Sunteți pe pagina 1din 18

SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACTIE SI PROTECTIE PERIMETRALA 1. DETECTIA ANTIEFRACTIE: 1.

1 Principii de detectie - detectie pasiva/activa, unde mecanice, unde electromagnetice (aplicatiile posibile in diferitespectre de frecventa ) 1.2 Tipuri de detectoare: Contact magnetic, P !, "#, geofonic, soc/vibratie, acustic/geam spart, ultrasonic, bariere !/"#, detectoare dubla te$nologie ( P ! % "#, P ! % &ltrasonic, P ! % 'eam spart ), detectoare anti-mas(ing 2. ARHITECTURA SISTEMULUI DE SECURITATE 2.1 Concepte si terminologie: centrala, )ona (tipuri de )one), partitie,coduri 3. PROIECTAREA SISTEMELOR DE SECURITATE *.1 +escrierea elementelor ce contin proiectul et$nic *.2 !eguli privind calculul energetic in vederea reali)arii autonomiei. 4. PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE ,.1 -laborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului ,.2 Programarea propriu-)isa 5. PROTECTIA PERIMETRALA ..1. /nali)a factorilor de risc si mediu

ARGUMENT: 0ecuritatea in acceptiunea generala este o necesitate primara a individului e1tinsa la diferite nivele organi)ationale. &na din modalitatile de asigurare a functiilor continute de conceptual generic de securitate este oferita de sistemele electronice desecuritate. Ca functionalitate primara, un sistem de securitate poate fi definit ca un ansamblu de dispo)itive ce detectea)a si semnali)ea)a o intru)iune sau o stare de pericol asociata intrarii neautori)ate in spatiul prote2at. + e ) v o l t a r e a c a p a c i t a t i i d e prelucrare a informatiilor precum si a te$nologiilor de comunicatie au e1tins functiunile primare ale sistemului de securitate astfelincat, in pre)ent, pot fi monitori)ate mai multe tipuri de evenimente ce descriu o situatie potentiala de pericol (e1. alarmele de tipte$nic sau medical). +omeniul de aplicatie este e1trem de vast: de la aplicatii re)identiale la sisteme profesionale de inalta securitate. nfunctie de particularitatile obiectivului prote2at ( cu referire deosebita la valorile ce trebuiesc prote2ate) gradul de comple1itate alunui sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la ba)a unui sistem electronic de securitate sunt aproape intotdeaunaaceleasi. /sigurarea securitatii nu este apana2ul e1clusiv al sistemelor de securitate electronica3 pentru reali)area acestui de)iderateste necesara imbinarea urmatoarelor elemente: a. !eali)area detectiei b. -valuarea alarmei c. ntar)ierea actiunii intrusului prin masuri de securitate mecanice d. /sigurarea interventiei (raspuns) /cest ansamblu contine sisteme te$nice si umane. Pentru o eficienta corespun)atoare a intregului lant este necesar capersonalul care e1ploatea)a sistemele precum si cel de interventie sa fie corespun)ator pregatit pentru a putea opera corect si alua deci)ii rapide in conditii e1treme de stres produse de aparitia unui eveniment. n atributiunile inginerilor de sisteme de securitate intra urmatoarele activitati: a. 0tabilirea procedurilor de instalare re)ultate din particularitatile obiectivului in conformitate cu proiectul de e1ecutie. b. Controlul e1ecutiei si coordonarea activitatii de punere in functiune. c. dentificarea necesitatilor clientului referitoare la procedurile d e o p e r a r e a s i s t e m u l u i s i d e f i n i r e a c o r e s p u n ) a t o a r e a functiilor sistemului d. Programarea sistemelor pe ba)a informatiilor re)ultate din proiectul de e1ecutie si din anali)a efectuata la punctul c.

e. -laborarea sintetica a procedurilor de e1ploatare specifice obiectivului conform programarii sistemului de securitate f. nstruirea personalului de e1ploatare si verificarea insusirii in f o r m a t i i l o r p r e ) e n t a t e p r i n e f e c t u a r e a u n o r t e s t e d e functionare. g. 0upervi)area activitatii de mentenanta a sistemelor instalate.

DETECTIA ANTIEFRACTIE 1.1 Principii d d ! c!i

!eali)area detectiei unui eveniment se ba)ea)a pe identificare a s i m a s u r a r e a u n o r p a r a m e t r i i d i n m e d i u a s o c i a t i evenimentului respective. n general, operatiunea de masurare presupune o interactiune intre doua sisteme, unul care contineparametrul ce urmea)a a fi masurat iar celalalt fiind cel care reali)ea)a operatia de masurare. nteractiunea se reali)ea)a fie princ o n t a c t d i r e c t , f i e p r i n i n t e r m e d i u l u n u i c a m p . /plicatiile din domeniul sistemelor de securitate utili)ea)a in pr e ) e n t u n d e electromagnetice si unde elastice dar nu este e1clus ca in viitor sa se de)volte si te$nologii ba)ate pe alte principii. n domeniul undelor mecanice sunt utili)ate urmatoarele domenii de frecventa: - 4-6 Hz - detectoare geofonice sau seismice (termenul seismic este utilizat in mod fortat deoarece do m e n i u l d e frecventa al unei unde seismice este cuprins intre 1,5 si 3,5 Hz) - Zeci - sute de Herti - detectoare de vibratii - 1- 1 !"z - spectrul acustic utilizat de detectoarele de geam spart - 4 -# !"z - detectoarele de miscare ultrasonice

$n domeniul undelor electromagnetice% -&anda 1 ,5 '"z (lungime de unda apro() 3 cm ) si banda *4 '"z (lungimea de unda apro() 1 cm) - detectoare cumicrounde

-+omeniul de lungimi de unda #-14 4m (radiatie infrarosie de ,oasa frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la -,4 4m) .(ista doua categorii de detectie% detectia pasiva si cea activa) +etectia pasiva este cea care utilizeaza un parametru e(istent in mediul asociat evenimentului ce se doreste a fi detectat)+etectorul este un /observator tacut0 al mediului) +etectia activa presupune generarea unui parametru in m e d i u l s u p r a v e g " e a t a c a r u i m o d i f i c a r e e s t e a s o c i a t a c u even imentul care se doreste a fi detectat) $n cazul sistemelor de securitate antiefractie, informatia transmisa de detector poate fi cuantificata pe un singur bit dedate% e(istenta sau non-e(istenta unei situatii de alarma) $n acest domeniu de aplicatii, decizia se ia la nivel de detector) 1cest faptsimplifica modalitatea de comunicatie, sistemul monitorizand pentru un sensor un singur contact intern de alarma al acestuia,comandat de starea senzorului% de repaus sau in alarma) 1.2 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari. 1.3 Contactul magnetic 2el mai /vec"i0 sensor utilizat de la inceputurile sistemelor de securitate este contactul mecanic) 1cesta a fost utilizatpentru sesizarea pozitiei elementelor de acces in spatiile prote,ate% usi si ferestre) 2onform definitiei, contactul mecanic este unsenzor pasiv, starea sa fiind dictata de elementele din mediu supraveg"eat) 2a dispozitiv de securitate, contactul mecanic este usorsabotabil iar montarea si regla,ul sunt dificile in cele mai multe cazuri) .l este in continuare intalnit in dispozitive electromecanicede control al accesului, fiind incorporate in dispozitiv in faza de productie al acestuia) 2ontactul mecanic a fost inlocuit de contactul magnetic, un ansamblu format dintr-un releu reed si un magnet)3ig)1 1nsamblu contact magnetic2a ansamblu, contactul magnetic este un sensor activ4 magnetul genereaza campul supraveg"eat) 5rin modificareapozitiei acestuia, campul magnetic care actioneaza releul reed si il /tine0 in pozitia inc"is scade in intensitate pana cand contactulse desc"ide, semnalizand o stare de alarma).(ista o varietate mare de tipuri constructive, toate avand acelasi principiu de functionare)

5entru aplicatii destinateusilor metalice se poate utilize varianta constructive numita /"eav6 dut60 care prin modalitatea de instalare creaza un intrefier intredispozitiv si usa metalica, permitand functionarea corecta a contactului magnetic) +e asemenea se pot utilize versiuni incastrate intocul usii sau ferestrei precum si contacte magnetice pentru usi sectionale a caror pozitie de inc"idere poate prezenta abateri deordinal milimetrilor) 2ontactul magnetic poate fi sabotat relativ usor, prin ut ilizarea unui magnet e(terior puternic in cazul in care est e cunoscuta pozitia in care acesta este instalat) .(ista tipuri constructive care au o imunitate ridicata la sabotarea cu magnet e(tern,la care magnetul se pozitioneaza intr-o pla,a limitata a distantelor (prea aproape sau prea departe de contact genereaza alarma)) +e asemenea contactul magnetic nu poate fi utilizat in aplicatii de inalta securitate pe instalatii de control al accesului pentruactivarea intrarilor de tip usa desc"isa, dar este util ca element suplimentar de control) Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR) 7enzorul pasiv in $8 este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu minim 1 -15cm9s a unui corp cu diferentad e temperatura fata de mediu de minim 3-5 2) 7enzorul 5$8 utilizeaza un dispozitiv sensibil la radiatia infrarosie din spectrultermic(#-144m) numit piroelement)

7enzorul 5$8 prezinta doua avanta,e% i).lementele de delimitare a spatiilor (pereti,geamuri,usi)

sunt opace la radiatia $8, astfel incat senzorul nu detecteazamiscare in e(teriorul spatiului prote,at) ii)+atorita fle(ibilitatii in constructia lentilelor 3resnell e(ista tipuri constructive pentru o varietate larga de aplicatii +etectoarele obisnuite se instaleaza in general la *-*,3 m de la podeaua incaperii si au un ung"i de detectie de - -1 5 grade) 7einstaleaza de regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa) 8aza de detectie pe spoturile centrale este ingeneral de 1*m, ceea ce face suficienta instalarea unui singur sensor intr-o incapere obisnuita) +ezvoltarea tipurilor constructive de piroelemente (dual element,:uad element) au permis fabricarea de senzori 5$8 imuni lacorpuri de dimensiune redusa (pet imune) precum si la senzori cu procesare digitala avansata pentru cresterea imunitatii la alarmefalse)7enzorul 5$8 este un sensor mascabil - el functioneaza numai in raza de vizibilitate) ;opselurile, "artia, sticla obisnuita suntopace la radiatia $8, ceea ce face ca senzorul sa fie relative usor sabotabil in cazul in care potentialul infractor are acces la senzoratunci cand sistemul de securitate nu este activat) 5entru evitarea alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire am i s c a r i i a c c i d e n t a l e a c o r p u r i l o r d i n i n c a p e r i ( e ( ) " a r t i a termica de fa() precum si a curentilor de aer calzi sau r e c i ( f e r e s t r e desc"ise, amplasare necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau convectoare de caldura )) 2u toate acestelimitari, senzorul 5$8 este cel mai popular element utilizat in sistemele de securitate datorita fle(ibilitatii ridicate si a costului scazutal dispoziivului)

Senzorul activ cu microunde

+etectoarele cu microunde sunt senzori activi care genereaza un camp eletromagnetic in spatial prote,at) <rice miscarea unui corp care reflecta radiatia eletromagnetica este sesizata si genereaza alarma) 5rincipiul de detectie se bazeaza pe efectul+oppler) 7enzorii transmit semnale de banda = de regula (1 ,5 '"z) dare(ista si produse fabricate in benzile 7 (*,54 '"z) sau ! (*4'"z) generate de o dioda 'unn care nu are efecte nocive asupraoamenilor sau ec"ipamentelor sensibile (pacema>ere etc) 5uterea semnalului este de asemenea e(trem de redusa, semnalul avand o bataie de ma(imum 1 m in linie dreapta)+eviatia de frecventa datorita efectului +oppler este de ordinul "erzilor (* -1 Hz)) 1ceasta gama este corelata cu miscarea unuicorp uman, orice alte frecvente fiind e(cluse).mitatorul si receptorul sunt amplasate in acceasi carcasa) 1ria de acoperire este reglabila in functie de sensibilitatea receptorului) 1cest regla, este deosebit de important intrucat microundele trec de regula prin pereti, c"iar si cei din beton armat)+etectoarele cu microunde se pot utiliza atat la interior cat si la e(terior, nefiind sensibile la variatii termice sau curenti de aer)7unt detectoare sensibile, greu sau imposibil de mascat dar au ca problema principala imposibilitatea delimitarii spatiului prote,at)$n conditiile in care e(ista surse electromagnetice de frecvente apropiate (banda =) apar limitari de utilizare) Zonele iluminate cutuburi fluorescente pot genera alarme false4 zgomotul produs datorita ionizarii poate fi interpretat de detector ca o alarma falsa)7enzorul poate fi mascat cu obiecte metalice mari, care reflecta radiatia eletromagnetica in spectrul mentionat)5entru delimitarea stricta a zonei supraveg"eate peretii trebuie ecranati) 1cest lucru se poate realiza relativ usor in cazulperetilor armati cu plasa metalica, tinand cont ca plasa metalica este un ecran in cazul in care dimensiunie oc"iurilor plasei suntmai mici decat ? din lungimea de unda a semnalului detectorului) 5entru detectoarele care functioneaza in banda =, lungimea deunda este de 3 cm) Senzorul de vibratii

+etectoarele de vibratii sau socuri sunt dest inate in general unor aplicatii speciale, cum ar fi protectia p e r e t i l o r tezaurelor, dar si a unor suprafete vitrate) +etectoarele de socuri contin un traductor care transforma semnale de tip acustic insemnale electrice) $n general, traductorul este de tip piezo dar e(ista si alte tipuri de traductoare)8aza de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este construit peretele prote,at) @a,oritatea producatorilorasigura o raza de acoperire de apro(imativ 6m pentru pereti de beton) 1ceste detectoare sunt sensibile la alarme false cum ar ficiocanituri in pereti sau zgomote de reparatii din restul cladirii ceea ce face ca utilizarea lor sa fie limitata din cauza acestor factori)Aa instalarea acestor detectoare trebuie analizata structura peretilor prote,ati% atat materialul de baza (beton, caramida, lemn etc))cat si materialul de acoperire sau izolatie) 7pre e(emplu, instalarea unui senzor de soc pe un perete de beton armat acoperit cu unstrat izolator antifonic de polistiren e(pandat trebuie realizata prin aplicarea senzorului de soc pe structura de baza a peretelui,i n a i n t e d e a c o p e r i r e a a c e s t u i a c u p o l i s t i r e n ) +e asemenea, trebuie luat in calcul u n c o e f i c i e n t m u l t m a i m a r e d e a b s o r t i e a sunetelor)8eglarea sensibilitatii este de asemenea o operatiune importanta) 7enzorul nu trebuie sa fie e(trem de sensibil pntru a elimina pecat posibil alarmele datorate zgomotului de mediu) Senzorul de geam spart +etectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei s pectrale sunetului produs de spargerea unei suprafetevitrate ( spectrul intre 1 si 5 !"z)) 1cest sunet are in componenta sa armonici superioare la o anumita intensitate sonora ceea cef a c e c a s u n e t u l s a p o a t a f i d i s t i n s d e a l t e z g o m o t e d i n mediu) 1cest tip de senzori este mult mai indicat p e n t r u p r o t e , a r e a suprafetelor vitrate decat senzorii de vibratii intrucat nu sunt sensibili la zgomotele e(terioare (de regula de ,oasa frecventa))7enzorul se monteaza la o distanta de pana la 5 m de suprafata vitrata si are o acoperire de apro() 6 m)3ig)5

$nstalarea tipica a unui detector de geam spart, e(emplu de detector de geam spart+ a t o r i t a d i v e r s i t a t i i m a t e r i a l e l o r d i n c a r e s e f a c i n p r ezent suprafetele vitrate anumiti producatori de ec"ipame n t calibreaza senzorii in functie de tipul de material al zonei prote,ate)B e s t a r e a s i r e g l a , u l s e f a c c u d i s p o z i t i v e s p e c i a l e (testere simulatoare)) $ m p l i c i t , p r o d u c a t o r i i c a r e a u o g a ma m a i l a r g a d e detectoare de geam spart pun la dispozitie si testerele specifice fiecarui tip de detector)5rincipala limitare consta in faptul ca un geam poate fi taiat fara a genera zgomotul specific de spargere) 7e recomanda ca atatdetectoarele de socuri cat si detectoarele de geam spart sa fie utilizate in con,unctie cu elemente de detectie volumetrica) Senzorul geofonic (seismic) 7enzorii seismici sunt utilizati in aplicatii de inalta securitate avand o functie similara senzorilor de vibratii) +iferentama,ora dintre cele doua tipuri de detectoare consta in spectrul de frecventa analizat) 1sa cum aratam in paragraful principii dedetectie, detectoarele seismice analizeaza spectrul subsonic cuprins inre 4 si 6 Hz) 1cest tip de senzor este foarte indicat pentrudetectarea tentativelor de gaurire a seifurilor, 1B@-urilor, camerelor blindate cu orice model de dispozitiv mecanic de gaurire)8aza de acoperire este similara cu cea a detectoarelor de vibratii) 1ceste tipuri de detectoare pot fi instalate cu succes in zone zgomotoase, in special in cazul in care trebuie prote,ati pereti e(terioriaflati in zone cu trafic greu) etectoare dubla te!nologie Cecesitatea cresterii imunitatii la alarme false a dus la aparitia unor dispozitive de detectie ce incorporeaza de fapt douamodule independente ce utilizeaza te"nologii de detectie diferite cum ar fi%

detectorul dual 5$8D@E detectorul dual 5$8D geam spart detectorul dual 5$8 D ultrasonic Fnele dispozitive permit configurarea contactului de alarma atat in logica 7$ cat si in logica 71F, ceea ce permite, infunctie de necesitati, ma(imizarea sensibilitatii senzorului sau a imunitatii la zgomot a acestuia) +e e(emplu, utilizand in logica 7$un detector dual 5$8D@E dispunem de toate avanta,ele cumulate ale celor doua te"nologii in obtinearea unui senzor cu o rataredusa a alarmelor false deoarce in cazul sectiunii 5$8 zona de detectie este bine delimitata de elementele constructive ale incaperiiiar partea de @E asigura imunitatea la curenti de aer)2a aplicatie, detectorul ultrasonic este utilizat in special in alarmele auto, deoarece poate functiona intr-o gama e(tinsade temperatura) .ste un detector activ, ce functioneaza pe principiul detectiei modulatiei de amplitudine a semnalului receptionat(ecou) in cazul in care in aria prote,ata e(ista corpuri in miscare)2a aplicatie de securitate in con,unctie cu un detector 5$8 se poate utiliza in spatii in care se desfasoara in mod curentactivitate ("ipermar>et-uri, cladiri de birouri, spatii industriale ) si mai putin ca aplicatie rezidentiala)

etectoare anti-mas"ing

10

+etectoarele antimas>ing sunt detectoare speciale, de regula cu dubla te"nologie, care sesizeaza obturarea z o n e i supraveg"eate cu un obiect plasat in pro(imitatea senzorului, si care semnalizeaza obturarea utilizand un contact separat) 1ceste detectoare se utilizeaza in aplicatii de inalta securitate, atat pentru rata redusa de alarme false cat si pentru siguranta in e(ploatareoferita de functia anti-mascare) #. AR$IT%CT&RA SIST%'%()R % S%C&RITAT%

#.* Concepte si terminologie de specialitate

Elementele constitutive a l e u n u i s i s t e m d e s e c u r i t a t e s u n t %
senzorii, centrala, ec"ipamentele periferice ale centralei,d ispozitivele de avertizare locala si dispozitivele de comunicare la distanta)

Senzorii sunt dispozitive ce preiau o informatie de tip stare


de alarma)

Centrala e s t e o u n i t a t e d e a u t o m a t i z a r e c e p r o c e s e a z a i n f o r
matiile preluate de la senzori in functie de starea sistemu l u i (activat,dezactivat etc))) 8olul principal al oricarei centrale de efractie este de a semnaliza (optic, acustic si9sau la distanta )detectarea unei intruziuni in spatiul prote,at)2entrala este un automat programabil% starea iesirilor depinde de starea intrarilorDstarea sistemului) $esirile pot fi comenzipentru dispozitivele de semnalizare locala, porturi de comunicatie sau iesiri pentru interconectarea cu alte dispozitive)

Echipamentele peri erice ale centralei sunt modulele de e(pandare si


interfetele de comanda)@odulele de e(pandare au rolul de a e(tinde numarul de intrari si9sau de iesiri ale centralei pentru configurarea unor sistemede capacitate sporita)$nterfetele de comanda (@@$ - men mac"ine interface), numite in literatura de specialitate interfete om-masina au rolul de ap e r m i t e u t i l i z a t o r i l o r s a c o m a n d e d i f e r i t e f u n c t i u n i a l e s i stemului) 1ceste interfete pot fi contacte cu c"eia speciala d e securitate, tastaturi sau cititoare de tag-uri de acces, biometrice etc) 11

!ispozitivele "e avertizare locala pot fi optice, acustica sau optoacustice (mi(te)) 8olul acestor dispozitive este de a semnalizao stare de alarma)

!ispozitivele "e avertizare la "istanta sunt comunicatoare care utilizeaza


canale de comunicatie pentru a semnaliza o alarma lau n d i s p e c e r a t d e m o n i t o r i z a r e s i i n t e r v e n t i e ) @ulte din ec"ipamentele e(istente pe piata includ i n c e n t r a l a u n p o r t d e comunicatie, de regula pe linie telefonica) Fn alt tip de suport poate fi cel radio sau, mai nou, un port B259$5 pentru transmisiape suport internet) Terminologie de specialitate a ) 2 o n c e p t u l d e zona 2onceptul de zona prezinta doua semnificatii distincte% din punct de vedere electric si d)p)d)v al ar"itecturii sistemului desecuritate) +in punct de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma semnalata ca entitate pe dispozitivele deafisare) +in punct de vedere sistemic, zona reprezinta un spatiu bine delimitat care este prote,at impotriva efractiei) 2omportamentul sistemului in cazul detectarii pe o zona (intrare) a unui semnal de alarma este diferit, functie de tipull o g i c a l z o n e i ) 2 e n t r a l e l e e ( i s t e n t e p e p i a t a a u f i e t i p uri de zona predefinite fie permit configurarea d e c a t r e p r o g r a m a t o r a comportamentului sistemului in functie de necesitati) 2ateva tipuri de zone sunt foarte uzuale in sistemele de securitate%

Zona instantanee - este o zina care declanseaza


instantaneu o alarma) Zonele de *4 de ore declanseaza alarma indiferentde faptul ca partitia din care fac parte este activata sau nu, in timp ce zonele de 1* ore genereaza alarma numai in cazulin care partitia ce le contine este armata) Zona temporizata - este o zona a carei activare genereaza o temporizare interna a sistemului dupa care, in cazul in carea c e s t a n u e s t e d e z a c t i v a t , d e c l a n s e a z a a u t o m a t o a l a r ma)+in zonele tempor izate fac parte zonele de

12

i n t r a r e 9 i e s i r e (entr69e(it zone) care declanseaza temporizarea si zonele de urmarire (.. 3olloGer) care pastreaza temporizarea in cazul in care aceasta a fost initiata de o zona de intrare9iesire sau genereaza instantaneu o alarma daca zona e activata inainte de a se activa temporizarea de intrare de catre o zona de intrare9iesire)1ceste doua tipuri de zone temporizate se gasescamplasate pe caile de acces catre @@$-urile sistemului) Zone de panica-atac sunt zone instantanee de *4 de ore)+e regula in sistemele de securitate monitorizate, aceste zonedeclanseaza o alarma silentioasa Z o n a de s a b ot a , 9 def e c t i u n e t e " n i c e s u n t z o n e d e * 4 d e ore utilizate pentru monitorizarea securitatii sistemului (contactele antisabota, ale dispozitivului, zonele de anti-mas>ing etc) b ) 2 o n c e p t u l d e partitie (arie) 5artitia reprezinta o multime de zone care sunt activate sau dezactivate simultan).vident, si conceptual de arie9partitiereprezinta aceeasi dualitate ca si conceptul de zona% din punct de vedere electric o arie reprezinta o multime de zone fiziceconectate electric la centrala (intrari) care sunt operate simultan de catre utilizatori, iar din punct de vedere sistemic o partitie este o suprafata mai mare prote,ata de sistemuld e securitate a carei functionare9utilizare are c a r a c t e r i s t i c i comune pentru toate zonele) c) Coduri 2odurile sunt /c"eile0 sistemului) 2odurile permit identificare utilizatorului in sistem si efectuarea de catre acesta defunctii cum ar fi% 1ctivare9dezactivare partitii (functia de baza a sistemului de securitate)

<mitere de zone) $n anumite conditii este necesara omiterea (b6pass) unei zone in mod e(ceptional 8ecunoastere9resetare alarme

13

5rogramare coduri utilizatori - programarea codurilor utilizatorilor este o operatiune ce trebuie e(ecutata depersonalul care e(ploateaza sistemul de securitate Fn sistem are mai multe tipuri de coduri, de e(emplu% 2odul de instalator - are rolul de a permite accesul la functiile de programare ale sistemului) $n ma,oritatea cazurilor, codul deinstalator permite de asemenea analiza ,urnalului de evenimente din memoria centralei) 2odul master - utilizator principal - activare, dezactivare, programare coduri, omitere zone etc 2od user (utilizator simplu) - armare, dezarmare, eventual omitere zone2od constrangere - este un tip special de cod user ce transmite la dispecerat un mesa, de constrangere (atac) si este in folosit incazul in care utilizatorul este fortat de adeseori sa dezactiveze sistemul de securitate) 2od cu drepturi limitate (numai in activare sistem) - codul persoanelor care fac mentenan t a s i t r e b u i e s a a c t i v e z e s i s t e m u l e securitate la terminarea activitatii)

+. PR)I%CTAR%A SIST%'%()R +.* Proiectul Te!nic

% S%C&RITAT%

2onform legii 3339* 3 este obligatorie intocmirea proiec tului te"nic de e(ecutie inainte de inceperea lucrarilor dei nstalare a sistemului)7unt supuse avizarii proiectele sistemelor de alarmare anti-efractie destinate% -<biectivelor strategice -Fnitatilor financiar-bancare -$nstitutii de interes public% gari, autogari, primarii, scoli, gradinite -2azinouri -2ase de sc"imb valutar si amanet -@agazine de bi,uterii, produse electrocasnice, computere,magazine comerciale cu o suprafata de peste 5 si celputin 3 case de marcat, supermar>et-uri m*

14

-@agazine de arme si munitii -2amere de armament -7tatii de comercializare a produselor petroliere -+etinatorii de produse ori substante to(ice (depozite,farmacii) 5roiectul te"nic supus avizarii trebuie sa contina urmatoarele elemente% -+escrierea obiectivului% adresa, vecinatati, tipul constructiei, dimensiunile incaperilor precum si destinatia acestora -5lanul de amplasament al obiectivului cu denumirea si destinatia strazilor si a cladirilor invecinate -@emoriu te"nic - rolul si functiunile ec"ipamentelor si sistemelor proiectate, fisele te"nice ale ec"ipamentelor din care sarezulte informatiile privind consumul,gama de temperatura etc -5rezentarea tabelara a structurii sistemului pe componente (efractie, control acces, 22B;) din care sa rezulte tipul sicantitatea fiecarei componente +escrierea tabelara a zonelor sistemului, tipul zonei (mod u l d e p r o g r a ma r e ) s i p a r t i t i a d i n c a r e f a c e p a r t e ) C o t a r e a elementelor de detectie din tabel trebuie sa se regaseasca in planurile proiectului -7pecificarea locului de amplasare a centralei, a tastaturilor de comanda, a ec"ipamentelor de control al accesului si 22B; -2alculul energetic al sistemului din care sa rezulte autonomia acestuia in cazul caderii retelei de alimentare cu energieelectrica -Hurnal de cabluri -@odul de asigurare al service-ului si interventiei in cazul aparitiei unei defectiuni -5lanurile desenate ale obiectivului, cu figurarea pozitiilor de amplasare a elementelor componente alea sistemelor, separate pe subsisteme, intocmite la o scara convenabila, avand co nsemnate destinatiile spatiilor si cartusul cu semnaturiles pecialistilor participanti la realizarea proiectului) 15

5lanul trebuie sa cuprinda legenda simbolurilor u t i l i z a t e p e n t r u dispozitive) - 2opii de pe buletinele de certificare a calitatii pentru ec"ipamentele folosite sau certificate de conformitate ale producatorului)

+.# Reguli privind realizarea calcului energetic 7istemele de securitate trebuie sa functioneze non stop, indiferent de caderile accidentale ale retelei primare de alimentare cuenergie electrica) 2alculul energetic poate fi efectuat in doua moduri, fie pe baza legii conservarii sarcinii electrice, fie pe bazac o n s e r v a r i i e n e r g i e i , t i n a n d c o n t d e r a n d a m e n t u l r e a l al surselor de alimentare) . v i d e n t , n u s e p o a t e a s i g u r a o a u t o n o m i e nelimitata pentru aceste sisteme, de aceea au fost luate in considerare citeva aspecte, cum ar fi% +e regula durata ma(ima a unei pene de curent este de 4-6 ore4 1utonomia sistemului trebuie corelata cu timpul de interventie ma(im admis in cazul aparitiei unei avarii) $n cazuri speciale, autonomia ma(ima trebuie sa acopere durata unui sfarsit de saptamana, in conditiile in care accesul la partile importante ale sistemului nu este permis PR),RA'AR%A SIST%'%()R % S%C&RITAT% 5rogramarea sistemului reprezinta selectarea acelor functiuni utile pentru o aplicatie specifica) $nstalarea sistemelor de securitateeste o activitate de productie in urma careia rezulta de ce mai multe ori Iunicate0 sau, in cel mai fericita caz, produse de seriemica) +e aceea, fiecare sistem in parte va avea particularitatile sale, in ceea ce priveste programarea) .(ista * etape distincte inactivitatea comple(a de programare a unui sistem%a) elaborarea procedurilor de functionare si utilizare4b) programarea propriu-zisa) -.*. %laborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului

16

.laborarea procedurilor de functionare presupune armonizarea intre informatiile cuprinse in proiectul te"nic de e(ecutie, solicitarilespecifice ale beneficiarului si eventualele cerinte legale pentru obiectiv) 1ceasta activitate se face, de regula, impreuna cu persoanadesemnata de beneficiar sa receptioneze si sa supervizeze e(ploatarea sistemului de securitate)+intre informatiile specifice care trebuie sa rezulte in urma acestei analize se numara % timpi de intrare, iesire, durata semnalizarilor 4 numarul de utilizatori si drepturile specifice ale fiecaruia 4 eventualele modificari referitoare la partitionarea sistemului si la traseele principale de acces catre tastaturi4 -.# Programarea propriu-zisa 5rogramarea propriu-zisa este etapa de introducere a parametilor de programare in memoria centralei) $n timpul operatiunilor deprogramre, inginerul de sisteme de securitate va avea in vedere urmatoarele informatii ce trebuiesc programate% <ptiunile generale de functionare a centralei, cum ar fi% afisarea orei, modul de semnalizare a anumitor evenimente, etc) Bipul de zona sepcific fiecarei intrari si descriptorii de zona4 Bimpii de intrare, iesire, durata de actionare a iesirilor de alarma 4 5artitionarea (alocarea zonelor la partitii) 4 5rogramarea utilizatorilor, doar partea de drepturi de utilizare e.clus programarea propriu-zisa a codurilor deutilizator / 5rogramarea tastaturilor 4 5rogramarea iesirilor sistemului % iesirile utilizate pentru semnalizarile de alarma si celelalte iesiri utilizate alea sistemului4 5rogramarea utilizatorului digital al centralei)Aa finalizarea programarii se vor testa toate intrarile sistemului si toate functiile de alarma, inclusiv comunicatia cu dispeceratul deinterventie)

17

0. SIST%'%

% PR)T%CTI% P%RI'%TRA(A

0 . * . A n al i z a f a c t o r i l o r d e r i s c s i m e d i u 7istemele de protectie perimetrala sunt destinate asigurarii perimetrului unui obiectiv impotriva intrarilor si iesirilor neautorizate)7pre deosebire de sistemele de securitate de interior, sistemele de protectie perimetrala trebuie sa functioneze intr-o gama e(tinsade parametrii ai mediului% temperatura, radiatii solare, curenti de aer, umiditate) 1cest fapt ridica atit probleme de detectie in cazule(istentei unor factori perturbatori puternici (factori de mediu, prezenta unor animale salbatice in vecinatatea perimetrului prote,at,fenomene tranzitorii) cat si de functionare a ec"ipamentelor in conditii de mediu foarte variate) 1naliza factorilor de mediu are ca scop identificarea te"nologiilor de detectie corepunzatoare factorilor climatici si conditiilorspecifice reliefului obiectivului prote,at (planeitatea solului, tipul de vegetatiei, santuri, canale de scurgere subterane etc))

18