroc;
g) centre de procesare;
h) casierii furnizori si servicii de utilitati;
i) obiective industriale;
j) depozite;
k) instalatii tehnologice.
7.5.1 Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protectie si de alarmare impotriva

efractiei
Sistemele tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei realizeaza securitatea mecanica si

electronica a obiectivului protejat.
Structura subsistemului de alarmare la efractie este alcatuita din: centrala de alarma cu tastaturile de operare,
elementele de detectie, echipamentele de avertizare si semnalizare si alte componente specifice acestui tip de aplicatii. Rolul
functional al subsistemului este de a detecta patrunderea in spatiile protejate a persoanelor neautorizate si de a sesiza starile
de pericol din unitate.
Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrala, care gestioneaza punctele de control, unitatile de
comanda, cititoarele, incuietorile sau dispozitivele electromagnetice de actionare a usilor, si are rolul de restrictionare a
accesului neautorizat in spatiile protejate.
Subsistemul de televiziune cu circuit inchis are in componenta camerele video, echipamentele de multiplexare,
stocare si posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, in vederea observarii/recunoasterii/identificarii persoanelor.
Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligati sa incheie contracte de intretinere periodica cu societati licentiate, care
sa ateste functionarea sistemului conform parametrilor tehnici.
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Protectia mecanofizica cuprinde elementele care asigura delimitarea fizica in scopul protejarii vietii si integritatii
personalului operator sau restrictionarii accesului neautorizat la valori.
Gradul de siguranta/rezistenta al elementelor de protectie mecanofizice utilizate in unitati se stabileste proportional
cu cuantumul valorilor protejate si nivelul de risc determinat, recomandandu-se alegerea unei clase de nivel mediu, definita
de standardele europene/nationale de profil.
Suprafetele vitrate exterioare pana la o inaltime de 3 metri trebuie sa asigure rezistenta la atacuri manuale, conform
standardelor europene sau nationale in domeniu, iar cele cu ferestre vor fi prevazute cu gratii metalice care sa asigure
intarzierea patrunderii in unitate ori se vor realiza cu deschidere limitata de maximum 10 cm.
Usile exterioare trebuie sa fie rezistente la atacuri manuale, in scopul intarzierii patrunderii in unitate, avand cel
putin clasa 1 de rezistenta prevazuta de standardul european sau national in vigoare.
Operatiunile cu numerar in zonele de tranzactionare la unitatile financiar-bancare se pot efectua in spatii amenajate,
in care personalul este separat de clienti prin elemente de protectie rezistente la actiunea armelor de foc si sertar de preluare
indirecta a valorilor, sau prevazute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizata ori prin masini de reciclare a
numerarului.
Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizeaza prin programarea unor timpi de deschidere de minimum
10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.
Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, masinile de schimb valutar, masinile de
reciclare a numerarului, si masinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevad cu seifuri certificate,
cu clasa de rezistenta la efractie determinata, si se ancoreaza conform instructiunilor producatorului. In mod similar,
seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie sa fie certificate, cu nivel de rezistenta la efractie determinat, si se
ancoreaza conform instructiunilor producatorului.
7.5.2 Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Proiectarea aplicatiilor cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se realizeaza in scopul asigurarii detectiei si
semnalizarii patrunderii neautorizate, restrictionarii accesului, supravegherii video si inregistrarii imaginilor din zonele de
interes, precum si al transmiterii semnalelor catre dispeceratele de monitorizare.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Pentru obtinerea avizului politiei, beneficiarul va depune cererea si proiectul sistemului tehnic la unitatea de politie
competenta.
Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului vizat, numarul de telefon/fax, obiectul de
activitate, termenul de realizare si societatea care executa lucrarea.
Proiectul instalatiei sistemului de alarmare in caz de efractie se elaboreaza cu respectarea normativelor pentru
instalatiile de curenti slabi si a structurii-cadru prevazute in norme tehnice din H.G. nr. 301/2012, urmarindu-se ca din
caracteristicile proiectarii, instalarii, functionarii si intretinerii sistemelor de alarma in caz de efractie sa rezulte aplicatii cu
sisteme care genereaza un numar minim de alarme false.
Aplicatiile cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se prevad in functie de natura si caracteristicile spatiului in
care se realizeaza instalarea si de obligatia de a fi conectate sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu respectarea
standardelor europene si nationale de profil ori a altor reglementari tehnice din statele membre ale Uniunii Europene, Turcia
sau state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb care ofera un nivel echivalent de siguranta.
Structura-cadru a proiectului tehnic este urmatoarea:
a) date generale, in care se precizeaza denumirea, titularul, obiectul de activitate si adresa obiectivului,
precum si elaboratorul proiectului;
b) descrierea generala a lucrarilor, in care se mentioneaza amplasamentul obiectivului, subsistemele
componente, amenajarile si elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie electrica si retele de
comunicatii disponibile;
c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifica modul in care solutiile
tehnice alese raspund cerintelor cadrului legal, in concordanta cu concluziile analizei de risc la securitate fizica;
d) caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, procurarea materialelor si echipamentelor, receptii,
teste, probe, verificari, puneri in functie si exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele
tehnice si calitative mentionate in piesele desenate, se prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare
planselor, se detaliaza caracteristicile si calitatile materialelor folosite, se descriu lucrarile care se executa, calitatea si
modul de realizare, se stabilesc responsabilitati pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor, se prevad masurile si
responsabilitatile privind exploatarea si buna functionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul
prin care se justifica dimensionarea echipamentelor si a elementelor componente, nominalizeaza plansele aferente
proiectului, descriu executia lucrarilor, stabilesc standardele europene sau nationale de profil, normativele si alte
prescriptii care trebuie respectate la materiale si executie, precum si conditiile de receptie;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
e) listele cu cantitatile de echipamente si materiale, care cuprind denumirea, tipul, cantitatea,

producatorul si furnizorul;
f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detectie alocat, indicativul alocat
elementului, care trebuie sa coincida cu cel utilizat in plansele desenate, partitia din care face parte, zona protejata si
modul de programare a zonei;
g) fisele tehnice ale echipamentelor din componenta fiecarui subsistem;
h) piesele desenate, care cuprind:
1. plansa de incadrare in zona, in care se nominalizeaza si
strazile adiacente;
2. planse distincte pentru fiecare subsistem component, intocmite la o scara convenabila, in care
se figureaza amplasarea fiecarui echipament si element component, utilizand simboluri standardizate sau de firma,
traseele de cabluri aferente subsistemelor, precum si tabloul de alimentare cu energie electrica.
Proiectele se intocmesc cu respectarea urmatoarelor cerinte:

a) un exemplar se preda beneficiarului pe baza de procesverbal, iar un altul se pastreaza la proiectant, in format scris
ori electronic, in regim de confidentialitate;
b) se atribuie un cod si se numeroteaza filele, cu specificarea numarului total de file, in antetul sau subsolul carora
se vor trece codul proiectului, denumirea proiectantului si expresia "document confidential".
Proiectantul tine evidenta proiectelor intocmite intr-un registru anume destinat, iar accesul la acestea este permis
numai personalului autorizat, cu atributii profesionale in legatura cu obiectivul in cauza.
Echipamentele componente utilizate in sistemele de securitate trebuie sa fie fabricate conform standardelor
europene si certificate de laboratoare acreditate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic
European.
Executarea instalatiilor cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se face cu respectarea proiectelor avizate de
politie.
La punerea in functiune, instalatorul are obligatia asigurarii suportului tehnic si a instruirii persoanelor desemnate
de beneficiar pentru utilizarea corecta a sistemului, aspect materializat prin incheierea unui document.
Dupa punerea in functiune a subsistemului de televiziune cu circuit inchis, beneficiarul are obligatia pastrarii
software-ului necesar functionarii pe toata durata de viata a echipamentului si/sau perioada de arhivare a imaginilor.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
La finalizarea sistemului de alarmare impotriva efractiei, firma executanta preda in mod obligatoriu beneficiarului
utilizator urmatoarele documente:
a) proiectul si avizul politiei;
b) instructiunile de utilizare a sistemului de alarmare;
c) software-ul necesar functionarii fiecarui echipament instalat si documentele care atesta instruirea personalului utilizator
desemnat de beneficiar;
d) jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei.
In jurnalul de service al sistemului de alarmare impotriva efractiei se consemneaza toate persoanele care au
participat la instalarea si punerea in functiune a sistemului de alarmare impotriva efractiei, iar ulterior evenimentele tehnice
survenite in functionare, in ordine cronologica.
Pastrarea jurnalului se face de catre beneficiarul utilizator, la acesta avand acces personalul abilitat al firmei
licentiate care asigura service-ul.
Este obligatorie consemnarea in jurnalul de service a tuturor interventiilor tehnice in sistem, inclusiv de programare,
mentionandu-se data si ora aparitiei defectului, data si ora remedierii, componentele reparate ori inlocuite, persoanele care
au executat lucrarea, avizul acestora, semnatura specialistului si a beneficiarului.
Reviziile tehnice periodice includ toate operatiunile necesare pentru mentinerea in stare de functionare a
subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectati, iar frecventa acestora se stabileste de beneficiar, in functie de
riscurile la adresa securitatii fizice si a mediului ambient, insa cel putin o revizie pe semestru.
Beneficiarii sistemelor de alarmare impotriva efractiei au obligatia individualizarii codurilor de acces in sistem ale
personalului utilizator si a schimbarii periodice a acestora.
Personalul tehnic implicat in activitatea de proiectare, instalare, modificare sau intretinere a sistemelor de alarmare
impotriva efractiei instiinteaza beneficiarul despre eventualele vicii de functionare.
Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei cu obligatii contractuale de asigurare a intretinerii
sau a garantiei sistemelor trebuie sa dispuna de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia defectiunile semnalate in cel
mult 24 de ore de la primirea sesizarii beneficiarului.
In situatia in care sistemul necesita modificari ca urmare a reconfigurarii sau a schimbarii destinatiei spatiilor, in
sensul diminuarii numarului componentelor prevazute in proiectul avizat initial, beneficiarul depune la unitatea de politie
proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
7.6. Interfatarea cu alte sisteme
7.6.1 Interfatarea cu sisteme locale.

Centralele de alarma de capacitate medie si mare au si un numar de iesiri programabile. In functie de
producator, aceste iesiri pot fi corelate cu evenimente de alarma, cu stari de zona sau la unele modele se pot defini
functii logice intre intrari, starea sistemului, data si ora, etc., unele sisteme fiind automate programabile destul de
puternice care permit comenzi de automatizare pentru alte sisteme electrice din cladiri cum ar fi: iluminatul,
climatizarea, etc.
De asemenea, la centralele de alarma de capacitate ridicata, tipurile de zona si de alarma pot fi definite de
instalator, ceea ce ofera sistemelor o flexibilitate ridicata in rezolvarea unor aplicatii specifice.
O problema des intilnita se refera la interfatarea dintre centrala de efractie si emitatoarele instalate de
companiile de paza si interventie ce utilizeaza transmisia radio. De preferinta, se vor folosi contacte pe relee care
izoleaza din punct de vedere electric cele doua sisteme.
7.6.2. Interfatarea cu sisteme la distanta.
Prima forma de transmisie la distanta a evenimentelor de alarma este legata de activitatea de dispecerizare.
Pina in prezent, centralele antiefractie erau prevazute cu porturi seriale ce permite conectarea printr-un modem
extern sau comunicatoare digitale incorporate.
Dezvoltarea infrastructurilor de date (internet), au dus la aparitia centralelor cu interfata TCP/IP, cu setari de
IP si Gateway ceea ce permite realizarea unei conexiuni la distanta pentru transmisia de informatii si controlul
sistemelor.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
7.7.Principii de executie
Fara a intra in detalii, pornind de la existenta unui proiect sau chiar si in lipsa acestuia, prezentam succint
etapele de organizare si realizare a unui sistem de securitate.
7.7.1.Organizarea unei instalari
a. Se stabilesc tipurile si pozitiile detectoarelor

b. Se stabileste pozitia centralei, a sistemelor de avertizare si a modulelor expandoare
c. Se stabilesc traseele de cabluri
d. Se defineste jurnalul de cabluri cu semnificatia fiecarei perechi de fire.
e. Se efectueaza lucrarea.
f. Se verifica daca exista scurturi pe perechile de alimentare inainte de conectarea acumulatoarelor si a
surselor sistemului.
g. Se alimenteaza, se programeaza sistemul si se verifica functionarea acestuia.
7.7.2 Tipuri de cabluri
Exista trei categorii de cabluri utilizate in instalatiile antiefractie.

a. cablul antiefractie, care include perechi de fire netorsadate, pornind de la o pereche si ajungind la 6
perechi in mod uzual, din care o pereche poate fi de sectiune mai mare pentru alimentare.
b. Cablu pentru magistrala de tip TTL. Este similar cablului de efractie dar sectiunea cablurilor este mai
mare. Se poate folosi cu succes cablul utilizat pentru magistralele de incendiu.
c. Cablu de date. Pentru centralele ce utilizeaza protocol de comunicatie RS 485, magistrala de date este de
tip linie de comunicatie torsadata cu impedanta de 120 ohmi (cablu UTP cat5).

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
7.7.3 Principii de conectare
In realizarea conexiunilor trebuie urmarite si realizate cu mare acuratete urmatoarele categorii de conexiuni:
a. amplasarea rezistentelor de cap de linie (EOL – end of line) in detectoare si nu in centrala.
b. Realizarea unui traseu comun de masa, fara intreruperi.
c. Realizarea ecranarii corecte a instalatiei (evitarea buclelor de masa)
7.8 Verificari
Pentru realizarea unor sisteme de calitate, in special in cazul in care numarul de zone este ridicat, trebuiesc
efectuate urmatoarele teste si verificari.
a. se testeaza fiecare zona in parte, chiar daca centralele sunt prevazute cu functii de autodiagnoza. Prin
testare intelegem verificare software sau hardware a fiecarei zone atit in stand-by cit si in alarma.
b. Se verifica activarea si dezactivarea fiecarei partitii si se genereaza cite o alarma in fiecare partitie.
c. Se verifica modul in care utilizatorii au inteles, fiecare in parte, modul de utilizare si procedurile specifice
in cazul declansarii unei alarme.
CAP VIII
SISTEME DE PROTECTIE DE EXTERIOR

8.1. TERMINOLOGIE
Detectia de exterior - intrusion dectection sistem( IDS )
"Securitatea de exterior" si in special cea perimetrala,nu beneficiaza de o atentie considerata. Cel mai adesea
motivul reiese din necunoasterea principiilor/regulilor ei de baza.. Experienta arata ca majoritatea sistemelor
implementate, chiar din fazele lor initiale, au lacune datorita necunoasterii principiilor tehnologiei senzorilor
si a diferentelor dintre amenintarile reale si cele imaginate. Procesul de proiectare a sistemelor de securitate nu
acorda de obicei aceeasi considerate celor 4 componente ale unui sistem de detectie si avertizare si anume:
 DETECTIA
 IDENTIFICAREA(EVALUAREA)
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 INTERVENTIA (RASPUNS)
 AMENINTAREA
Ceea ce dorim noi de fapt este sa MINIMIZAM RISCUL respectand conditiile si restrictiile clientului (
financiare, estetice, de integrare a sistemului in circuitul zilnic de operatiuni ) si in acelasi timp mentinand IDS la
o probabilitate ridicata de eficienta . In acest sens va prezentam 10 REGULI REFERITOARE LA IDS:
1. Nu poti pacali Mama Natura.
2. Tehnologia IDS daca este aplicata/instalata corect realizeaza in mod sigur performantele dorite.
3. Un proiect in care exista doar un singur tip de senzor de detectie a fenomenelor (pentru zone de
rise ridicat) este un proiect fara sanse.
4. Respecta instructiunile de instalare ale producatorului.
5. Cei mai "inteligenti" intrusi nu inving senzorii ci ataca procedurile slabe de Evaluare si Raspuns.
6. Un sistem fara Evaluare/ldentificare si Interventie/Raspuns este unul aproape inutil.
7. Performanta unui perimetru este direct relevata de punctele lui slabe.
8. Sistemul trebuie testat periodic.
9. Senzorii si zonele in care se monteaza acestia trebuie intretinute periodic.
10. Daca ceva merita facut, atunci merita sa fie bine facut.
8.2 AMPLASAMENTUL
Inainte de a ne focaliza atentia pe problema senzorilor trebuie sa evaluam conditiile fizice existente cum ar fi:
garduri, ziduri etc.
Prezenta unui zid sau gard solid este critica si actioneaza ca un factor de indepartare a intrusului si de intarziere
a actiunilor acestuia.Aceasta bariera fizica (gard , zid) poate servi totodata si ca suport de montare pentru sistemul de
senzori, daca este compatibila cu acesta.
Performanta unei bariere perimetrale poate fi afectata de ignorarea atat a inconvenientelor naturale
existente in amplasament cat si a factorilor de mediu si fauna (vanturi puternice, animale salbatice etc.) ce pot
cauza alarme nedorite, alarme false etc.
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Nu uitati ca senzorul va fi expus mediului exterior si nici un senzor, chiar cel mai bun, nu este protejat total fata
de mediul inconjurator.
Retineti ca este foarte important ca perimetrul protejat de IDS trebuie sa fie bine iluminat si vizibil, in asa fel ca
"Identificarea" si "Raspunsul" sa fie posibile pentru personalul insarcinat cu acestea, in timp util . Proiectarea
perimetrului prevazut cu IDS trebuie sa includa elemente de "Intarziere", "Identificare" si "Interventie".
Necesitatile privind sursele de alimentare, comunicatiile de date si intretinerea amplasamentului sunt factori
ce trebuie inclusi in proiect.
8.3 SENZORII
Astazi, senzorii destinati mediului exterior sunt in cea mai mare parte suficienti de performanti daca sunt
instalati corespunzator. Performanta oricarui senzor poate fi exprimata de 3 parametri si tot 3 trebuie
luati in considerare:
 Probabilitatea de detectie (Pd ) Probabilty Of Detection;
 Frecventa alarmelor perturbatoare (Nar) Nuisance Alarm Rate;
 Vulnerabilitatea la evitarea detectiei (Vd) Vulnerabiltyto Defeat.
Senzorul trebuie sa poata corespunde favorabil tuturor celor 3 criterii. Trebuie subliniate
diferentele in performanta unui senzor ("nuisance" si "false" ). NAR trebuie definite ca fiind cauzata de
ambient, alarme generate de factori neidentificati, similari cu cei pe care senzorul este proiectat sa ii
"vada". FAR trebuie definita de alarme generate de defecte de circuite sau componente, de exemplu
"failed tamper switch". OFAR acceptabila este una la 2 ani. O performanta NAR tipica, obisnuita poate
fi maximum o declansare/ pe zona / pe saptamana.
8.3.1 CLASIFICAREA SENZORILOR

Senzorii IDS pentru exterior se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:
1. dupa modul de functionare:

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
 PASIVI : senzori non-radianti care detecteaza anumite forme de energie emise de intrus, sau modificari
ale campului de detectie produse de miscarea intrusului: detectoare de tip PIR, senzori seismici, senzori
montati pe garduri, detectie video de miscare;
 ACTIVI: senzori care radiaza o forma de energie , in acest mod se creeaza un camp de detectie care va fi
perturbat de miscarea intrusului:
 senzori cu microunde, bariere cu infrarosu, cabluri RF Tngropate sau aparente.
2. dupa modul de amplasare:
 VIZIBILI
 MASCATI
Consideratii: o amplasare in mod vizibil a senzorilor are un efect de indepartare asupra unor anumite clase de
intrusi; o amplasare mascata duce la costuri de instalare ridicate, iar anumite clase de intrusi pot recunoaste
prezenta senzorilor dupa modul de pregatire al ariilor de detectie
3. dupa modul de pregatire a mediului de detectie:

 VIZIBIL OPTIC: senzori care necesita vizibilitate optica directa, cu teren plat uniform: senzori cu
activi sau pasivi cu infrarosu, bariere mono/bistatice cu microunde,
 CARE URMARESC FORMA PERIMETRULUI TERENULUI: cabluri RF ingropate sau aparente, garduri
sensibile la vibratii, senzori montati pe garduri;
4. dupa modul de realizare al detectiei:

 VOLUMETRIC: senzori care realizeaza detectia in camp tridimensional, pe suprafata mare: senzori
cu microunde, senzori de tip PIR, cabluri RF ingropate sau aparente;detectie video de miscare
 CU DETECTIE LINIARA: senzori de tip bariera cu infrarosu, senzori montati pe garduri;

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAP IX
SISTEME DE SUPRAVEGHERE VIDEO
In cadrul sistemelor de supraveghere un loc tot mai important il ocupa sistemele de supraveghere video.
Acest tip de aparatura se foloseste in cadrul unor obiective cu nivel de siguranta mai mare. Urmarirea se realizeaza
folosind camere video care sunt monitorizate de la un centru de supraveghere local sau de la centre de
dispecerizare aflate la distanta, de unde se coordoneaza echipele de interventie. Exista si solutii de folosire
combinata a sistemelor de efractie cu senzori de miscare, cu sisteme de supraveghere cu camere video, caz in
care monitorizarea camerelor se face numai la declansarea sistemului de alarma cea ce permite economisirea spatiului
de memorare a imaginilor si totodata da posibilitatea identificarii eventualelor persoane care ar patrunde prin efractie,
precum si localizarea lor pentru a sustine logistic actiunea echipelor de interventie.
9.1 CAMERE DE SUPRAVEGHERE

Majoritatea camerelor video sunt realizate cu matrici de CCD-uri de rezolutie medie, alb-negru sau color,
unele avand si o cale de sunet incorporate in ele. Semnalul furnizat de camere este de obicei de tip AV,
transmisia efectuandu-se pe cabluri coaxiale dar exista si varianta cu transmisie radio, caz in care sunt
necesare echipamente suplimentare.
In functie de aplicatie trebuie alese camerele video care sa corespunda prin parametri avuti atat
cerintelor tehnice cat si restrictiilor economice. O caracteristica importanta ce trebuie luata permanent in
considerate este rata de esantionare care se impune sa fie in concordanta cu teorema esantionarii si anume frecventa
de esantionare sa fie cel putin dublul frecventei maxime spectrale a imaginii; deci se impune esantionarea cu
un pas mai mic decat jumatate din dimensiunea celui mai mic detaliu ce trebuie luat in considerare. Nerespectarea
acestei cerinte duce la aparitia efectului de alias, cea ce se explica prin interferenta intre spectrul de frecventa al
imaginii si spectrul de frecventa a esantionarii, compunerea celor doua spectre denaturand informatia din imagine
in mod ireversibil.
Un aspect care are o mare importanta, cu toate ca uneori este neglijat, in sistemele cu circuit inchis
este pozitionarea camerelor de luat vederi in asa fel incat sa se evite acoperirea completa sau partiala a obiectelor ce
trebuie evidentiate in imagine. Aceasta problema este cu atat mai dificil de rezolvat daca avem obiecte in miscare cu
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
traiectorii imprevizibile (ex.: oameni care se deplaseaza). In unele situatii se impune folosirea mai multor camere
video amplasate astfel incat sa surprinda aceiasi scena din diferite unghiuri de vedere.
O analiza aparte pentru sistemele de achizitie a imaginilor o reprezinta iluminarea mediului, deoarece
cantitatea de informatie continuta intr-un cadru depinde de luminozitate si de gradul de omogenitate a
iluminarii. In decursul unei zile fluctuatiile de luminozitate pot distorsiona imaginile captate, iar umbrele
diferitelor obiecte, uneori corelate cu nivelele insuficiente de gri sau culoare, pot determina interpretarea eronata
a imaginilor. O apreciere satisfacatoare a informatiei din imagine poate fi si mai dificila daca exista umbre lasate
de obiecte in miscare, uneori aceste obiecte nici nu apar in campul vizual, observand-se numai umbra acestora.
Pentru prevenirea acestor neajunsuri sau a altora din aceeasi categorie trebuie luate masuri de imbunatatire,
a intensitatii luminoase si a amplasarii surselor de lumina in masura in care aplicatia specifica o permite. De
asemenea alegerea unui fundal cat mai uniform si iluminat in mod controlat poate pentru unele aplicatii sa
imbunatateasca interpretarea in timp real a imaginilor. In procesul de conversie analog-numeric a semnalelor
video o atentie speciala trebuie acordata numarului de biti pe care se face conversia. Matematic se poate
demonstra ca pentru un semnal distribuit uniform si cuantizat uniform, fiecare bit de cuantizare suplimentar
adauga 6 dB la raportul semnal-zgomot. In cele mai dese situatii se presupune o distribute uniforma a frecventelor
spatiale dintr-o imagine si se foloseste esantionari la intervale egale, in punctele mediane dintre nivele de
reconstructie dar mai general, se pot utiliza centroizii densitatii de frecventa pe diferite intervale. Totusi la
sistemele moderne problema cuantizarii nu mai este atat de critica ca la cele anterioare deoarece nivelele de
cuantizare si frecventele de esantionare sunt mai mult decat suficiente pentru aplicatliile uzuale. La fel problema
stocarii imaginilor este rezolvata pentru majoritatea situatilor prin utilizarea echipamentelor de stocare a datelor
comerciale si prin folosirea tehnicilor de compresie.
9.2 ECHIPAMENTE DE PRELUCRARE A SEMNALELOR VIDEO
9.2.1 Switcher
Din categoria echipamentelor care se folosesc la urmarirea locala a mai multor camere video cele mai
simple sunt switcherele. Aceste echipamente prezinta pe monitorul atasat sistemului, imaginile primite de
Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
la fiecare camera video, prin rotire, un timp preprogramat. Imaginile sunt afisate pe rand pe tot ecranul. De
asemenea exista posibilitatea de a forta ca o singura imagine sa fie mentinuta un timp nelimitat pe ecran.
deci in tot timpul de functionare, fiecare camera este conectata succesiv un timp dat intr-o anumita ordine
dupa care ciclul se reia.
Exista posibilitatea de a programa echipamentul astfel incat sa excluda din ciclu de redare camerele
care nu au semnal. O alta optiune este cea de a afisa odata cu imaginea de la o camera video si a unui numar
de identificare a sursei semnalului. De obicei fiecare intrare are alocata si un conector de iesire pentru a
putea inlantui mai multe echipamente de prelucrare a imaginilor, semnalul de iesire fiind amplificat fata
de cel de intrare. Timpul de afisare este pentru fiecare camera video programabil avand valori tipice
intre 1 si 36 de secunde. Switcherele fot fi cu prelucrare alb-negru sau color, in functie de tipul
semnalului video pe care il poate comuta. Numarul de canale de intrare poate varia in functie de model, intre 4
si 16, pentru echipamentele comerciale, fiecare imagine putand fi selectata intr-unul din modurile de
functionare: bypass, automat sau manual.
9.2.2 Quad
Echipamentele care se folosesc cel mai des in perioada actuala, in sistemele de supraveghere video sunt
quad-urile. Aceste aparate creeaza semnale video a caror afisare prezinta simultan mai multe imagini de la
camere video, impartind ecranul monitorului intr-un numar de domenii a caror dispunere se poate alege dintr-un
meniu. Quad-ul face.o prelucrare digitala a semnalelor video, permitanand controlul programarilor de la distanta
prin intermediul unei interfete seriale. De asemenea in dreptul fiecarei imagini afisate, se poate inscrie un sir de
caractere corespunzatoare denumirii spatiului supravegheat cu camera video de la care provine semnalul. Memoria
video a echipamentului este in general de 512 x 512 pixeli sau de 1024 x 1024 pixeli, cu o cuantificare pe 8 bit
pentru imagini monocrome si de 3.x 8 bit pentru imagini color. Semnalul procesat poate afisa cate o imagine de
la o camera,de la 4 camere, 9 sau 16 camere simultan in domenii egale de imagini, dar exista si posibilitatea de a afisa
si o imagine pe o suprafata extinsa a ecranului si alte cadre de la camere pe suprafete mai reduse, realizandu-se
impartirea ecranului in 5, 7 sau alt numar de imagini afisate simultan.
O alta facilitate este oprirea imaginii la un anumit cadru de la o camera intr-un moment ales de utilizator.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
9.2.3 Multiplexor
Un echipament mult imbunatatit in ceea ce priveste nivelul de prelucrare a semnalelor video este
multiplexorul. Acest aparat este conceput sa lucreze in combinatie cu un inregistrator, oferind functii de
conexiune si permpnd schimbarea automata a vitezelor de redare dupa modificarea vitezelor de inregistrare a
recorderului. Multiplexorul ofera semnale video de calitate cu posibilitatea de a marii imaginea furnizata de o
camera video de 4 ori (de 2 ori pentru fiecare dimensiune),pentru a permite observarea unor detalii. Aceasta
facilitate este valabila atat pentru imaginile in timp real furnizate de camere video, cat si pentru imagini redate de pe
inregistratoare.
Memoria video are o capacitate de 512 x 512 pixeli sau 1024 x 1024 pixeli cu o cuantizare pe 8 bit
pentru imagini monocrome sau 3x8 bit pentru imagini color. La fel ca echipamentele de tip quad si multiplexoarele
pot crea imagini pe monitoare care sa prezinte simultan semnale de la 4, 9,16 camere video In cazul prezentarii pe
suprafete egale de ecran sau 3, 5, 7 etc. pentru afisarea cu o imagine centrala si alte cateva imagini prezentate in
rezumat pe suprafete mici. De asemenea aceste echipamente permit afisarea imaginilor in mod secvential ca si
swicher-ele, avand timpi de afisare programabili pentru fiecare semnal de intrare video.
Programarea unui multiplexor se poate face de la butoanele de pe partea frontala a aparatului sau de la
distanta prin intermediul unui port serial de comunicatie avand de obicei o conexiune RS 232 sau RS 485.
Prin program se pot stabilii modurile de functionare pentru regimul de zi si regimul de noapte separat pe
intervale de o saptamana sau in mod general pentru zile lucratoare, sarbatori legale si duminici.
Din programare se pot masca anumite camere video de la afisare si se poate stabili ordinea de desfasurare
spatiala si temporala a imaginilor receptionate din sistem. Multiplexoarele au posibilitatea de gestiona un
numar mai mare de semnale de alarmare decat quad-urile, acordand diferitelor semnale de intrare prioritati,
operatiile ce se executa in caz de alarma fiind tratate separat in modul de funcionare de zi si eel de noapte.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAP X
NOTIUNI DE ELECTRICITATE
10.1 Introducere
Prezenta lucrare Isi propune sa faca o trecere in revista a unor probleme de natura electrica care apar
in cadrul instalarii sistemelor ce contin componente electronice si care fac transmisii de informatii pe distante de
ordinul zecilor sau sutelor de metrii.
Scopul prezentarii este sa fie cat mai apropiat de necesitatile persoanelor ce efectueaza instalarile. In
consecinta nu se insista pe considerente teoretice, care desi utile, am considerat ca pot fi constatate de cei
interesati intr-o bogata documentatie din domeniu.
Structurarea materialului s-a facut astfel: la inceput se face o scurta prezentare a unor notiuni de baza din
electricitate, apoi se prezinta probleme care pot sa apara in timpul instalarii sau a testelor de punere in functiune si
care au cauze uneori mai putin evidente. Pentru situatiile prezentate se dau solutii posibile care pot fi luate in
considerare. Unele din cazurile prezentate sunt cunoscute si rezolvate pe baza experience! acumulate de
cei ce efectueaza instalarile, dar o sistematizare a cauzelor si solutiilor o consideram utila.
10.2. Legi fundamentale
O prima lege fundamentala este cea a conservarii sarcinilor electrice libere, care precizeaza ca fluxul
densitatii de curent printr-o suprafata inchisa este egala cu viteza de variatie in timp a sarcinilor electrice libere din
interiorul suprafetei. Deci in regim electrocinetic stationar marimile electrice si magnetice sunt invariante in timp.
Prin particularizare pentru curentui electric de conducive (ca in cazul conductorilor metalici) suma algebrica
a curenfllor este nul. Se observa ca din aceasta lege se deduce legea conservarii sarcinilor, respectiv teorema I, a lui
Kirchhoff, care arata suma curentilor ce intra intr-un nod este egala cu suma curentilor ce ies din nodul respectiv.
O a doua lege importanta este legea conductiei electrice numita si legea lui Ohm. In varianta integrala a
acestei legi pentru curent stationar se enunta formula bine cunoscuta a egalitatii dintre tensiunea electrica si
produsul dintre intensitatea curentului electric, cu o caracteristica a materialului prin care trece curentul
electric numita rezistenta electrica .

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
Legea transformarii energiei in conductoare numita Legea Joule-Lenz permite determinarea energiei
calorice dezvoltate intr-un timp de un conductor strabatut de un curent electric. Legea stabileste ca valoarea
caldurii degajate pe unitate de timp este egala cu produsul dintre rezistenta electrica a conductorului si patratul
intensitatii curentului electric(Q = 12*R*t).
O alta lege fundamentala este cea a potentialului electric stationar. De fapt este o teorema, iar pentru un
circuit electric este cunoscuta ca teorema a ll-a a lui Kirchhoff. Teorema afirma ca tensiunea electrica este nula de-a
lungul oricarei curbe inchise respectiv a unei bucle inchise, in cazul unui circuit).
10.3 Probleme ce apar in practica
10.3.1 Tipuri de greseli elementare

In categoria greselilor elementare am cuprins situatii pe personalul de instalare le cunoaste dar care totusi
apar din motive variate. Un astfel de caz apare la montarea componentelor cand nu se realizeaza un contact bun
intre componente si firele de conexiune. Cu toate ca in aparenta firul este conectat, in realitate el nu face contact.
Cauzele pot fi datorate oxidarii dar cel mai des se datoreaza modului de conectare negl.ijent sau pozitiei
dificile in care se face conexiunea. O metoda empirica dar eficienta de verificare a conexiunii ramane tensionarea
mecanica a firului dupa conectare. O situatie mai problematica din punct de vedere a service-ului este slabirea
conexiunii in timp, cand din cauza dilatatiilor si a contractiilor termice conexiune devine imperfecta sau se
intrerupe. In aparenta problema pare sa fie defectarea componentelor, dar dupa ce sunt demontate si montate la
loc, In mod straniu functioneaza. Remedierea este simpla dar uneori nu se aplica, depanatorul imaginand scenarii
mai complicate.
O alta situatie banala cu toate ca nu este obligatoriu o greseala de montaj este punerea in scurt circuit a
cablurilor sau intreruperea circuitului. Aceste situatii pot aparea atat din cauza instalatorilor dar si din cauza
clientilor care sectioneaza cablurile prin diverse metode (exemplu: strivesc cablu asezand obiecte grele pe el), sau
poate fi un defect de fabricate a cablului. Cu toate ca este simplu de identificat prin masurarea rezistentei electrice a
cablurilor, acest tip de defect poate cauza multe neplaceri.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
10.3.2 Perturbatii datorate mediului
Conditiile care apar in diferite medii in care se monteaza o instalatje electronica pot produce o serie de
probleme care sunt cu atat mai dificile de identificat.
Echipamentele montate in exterior sau incinte umede pot sa se defecteze dupa o scurta perioada de
functionare. In aceste situatii se impune folosirea unor carcase cu nivel superior de protectie.
Exista situatii cand instalarea se face in medii corozive (ex.: saline, acide). La fel ca si in situatia anterioara
defectele nu apar imediat, dar stricaciunile sunt iremediabile. Metodele de prevenire se refera, ca si in situatia
anterioara la instalarea unor carcase cu nivel de protectie mai ridicat.
O situatie des intalnita este cea in care mediul in care se face montajul are variatii mari de temperatura,
sau apar temperaturi ce depasesc limitele de funcjionare a componentelor. Solutia consta in instalarea unor
incinte termostatate care sa ventileze componentele la cresterea temperaturii si sa incalzeasca incinta la
scaderea temperaturii. Exista situatii mai greu de rezolvat cum ar fi locurile umede sau corozive si in care sunt si
temperaturi ridicate. Aceste cazuri necesita echipamente speciale de protectie a componentelor.
Un ultim caz pe care il vom prezenta este dat de mediul extern cu perturbatii electromagnetice puternice.
Un exemplu des intalnit este situatia din unele hale de produce sau din apropierea stajilor de transformare
sau a linilor de inalta tensiune. Aceste perturbatii pot induce curentii parazitii puternici ce pot distruge diferite
componente din sistem.
10.3.3 Probleme datorate surselor de alimentare

In unele locuri unde se monteaza sisteme, liniile de alimentare electrice au in componenta si semnale de
zgomot sau shifturi de tensiune. Acestea se pot datora dezechilibrarilor pe faze sau unor consumatori conectati pe
aceeasi retea care indue semnale parazite. Pentru ca aceste perturbatii sa nu ajunga in sistem este nevoie ca sursele
de alimentare sa fie dotate cu protectii si filtraje. Un exemplu de surse care indeplinesc aceste cerinte sunt cele in
comutare. Dar se pot folosii in unele cazuri si surse externe de tip UPS (surse nemtreruptibile), iar unde nu se
justifica costuri suplimentare se poate monta un filtru format dintr-o bobina cu impedanta mare si un condensator
de valoare ridicata.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
10.3.4 Probleme datorate parazitilor de comutare
Semnalele parazite in circuitele electronic pot crea probleme greu de depistat si de inlaturat. In momentul
comutatiei un circuit electronic consuma pentru un timp scurt un curent relativ mare fata de consumul
obisnuit al circuitului din momentele de functionare pe palier. Rezulta ca momentul comutarii solicita
mai mult sursa de alimentare si poate destabiliza in mod tranzitoriu liniile de alimentare, cea ce poate cauza
intrarea tensiunii de iesire a unui circuit apropiat in zona de nedeterminare logica Circuitul care primeste semnalul
aflat in zona de incertitudine poate interpreta nivelul logic in mod eronat, cauzand o eroare aparent de natura
combinationala. Solutia pentru astfel de paraziti este realizarea unor decuplaje prin condensatoare de valori medii
montate in apropierea circuitelor. In practica nu se pune cate un condensator de decuplare chiar langa fiecare
componenta, ci in apropierea componentelor mai solicitate sau a unui grup functional de componente.
10.3.5 Probleme datorate conectarii la masa

Una din cazurile ce apar frecvent este legata de conectarea unor fire de masa prea subtiri sau prea lungi. In
ambele situatii datorita curentilor relativi mari care aparm unele momente din timpul functionarii (cazuri ce pot sa se
manifeste relativ rar) si a impedantei semnificative de pe liniile de;masa datorate dimensiunii prea mici a sectiunii, sau
lungimii prea mari, apare o cadere de tensiune pe linia de masa. Aceasta cadere de tensiune provoaca o ridicare a
punctului de nul a circuitelor aflate mai departe pe traseul de masa, ceea ce determina micsorarea diferentei de
potential de pe componente. Circuitele ajung astfel sa fie alimentate cu o tensiune de alimentare scazuta si pot sa
intre intr-o functionare din zona de incertitudine a nivelelor logice, cauzand erori in sistem.
10.4. Aparate de masura si control

10.4.1 Tipuri utilizate pe teren
Aparatele de masura si control pot fi de o mare varietate atat ca domenii de masura cat si ca
utilitate. Aparatele folosite la munca de teren sunt de obicei de uz general, de tipul multimetrelor, dar in
unele situatii sunt necesare si aparate pentru masuratori speciale cum ar fi cele pentru determinarea calitatii liniilor
lungi, verificarea izolatiilor sau pentru detectoare de metale din pereti. Toate aceste aparate intra in categoria
aparatelor de exploatare avand clase de precizie intre 1 si 5.

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473
CAP XI
IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE SECURITATE SI SIGURANTA
11.1 Proiectare
11.1.1 Cunostinte necesare celor ce proiecteaza 3S
Proiectantii 3S este bine sa fie ingineri de profil electric. Am spus este bine, si nu obligatoriu deoarece
cunosc personal oameni care concep sisteme 3S si nu sunt neaparat ingineri de profil electric.
Cunostintele necesare pentru proiectarea 3S le putem obt,ine din cartile de specialitate , dar care In
general sunt straine si in acest caz mai greu de procurat. O alta modalitate de a acumula aceste cunostinte sunt
prezentarile organizate de firmele producatoare sau importatoare din Romania.
Cursurile pe care la urmati la IBR, cursuri care va familiarizeaza cu ABC-ul 3S, va permit ca ulterior sa
studiafl singuri. Exista Internetul, unde puteti gasi un volum foarte mare de informatii despre 3S.
11.1.2 Normative si documentatie pentru proiectarea 3S (standarde romanesti, europene si
standarde nationals specif ice)
 Exista multe standarde care se refera la proiectarea 3S.
 Exista standarde romanesti care fac referiri la proiectarea 3S.
 Exista standarde europene care contin informal importante pentru proiectarea 3S.
(ex: BS 4737 Part 4 Section 4.1 1987 Codes of practice. Code of practice for planning
and instalation)

Tel: 0766.397.390, 0724.185.473

Tehnician Sisteme Video

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnician Sisteme Video

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. DARIN MIXT GRUP S.R.L.

LEGISLATIE, PROIECT DE EXECUTIE SI CAZUISTICA

1.1 Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

d) magazine de arme si munitii;

f) sali de exploatare a jocurilor de noroc;

Structura-cadru a proiectului tehnic este urmatoarea:

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

h) piesele desenate, care cuprind:

1.2 Cazuistica pe linia sistemelor de alarmare impotriva efractiei

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

b) la repetarea, in interval de un an, a faptelor care atrag masura suspendarii;

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

Societatile comerciale licentiate sau autorizate sa desfasoare activitati in domeniul sistemelor

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

1.3.2 Reinnoirea licentelor de functionare a societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

2.1 Principiile standardizarii

2.2 Cadrul legislativ in care se desfasoara activitatea de standardizare

Standardele sunt elaborate de colective de specialisti in comitete tehnice constituite pe domenii de

d) Caracterul voluntar al participarii la activitatea de standardizare nationala precum si al aplicarii standardelor

Metode de adoptare standardelor Europene

2.3 Publicatii si servicii oferite de Organismul national de Standardizare

 standarde nationale in vigoare

public Ordinul 140/2003

CAP III CLASIFICAREA

3.1 Informatia –definitie si importanta sociala

3.2 Categorii de informatii

3.3 Dreptul de liber acces si dreptul de protectie a informatiilor

3.4 Legislatia privind protectia informatiilor clasificate

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

3.5 Controlul privind protectia informatiilor clasificate

3.6 Securitatea fizica a informatiilor

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

3.7 Securitatea personalului

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

a) la solicitarea ORNISS, prin decizia conducatorului unitatii care a eliberat certificatul/autorizatia;

3.8 Securitatea sistemelor informatice

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

4.1 Managementul securitatii

4.2 Mediul de securitate al unei institutii

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

Printre (argumentele) pericolele si considerentele care impun cu necesitate realizarea mediului de

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

4.3 Stabilirea planului de securitate

4.4 Timpul de raspuns al echipelor de interventie

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

riguroasa si optimizarea procedurilor de interventie si a dotarii echipei cu mijloacele de anihilare a

Fig. 17. Cerintele impuse interventiei

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

5.1 Algoritmi criptografici

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

5.1.1.1 Cifrul RSA

Sistemul de cifrare exponentiala RSA (Rivest-Shamir-Adleman), realizat de trei cercetatori de la

5.2 Tehnici criptografice

5.2.1 Gestiunea cheilor criptografice

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.

5.2.2 Utilizarea si depozitarea cheilor

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L.