Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
MODULUL:
UTILIZAREA INSTALAŢIILOR
DE JOASĂ TENSIUNE
DOMENIUL: ELECTRIC
NIVELUL: 2
CALIFICAREA: TOATE CALIFICĂRILE DIN DOMENIUL ELECTRIC
martie 2009
1
AUTOR:
ing. Tatiana BĂLĂŞOIU – profesor gradul I, Grupul Şcoalr Industrial
„Electroputere” Craiova
ing. Doiniţa BĂLĂŞOIU – profesor gradul I, Grupul Şcoalr Industrial
„Electroputere” Craiova
CONSULTANŢĂ:
ing. Angela POPESCU – expert CNDIPT
2
Cuprins
Pag.
1 Competenţe specifice modulului 2
2 Informaţii despre specificul agenţilor economici 3
3 Informaţii despre cadrul legislativ al derulării practicii comasate la agenţii
economici 5
4 Evaluarea stagiului de pregătire practică 8
5 Sănătatea şi securitatea muncii
Metode şi mijloace de protecţie împotriva pericolului de electrocutare 11
6 Instrumente de lucru pentru elevi 17
6.1 Test de autocunoaştere – capacitatea de lucru în echipă 18
6.2 Fişă de apreciere a capacităţii de lucru în echipă 21
6.3 Jurnalul de activitate al elevului 22
6.4 Test de autoevaluare – securitatea la locul de muncă 23
6.5 Studiu de caz – securitatea la locul de muncă 24
6.6 Fişă de lucru – securitatea la locul de muncă 25
6.7 Studiu de caz – instalaţii de telefonie 26
6.8 Studiu de caz – instalaţii de interfon 27
6.9 Studiu de caz – instalaţii electrice de protecţie împotriva
electrocutării 28
6.10 Miniproiect
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de lumină şi prize
(exemplu de calcul) 29
7 Anexe 31
7.1 Jurnalul de activitate al elevului (variantă şi exemplu de
completare) 32
7.2 Test de autocunoaştere – capacitatea de lucru în echipă 33
7.3 Fişă de documentare – securitatea la locul de muncă 34
7.4 Fişă de documentare – instalaţii de telefonie 35
7.5 Fişă de documentare – instalaţii de interfon 37
7.6 Fişă de documentare – instalaţii electrice de protecţie împotriva
electrocutării 39
7.7 Fişă de documentare – lucrul în echipă (1) 41
7.8 Fişă de documentare – lucrul în echipă (2) 43
7.9 Miniproiect
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de lumină şi prize
(metodologie de calcul) 45
8 Bibliografie 51
3
Competenţe specifice modulului:
4
Informaţii despre specificul agenţilor economici
Agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică
comasată poate desfăşura activitate productivă în domeniul electric sau în
oricare alt domeniu cu singura condiţie că trebuie să dispună de diverse tipuri de
instalaţii electrice de joasă tensiune, dintre următoarele:
- instalaţii electrice interioare:
de iluminat şi prize
de forţă
de curenţi slabi
pentru semnalizări acustice şi optice (de sonerii, pentru chemarea de
persoane, de avertizare, de securitate)
electrofonice şi videofonice (de telefonie, de radioficare şi
radioamplificare, de videofonie)
de ceasuri electronice
pentru sisteme informatice
de antene colective ş.a.
- instalaţii electrice de protecţie împotriva electrocutării şi la supratensiuni
de protecţie de bază :
prin legare la pământ
prin legare la nulul de protecţie
prin folosirea tensiunii reduse
de protecţie suplimentară :
automată la apariţia tensiunii de atingere (PATA)
prin legarea neutrului direct la pământ
reanclanşarea automată rapidă RAR (monofazată şi trifazată)
de protecţie la supratensiuni:
interne (paratrăsnete şi conductoare de protecţie, descărcătoare)
externe (micşorarea valorii supratensiunilor, aparate electrice de
protecţie de medie tensiune) ş.a.
- instalaţii electrice de ameliorare a factorului de putere, de redresare şi alimentare a
bateriilor de acumulatoare
- instalaţii electrice din mediul exploziv
- instalaţii electrice specifice proceselor industriale:
de sudare
de electroliză
de galvanotehnică
de încălzire electrică ş.a.
- instalaţii de acţionare electrică industrială:
pentru maşini unelte obişnuite (strunguri, maşini de frezat etc.)
pentru maşini unelte specializate (strunguri-carusel, maşini de rectificat,
maşini cu turaţii variabile etc.) ş.a.
5
Atelierele în care se desfăşoară instruirea practică vor fi organizate conform
condiţiilor specifice agentului economic şi vor îndeplini condiţii de ergonomia
muncii: spaţii acoperite, iluminate artificial, aerisite, care să permită activităţi
individuale sau în echipă.
Activitatea de instruire practică comasată se poate desfăşura în secţiile de
producţie sau în secţiile auxiliare (întreţinere, reparare) sau în orice alt sector de
activitate unde este posibilă realizarea următoarelor obiective:
identificarea elementelor componente ale diverselor categoriilor de instalaţii electrice
de joasă tensiune
explicarea rolului funcţional al componentelor şi al diverselor categoriilor de instalaţii
electrice de joasă tensiune
asigurarea funcţionarii instalaţiilor electrice de joasă tensiune
punerea în funcţiunea a diverselor categorii şi tipuri de instalaţii electrice de joasă
tensiune
executarea manevrelor în diverse categorii şi tipuri de instalaţii electrice de joasă
tensiune
supravegherea funcţionării instalaţiilor electrice de joasă tensiune
precizarea mărimilor caracteristice funcţionării diverselor categorii şi tipuri de
instalaţii electrice de joasă tensiune
măsurarea mărimilor caracteristice funcţionării diverselor categorii şi tipuri de
instalaţii electrice de joasă tensiune
înregistrarea valorilor mărimilor măsurate în documente specifice
6
Informaţii privind cadrul legislativ al derulării practicii
comasate la agenţii economici
7
- agentul economic şi elevii pot beneficia de prevederile Legii 72/27 martie 2007 (elevii
practicanţi pot fi angajaţi pe perioadele de vacanţă).
9
Evaluarea stagiului de pregătire practică
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observare/evaluare. Evaluarea va viza
atât gradul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea
de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate,
responsabilitate în rezolvarea problemelor, respectarea regulamentului de ordine
interioară etc.)
La finalul stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza următoarelor documente/probe:
- fişa de observare/evaluare
- probă orală/interviu
- probă practică desfăşurată la agentul economic.
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
10
- mostre ale muncii elevului practicant;
- materiale culese, prelucrate sau realizate de elevul practicant;
- desene, schiţe realizate ca documentaţie conexă la activităţile practice realizate;
- note redactate de elev ca urmare a unor micro-investigaţii, studii de caz, activităţi
repartizate de tutore etc.
- fotografii/ilustraţii ale unor activităţi de învăţare, rezultate ale învăţării (produse, repere
etc.)
- teste aplicate pentru evaluare curentă
- teme individuale sau de grup, referate, eseuri structurate sau libere
- proiecte/miniproiecte individuale sau de grup
- chestionare, inventare comportamentale sau atitudinale.
Pentru fiecare criteriu poate fi alocată o anumită pondere iar evaluarea finală va
ţine cont de aceste ponderi.
De asemenea, este utilă, atât pentru profesor cât şi pentru elev, matricea de
evaluare care pune în relaţie instrumentele/componentele portofoliului cu competenţele
specifice de evaluat.
11
propusReferat cu subiect
Instrumente
Referat experiment
Alte documente
Probă practică
Temă în clasă
Proiecte
Eseu
Test
Competenţe de evaluat
Cunoaşterea şi
înţelegerea
fenomenelor, a
x x x x x x x x
terminologiei, a
conceptelor şi a
metodelor specifice
Dezvoltarea
capacităţilor de
explorare/investigare a
realităţii şi de
experimentare, prin
x x x x x
folosirea unor
instrumente şi
proceduri proprii
Dezvoltarea
capacităţilor de
analiză şi de rezolvare
x x x x x x x x
de problme
Dezvoltarea
capacităţilor de
comunicare folosind
x x x x
limbajul specific
Formarea unei
atitudini critice faţă de
efectele ştiinţei asupra
dezvoltării tehnologice
şi sociale, precum şi a
x x x x
interesului faţă de
protejarea mediului
înconjurător
12
Sănătate şi securitate în muncă
Metode şi mijloace de protecţie împotriva pericolului de
electrocutare
Art. 345 / NGPM : Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă
trebuie să se aplice măsuri tehnice şi organizatorice. Măsurile organizatorice le
completează pe cele tehnice în realizarea protecţiei necesare.
Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere
directă sunt următoarele :
- acoperiri cu materiale eiectroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
- închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;
- îngrădiri;
- protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime
de securitate;
- scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentelor electrice (E.E.) Ia care
urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;
- folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Măsurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării prin atingere directă
sunt următoarele :
executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări,
racordări etc) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de
electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;
executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru următoare :
- A.L. - autorizaţie de lucru
- ITI-PM - instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii
- A.S. - atribuţii de serviciu
- D.V. - dispoziţii verbale
- P.V. - procese verbale
- O.S. - obligaţii de serviciu
- P.R. - pe propria răspundere
delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la
instalaţiile electrice;
organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice
de protecţie împotriva atingerilor directe.
13
o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul
deteriorării protecţiei principale.
Cele două măsuri trebuie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirectă, măsurile de
protecţie pot fi următoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
- legarea la pământ;
- legarea la nul de protecţie;
- izolarea suplimentara de protecţie, aplicata utilajului, în procesul de fabricare;
- izolarea amplasamentului;
- separarea de protecţie;
- deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase;
- folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
14
descărcarea părţilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente şi
protecţia împotriva tensiunilor induse.
Dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie conform
standardelor în vigoare.
Secţiunile minime ale conductoarelor şi elementelor, modul de aplicare a
dispozitivelor de scurtcircuitare, precum şi măsurile organizatorice legate de aplicarea
acestor dispozitive, trebuie să fie indicate în instrucţiunle de securitate a muncii pentru
instalaţiile electrice, în funcţie de condiţiile specifice (categoria instalaţiei electrice,
scopul legărilor în scurtcircuit şi la pământ etc.)
Folosirea mijloacelor de protecţie izolante este obligatorie atât la lucrări în
instalaţiile scoase de sub tensiune, cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoatere de
sub tensiune a instalaţiilor şi a E.E. Acestea din urmă se efctuează de către personal
autorizat pentru lucrul sub tensiune.
La instalaţiile de joasă tensiune, folosirea mijloacelor individuale de protecţie
electroizolante constituie singura măsură tehnică de protecţie şi se foloseşte cumulat cu
măsurile organizatorice.
Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează E.E. trebuie să fie dotate,
în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de
protecţie :
- mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia
faţă de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ;
- detectoare mobile de tensiune;
- garnituri mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit;
- panouri, paravane, împrejmuiri (îngrădiri);
- panouri de semnalizare.
Exploatarea E.E. trebuie făcută numai de către personal calificat, autorizat şi instruit
a lucra cu respectivele echipamente.
15
Sisteme de protecţie electrice
Legarea la pământ
STAS 12604 -1990 - stabileşte prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare a
sistemelor de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă ale instalaţiilor
electrice fixe de joasă şi înaltă tensiune.
O instalaţie de legare la pământ trebuie să fie executată din următoarele elemente
principale:
a. Prize de pământ naturale şi eventual prize de pământ artificiale
b. Reţeaua conductoarelor de legare la pământ, din care fac parte:
- conductoarele principale de legare la pământ;
- conductoarele de ramificaţii racordate la conductoarele principale;
- conductoarele de legătură între conductoarele principale şi priza de pământ.
Conductoarele de legătură între prizele de pământ pot fi considerate în acelaşi
timp şi conductoare principale de legare la pământ.
Reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ se leagă de priza de
pământ prin intermediul a cel puţin două conductoare de legătură, plasate în două locuri
diferite, pe cât posibil la extremităţi.
Pentru execuţia prizelor de pământ naturale trebuie să se folosească armăturile
metalice ale construcţiilor de beton armat, construcţiile metalice fixe, conductele
metalice pentru fluide neconbustibile, îngropate în pământ, coloanele de adâncime ale
sondelor precum şi învelişurile metalice continue ale cablurilor în contact cu pământul.
2 4 1
–
1
6
3 3 3
5
electrod; 2 - conductor de legătură între electrozi; 3 – utilaje; 4 - conductor principal de
legare la pământ; 5 - conductor de ramificaţie; 6 - priză de pământ
Pentru folosirea armăturilor metalice ale unei construcţii de beton armat ca priză
de pământ naturală, trebuie să se asigure continuitatea electrică de la aceste armături
până la o piesă de racordare fixată în construcţia respectivă şi accesibilă pentru a fi
conectată la conductoarele de legare la pământ.
Înainte de turnarea betonului în fundaţii şi structuri, constructorul şi beneficiarul
trebuie să întocmească procese verbale de lucrări ascunse, din care să rezulte că s-au
executat în mod corespunzător contactele pentru realizarea continuităţii electrice
necesare.
Electrozii pentru prizele de pământ artificiale trebuie să fie confecţionaţi din oţel
(profil, ţeavă, placă) iar conductoarele de legare la pământ trebuie să fie din cupru sau
oţel.
Conductoarele de ramificaţie conectate la conductoarele principale de legare la
pământ se racordează la fiecare element ce trebuie legat la pământ; se interzice
legarea în serie a două sau mai multe elemente şi apoi legarea la conductorul principal.
16
Legăturile dintre elementele componente ale instalaţiei de legare la pământ se
execută de preferinţă prin sudare.
Executarea de legături se poate efectua şi prin înşurubări asigurate împotriva
deşurubării cu contrapiuliţe, inele de siguranţă etc.
În vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ,
executantul trebuie să întocmească şi să predea beneficiarului documentaţia tehnică
respectiv procesul verbal de lucrări ascunse pentru elementele îngropate şi pentru
continuitatea electrică a armăturilor din construcţiile de beton armat, buletinele de
verificare şi procesul verbal de recepţie.
La recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, se
efectuează verificarea existenţei unei legături eficiente între priza de pământ şi
elementele legate la pământ.
Se racordează la instalaţia de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere
indirectă, toate elementele care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care în
mod accidental, în urma unui defect, pot fi puse sub tensiune, cum sunt:
- carcasele şi elementele de susţinere din metal sau din beton armat ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
- părţile metalice ale panourilor şi pupitrelor de comandă şi de măsură;
- îngrădirile de protecţie metalice fixe (plase, uşi pline, bariere) sau mobile
(demontabile) care nu au legătură sigură în exploatare cu alte elemente legate la
pământ;
- construcţiile metalice de susţinere a cablurilor electrice.
Legarea la pământ a carcaselor şi elementelor de susţinere se face cu borne special
destinate, marcate cu simbolul grafic pentru legare la pământ.
Măsurarea rezistenţei de dispersie a prize de pământ se efectuează numai în
curent alternativ.
Înainte de separarea unei prize de pământ în vederea măsurării, este necesar să se
verifice dacă echipamentele legate la instalaţia de legare la pământ sunt scoase de sub
tensiune.
Legarea la nul
Sistemul de protecţie prin legare la nul se aplică numai în reţelele legate la pământ
prin scheme TN (T – reţea legată direct la pământ; N – legare la nul).
Conductoarele de nul se leagă la pământ în următoarele puncte:
- în apropierea sursei de alimentare (transformator sau generator);
- în instalaţiile electrice interioare sau exterioare, la toate tablourile de distribuţie
generale, principale şi intermediare.
O instalaţie de legare la pământ poate deservi mai multe tablouri de distribuţie.
Instalaţiile de legare la pământ care deservesc reţeaua de legare la nul trebuie astfel
dimensionate încât rezistenţa de dispersie faţă de pământ, măsurată în orice punct al
reţelei de nul, să fie de cel mult 4 ohmi.
Conductorul de legare la nul de protecţie trebuie să aibă izolaţia colorată în
verde-galben.
Se interzice a se anula sau a se face ineficientă legarea la nul de protecţie prin
folosirea de cabluri prelungitoare sau cordoane de alimentare care nu cuprind
conductorul de protecţie.
Conductorul de nul de protecţie se leagă direct la carcasele metalice ale
echipamentelor electrice sau la alte părţi metalice care trebuie legate la nul de protecţie.
17
La executarea instalaţiilor de protecţie prin legare la nul a utilajelor electrice de pe
şantiere, în funcţie de condiţiile specifice existente, trebuie să se respecte suplimentar
următoarele condiţii:
- reţeaua conductoarelor de nul se leagă la pământ la extremităţile ei şi ale
ramificaţiilor sale. Valoarea rezistenţei echivalente a întregii instalaţii de legare la
pământ a conductoarelor de nul trebuie să fie de cel mult 4 ohmi.
- carcasele metalice ale tablourilor electrice de distribuţie se leagă suplimentar la o
instalaţie generală de protecţie, a cărei rezistenţă de dispersie nu depăşeşte 4
ohmi.
- de la tablourile de distribuţie până la utilajele electrice se execută legături duble
la instalaţia de protecţie: una în interiorul cutiei de borne a utilajului, folosind
conductorul de nul de protecţie al circuitului sau al cablului de alimentare şi alta,
suplimentară, în exterior, pe carcasă.
o tije electroizolante,
o cleşti izolanţi
o scule cu mânere izolante.
18
INSTUMENTE DE LUCRU
PENTRU ELEV
19
Test de autocunoaştere
21
d. rar
19. Cedezi uşor atunci când lucrezi în condiţii de stres ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
20. Te îngrijorează ideea unei testări neanunţate ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
21. Ştii să te protejezi împotriva strs-ului ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
22. Te simţi frustrat atunci când altcineva are putere asupra ta ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
23. Preferi să lucrezi cu mai puţini colegi, ca să nu ai surprize neplăcute ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
24. Îi convingi uşor pe ceilalţi să te creadă ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
25. Îţi asumi respnsabilitatea pentru greşelile proprii ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
22
FIŞĂ DE APRECIERE A CAPACITĂŢII DE LUCRU ÎN ECHIPĂ
Sprijin moral
Ce vei repeta/dezvolta/perfecţiona ?
23
JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului .................................................... 1)
- Pentru stagiile de pregătire practică -
Interval Loc de
Data Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I 2)
orar muncă
Montat circuit
Sectia de
suplimentar de priză în Conductoare, cabluri, trusa
12/05 9-15 prelucrări
mecanice
atelierul … electricianului, prize .... I
Identificat şi remediat
Sectia de
defecţiune în circuitul Multimetru, trusa electricianului,
prelucrări
mecanice
de forţă al contactor ... E
compresorului
1)
Se va completa pe durata efectuării stagiului de pregătire practică la agentul
economic
2)
Modul de realizare a sarcinilor: S=sub supraveghere; E=în echipă; I=individual.
24
Test de autoevaluare
de sub fiecare.
1. Facilităţile de igienă corespunzătoare
25
Studiu de caz
Semnificaţie
Exemplu (mesaj)
(destinaţie)
Indicatoare de
informare
Indicatoare de
avertizare
Indicatoare de
obligaţie
Indicatoare de
interdicţie
Mijloace de
protecţie colectivă
26
FIŞĂ DE LUCRU
Cască de protecţie –
asigurare împotriva lovirii
capului, în cazul şocului
mecanic provocat de un
scurtcircuit.
27
Studiu de caz
Instalaţii de telefonie
Instalaţiile de telefonie fac parte din
categoria instalaţiilor de telecomunicaţii şi
semnalizări din clădiri civile şi de producţie; din
aceeaşi categorie mai fac parte:
- instalaţiile de ceasoficare
- instalaţiile de inerfon, dispecer şi căutarea
de persoane
- instalaţiile de radioamplificare
- instalaţiile de televiziune în circuit închis
- instalaţii pentru transmiterea de date
- instalaţiile pentru semnalizarea incendiilor
- instalaţiile de pază contra efracţiei
28
Studiu de caz
Instalaţii de interfon
Un interfon este un sistem electronic de
comunicaţii utilizat pentru convorbiri sau anunţuri
scurte, private.
Acesta poate fi portabil sau montat permanent în
clădiri sau pe vehicule (trenuri, vapoare, avioane) şi
poate fi conectat cu telefoane, celulare, dispozitive
electromecanice (semnalizări luminoase sau sisteme
de blocare a uşilor).
Interfoanele fixe, montate în clădiri sunt alcătuite
din microfoane/rereceptoare fixe conectate electric la
un panou central de comandă.
Există interfoane pentru o locuinţă (conectează
camerele acesteia), pentru o instituţie (spital, şcoală)
sau chiar pentru centre de activitate economico-
financiară, care funcţionează ca un sistem public de adrese, capabil să distribuie diferite
mesaje.
Interfoanele mobile sunt utilizate de exemplu de echipele sportive profesioniste sau de
constructori ori de echipele medicale de urgenţă.
Interfoanele digitale aflate la distanţe mari recurg la
facilităţile oferite de Internet pentru realizarea legăturilor între
posturi.
29
Studiu de caz
Folosirea
tensiunilor
reduse
Legarea la
pământ
30
MINIPROIECT
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice
de lumină şi prize (exemplu de calcul)
Observaţii.
1. Din schema secundară a tabloului de lumină se remarcă faptul că toate celelalte
circuite au puterea instalată mai mică decât C4 şi, de aceea, pentru toate se aleg
conductoare AFY/2x2,5 mm2 în tub IPY 16 şi siguranţe care să respecte condiţia
IF In.
2. Datorită posibilităţii de alimentare a unor receptoare de putere mare (peste 800
W, care este o putere medie de calcul), pentru prize se adoptă constructiv
conductoare AFY/2x4 mm2+FY 2,5 mm2 în tub IPY 18 şi siguranţe fuzibile LFi
25/16 A.
32
ANEXE
33
JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului .................................................... 1)
- Pentru stagiile de pregătire practică -
(variantă şi exemplu de completare)
Sarcina de lucru/proiectul: 1)
Realizarea unui circuit de priză
- stabilirea traseului şi a modului de montare a cablului
- alegerea prizei în funcţie de puterea receptorului
- realizarea circuitului
- verificarea lucrării
Ce voi face eu ? De ce am nevoie ? Cum rezolv problema ?
1. Stabilirea traseului şi a Informaţii despre configuraţia Beneficiarul nu doreşte să
modului de montare a cablului încăperii, psibilităţile de execuţie întrerupă lucrul în încăperea
şi exigenţele estetice ale respectivă (birou) prea mult şi
beneficiarului nici să modifice estetica acesteia.
În încăpere sunt cabluri montate
în pat-cablu dar cel pentru priză
nu mai încape. Montarea
îngropată este exclusă.
Soluţie: am montat un alt pat-
cablu pe un traseu deja utilizat
pentru alţi receptori
2. Realizarea circuitului Maşină de găurit cu burghiu Alegerea traseului pentru pat
pentru beton, trusa cablu este dictată de cel deja
electricianului, pat-cablu 25x10 existent
mm – 6m, priză, cablu trifilar Soluţie: am urmărit traseul pat-
cablului vechi
34
Test de autocunoaştere
Rezultatul testului
35
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Securitatea la locul de muncă
Gândiţi înainte de a
acţiona !
36
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Instalaţii telefonice
DG
37
În clădiri cu birouri şi în întreprinderi este importantă asigurarea flexibilităţii şi
adaptarea la condiţiile concrete de spaţiu; în acest scop, reţeaua de distribuţie se
amplasează în canale pozate în pardoseală sau în plinte pe sub ferestre. Toate liniile
sunt colectate în tabloul principal de distribuţie; dacă instalaţia telefonică este extinsă în
mai multe clădiri, fiecare clădire este conectată la tabloul principal prin cabluri.
Tablourile de distribuţie la fiecare etaj sunt amplasate în casa scării (sau în imediata
apropiere) şi sunt alimentate pe verticală de la tabloul principal.
Instalaţiile de telefonie din întreprinderi folosesc un cablu cu număr mic de circuite
pentru a lega centrala oraşului de centrala locală. De la centrala locală, distribuţia către
posturile telefonice se face ca în schema de mai sus. Dacă posturile telefonice se
găsesc la mare distanţă unul de altul, se renunţă la boxele telefonice şi acestea se
înlocuiesc cu reglete telefonice de dimensiuni mici, protejate în cutii de tablă. În aceste
cazuri, de multe ori legătura de la regletă la postul telefonic se execută aparent,
folosindu-se conducte din cupru cu izolaţie din cauciuc şi manta din fire textile. Cele
două conducte sunt împletite şi se prind de zidărie sau tâmplărie cu cuie speciale
(prevăzute cu două rondele de carton pentru fixarea conductelor).
ŞTIAŢI CĂ ...
Reţelele de telecomunicaţii în clădirile de birouri se realizează, în prezent, conform
conceptului de cablare integrală structurată: această concepţie are ca obiectiv cablarea
clădirii utilizând o soluţie universală, capabilă de a suporta toate tipurile de comunicaţii în
clădire. O asemenea reţea trebuie să suporte toate serviciiile şi sistemele informaţionale de la
diferiţi producători de-a lungul unei perioade mari a existenţei clădirii, fără a necesita ulterior
operaţii de recablare.
Terminal PC
Senzori
incendiu şi alarme
Fax
Telefon
Terminal PC
Cameră
Video supraveghere
Tablou
Centrală telefonică general
38
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Instalaţii de interfon
Oricare dintre variantele de interfon (video sau audio) asigură siguranţa şi confortul
utilizatorilor. Ştim cu toţii cât de neplăcut este atunci când liniştea ne este deranjată de
persoane răuvoitoare, sau când la siguranţa familiei noastre atentează vreun infractor...
Prin montarea unui sistem de interfonie, accesul în imobil se face doar pe bază de
cartelă de proximitate, pe bază de cod, sau atunci când noi deschidem cuiva, fără a mai
permite accesul persoanelor dubioase.
Panoul de intrare al unui interfon este o construcţie, de obicei, modulară, compusă
dintr-o ramă pe care se montează între unul şi patru module care pot reprezenta unităţi
electronice, camere video, butoane, tastaturi sau indicatoare de adresă.
Opţional, panoul de intrare poate fi echipat cu un sistem de închidere cu un şurub
special, cu cap oval, care nu se poate deschide decât cu cheia furnizată de producător.
Aceasta este o măsura de precauţie pentru protecţia la furt. Panourile de intare pot fi
montate îngropat (cu doze furnizate de producător) sau aparent (cu capace speciale şi
protecţie la ploaie). Pentru asigurarea unor condiţii speciale antifurt sau antidistrugere,
39
panourile de intrare se realizează din materiale speciale cu o foarte mare rezistenţă la
şoc, şuruburi speciale de fixare cu un cap atipic oval şi, optional, un sistem de închidere
cu cheie; geamul de la camera video (pentru videointerfoane) este semisferic şi tratat
antireflex iar butoanele de apel sunt confecţionate din inox pentru o rezistenţă sporită.
Etichetele pentru nume, independente pentru fiecare apartament, pot fi iluminate din
spate pe timp de noapte.
40
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Instalaţii electrice de protecţie împotriva electrocutării
Cabluri de
protecţie
pentru
consumatori
individuali
Părţi
conductoare Cablu
exterioare principal
de protecţie
Încălzire
Apă
Gaz
Instalaţie de împământare:
centura de pământare (6) asigură legătura echipotenţială;
conexiunea amovibilă (7) permite verificarea rezistenţei prizei de pământare
ATENŢIE !
42
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Lucrul în echipă (1)
Munca în echipă prezintă numeroase avantaje: primele şi cele mai evidente sunt
cele legate de climatul afectiv pozitiv care se presupune a se constitui în echipă.
Membrii unei echipe ajung să se cunoască foarte bine, conlucrând la depăşirea
dificultăţilor curente. În plus diversitatea şi varietatea soluţiilor oferite creşte cel puţin
aritmetic cu fiecare membru. Lucrul în echipă poate fi de aceea extrem de motivant,
deoarece fiecare proiect aduce cu sine experienţa contactului cu ceilalţi şi bucuria de a
beneficia de sprijinul acestora. În felul acesta compania îşi fidelizează odată în plus
angajaţii, pentru că nimic nu regretă oamenii mai mult la schimbarea unui loc de muncă
decât lipsa unui fost coleg la noul loc de muncă. Dacă aceste legături ajung să fie
puternice, confortul afectiv poate suplini şi compensa alte lipsuri, inclusiv în salarizare.
Iată de ce, lucrul în echipă este adesea folosit ca mijloc de combatere şi
diminuare a rutinei zilnice. Nu salariul se constituie în cel mai important factor de
motivare ci conţinutul muncii, natura sarcinilor curente şi modul în care această
activitate, prestată 8-10 ore pe zi în fiecare zi, corespunde cel mai bine necesităţilor
interne de creştere şi dezvoltare. Ce înseamnă o muncă rutinantă: este o muncă prin
care nu se aduce nimic nou în planul solicitărilor cognitive. Oamenii simt că se pot
detaşa şi că pot aplica acelaşi pattern acţional în fiecare zi. La un moment dat chiar,
anumite activităţi pot fi efectuate cu jumătate de atenţie, ceea ce lasă timp pentru
meditaţie şi în paralel pentru întărirea convingerii că nu mai este nimic de învăţat şi deci
43
că este timpul unei schimbări. În acest moment oamenii încep să caute să compenseze,
urmărind să identifice diverse mijloace prin care pot depăşi plictiseala şi plafonarea.
Astfel de debuşee pot fi discuţiile cu colegii sau microactivităţi (un joc pe PC, lectura
unui ziar...) posibil de efectuat în momentele mai libere. Dacă mijloacele de
compensare nu sunt suficiente, treptat se acumulează tot mai mult stres şi frustraţie în
legătură cu jobul curent, intrându-se într-un cerc vicios. Discuţia cu un coleg,
împărtăşirea problemelor pot însă diminua mult efectele negative ale rutinei.
Pe de altă parte munca în echipă îşi poate avea şi reversul său, în cazul în care
echipa a fost prost construită ori există conflicte. Faptul de a depinde de cineva poate fi
destul de frustrant pentru unii, mai ales atunci când partenerii nu îşi respectă
angajamentele, şi termenele sunt depăşite în lanţ, întârzierea amplificându-se continuu.
Iată de ce se acordă atât de multă importanţă prezenţei unor calităţi absolut necesare
acestui tip de organizare a muncii.
44
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Lucrul în echipă (2)
Exemplul personal
Fii exact imaginea pe care ceilalţi vor să o vadă şi să o copieze. Celebrează
fiecare realizare a echipei, indiferent cât de neimportantă pare. Insuflă-le şi celorlalţi
această concepţie de a se bucura pentru tot ce iese bine.
46
MINIPROIECT
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice
de lumină şi prize (metodologie de calcul)
DATE DE INTRARE:
schema generală de distibuţie pentru clădirea respectivă care cuprinde
schema de principiu în care sunt evidenţiate poziţia tablourilor
secundare (TL), a tabloului general (TGL) şi a cofretului la branşament
(CB), precum şi modalitatea de alimentare a tablourilor (de la cofret la
TGL printr-o coloană generală şi de la TGL la tablourile secundare prin
coloane individuale);
schema detaliată a tabloului general TGL în care sunt evidenţiate
destinaţia coloanelor, puterea instalată pe fiecare coloană şi
repartizarea ei pe cele trei faze, puterea instalată pe coloana generală
şi reprtizarea ei pe faze, aparatele prevăzute pe TGL şi în cofretul de
branşament.
TL1
TL2
CB
TL3
TL4
Rez.
TGL
47
Curentul Pi=36 kW
Curentul
nominal al nominal al cosφ=0,95
soclului patronului cs=0,8 LFi 25/25 A
C1
LFi 63/50 A 3(0-5A)
CA 43 A C2
kWh IP 63 A
LFi 100/80 A LFi 63/50 A AFY 4x10+FY 6mm2
C3
3CiS 50/5A 3CiS 50/5A IPY 32
LFi 25/5 A
AFY(3x35+16 mm2) C4
FY 10 mm2/PEL 42
CV
C5
V 0-400 V
LFi 25 C11
IP 25 A
AFY 4x10 mm2+FY 6 mm2
Pi = 7,9 kW
cosφ=0,95
Schema secundară de distribuţie a tabloului de lumină TL3
BREVIAR DE CALCUL
49
Curentul nominal al circuitului:
Pi
monofazat: I n în care:
U f cos
Pi este puterea instalată pe cicuit, obţinută prin adunarea puterilor tturor
receptoarelor alimentatepe circuitul respectiv;
Uf = 220 V este tensiunea de fază a reţelei;
cosφ este factorul de putere al circuitului.
Pi
trifazat: I n în care
3U . cos
U = 380 V este tensiunea de linie a reţelei
Siguranţa fuzibilă pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit:
curentul fuzibilului: IF In, condiţie din care se stabileşte
IF;
tipul siguranţei:
siguranţă fuzibilă cu filet, cu legături în faşă F sau cu legături în faţă
tip industrial LFi;
siguranţăcu mare putere de rupere MPR.
Secţiunea conductoarelor electrice
intensitatea maximă admisibilă Ima: curentul suportat de un conductor sau un
cablu electric, un timp infinit, fără încălzirea izolaţiei peste o limită admisibilă, cu
valori stabilite experimental şi dependente de
tipul conductorului sau cablului;
temperatura mediului ambiant;
secţiunea conductorului;
numărul de conductoare activ (parcurse de curent9 montate
împreună în tubul de protecţie;
secţiunea conductorului: cea mai mică dimensiune pentru care se respectă
relaţia:
IF
I ma
0,8
Dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare
natura tubului – se alege în funcţie de condiţiile d emontare;
diametrul nominal al tubului – se alege în funcţie de numărulşi
secţiunea conductoarelor care trebuie montate în el.
Pi
trifazat: I n în care
3U . cos
U = 380 V este tensiunea de linie a reţelei.
Siguranţa fuzibilă pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit:
curentul fuzibilului: IF In, condiţie din care se stabileşte
IF, cu condiţia ca acesta să fie mai mare cu cel puţin două trepte (din
50
gama de valori IF) decât valoarea maximă IF prevăzută pe circuitele
tabloului (de exemplu, dacă pe un tablou de lumină, siguranţa maximă
pentru circuite este de 10 A, pe coloana acestui tablou trebuie să se
prevadă o siguranţă mai mare sau cel puţin egală cu 20 A).
Secţiunea conductoarelor electrice şi
dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare: ca la dimensionarea
circuitelor.
Întreruptoarele electrice:
curentul nominal: Ini – curentul pe care îl
poate suporta în regim permanent fără ca părţi din întreruptor să se
supraîncălzească sau să se distrugă;
curentul de rupere: Ir – curentul pe care îl
poate suporta la închidere sau deschidere (atunci când se formează
un arc electric) fără să se deterioreze;
condiţia de alegere:
în general, Ir este cu mult mai mare decât In, astfel încât Ini In;
la întreruptoarele manuale tip pârghie, Ir<Ini şi atunci Ir In.
52
BIBLIOGRAFIE
[1] Hilohi, S. ş.a., Instalaţii şi echipamente – Tehnologia meseriei. Manual pentru
liceele industriale clasele IX-X – domeniile de activitate electrotehnică şi electronică,
mine, petrol, metalurgie, construcţii-montaj, transporturi, gospodărirea apelor şi şcoli
profesionale anii I şi II. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
[4] Bălăşoiu, D., Modulul “Realizarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea maşinilor
electrice”. Auxiliar curricular pentru anul de completare, nivelul 2 de calificare, domeniul
Electric, toate calificărie. Site http://archive.tvet.ro/web/Aux/AUXXI/ELECTRICXI/
53