NOŢIUNI DE SECURITATE MECANICĂ

Securitatea mecanică constă în amenajări realizate cu elemente de protecție

care au rolul de a asigura condiții de o astfel de manieră încât să nu fie periclitată
viața sau integritatea persoanelor precum și integritatea valorilor.
Structură:

1. Introducere. Definiţii
2. Clasificări ale Sistemelor de Securitate Mecanică
3. Componente ale Sistemelor de Securitate Mecanică
4. Introducere în metode şi tehnici de deschidere prin efracţie şi
contracararea acestora
5. Standarde de referinţa

1. Introducere. Definiţii

Încă de la începuturile civilizaţiei, oamenii s-au

preocupat de găsirea unor soluţii eficace de pază a
bunurilor împotriva hoţilor. Au fost descoperite în
diverse colţuri ale lumii sisteme mecanice de asigurare
fabricate în antichitate cum ar fi: uşi, lacăte, cutii din
lemn de esenţă tare prevăzute cu tot felul de sisteme ingenioase de încuiere.

Sistemele de securitatea mecanică_reprezintă_totalitatea barierelor mecanice

folosite pentru asigurarea unui obiectiv. Acestea pot fi: uşi, ferestre, geamuri
antiglonţ, geamuri și folie de protecție, grilaje, garduri de protecţie perirnetrală, pereţi
blindaţi, încuietori pentru uşi, ferestre, ziduri, plase, case de bani, dulapuri metalice,
încuietori etc.
În linii mari toate aceste sisteme au aceleaşi caracteristici în modul de
acţionare: sunt componente pasive, care prin prezenţa lor asigură securitatea cerută:
de exemplu pereţii blindaţi ai unui tezaur, grilajele geamurilor la un penitenciar,
geamuri blindate antiglonţ, etc, şi avem acele componente mecanice active care
interacţionează cu elementele pasive în vederea îndeplinirii funcţiei de asigurare a
securităţii mecanice cerute: de exemplu sistemul mecanic de încuiere (broasca)
pentru o uşă de tezaur, un cilindru de siguranţă care acţionează mecanismul de
zăvorâre al unei uşi metalice, încuietoarea mecanica tip "safelock" a unei case de
bani, etc. Elementele active ale Sistemelor de Securitate sunt caracterizate prin
prezenţa unei "chei" care poate fi reală/fizică sau virtuală şi care conţine elementele
de secretizare (codul) în vederea blocării sau deblocării mecanismelor/zăvoarelor,
etc. De exemplu un cilindru de siguranţă (butuc) are o cheie care, printr-o prelucrare
într-un anume fel, permite acţionarea de exemplu a elementelor mecanice ale
broaştei îngropate. O cheie confecţionată greşit, deci cu alt cod, nu poate fi folosită
deoarece nu va fi posibilă acţionarea elementelor mecanice mai sus amintite.
Această cheie este una fizică, palpabilă, pe care o purtăm în buzunar. O cheie
virtuală, este de exemplu combinaţia folosită pentru deschiderea unui safe, la care nu
avem o cheie materială, existând doar o înşiruire de numere, astfel încât prin
manipularea discului rotitor se poate debloca mecanismul safeului.

304
 2. Clasificări ale Sistemelor de Securitate Mecanică (SSM)

SSM se pot clasifica după mai multe criterii, două dintre acestea fiind
enumerate în continuare.
A. Clasificarea SSM în funcţie de nivelul de securitate pe care poate să-l
confere obiectivului unde este amplasat, conform standardelor specifice în vigoare.
Avem: sisteme de josă securitate, sisteme de securitate medie şi sisteme de înaltă
securitate.
• Sistemele de joasă securitate sunt caracterizate prin faptul că elementele
componente au o slabă comportare la tentativele de efracţie. De reţinut
este faptul că cea mai slabă componentă a unui SSM determină clasa de
securitate a acestuia, cu alte cuvinte daca toate componentele unui SSM
sunt de clasă superioară, iar unul singur este de joasă securitate, atunci
sistemul respectiv se declasifică pe nivelul unei joase securităţi.
• Sistemele de medie securitate sunt caracterizate de faptul că cea mai
slabă componentă a acestuia se încadrează într-o clasă de securitate
medie, restul componentelor egale sau într-o clasă superioară.
• Sistemele de înaltă securitate sunt cele mai folosite pentru aplicaţii
profesionale, unde normele tehnice o impun, existând şi aici aceeaşi
condiţie ca nici o componentă a SSM-ului respectiv să nu fie inferioară ca
cerinţe de securitate.
B. Clasificarea SSM în funcţie de rolul funcţional. Există o varietate de SSM,
grupate pe funcţiile pe care trebuie sa le îndeplinească în cadrul unui obiectiv:
• Sisteme/componente de protecţie fizică perimetrală de tipul gardurilor cu
sârmă ghimpată, baraje, bariere, piloni automaţi de stopare trafic, porţi,
SAS-uri de acces auto sau persoane;
• Componentele de rezistenţă a punctelor de acces într-o clădire
(uşi/ferestre), inclusiv pereţii care trebuie să reziste la atacuri mecanice de
tipul: pereţi tezaure, antitezaure, casierii, etc. Tot în această categorie
avem şi geamurile blindate antiglonţ.
• Uşile de acces în clădiri/încăperi (simple sau SAS-uri), garaje, tezaure
rezistente la atac mecanic (explozie, arme, atac chimic), porţi de detecţie
• Turnicheţi – bariere fizico – mecanice folosite la accesul personalului
• Safeuri care pot fi sub forma: case de bani, safeuri cu sertare şi
temporizare pentru casierii, safeuri pentru informatică
• Tezaure: uşi de tezaur, casete de păstrat valori, pereţi speciali pentru
tezaure modulare, grilaje antitezaur
• Sertare de transfer pentru ghişee bancare/case de schimb valutar
• Sisteme de transport valori pe maşini neblindate
• Sisteme de transport valori pe maşini blindate
• Sisteme de securizare a bunurilor

3. Componente ale Sistemelor de Securitate Mecanică

Enunţate in Cap. 1, vom detalia mai jos cele două componente ale SSM.
• Componenta_pasivă a unui SSM reprezintă acele elemente de securitate
care nu-şi modifică caracteristicile în timp şi care sunt condiţionate de către
componenta activă în vederea exercitării funcţiei de securitate mecanică.
De exemplu la un tezaur pereţii şi usa blindată de intrare a acestuia

305
 constituie componenta pasivă. Daca uşa este deblocată ca urmare a
deschiderii cu cheia, atunci securitatea tezaurului nu mai este asigurată
datorită existenţei în sine a unei uşi blindate şi a pereţilor groşi, special
făcuţi, deoarece accesul în tezaur se face ca urmare a deblocării
mecanismului uşii de tezaur.
• Componenta activă a unui SSM este acea entitate mecanică care
realizează funcţia de securizare a unui SSM ca urmare a interferenţei unei
"chei". Această componentă interfera/acţionează asupra componentelor
pasive în vederea exercitării funcţiei de securitate mecanică. Astfel, în
cazul unui tezaur, componenta activă a acestui sistem de securitate
bancară este sistemul de încuiere al uşii de tezaur prin acţionarea unei
"chei" (cheia fizică sau cheie virtuală: combinaţie de numere). În condiţiile
în care componenta activă a securizat sistemul de securitate respectiv,
intră în acţiune componentele pasive care prin prezenta lor asigură
securitatea mecanică a obiectivului respectiv.
În general părţile pasive ale unui SSM sunt Într-o construcţie simplă, robustă si
rezistente din punct de vedere mecanic la diverse atacuri. De aceea atacurile brute
asupra acestor componente nu sunt aşa de frecvente deoarece acestea sunt
proiectate să reziste acestora, întotdeauna atacatorii se concentrează pe anihilarea
componentelor active ale SSM. Prin anihilarea lor, componentele pasive devin
nefolositoare. Cazul tipic îl constituie atacul asupra unui tezaur care se realizează
asupra încuietorilor uşii de tezaur decât prin găurirea pereţilor aceluiaşi tezaur; odată
deblocat sistemul de încuiere al uşii de tezaur, accesul se poate face nestingherit în
interior, pereţii groşi ai tezaurului nemaiavând nici un rol de securitate în acest caz
(componenta pasivă SSM).
Opus componentelor pasive, o componenta activă este destul de sofisticată
constructiv, înglobând multă inteligenţă în realizarea și funcţionarea ei datorită
importanţei acesteia într-un SSM.
Din cele de mai sus rezultă faptul că efortul fabricanţilor este de a face
impenetrabile SSM prin sisteme active performante. În paralel cu aceste eforturi,
trebuie privit şi în partea cealaltă a baricadei unde eforturile infractorilor de a anihila
aceste sisteme se desfăşoară cu cel puţin aceeaşi intensitate. Astfel, inginerii în
sisteme de securitate trebuie să stăpâneasca foarte bine cerinţele de securitate
impuse, precum şi metodele şi tehnicile de deschidere prin efracţie pentru a-şi forma
o imagine globală asupra SSM ce urmează să le proiecteze.
Datorită importanţei sporite a componentelor active, vă vom prezenta succint
câteva sisteme active, de referinţă în industria de securiate mecanică:
• Cilindrul de siguranţă IKON Sperwellen (Tip 1)
Acest cilindru în 5 ştifturi cu rezistenţă sporită la manipulare/palpare (ştifturi
subtăiate) are 4 ştifturi adiţionale cu cioc care lucrează în conjuncţie cu o bară
laterală. La deschiderea cilindrului, trebuie ca simultan cele 5 ştifturi să fie aliniate
împreuna cu cele 4 ştifturi laterale. Numai sistemul lateral al celor 4 ştifturi permite
cea 1000 coduri suplimentare.
Acest cilindru lucrează folosind un principiu asemănător cilindrului Schlage
primus, numai că la modul de dispunere al ştifturilor laterale acestea se rotesc la
codificare şi prezintă canale false. În opinia specialiştilor, acest cilindru este extrem
de greu de deschis prin palpare.

306
 • Cilindrul de siguranţă EWA 3KS (Tip 2)
EVVA este un binecunoscut fabricant de cilindri de siguranţă fondat în 1919. În
anul 1993 a fost lansat modelul EVVA 3KS, prezentat în figură. 3KS semnifica 3
Kurven System care în traducere înseamnă sistemul cu 3 curbe pe cheie.

Puteţi observa în secţiune o serie de ştifturi şi bare transversale care

însumează un total de 18 ştifturi de control. Geometria complicată a acestui cilindru
îngreunează considerabil deschiderea prin palpare. Există o serie de inovaţii printre
care aş enumera faptul cş ştifturile sunt acoperite cu teflon pentru a rezista împotriva
uzurii.
Acest cilindru are un număr impresionant de combinaţii şi anaume:
30.000,000,000.000, altfel spus, daca am pune câte o cheie combinaţie unică cap la
cap, am înconjura de 1.650 de ori pământul pe la Ecuator (fără a repeta combinaţia
unei chei).

• Cilindrul de siguranţă Winkhaus Titan (Tip 2)

Inca din anii 1980, cilindrul Winkhaus s-a dovedit a fi unul "high-security" prin
cele 4 elemente distincte de securitate.

307
 1. şase ştifturi (anti drill si anti pick)
2. profil restricţionat al cheii şi construcţie care să împiedice folosirea
palpatoarelor
3. folosirea până la 10 ştifturi laterale pasive (numite în germană Kalotten)
4. folosirea până la 10 ştifturi laterale active (numite în germană Kiphebel
Stifte)

Winkhaus produce aceşti cilindri şi

pentru firma franceză Fichet, singura
diferenţă fiind firma inscripţionată pe produs
şi forma cheii specific franţuzească.

• Cilindrul de siguranţă ASSA

7 ştifturi (Tip 2)
Cilindrul ASSA în 7 ştifturi reprezintă
standardul de high-security în Suedia. Acest
cilindru are ştifturile subtăiate în cel mai
complicat mod din câte s-au produs până
acum.
Ştifturile special prelucrate sunt foarte
eficace împotriva manipulării/palpării. În
cilindrul rotitor găurile ştifturilor 1, 2, 4 și 6 au prelucrări speciale care amplifică
blocarea ştifturilor dacă sunt operate cu instrumente de palpare.
La modelul ASSA Twin V10, toate găurile de ştifturi au aceste prelucrări anti-
palpare. Al treilea şi al cincelea ştift sunt din oţel împortiva găuririi.

308
 ASSA produce aceşti cilindri în 7 ştifturi de mult timp. Recent, noile modele
care poartă inscripţia SDC semnifică o protecţie suplimentară anti-găurit prin armarea
suplimentară după ştiftul 2 si 4.

• Cilindrul de siguranţă Bi Lock (Type 4)

Aceast cilindru este de fabricaţie australiana. El are ca particularităţi
constructive o cheie în formă de U care acţionează, independent, câte două rânduri
paralele de 6 ştifturi. Soluţia mecanică a specialiştilor la acest cilindru împiedică
citirea lungimii ştifturilor şi impresionarea acestora. De asemenea permite recodarea
cheii în câteva secunde.

• Cilindrul de siguranţă Assa 6000 (Twin) & V10 (Type 4)

în 1981. la sărbătorirea a 100 de ani de existenţă, ASSA a lansat modelul
ASSA Twin 6000, un cilindru revoluţionar care utilizează un mecanism dublu de
închidere. Acest principiu este folosit la toate modelele de astăzi dual locking ASSA.
Cele două mecanisme paralele şi independente sunt de mare precizie.

309
 în 1996, ASSA introduce versiunea îmbunătăţită a ASSA 6000, numita V10.
Aceasta a eliminat posibilitatea de obţinere a cheilor copiate neautorizat şi a reuşit să
menţină un strict control în multiplicarea cheilor.
în sistemul principal de codificare al cheii acţionează 6 ştifturi principale.
Ştifturile au 9 lungimi. Pentru a îmbunătăţi rezistenţa la palpare s-au făcut prelucrări
suplimentare în cilindrul rotitor care agaţă ştifturile la aplicarea unui moment de
torsiune exterior.

Al doilea sistem de codificare este pe laterala cheii. Acesta acţionează în 5

ştifturi. Fiecare ştift auxiliar are 5 lungimi. Există şi la acestea posibilitatea de agăţare
atunci când se roteşte cilindrul si nu este folosită cheia corectă.
Dealerii autorizaţi ASSA Twin sau V 10 au posibilitatea ca să-şi configureze şi
administreze combinaţiile proprii de coduri ale bărbiei laterale.

• Cilindrul/sistemul de siguranţă ABLOY SmartDisc

Acesta este ultimul sistem dezvoltat de ABLOY. în afară de binecunoscuta
securitate dată de discuri, există un plus dat de introducerea electronicii. Astfel, acest
sistem are un sistem dual mecano-electronic de acţionare. Acest sitstem este
denumit "CLIQ".
Avantajul pe piaţă al acestora este dat de faptul că se pot înlocui vechii cilindri
mecanici cu cei noi, fără nici o modificare (retrofit).

310
 Transmiterea datelor de programare individuală a cilindrilor se face cu ajutorul
unei chei speciale de programare. Informaţiile sunt stocate în fiecare cilindru în parte.
în cazul de faţă este prezentat un lacăt prevăzut cu acest sistem. Se observă cele
două părţi distincte: modulul electonic şi discurile mecanice. Numai un disc este
controlat de către modulul electronic.

• Încuietoare cu discuri tip Safe lock, marca Rosengrens RKL-10

Incuietoarea suedeză de safe Rosengrens RKL-10 este o încuietoare unică
resetabilă, cu cheie cu dublă bărbie. Cheia are prelucrări diferite pe fiecare parte şi
sub diferite unghiuri. Predecesorii acestei încuietori sunt recodabilele ABN-1 şi ABN-
2, însa acestea nu au prelucrări înclinate pe cheie. Sunt numai 8 verturi în aceste
modele mai vechi.
In opinia specialiştilor, modelul RKL-10 este cel mai performant sistem din
lume pana la această oră. Se pare că nu a reuşit nimeni până acum să confecţioneze
vreun set de scule care pot manipula această încuietoare. Aviz celor ce caut sisteme
mecanice de înaltă securitate!

Unul din avantajele acestei încuietori este acela că nu exista nici un arc, ea
funcţionând pe principiul discurilor de la ABLOY (ca o paranteză, aici există o mai
veche dispută dacă Rosengrens foloseşte principiul discurilor de la ABLOY sau daca
ABLOY foloseşte acest principiu de la Rosengrens). Singura diferenţa este că
Rosengrens foloseşte două pachete distincte de discuri. Acesta este necesar pentru
funcţia de recodare.
Rosengrens RKL-10 are în total 70 de componente mecanice!

311
 • Fără a intra în detalii, aflat la interferenţa între mecanică şi
electronică, sistemele de încuiere electro-mecanice oferă cel mai mare
grad de securitate, estetică şi convenienţă. în acest caz uşa este
zăvorâtă, se pot folosi foarte multe monitorizări. Butonul de cerere ieşire
nu mai este necesar, impulsul generat de acesta se află chiar în
monitorizarea acţionării mânerului. Acestea pot fi echipate cu
bobine(solenoid) sau cu motoare electrice.

4. Introducere în metode şi tehnici de deschidere prin efracţie şi

contracararea acestora

Odată cu apariţia primelor sisteme de securitate, au apărut şi primele tentative

de forţare a acestora. De fapt, acestea sunt două elemente conjugate, una
generează pe alta: un sistem de securitate performant va genera o muncă asiduă de
încercare de anihilare, odată reuşită aceasta, va genera dezvoltarea unui sistem mai

312
performant, care la rândul său va genera alte metode de anihilare, şi aşa mai
departe. Aveţi prezentate in continuare o serie de metode de atac asupra unor SSM.

• Atacul asupra tocului uşii

Reprezintă atacul direct, prin ruperea-distrugerea sistemelor mecanice de

asigurare şi/sau a suportului acestora prin utilizarea forţei brute cu ajutorul a diverse
scule şi dispozitive, fie scule de uz general (ciocane, cleşti, leviere, şurubelniţe, etc.)
fie scule special confecţionate.
Una dintre cele mai folosite metode de pătrundere prin utilizarea forţei o
constituie atacul asupra tocului uşii prin folosirea unei prese combinate, care
concomitent îndepărtează de la nivelul încuietorilor tocurile laterale şi împinge uşa în
interior. Prin această flambare a tocului se realizează scoaterea zăvoarelor
încuietorilor din locaşurile acestora.

• Atacul asupra cilindrului DIN (tip butuc îngropat)

Analizând statisticile pătrunderilor prin efracţie, s-a constatat că cilindrul

încuietorilor (butucul) este forţat fie prin ruperea corpului acestuia fie prin extragerea
rotitorului.
Ruperea corpului cilindrului se realizează prin intermediul unei scule numită
„ruptor" şi este prezentată mai jos. Practic această sculă este un dispozitiv ce
transmite capătului vizibil ai cilindrului un moment de torsiune datorat unui braţ de
pârghie ce este acţionat manual de către infractori.

313
 Specialiştii în tehnica de securitate au îmbunătăţit construcţia cilindrilor prin
armarea mijlocului acestuia cu oţel călit, astfel încât ruperea devine practic
imposibilă.

Extragerea rotitorului sau chiar al întregii jumătăți de corp se poate face

prin utilizarea unor prese speciale ce sunt capabile să ancoreze capătul rotitorului
prin intermediul unor banale șuruburi.

Contracararea efectului acestor dispozitive se face prin utilizarea unor

şilduri/măşti de protecţie special poroiectate, prevăzute şi cu pastile călite de
protecţie. Astfel, chiar daca s-ar produce distrugerea fizică a cilindrului, acesta nu ar

314
putea fi extras astfel încât să permită acţionarea mecanismelor broaştelor din
interiorul uşii.

• Atacul asupra ramelor de ferestre si usi de balcon

Paradoxal, cu cât uşa de la intrare este mai bine protejată, cu atât infractorii îşi
îndreaptă atenţia către alte căi de a pătrunde în imobil. Cele mai vulnerabile căi o
reprezintă tocăria ferestrelor şi a uşilor de balcon.
Uzual se folosesc la pătrunderile prin efracţie scule banale cum ar fi levierele,
şurubelniţele, etc.
Se folosesc o serie de sisteme auxiliare de încuiere, precum cele prezentate
mai jos.

• Atacul (forţarea) unei usi întredeschise

Deseori infractorii abuzează de persoane bătrâne, cu handicap sau copii, prin

împingerea/forţarea uşilor întredeschise. De aceea proiectanţii din industria de
securitate au conceput o serie de dispozitive sigure de deschidere limitată a uşilor,
cum ar fi lanţurile şi dispozitivele opritoare.

315
 • Atacul prin intermediul găurii vizorului

O metoda mai puţin utilizată, dar totuşi eficace este deschiderea uşii prin
acţionarea mânerului interior. Se ştie că în cazul uşilor prevăzute la exterior cu
mânere trăgător sau rozete (cazul şildurilor de siguranţă), uşa se poate deschide fie
folosind cheia din exterior, fie din interior prin acţionatea mânerului, aceasta dacă
broasca nu a fost blocată prin intermediul cilindrului. Acestea sunt situaţiile în care
doar "tragem" uşa după noi atunci când părăsim încăperea pentru scurt timp, şi nu o
asigurăm şi cu cheia. în aceste situaţii pătrunderea prin efracţie cea mai rapidă este
prin deteriorarea vizorului uşii si folosirea unei unelte special confecţionată care
permite acţionarea mânerului interior în vederea deschiderii uşii.

• Atacul prin tăierea/forţarea lacătelor

In mod uzual belciugul lacătelor este cel mai supus la atacuri mecanice; lovire,
tăiere, etc. Mai rar se forţează sistemul de încuiere al acestora. De aceea există o
serie de metode de protecţie suplimentară a acestuia, suplimentar călirii oţelului din
care este confecţionat.

316
 PROCEDEE DE DESCHIDERE PRIN MANIPULARE.
MĂSURI DE CONTRACARARE

• Atacul asupra cilindrilor de siguranţa (butuci)

Cilindri de siguranţa (butucii) sunt cele mai vulnerabile dispozitive de asigurare

mecanică împotriva atacului fără a utiliza forţa. Uzual se folosesc o serie de scule
special concepute denumite palpatoare, ca cele prezentate mai jos.

Măsura cea mai eficace de protecţie împotriva acestor metode de manipulare

constă în proiectarea unor cilindri speciali, la care practic se elimină posibilitatea
palpării. Putem enumera cilindri cu ştifturi care pe lângă mişcarea axială, execută şi
mişcări radiale, imposibil de realizat cu palpatoarele, cilindri cu chei magnetice, etc.

317
 • Atacul asupra încuietorilor tip Wertheim

Deşi foarte sigure, si încuietorile de tip Wertheim pot fi deschise prin efracţie.
Există o serie de dispozitive speciale în acest sens. Ca o măsură de contracarare a
acestor metode, constructorul a dezvoltat o serie de broaşte de înaltă siguranţă
Wertheim. Acesta este motivul pentru care în prezent predomină aceste tipuri de
încuietori în sistemul bancar utilizate la echiparea uşilor de tezaur, a casetelor de
păstrat valori, a safe-urilor bancare, etc.

318
 • Atacul asupra încuietorilor de safe-uri

O categorie aparte o constituie încuietorile de înaltă siguranţă de tip safelock.

Acestea sunt dispozitive mecanice cu cifru de o construcţie specială. Se utilizează o
serie de dispozitive de deschis prin efracţie. Acestea variază de la dispozitive pur
mecanice până la dispozitive electro-mecanice.

319
 • Atacul asupra tâmplăriei tip "termopan"

In afară de atacul fizic asupra uşilor de balcon şi a ferestrelor, mai există şi

posibilitatea ca acestea să fie atacate fără forţă. lată mai jos un exemplu de
deschidere prin efracţie, fără a utiliza forţa. Ca măsuri de contracarare, specialiştii
recomandă utilizarea de sisteme suplimentare de asigurare.

5. Standarde de referinţa

Asociaţia de standardizare europeană cu sediul la Bruxelles denumit prescurat

CEN stabileşte nivelele de siguranţă pentru SSM. Datorita frecvenei in cadrul unui
SSM a sistemelor de încuietori şi feronerie pentru uşi, vom prezenta detaliat extrase
din standardele aplicabile. De reţinut faptul ca în cadrul Asociaţiei Română pentru
Tehnica de Securitate (ARTS) funcţionează Comitetul Tehnic Mecanic a cărui sarcina

320
permanenta este de a menţine legătura intre firmele de specialitate din cadrul ARTS
si conducerea ARTS. Acest Comitet Tehnic are si rolul de consiliere pe probleme
mecanice, având in colecţia sa o serie de standarde de referinţa.
Pe website-ul ARTS puteţi gasi spre consultare majoritatea standardelor de
referinţa specifice activităţii dvs. (http://www.arts.org.ro/pagini/standarde.php). Aveţi
mai jos categoriile de componente ale unui SSM la care detaliem specificaţii de
standarde, spre o mai buna înţelegere si aplicare a acestora.

1. Cilindrii de siguranţa pentru uşi: EN 1303

2. Broaşte îngropate şi aplicate pentru uşi: EN 12209
3. Garnituri de mânere /butoni cu şilduri/rozete pentru uşi: EN 1906
4. Lacăte şi accesorii pentru lacăte: EN 12320
5. Balamale pentru uşi: EN 1935

Criteriile dupa care sunt stabilite nivelele de siguranţa denumite aici clase sunt
stabilite pentru fiecare categorie din produsele de mai sus în standardele respective
dupa cum urmează:

5.1. Cilindrii de siguranţa pentru uşi: EN 1303

Pentru clasificarea cilindrilor de siguranţa se foloseşte un sistem de codificare
format din şapte grupe denumite digiti, conf. Tabelului 1:

Tabel 1

1 2 3 4 5 6 7
Categoria Testul Greutatea Rezistenţa Siguranţa Rezistenţa Securitate
de la la
încadrare de uşii foc coroziune
durabilitate
X X X X X X X

In locurile marcate cu "x" se Introduc valorile efective obţinute prin testări de

laborator şi se vor cuantifica astfel:

• digit 1: categoria de încadrare: conf. EN 1303 va fi pentru toti cilindrii

• digit 2: testul de durabilitate:
- clasa 1- nu se cere
- clasa 2- nu se cere
- clasa 3- nu se cere
- clasa 4- 25000 cicluri
- clasa 5- 50000 cicluri
- clasa 6- 100000 cicluri

321
 (NB: un ciclu înseamnă: introducere cheie în cilindru, rotire 360° într-un sens,
retragere cheie completă, reintroducere cheie, rotire 360° în sens invers, retragere
cheie completă)

• digit 3: greutatea uşii - nu se clasifica

• digit 4: rezistenţa la foc: sunt 2 clase

- clasa 0: fără cerinţe

- clasa 1: cerinţe speciale solicitate de destinaţie

• digit 5: siguranta – nu se clasifica

• digit 6: rezistenta la coroziune: sunt 2 clase

- clasa 0: fara cerinte

- clasa 1: cerinte conf.EN 1670
• digit 7: Securitate

-7.1 număr minim de variante diferite

clasa 1 -100
clasa 2 - 300
clasa 3 - 15.000
clasa 4 - 30.000
clasa 5 - 100.000
-7.2 numărul de ştifturi de reţinere mobile
clasa 1 - 2
clasa 2 - 3
clasa 3 - 5
clasa 4 - 6
clasa 5 - 6
-7.3 numărul max.de trepte la acelaşi nivel
clasa 1 -100%
clasa 2 - 70% - max 2 alăturate
clasa 3 - 60% - max 2 alăturate
clasa 4 - 60% - max 2 alăturate
clasa 5 - 50% - max 2 alăturate
-7.4 codificarea cheii (marcajul)
marcare în clar pe cheie, admisă pentru clasele 1 şi 2
marcare codificat pe cheie, admisă pentru clasele 3, 4, şi 5
-7.5 rezistenţa la gaurire
pentru clasele 1, 2, 3 nu sunt cerinţe
pentru clasa 4 timp de gaurire total 5 min din care efectiv 3 minim pentru
clasa 5 timp de gaurire total 10 min din care efectiv 5 min
-7.6 rezistenţa la atac cu dalta
pentru clasele 1, 2 şi 3 nu sunt cerinţe
pentru clasa 4 sa reziste la 30 lovituri cu o dalta ce cade cu greutate (cu
suport tot) de 6 kg de la o înălţime de 700 mm
pentru clasa 5 sa reziste la 40 lovituri în aceleaşi condiţii descrise ca la
clasa 4.
-7.7 rezistenţa la răsucire
pentru clasele 1, 2, 3 nu sunt cerinţe
pentru clasa 4: 20 răsuciri cu 250 Nm

322
 pentru clasa 5: 30 răsuciri cu 250 Nm
-7.8 rezistenţa la smulgere a rotorului din cilindru
pentru clasele 1,2,3 nu sunt cerinţe
pentru clasa 4:15kN
pentru clasa 5:15 kN
-7.9 momentul de torsiune max.al cheii
pentru toate clasele: 1,5 Nm
-7.10 momentul de torsiune rezistent al rotorului în cilindru
pentru clasa 1: 2,5 Nm
pentru clasa 2: 5 Nm
pentru clasa 3: 15 Nm
pentru clasa 4; 20 Nm
pentru clasa 5: 30 Nm
Cea mai mica valoare obţinută în urma testelor va determina digitul 7 al
cilindrului.

5.2. Broaşte îngropate şi aplicate pentru uşi-EN 12209

Pentru clasificarea broastelor îngropate şi aplicate se foloseşte un sistem de

codificare format din 11 grupe (digiţi) conform tabelului 2:

Tabelul 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Domeniul de
Durabilitatea
şi sarcina pe

Securitate şi

Identificarea
temperatura

rezistenţa la
la coroziune

acţionare a

acţionare a
antlfoc/fum

tijei pătrate
de utilizare

Rezistenţa
sarcina pe

utilizare fa

cheii şi de
Greutatea
Categoria

Siguranţa

utilizare a

încuiere
gaurire
Potrivit
pentru

Tip de

Tip de
uşii şi
limba

limba

cheii
uşii
uşi

şi

X X X X X X X X X X X

In locurile marcate cu "X" se vor introduce valorile efective obţinute în

laborator şi se vor cuantifica astfel:

❖ digit 1
clasa 1: uşi interioare la locuinţe
clasa 2: uşi interioare birouri.uşi extlocuinţe
clasa 3: uşi exterioare la clădiri publice

❖ digit 2
clasa A: 50.000 cicluri fără sarcina pe limba
clasa B: 100.000 cicluri fără sarcina pe limba
clasa C: 200.000 cicluri fără sarcina pe limba

323
 clasa F: 50.000 cicluri sarcina pe limba de 10 N
clasa G: 100.000 cicluri cu sarcina de 10 N
clasa H: 200.000 cicluri cu sarcina de 10 N
clasa L: 100.000 cicluri cu sarcina de 25 N
clasa M: 200.000 cicluri cu sarcina de 25 N
clasa R: 100.000 cicluri cu sarcina da 50 N
clasa S: 200.000 cicluri cu sarcina de 50 N
clasa W: 100.000 cicluri cu sarcina de 120 N
clasa X: 200.000 cicluri cu sarcina de 120 N
❖ digit 3

clasa 1: greutate uşa max, 100 kg şi sarcina de 50N

clasa 2: greutate uşa max. 200 kg şi sarcina de 50N
clasa 3: peste 200 kg şi sarcina pe limba de 50 N
clasa 4; greutate uşa max 100 kg şi sarcina de 25 N
clasa 5: greutate uşa max 200kg şi sarcina de 25 N
clasa 6: peste 200 kg şi sarcina pe limba de 25 N
clasa 7: greutate uşa max 100 kg şi sarcina de 15 N
clasa 8: greutate uşa max 200 kg şi sarcina de 15 N
clasa 9: peste 200 kg şl sarcina de 15 N
❖ digit 4

clasa 0: fără specificaţii pentru rezitenta la foc/fum

clasa 1: condiţii impuse pentru rezistenţă la foc/fum

❖ digit 5

clasa 0: fără cerinţe speciale (cerinţe speciale de siguranţa sunt specificate în

EN 179 şi EN1125)

❖ digit 6

clasa 0: fără cerinţe de rezistenţă la coroziune şi temperatura clasa

A: rezistenţă slaba la coroziune şi nu sunt cerinţe la temperatura
clasa B: rezistenţă moderata la coroziune şi nu sunt cerinţe la
temperatura
clasa C: rezistenţă mare la coroziune şi nu sunt cerinţe la
temperatura
clasa D: rezistenţă foarte mare la coroziune şi nu sunt cerinţe la
temperatura clasa E: rezistenţa moderata la coroziune cerinţe de
temperatura între -20 şi +80°C
clasa F: rezistenţă ridicata la coroziune cerinţe de temperatura între
- 20 şi + 80°C
clasa G: rezistenţă foarte ridicata la coroziune cerinţe de
temperatura între - 20 şi + 80°C

Nota: cuantificare precisa a rezistentei la coroziune este data de

EN 1670,180 4628-2.ISO 9227
❖ digit7

324
 clasa 1: securitate minimă, fără rezistenţă la gaurire
clasa 2: securitate redusa, fără rezistenţă la gaurire
clasa 3: securitate medie, fără rezistenţă la gaurire
clasa 4: securitate mare, fără rezistenţa la gaurire
clasa 5: securitate mare, cu rezistenţă la gaurire
clasa 6; securitate foarte mare, fără rezistenţă la gaurire
clasa 7: securitate foarte mare cu rezistenţă la gaurire

❖ digit 8

clasa A: nu se specifica
clasa B: broască aplicata pentru uşă normala
clasa C: broasca îngropata pentru uşa glisanta
clasa D: broască aplicata -orice tip de uşa
clasa E: broască aplicata pentru uşă batanta
clasa F: broască aplicata pentru uşă glisanta
clasa G: broască îngropata - orice tip de uşă
clasa H; broască îngropata pentru uşa normala cu 3 închideri
clasa J: broască aplicata la uşă normala cu deschidere spre
interior.
clasa K: broască îngropata pentru uşă normala cu blocare din
interior.
clasa L: broască îngropata pentru uşă glisanta cu blocare din
interior
clasa M: broască aplicata pentru uşă batanta cu blocare din interior
clasa N: broască aplicata pentru uşă glisanta cu blocare din interior
clasa P: broască îngropata pentru uşă normala cu 3 închideri cu
blocare din interior
clasa R: broască aplicata pentru uşă normala cu deschidere în
înterior şl blocare din interior.

❖ digit 9

clasa 0: nu se specifica
clasa A: broasca cu cilindru cu încuiere manuală
clasa B: broască cu cilindru cu încuiere automata

325
 clasa C: broască cu cilindru cu încuiere manuală şi cu încuiere
intermediară
clasa D: broască cu mâner, încuiere manuală clasa E: broască cu
măner, încuiere automata
clasa F: broască cu mâner, încuiere manuală şi cu încuiere
intermediară
clasa G: broască fără cheie cu încuiere manuală
clasa H: broască fără cheie cu încuiere automata

❖ digit 10

clasa 0: broască fără nuca

clasa 1: broască cu buton sau mâner ce acţionează limba şi/sau
zăvorul cu resort de readucere
clasa 2: broască cu mâner fără resort de readucere (readucere cu
resort din şild)
clasa 3: broască cu mâner fără resort de readucere pentru condiţii
grele de lucru
(readucere din şild)
clasa 4: broască cu măner-conform clasei 3 - pentru destinaţii
speciale

❖ digit 11

clasa A: fără cerinţe

clasa B: broască cu minim 3 lamele
clasa C: broască cu minim 3 lamele şi număr extins de variante
clasa D: broască cu minim 6 lamele
clasa E: broască cu minim 6 lamele şi număr extins de variante
clasa F: broască cu minim 7 lamele
clasa G: broască cu minim 7 lamele şi număr extins de variante
clasa H: broască cu mîn 8 lamele şi număr extins de variante
lată mai jos în tabelul 3 un exemplu de clasificare a unei broaşte:

Tabelul 3

2 H 5 1 0 E 5 A D 2 C

Standardul EN 12209 indica toate valorile acceptate pentru toate clasele de

mai sus iar cerinţele de securitate (digitul 7) sunt specificate în detaliu în tabelul 13.

5.3. Garnituri de mânere/butoni cu şilduri/rozete pentru uşi: EN 1906

Pentru clasificarea garniturilor de mânere/butoni cu şilduri/rozete se foloseşte

un sistem de codificare format din 8 grupe [digiti] conform tabelului 4 care cuprinde:

Tabelul 4

1 2 3 4 5 6 7 8

Categori Durabilitat Greutat Rezistenţa Siguranţa Rezistenţ Securitate Tipul de

326
 a de e ea la a la a
acţionar
folosire uşii foc/fum coroziune
e

X X X X X X X X

In coloana – X - se vor introduce valorile efective obţinute în laborator şi se

vor cuantifica astfel:

- digit 1
Clasa 1-uşi interioare la locuinţe
Clasa 2-uşi interioare birouri, uşi ext. locuinte
Clasa 3-uşi exterioare la clădiri publice
Clasa 4-uşi pentru stadioane, toalete, barăci etc.
- digit 2
Clasele 1, 2, 3, 4, 5 - nu sunt cerinţe
Clasa 6-100000 cicluri
Clasa 7-200000 cicluri
- digit 3
Nu se clasifica

- digit 4
Clasa 0 – nu are conditii
Clasa 1 – rezistente la foc/fum

- digit 5
Clasa 0 – utilizare normala
Clasa 1 – cerinte de siguranta si care sunt conf. Tabel 5

Tabel 5

Sub Criteriul de acceptare al clasei

Test Figura
clauza Descriere
Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4
5.2 şi controlul elementelor de fixare da/nu da/nu da/nu da/nu
1 -
7.3.1 si axul
Momentul de rotaţie rezistent 20Nm 1 30Nm 40Nm 60Nm
-momentul de rotaţie ±5% Nm 1Nm 1Nm 1Nm
5.3
2 şi
B.1 -moment înitial ±0,1%
2 7.3.2
-deformatie permanenta la 50
mm±2 mm
Efortul axial 300 N 500 N 800 N 1000 N
-Efortul axial +5%o la 50 mm±2 1 5 N < 1 5 N < 15N < 2 15 N <;
5.4
3 şi mm 2 mm 2 mm mm 2 mm
B.3
3 7.3.3 -Pretensionare ±1N la 50
mm±1mm
- deformatie permanenta la 75

327
 mm±2 mm
Revenire la poziţia iniţiala şi 1 5 N < 15 N 15 N < 6 15 N <6
apoi la 60*±5° sa 10 mm <10 mm mm
maxim conf .desen mm
5.5
4 şi
B.8 -forţa ±1N la 50 mm± 1 mm
4 7.3.4
-mişcarea totala la 75 mm ±2
mm
Cerinţe de siguranţa
Mişcarea unghiulara libera 15N 15 N 15 N 15 N <
5.6
5 şi -forţa ± 1 N la 50 mm ± 1 mm <10 mm <10 <5 mm 5 mm
B.9
5 7.3.5 -abatere de coaxialitate mm
măsurata la 75 mm±2
Momentul de revenire al < 0,6 <0,6 < 1.5 <1.5Nm
mecanismului -mânere de uşi Nm Nm Nm ,
fără arc < 0.6 <0.6 < 0.6 <0.6Nm
-butoni fâra" arc Nm Nm Nm <2.4Nm
-mânere/butoni cu arc < 1.5 <1.5 < 2.4 <2,4Nm
pretenşionat Nm Nm Nm <1.5Nm
-mânere /butoni cu arc ajutător: <1.5 <=1.5 < 2.4 >40°
a] la acţionarea Nm Nm Nm ±r
5.7 şi
6 - mânerului/butonului <0.6 <0.6 < 1-5
7.3.6
b] la retragerea Nm Nm Nm
mânerului/butonului >40° >40D >40*
unghiul de rotaţie ±4° ±2" ±r
-cu excepţia mânerului cu arc
ajutător
limita de deviaţie ia poziţia
iniţiala la mânerul/
butonul cu arc pretenşionat

Testul de anduranta

-numărul de ciclii + 1 %o 100.000 100.00 200.000 200.000

-forţa L +5%o 60 N 0 60 N 100 N 100 N
7 5.8 şi -forţa P +5%0 60 N 60 N 100 N 100 N
B.6
7.3.7 -limita deviaţiei la poziţia libera
[excepţie mânt cu arc ajutător] ±4* ±2* ±r ±1°
5.9 şi Forţa axiala [repetarea testului Valori similare cu testul 3
8 B.3
7.3.8 31
5.10 şi Revenire la poziţia înitiala Valori similare cu testul 4 cu
9 B.8
7.3.9 [repetarea testului 3] excepţia cerinţelor de siguranţa
4.11 şi Deplasarea unghiulara libera Valori similare cu testul 5
10 B.9
7.3.10 [repetarea testului 5]
Momentul de torsiune pentru Valori similare cu testul 6
5.12 şi
11 - revenirea mecanismului la
7.3.11
poziţia initiala
Efortul axial +5% la 50 mm ± 1 1500 N 1500N 2500 N 2500 N
5.13 şi
12 B.3 mm testul esfe opţional şi
7.3.12
aplicabil numai la seturile de

328
 manei cu şilduri de siguranţa
5.14 şi Rezistenta la coroziune Se accepta cu cerinţele din pr. EN
13 -
7.4 1670:200

-digit 6

clasa 0-fără condiţii

clasa 1-rezistenţa la coroziune joasa
clasa 2-rezistenţa la coroziune moderata
clasa 3-rezistenţa la coroziune mare
clasa 4-rezistenţa la coroziune foarte mare
clasa 5-rezistenţa la coroziune excepţionala

-digit 7

clasa 0-nerezistente la efracţie

clasa 1-rezistente la efracţie medie
clasa 2-rezistente la efracţie moderata
clasa 3-rezistente la efracţie mare
clasa 4-rezistente la efracţie excepţionala
Valorile sunt prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6

Nr.sub- Criterile de acceptare pe categorii de

Test
clasa Fig. Descriere securitate
Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4
A.1 A.2.1 - Cerinţe în documentaţie Da Da Da Da
Rezistenţa şildului

-Forţa ± 50 N -Săgeata 7kN 1QkN 15kN 20kN

maxima -cuplare minima 5mm 5 mm 5 mm 5 mm
A.2.2.1 B.10
A.2 2mm 2 mm 2 mm 2 mm
A.3.3 B.11

Rezistenţa elementelor
de fixare

-Forţa +50% 10 kN 15 kN 20 kN 30 kN
A.2.2.2 -Prestrangere ± 50 N - 500 N 500 N 500 N 500 N 2
A.3 B.12
A.3.4 Deformatie maxima 2 mm 2 2 mm
mm mm
Rezistenţa la gaurire
A.2.2.3 -durata testului -Forţa Nu Nu s 30 s £ 3 min £ 5 min
A.4
A.3.5 axiala +50 % 200 N 200 N 300 N
Rezistenţa la atac cu
dalta
B.13 -poziţia de impact al Nu Nu 1.2 1,3,4 1,2,3,4,5
A.2.2.4
A.5 B.14 şildului lung -poziţia de nu 1,2 * 1.2,4 + 1,2,3,4
A.3.6
B.15 impact al şildului scurt - 3 6 12

329
 B.16 şild [vezi A.3.6.2] -
Numărul de lovituri ale
pendulului
sarcina pe caseta do Nu 10 kN 15 kN 20 kN
A.2.2.5 protecţie al şildului [daca
A.6 B.17
A.3.7 este montata]
-forţa+ 5 0 %

• Corespunzător desenului şi conform: A.3.6.2

-digit 8
clasa A-set cu arc ajutător
clasa B-set cu arc pretensionat
clasa U-set fără arc

Exemplu de clasificare este redat în tabelul 7

Tabelul 7

1 6 - 0 0 1 0 U

5.4. Lacate si accesorii pentru lacate – EN 12320

Pentru clasificarea lacătelor şi accesorilor pentru lacăte se foloseşte un sistem

de codificare format din 7 grupe [digiti] conform tabelului 8 care cuprinde:

Tabelul 8

1 2 3 4 5
6 7
Rezistenţa
Categoria Durabilitat Greutatea Rezistenţa
Siguranţa la Securitatea
de folosire ea uşii la foc
coroziune
X X X X X X X

In coloana -X- se vor introduce valorile efective obţinute în laborator şi se vor

cuantifica astfel:

330
 -digit 1
nu se clasifica
-digit 2
nu se clasifica
-digit 3
nu se clasifica
-digit 4
nu se clasifica
-digit 5
nu se clasifica
-digit 6
clasa 1-folosire în înterior
clasa 2-folosire în exterior
-digit 7 conform tabel 9

Exemplu de clasificare este prezentat în tabelul 10.

Tabelul 10

- - - - - 3 3

Tabel 9

Unitate de
Cerinţe Clase
măsura
1 2 3 4 5 6
Numărul minim de variante ale
300 1000 2500 5000 10000 20000
cheii
Momentul de torsiune la 2 chei cu Nm
1 1 1.5 1,5 1,5 1,5
variante următoare
Forţa de smulgere a rotorului sau kN
4 5 10 15
mecan.de blocare
Momentul de Nm
torsiune
asupra
2,5 5 15 20 30
rotorului sau
mec.de
blocare
Rezistenţa la tragere a cârligului 3 5 15 50 70 100 kN

331
Rezistenţa la mişcarea de Nm
40 100 200 450 1200 2500
oscilaţie a cârligului
Rezistenţa la taiere a cârligului 6 15 25 35 70 100 Kn
-20 -40 -40 °C
Rezistenţa la impact al corpului -20 gr
3050 6550 7150
de lacăt 1250 800 mm
1000 1400 1500
Rezistenţa la găurire a lacătului 2 4 8 min
Rezistenţa la taiere cu ferestrau a min
2 4 8
lacătului

5.5. Balamale cu un ax-EN 1935

Pentru clasificarea balamalelor cu un ax, se foloseşte un sistem de codificare

format din 7 grupe [digiti] conform tabelului 11 care cuprinde:
-digit 1-
clasa 1-uşi şi ferestre cu frecventa mica de folosire-destinate la locuinţe
clasa 2-uşi şi ferestre cu frecventa medie de folosire-unele locuinţe sau birouri
cu acces limitat
clasa 3-uşi şi ferestre cu frecventa mare de folosire-cladiri de birouri, biblioteci,
spitale
clasa 4-uşi şi ferestre foarte solicitate şi supusă la atacuri vilolente
-digit2-
durabilitatea
clasele sunt prezentate în tabelul 12
-digit 3-
clasele sunt prezentate în tabelul 12
-digit 4-
clasa 0-nepotrivite pentru rezistenta la foc/fum
clasa 1-potrivite pentru rezistenţă la foc/fun
-digit 5-
are numai clasa 1
-digit 6-
clasa 0-coroziune nedefinita
clasa 1-rezistenţă mica la coroziune
clasa 2-rezistență moderată la coroziune
clasa 3-rezistenţă mare la coroziune
clasa 4-rezistenţă foarte mare la coroziune
-digit 7-
clasa 0-nepotrivit ca rezistenţa la efracţie
clasa 1-rezistent la efracţie
-digit 8
sunt 14 clase conf. tabel 11
Exemplul de clasificare este prezentat în tabelul 12.

332
 Tabel 12

digit 1 digit 2 digit 3 digit 4 digit 5 digit 6 digit 7 digit 8

categoria de folosire durabilitatea greutatea uşii rezistenţă siguranţa coroziune securitate clase
foc
sarcina Clasa Dest. clasa ciclii clasa Greut. Clase clasa clase clase clase
uşor 1 fereastra 3 10000 0 10 0 sau 1 1 0,1.2,3,4 0 sau 1 1
uşor 1 fereastra 3 10000 1 20 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 2
uşor 1 Uşa şi 4 25000 1 20 0 sau 1 1
0,1,2,3,4 0 sau 1 3
fereastra
medie 2 uşa 7 200000 1 20 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 4
uşor 1 fereastra 3 10000 2 40 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 5
uşor 1 Uşa şi 4 25000 2 40 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 6
fereastra
medie 2 Uşa 7 200000 2 40 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 7
uşor 1 Fereastra 3 10000 3 60 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 8
uşor 1 Uşa şi 4 25000 3 60 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 9
fereastra
medie 2 Uşa 7 200000 3 60 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 10
greu 3 Uşa 7 200000 4 80 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 11
f.greu 4 Uşa 7 200000 5 100 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 12
f.greu 4 Uşa 7 200000 6 120 0 sau 1 1 0,1,2,3,4 0 sau 1 13
f.greu 4 Uşa 7 200000 7 160 0 sau 1 1 0,1,2,3.4 0 sau 1 14

Tabel 13 – Cerinte de securitate pentru broaste conf EN12209

Metoda Para- Clasa de securitate
Nr. de metru
Unita
Sub- Cerinta incercar de
1 2 3 4 5 6 7 te
clasa e incerca
re
Momentul de torsiune
la buton pentru 1
15 - - - - - Nm
retragerea limbii la 0
5.8.1. broaşte tubulare
6.8.1.1. M9
1. Momentul de torsiune
la mâner pentru 2
30 - - - - - Nm
retragerea limbii la 0
broaştele tubulare
Momentul de torsiune
5.8.1. pentru retragerea
6.8.1.2. M10 1 1 1 1 1 kN
2. limbii la broaşte
aplicate
Forţa laterală a
5.8.2. zăvorului pe placa 1 1
6.8.2.1. F4 1 3 5 7 7 kN
1. opritor la broaştele 0 0
pentru uşi glisante
5.8.2. Timpul total de găurire 6.8.2.2. t - - - - 3 - 5 min

333
 2. pentru încercarea la
forţa laterală
Timpul total de găurire
1
pentru încercarea la - - - - 5 -
0
forţa laterală
Cursa maximă a
1 1 2 2 2 2
5.8.3. zăvorului înainte de 6.8.3. L1 12 mm
0 4 0 0 0 0
aplicarea forţei
Forţa lateral 4 5 5 6 6
F5 1 2 kN
5.8.4. a a a a a
6.8.4.1.
1. Cursa zăvorului după 1 1 1 1 1
L2 8 10 mm
aplicarea forţei axiale 1 7 7 7 7
Durata netă de
găurire pentru
- - - - 3 - 5
încercarea la forţa
5.8.4. axială
6.8.4.2. t min
2. Durata netă de
găurire pentru 1
- - - - 5 -
încercarea la forţa 0
axială
Forţa axială de
tracţiune a zăvorului 1 1
5.8.5. 6.8.5. F6 1 3 5 7 7 kN
la broaşte pentru uşi 0 0
glisante
Forţa de înclemuire a
4 5 5 6 6
5.8.6. zăvorului la broaşte 6.8.6. F7 1 2 kN
a a a a a
pentru uşi glisante
Forţa de ridicare pe
placa opritor la
5.8.7. 6.8.7. F8 1 3 4 5 5 6 6 kN
broaşte pentru uşi
glisante
Forţa de tracţiune a
1,
5.8.8. butonului la broaşte 6.8.8. F9 1 - - - - - kN
5
tubulare
Forţa axială de capăt F5 4 5 5 6 6 kN
5.8.9.
pe zăvor 6.8.9.1. 1 1 1 1 1
1. L3 - - mm
3 9 9 9 9
5.8.9. Forţa axială pe zăvor 1 1
6.8.9.2. F4 1 3 5 7 7 kN
2. 0 0
Forţa de înclemuirea
5.8.9. 1 1
zăvorului la broaşte 6.8.9.3. F6 1 3 5 7 7 kN
3. 0 0
pentru uşi glisante
5.8.9. Rezistenţa la forţa de
6.8.9.4. F8 1 3 4 5 5 6 6 kN
4. ridicare a plăcii opritor
Atunci cand zavorul este introdus intr-o placa opritor prevazuta cu cutie,
valoarea sarcinii axiale trebuie sa fie de 2kN.

334
Standarde de referință:

SR EN 1143 – 1 +A1 Unități de depozitare de securitate. Cerințe, clasificare și

metode de încercare pentru determinarea rezistenței la efracție. Partea 1 – Seifuri,
seifuri pentru ATM, uși de tezaur și camere de tezaur
SR EN 1047 – 1 Unități de depozitare de securitate. Cerințe, clasificare și metode de
încercare pentru determinarea rezistenței la foc. Partea 1 – Dulapuri pentru date și
containere de dischete
SR EN 1047 – 2 Unități de depozitare de securitate. Cerințe, clasificare și metode de
încercare pentru determinarea rezistenței la foc. Partea 2 – Camere și containere
pentru date
SR EN 1143 – 2 Unități de depozitare de securitate. Cerințe, clasificare și metode de
încercare pentru determinarea rezistenței la efracție. Partea 1 – Sisteme de depunere
SR EN 1300 Unități de depozitare de securitate. Clasificarea încuietorilor de înaltă
securitate în funcție de rezistența la efracție
SR EN 14450 Unități de depozitare de securitate. Cerințe, clasificare și metode de
încercare pentru determinarea rezistenței la efracție. Dulapuri de securitate

335
SR EN 15659 Unități de depozitare de securitate. Clasificare și metode de
încercare pentru determinarea rezistenței la foc. Unități de depozitare cu rezistență
limitată la foc
SR EN 15713 Distrugerea sigură a documentelor confidențiale. Cod de practică
SR EN 356 Sticlă pentru construcții. Vitraje de securitate. Încercare și clasificare a
rezistenței la atacul manual
SR EN 1063 Sticlă pentru construcții. Vitraje de securitate. Încercare și clasificare a
rezistenței la atacul cu glonț
SR EN 14449/AC Sticlă pentru construcții. Geam stratificat și geam de securitate
stratificat. Evaluarea conformității
SR ENV 1627 Ferestre, uși, jaluzele. Rezistență la efracție. Cerințe și clasificare
SR ENV 1628 Ferestre, uși, jaluzele. Rezistență la efracție. Metode de încercare
pentru determinarea rezistenței la solicitare statică
SR ENV 1629 Ferestre, uși, jaluzele. Rezistență la efracție. Metode de încercare
pentru determinarea rezistenței la solicitare dinamică
SR ENV 1630 Ferestre, uși, jaluzele. Rezistență la efracție. Metode de încercare
pentru determinarea rezistenței tentativei de efracție
SR ENV 1522 Ferestre, uși, jaluzele și obloane. Rezistență la acțiunea armelor de
foc. Cerințe și clasificare
SR ENV 1523 Ferestre, uși, jaluzele și obloane. Rezistență la acțiunea armelor de
foc. Metode de încercare
SR EN 1303 Feronerie pentru clădiri. Cilindrii pentru broaște. Cerințe și metode de
încercare.
SR EN 12209 Feronerie pentru clădiri.Broaște îngropate și aplicate. Broaște
îngropate și aplicate și plăci opritor, acționate mechanic. Cerințe și metode de
încercare

336