Utilizarea Instalatiilor de Joasa Tensiune

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
MODULUL:
UTILIZAREA INSTALAŢIILOR
DE JOASĂ TENSIUNE
DOMENIUL: ELECTRIC
NIVELUL: 2
CALIFICAREA: TOATE CALIFICĂRILE DIN DOMENIUL ELECTRIC
martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR:
ing. Tatiana BĂLĂŞOIU – profesor gradul I, Grupul Şcoalr Industrial
„Electroputere” Craiova
ing. Doiniţa BĂLĂŞOIU – profesor gradul I, Grupul Şcoalr Industrial
„Electroputere” Craiova
CONSULTANŢĂ:
ing. Angela POPESCU – expert CNDIPT

Cuprins
Pag.
1 Competenţe specifice modulului 2
2 Informaţii despre specificul agenţilor economici 3
3 Informaţii despre cadrul legislativ al derulării practicii comasate la agenţii
economici 5
4 Evaluarea stagiului de pregătire practică 8
5 Sănătatea şi securitatea muncii
Metode şi mijloace de protecţie împotriva pericolului de electrocutare 11
6 Instrumente de lucru pentru elevi 17
6.1 Test de autocunoaştere – capacitatea de lucru în echipă 18
6.2 Fişă de apreciere a capacităţii de lucru în echipă 21
6.3 Jurnalul de activitate al elevului 22
6.4 Test de autoevaluare – securitatea la locul de muncă 23
6.5 Studiu de caz – securitatea la locul de muncă 24
6.6 Fişă de lucru – securitatea la locul de muncă 25
6.7 Studiu de caz – instalaţii de telefonie 26
6.8 Studiu de caz – instalaţii de interfon 27
6.9 Studiu de caz – instalaţii electrice de protecţie împotriva
electrocutării 28
6.10 Miniproiect
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de lumină şi prize
(exemplu de calcul) 29
7 Anexe 31
7.1 Jurnalul de activitate al elevului (variantă şi exemplu de
completare) 32
7.2 Test de autocunoaştere – capacitatea de lucru în echipă 33
7.3 Fişă de documentare – securitatea la locul de muncă 34
7.4 Fişă de documentare – instalaţii de telefonie 35
7.5 Fişă de documentare – instalaţii de interfon 37
7.6 Fişă de documentare – instalaţii electrice de protecţie împotriva
electrocutării 39
7.7 Fişă de documentare – lucrul în echipă (1) 41
7.8 Fişă de documentare – lucrul în echipă (2) 43
7.9 Miniproiect
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de lumină şi prize
(metodologie de calcul) 45
8 Bibliografie 51

Competenţe specifice modulului:
Prin parcurgerea modulului Utilizarea instalaţiilor de joasă tensiune, elevii vor

fi capabili să:
 identifice instalaţiile electrice de joasă tensiune;
 asigure funcţionarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune;
 supravegheze funcţionarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune.
De asemenea, prin parcurgerea acestui modul vor fi dobândite/dezvoltate şi două

abilităţi cheie şi anume:
Igiena şi securitatea muncii, prin care elevii vor fi capabili să:

 aplice legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor;
 ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă.
Lucrul în echipă, prin care elevii vor fi capabili să:

 identifice sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor;
 îşi asume rolurile care le revin în echipă;
 colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

Informaţii despre specificul agenţilor economici
 Agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică
comasată poate desfăşura activitate productivă în domeniul electric sau în
oricare alt domeniu cu singura condiţie că trebuie să dispună de diverse tipuri de
instalaţii electrice de joasă tensiune, dintre următoarele:
- instalaţii electrice interioare:
 de iluminat şi prize
 de forţă
 de curenţi slabi
 pentru semnalizări acustice şi optice (de sonerii, pentru chemarea de
persoane, de avertizare, de securitate)
 electrofonice şi videofonice (de telefonie, de radioficare şi
radioamplificare, de videofonie)
 de ceasuri electronice
 pentru sisteme informatice
 de antene colective ş.a.
- instalaţii electrice de protecţie împotriva electrocutării şi la supratensiuni
 de protecţie de bază :
 prin legare la pământ
 prin legare la nulul de protecţie
 prin folosirea tensiunii reduse
 de protecţie suplimentară :
 automată la apariţia tensiunii de atingere (PATA)
 prin legarea neutrului direct la pământ
 reanclanşarea automată rapidă RAR (monofazată şi trifazată)
 de protecţie la supratensiuni:
 interne (paratrăsnete şi conductoare de protecţie, descărcătoare)
 externe (micşorarea valorii supratensiunilor, aparate electrice de
protecţie de medie tensiune) ş.a.
- instalaţii electrice de ameliorare a factorului de putere, de redresare şi alimentare a
bateriilor de acumulatoare
- instalaţii electrice din mediul exploziv
- instalaţii electrice specifice proceselor industriale:
 de sudare
 de electroliză
 de galvanotehnică
 de încălzire electrică ş.a.
- instalaţii de acţionare electrică industrială:
 pentru maşini unelte obişnuite (strunguri, maşini de frezat etc.)
 pentru maşini unelte specializate (strunguri-carusel, maşini de rectificat,
maşini cu turaţii variabile etc.) ş.a.

 Atelierele în care se desfăşoară instruirea practică vor fi organizate conform
condiţiilor specifice agentului economic şi vor îndeplini condiţii de ergonomia
muncii: spaţii acoperite, iluminate artificial, aerisite, care să permită activităţi
individuale sau în echipă.
 Activitatea de instruire practică comasată se poate desfăşura în secţiile de
producţie sau în secţiile auxiliare (întreţinere, reparare) sau în orice alt sector de
activitate unde este posibilă realizarea următoarelor obiective:
 identificarea elementelor componente ale diverselor categoriilor de instalaţii electrice
de joasă tensiune
 explicarea rolului funcţional al componentelor şi al diverselor categoriilor de instalaţii
electrice de joasă tensiune
 asigurarea funcţionarii instalaţiilor electrice de joasă tensiune
 punerea în funcţiunea a diverselor categorii şi tipuri de instalaţii electrice de joasă
tensiune
 executarea manevrelor în diverse categorii şi tipuri de instalaţii electrice de joasă
tensiune
 supravegherea funcţionării instalaţiilor electrice de joasă tensiune
 precizarea mărimilor caracteristice funcţionării diverselor categorii şi tipuri de
instalaţii electrice de joasă tensiune
 măsurarea mărimilor caracteristice funcţionării diverselor categorii şi tipuri de
instalaţii electrice de joasă tensiune
 înregistrarea valorilor mărimilor măsurate în documente specifice

Informaţii privind cadrul legislativ al derulării practicii
comasate la agenţii economici
În învăţământul profesional şi tehnic, stagiile de pregătire practică comasată se

organizează şi se desfăşoară ca parte a programului de pregătire profesională, în
vederea învăţării la locul de muncă. Stagiul de practică este realizat de practicant
(elevul care efectuează practica comasată la agentul economic) în vederea dobândirii
unor competenţe profesionale care sunt precizate într-o anexă (anexa pedagogică) la
„Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de pregătire parctică în întreprindere de
către elevii din învăţământul profesional şi tehnic” şi care sunt conforme Standardului de
Pregătire Profesională pentru calificarea respectivă.
Modalităţile de derulare/efectuare a stagiului de pregătire practică pot fi:

 în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri (practicantul şi
partenerul de practică-agentul economic) putând să beneficieze de prevederile
Legii nr. 27/2007;
 în cadrul unui proiect, eventual finanţat prin Fondul Social
European;
 înafara unui contract de muncă.
1. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:

- pe toată durata stagiului de pregătire practică, practicantul rămâne elev al unităţii de
învăţământ (organizatoare de practică)
- activitatea de instruire practică comasată se desfăşoară doar pe baza convenţiei cadru
semnate între unitatea de învăţământ, agentul economic şi elev/părintele elevului
(pentru elevii minori);
- pe perioada practicii desfăşurate conform convenţiei-cadru, elevul practicant nu poate
avea statutul de angajat şi nu poate pretinde salariu;
- partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,
primă sau avantaje în natură (plata transportului la şi de la întreprindere, tichete de
masă, acces la cantina partenerului de practică etc.), pentru care se angajează să
achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare;

- agentul economic şi elevii pot beneficia de prevederile Legii 72/27 martie 2007 (elevii
practicanţi pot fi angajaţi pe perioadele de vacanţă).
2. Practicantului i se aordă protecţie socială astfel:

- partenerul de practică este obligat să respecte legislaţia referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă, pe toată durata stagiului de pregătire practică;
- practicantul este asigurat social pe toată durata efectuării pregătirii practice pentru
accidente de muncă şi boală profesională, conform Legii 346/2002 şi OUG 107/2003;
- partenerul de practică se angajează să anunţe asiguratorul cu privire la orice accident
suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru.
3. În calitate de practicant, elevul are următoarele obligaţii:

 să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile
solicitate de tutore (persoană din partea partenerului de practică care are
responsabilitatea practicantului) după ce a fost, în prealabil, instruit; această obligaţie
trebuie să respecte cadrul legal cu privire la volumul şi dificultatea activităţilor,
conform Codului Muncii; în cazul nerespectării obligaţiilor precizate, sancţiunea se
aplică de către unitatea de învăţământ.
 să respecte regulamentul de ordine interioară al păartenerului de
practică; în cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii/agent
economic poate anula convenţia de practică după ce anunţă unitatea şcolară a
elevului.
 să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi
le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică, înainte de începerea
stagiului.
 să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în
timpul stagiului (despre agent sau despre clienţii săi); utilizarea acestora chiar după
terminarea stagiului se va face numai cu acordul partenerului de practică.
4. Agentul economic organizator de practică are următoarele obligaţii:

- să stabilească un tutore pentru stagiul de practică, dintre salariaţii proprii; obligaţiile
tutorelui sunt precizate într-o anexă la convenţia cadru.
- să instruiască practicantul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
- să ia măsurile necesare pentru asigurarea şi garantarea securităţii şi sănătăţii în
muncă a practicanţilor, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra
riscurilor profesionale;
- să asigure practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata
derulării stagiului;
- să informeze practicantul asupra riscurilor profesionale;
- să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea
competenţelor precizate în anexa pedagogică;
5. Organizatorul de practică are următoarele obligaţii:

- să asigure conformitatea derulării stagiului de pregătire practică cu angajamentele
luate de partenerul de practică; altfel, stagiul poate fi întrerupt, după anunţarea
prealabilă a directorului întreprinderii/agent economic.
- să desemneze un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi
supravegherea desfăşurării pregătirii practice; cadrul didactic şi tutorele stabilesc
tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de
pregătire practică, în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională şi programa
şcolară corespunzătoare.

Evaluarea stagiului de pregătire practică
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observare/evaluare. Evaluarea va viza
atât gradul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea
de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate,
responsabilitate în rezolvarea problemelor, respectarea regulamentului de ordine
interioară etc.)
La finalul stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza următoarelor documente/probe:
- fişa de observare/evaluare
- probă orală/interviu
- probă practică desfăşurată la agentul economic.
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
După încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet

de practică din care să rezulte:
- denumirea modulului de pregătire;
- competenţele exersate;
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică la agentul economic;
- observaţii personale privind activitatea depusă.
Pentru evaluare se va alcătui un portofoliu a cărui structură poate include:

- caietul de practică întocmit la agentul economic;
- impresii scrise ale tutorelui şi/sau ale profesorului responsabil cu urmărirea derulării
stagiului de pregătire practică despre activitatea practicantului;
- fişe de progres în dobândirea competenţelor profesionale şi în exersarae abilităţilor
cheie;
- fişe de documentare, de lucru, jurnale de practică, fişe de reflecţie, fişe de
autoevaluare

- mostre ale muncii elevului practicant;
- materiale culese, prelucrate sau realizate de elevul practicant;
- desene, schiţe realizate ca documentaţie conexă la activităţile practice realizate;
- note redactate de elev ca urmare a unor micro-investigaţii, studii de caz, activităţi
repartizate de tutore etc.
- fotografii/ilustraţii ale unor activităţi de învăţare, rezultate ale învăţării (produse, repere
etc.)
- teste aplicate pentru evaluare curentă
- teme individuale sau de grup, referate, eseuri structurate sau libere
- proiecte/miniproiecte individuale sau de grup
- chestionare, inventare comportamentale sau atitudinale.
Ca instrument de evaluare complementară, portofoliul este caracterizat de

transparenţă şi relevanţă şi poate facilita o evaluare unitară a rezultatelor învăţării şi a
progresului obţinut de fiecare elev. Portofoliul poate fi evaluat atât ca produs final cât şi
ca proces (de alcătuire): aceste aspecte vor fi stabilite de către profesor şi aduse la
cunoştinţa elevului, de la începutul stagiului de pregătire practică.
Pentru evaluarea potofoliului pot fi utilizate următoarele criterii:
Exemplar Bine Acceptabil Mai este de lucru
Înţelegerea materiei
Dezvoltarea competenţelor
relevante pentru modul
Exersarea abilităţilor cheie
Demonstarea progresului
Obiectivitatea autoevaluării
Perseverenţă/ritmicitate
Folosirea repetată a activităţilor
de învăţare în contexte similare
Calitatea produselor
Comentarii, opinii personale,
reflecţii
Pentru fiecare criteriu poate fi alocată o anumită pondere iar evaluarea finală va
ţine cont de aceste ponderi.
De asemenea, este utilă, atât pentru profesor cât şi pentru elev, matricea de
evaluare care pune în relaţie instrumentele/componentele portofoliului cu competenţele
specifice de evaluat.

propusReferat cu subiect
Instrumente
Temă pentru acasă
Referat experiment
Alte documente
Probă practică
Temă în clasă
Proiecte
Eseu
Test
Competenţe de evaluat
Cunoaşterea şi
înţelegerea
fenomenelor, a
x x x x x x x x
terminologiei, a
conceptelor şi a
metodelor specifice
Dezvoltarea
capacităţilor de
explorare/investigare a
realităţii şi de
experimentare, prin
x x x x x
folosirea unor
instrumente şi
proceduri proprii
Dezvoltarea
capacităţilor de
analiză şi de rezolvare
x x x x x x x x
de problme
Dezvoltarea
capacităţilor de
comunicare folosind
x x x x
limbajul specific
Formarea unei
atitudini critice faţă de
efectele ştiinţei asupra
dezvoltării tehnologice
şi sociale, precum şi a
x x x x
interesului faţă de
protejarea mediului
înconjurător

Sănătate şi securitate în muncă
Metode şi mijloace de protecţie împotriva pericolului de
electrocutare
Art. 345 / NGPM : Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă
trebuie să se aplice măsuri tehnice şi organizatorice. Măsurile organizatorice le
completează pe cele tehnice în realizarea protecţiei necesare.
Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere
directă sunt următoarele :
- acoperiri cu materiale eiectroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
- închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;
- îngrădiri;
- protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime
de securitate;
- scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentelor electrice (E.E.) Ia care
urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;
- folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Măsurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării prin atingere directă
sunt următoarele :
 executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări,
racordări etc) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de
electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;
 executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru următoare :
- A.L. - autorizaţie de lucru
- ITI-PM - instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii
- A.S. - atribuţii de serviciu
- D.V. - dispoziţii verbale
- P.V. - procese verbale
- O.S. - obligaţii de serviciu
- P.R. - pe propria răspundere
 delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
 eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
 elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la
instalaţiile electrice;
 organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice
de protecţie împotriva atingerilor directe.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze şi

să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice. Este interzisă înlocuirea
măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de
protecţie:
 o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în orice condiţii,
şi

 o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul
deteriorării protecţiei principale.
Cele două măsuri trebuie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirectă, măsurile de
protecţie pot fi următoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
- legarea la pământ;
- legarea la nul de protecţie;
- izolarea suplimentara de protecţie, aplicata utilajului, în procesul de fabricare;
- izolarea amplasamentului;
- separarea de protecţie;
- deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase;
- folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice

Verificarea mijloacelor şi a E.E. de protecţie înainte de utilizare, de punerea în
funcţiune, după reparaţii sau modificări, şi apoi periodic (în exploatare) trebuie să se
facă în conformitate cu prevederile normelor specifice.
Pentru operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi
echipamentelor electrice, în instrucţiunile de securitate a muncii trebuie prevăzute
măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi organizarea locului de muncă, astfel
încât să se evite accidentele.
Este interzisă folosirea instalaţiilor sau a echipamentelor electrice improvizate
sau necorespunzătoare.
Recepţionarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament
electric trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de
protecţie a muncii.
La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele
documente:
- instrucţiuni de exploatare;
- instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
- instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
- programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi ale instalaţiilor şi
mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau
a echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
- părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
- părţile active la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanţă mai mică
decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru,
indicată în documentaţia tehnică specifică;
- părţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanţă mai
mare decât limita admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în
apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ
şi în scurtcircuit a conductoarelor pe fază, operaţie care trebuie să se execute imediat
după verificarea lipsei de tensiune.
Prin efectuarea legăturilor la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se asigure
protecţia angajatului împotriva apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă,

descărcarea părţilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente şi
protecţia împotriva tensiunilor induse.
Dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie conform
standardelor în vigoare.
Secţiunile minime ale conductoarelor şi elementelor, modul de aplicare a
dispozitivelor de scurtcircuitare, precum şi măsurile organizatorice legate de aplicarea
acestor dispozitive, trebuie să fie indicate în instrucţiunle de securitate a muncii pentru
instalaţiile electrice, în funcţie de condiţiile specifice (categoria instalaţiei electrice,
scopul legărilor în scurtcircuit şi la pământ etc.)
Folosirea mijloacelor de protecţie izolante este obligatorie atât la lucrări în
instalaţiile scoase de sub tensiune, cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoatere de
sub tensiune a instalaţiilor şi a E.E. Acestea din urmă se efctuează de către personal
autorizat pentru lucrul sub tensiune.
La instalaţiile de joasă tensiune, folosirea mijloacelor individuale de protecţie
electroizolante constituie singura măsură tehnică de protecţie şi se foloseşte cumulat cu
măsurile organizatorice.
Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează E.E. trebuie să fie dotate,
în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de
protecţie :
- mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia
faţă de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ;
- detectoare mobile de tensiune;
- garnituri mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit;
- panouri, paravane, împrejmuiri (îngrădiri);
- panouri de semnalizare.
Exploatarea E.E. trebuie făcută numai de către personal calificat, autorizat şi instruit
a lucra cu respectivele echipamente.
Întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi prima punere sub tensiune a E.E.

trebuie făcută numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit
pentru aceste operaţii la echipamentele respective.
Autorizarea personalului pentru lucru la instalaţiile tehnice electrice în activităţile de
exploatare, întreţinere şi reparaţii, trebuie făcută conform regulamentului pentru
autorizarea electricienilor dpdv al protecţiei muncii, pe bază de examen medical,
psihologic, şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale, de protecţie a muncii şi de
acordare a primului ajutor.
Nr. Denumirea mijlocului de protecţie electroizolant
care se supune încercării periodice Periodicitatea
crt.
1 Prăjini electroizolante pentru utilizarea detectoarelor de înaltă
O dată pe an
tensiune (cu sau fără detector de tensiune ataşat)
2 Cleşti electroizolanti pentru inalta tensiune O dată pe an
3 Indicatoare de corespondenţă a fazelor O dată pe an
4 Plăci electroizolante pentru înaltă tensiune O dată pe an
5 Teci electroizolante pentru înaltă tensiune O dată pe an
6 Mănuşi electroizolante O dată la şase luni
7 Încălţăminte electroizolantă din cauciuc O dată la şase luni
8 Covoare electroizolante portabile O dată la trei ani
9 Platforme electroizolante O dată la trei ani

Sisteme de protecţie electrice
Legarea la pământ
STAS 12604 -1990 - stabileşte prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare a
sistemelor de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă ale instalaţiilor
electrice fixe de joasă şi înaltă tensiune.
O instalaţie de legare la pământ trebuie să fie executată din următoarele elemente
principale:
a. Prize de pământ naturale şi eventual prize de pământ artificiale
b. Reţeaua conductoarelor de legare la pământ, din care fac parte:
- conductoarele principale de legare la pământ;
- conductoarele de ramificaţii racordate la conductoarele principale;
- conductoarele de legătură între conductoarele principale şi priza de pământ.
Conductoarele de legătură între prizele de pământ pot fi considerate în acelaşi
timp şi conductoare principale de legare la pământ.
Reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ se leagă de priza de
pământ prin intermediul a cel puţin două conductoare de legătură, plasate în două locuri
diferite, pe cât posibil la extremităţi.
Pentru execuţia prizelor de pământ naturale trebuie să se folosească armăturile
metalice ale construcţiilor de beton armat, construcţiile metalice fixe, conductele
metalice pentru fluide neconbustibile, îngropate în pământ, coloanele de adâncime ale
sondelor precum şi învelişurile metalice continue ale cablurilor în contact cu pământul.
2 4 1
–
1
6
3 3 3
5
electrod; 2 - conductor de legătură între electrozi; 3 – utilaje; 4 - conductor principal de
legare la pământ; 5 - conductor de ramificaţie; 6 - priză de pământ
Pentru folosirea armăturilor metalice ale unei construcţii de beton armat ca priză
de pământ naturală, trebuie să se asigure continuitatea electrică de la aceste armături
până la o piesă de racordare fixată în construcţia respectivă şi accesibilă pentru a fi
conectată la conductoarele de legare la pământ.
Înainte de turnarea betonului în fundaţii şi structuri, constructorul şi beneficiarul
trebuie să întocmească procese verbale de lucrări ascunse, din care să rezulte că s-au
executat în mod corespunzător contactele pentru realizarea continuităţii electrice
necesare.
Electrozii pentru prizele de pământ artificiale trebuie să fie confecţionaţi din oţel
(profil, ţeavă, placă) iar conductoarele de legare la pământ trebuie să fie din cupru sau
oţel.
Conductoarele de ramificaţie conectate la conductoarele principale de legare la
pământ se racordează la fiecare element ce trebuie legat la pământ; se interzice
legarea în serie a două sau mai multe elemente şi apoi legarea la conductorul principal.

Legăturile dintre elementele componente ale instalaţiei de legare la pământ se
execută de preferinţă prin sudare.
Executarea de legături se poate efectua şi prin înşurubări asigurate împotriva
deşurubării cu contrapiuliţe, inele de siguranţă etc.
În vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ,
executantul trebuie să întocmească şi să predea beneficiarului documentaţia tehnică
respectiv procesul verbal de lucrări ascunse pentru elementele îngropate şi pentru
continuitatea electrică a armăturilor din construcţiile de beton armat, buletinele de
verificare şi procesul verbal de recepţie.
La recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, se
efectuează verificarea existenţei unei legături eficiente între priza de pământ şi
elementele legate la pământ.
Se racordează la instalaţia de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere
indirectă, toate elementele care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care în
mod accidental, în urma unui defect, pot fi puse sub tensiune, cum sunt:
- carcasele şi elementele de susţinere din metal sau din beton armat ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
- părţile metalice ale panourilor şi pupitrelor de comandă şi de măsură;
- îngrădirile de protecţie metalice fixe (plase, uşi pline, bariere) sau mobile
(demontabile) care nu au legătură sigură în exploatare cu alte elemente legate la
pământ;
- construcţiile metalice de susţinere a cablurilor electrice.
Legarea la pământ a carcaselor şi elementelor de susţinere se face cu borne special
destinate, marcate cu simbolul grafic pentru legare la pământ.
Măsurarea rezistenţei de dispersie a prize de pământ se efectuează numai în
curent alternativ.
Înainte de separarea unei prize de pământ în vederea măsurării, este necesar să se
verifice dacă echipamentele legate la instalaţia de legare la pământ sunt scoase de sub
tensiune.
Legarea la nul
Sistemul de protecţie prin legare la nul se aplică numai în reţelele legate la pământ
prin scheme TN (T – reţea legată direct la pământ; N – legare la nul).
Conductoarele de nul se leagă la pământ în următoarele puncte:
- în apropierea sursei de alimentare (transformator sau generator);
- în instalaţiile electrice interioare sau exterioare, la toate tablourile de distribuţie
generale, principale şi intermediare.
O instalaţie de legare la pământ poate deservi mai multe tablouri de distribuţie.
Instalaţiile de legare la pământ care deservesc reţeaua de legare la nul trebuie astfel
dimensionate încât rezistenţa de dispersie faţă de pământ, măsurată în orice punct al
reţelei de nul, să fie de cel mult 4 ohmi.
Conductorul de legare la nul de protecţie trebuie să aibă izolaţia colorată în
verde-galben.
Se interzice a se anula sau a se face ineficientă legarea la nul de protecţie prin
folosirea de cabluri prelungitoare sau cordoane de alimentare care nu cuprind
conductorul de protecţie.
Conductorul de nul de protecţie se leagă direct la carcasele metalice ale
echipamentelor electrice sau la alte părţi metalice care trebuie legate la nul de protecţie.

La executarea instalaţiilor de protecţie prin legare la nul a utilajelor electrice de pe
şantiere, în funcţie de condiţiile specifice existente, trebuie să se respecte suplimentar
următoarele condiţii:
- reţeaua conductoarelor de nul se leagă la pământ la extremităţile ei şi ale
ramificaţiilor sale. Valoarea rezistenţei echivalente a întregii instalaţii de legare la
pământ a conductoarelor de nul trebuie să fie de cel mult 4 ohmi.
- carcasele metalice ale tablourilor electrice de distribuţie se leagă suplimentar la o
instalaţie generală de protecţie, a cărei rezistenţă de dispersie nu depăşeşte 4
ohmi.
- de la tablourile de distribuţie până la utilajele electrice se execută legături duble
la instalaţia de protecţie: una în interiorul cutiei de borne a utilajului, folosind
conductorul de nul de protecţie al circuitului sau al cablului de alimentare şi alta,
suplimentară, în exterior, pe carcasă.
Folosirea mijloacelor individuale de protectie şi mijloacelor de avertizare.

Mijloacele de protectie individuală se întrebuinţează de către electricieni pentru
prevenirea electrocutării prin atingere directă şi pot fi împărţite în două categorii:
principale şi auxiliare.
Mijloacele principale de protecţie constau din:
o tije electroizolante,
o cleşti izolanţi
o scule cu mânere izolante.
Izolaţia acestor mijloace suportă tensiunea de regim a instalaţiei în condiţii

sigure; cu ajutorul lor este permisă atingerea părţilor conductoare de curent aflate sub
tensiune.
Mijloacele auxiliare de protecţie constau din:
o echipament de protectie (mănuşi, cizme, galoşi

electroizolanti)
o covoraşe de cauciuc
o platforme şi grătare cu picioruşe electroizolante din porţelan
etc.
Aceste mijloace nu pot realiza însă singure securitatea împotriva electrocutărilor.
Întotdeauna este necesară folosirea simultană cel

puţin a unui mijloc principal şi a unuia auxiliar.
Mijloacele de avertizare constau din plăci avertizoare,

indicatoare de securitate (stabilite prin standarde şi care
conţin indicaţii de atenţionare), îngrădiri provizorii prevăzute
şi cu plăcuţe etc. Acestea nu izolează, ci folosesc numai
pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se
apropie de punctele de lucru periculoase.

INSTUMENTE DE LUCRU
PENTRU ELEV

Test de autocunoaştere
Capacitatea de lucru în echipă
Răspunde cât mai sincer la întrebările următoare pentru determinarea abilităţilor

personale de lucru în echipă. Fiecare variantă de răspuns are alocat un anumit punctaj,
precizat în tabelul de la finalul testului. Pentru fiecare întrebare, notează varianta pe
care ai ales-o şi apoi calculează totalul obţinut.
1. Ai încălcat vreodată confidenţialitatea faţă de un coechipier ?

a. de mai multe ori
b. odată, cu un motiv temeinic
c. rar
d. niciodată
2. Ceilalţi cred despre tine că eşti o persoană de încredere ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
3. În general, crezi ceea ce îţi spun superiorii ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
4. Îţi place să-i bârfeşti pe ceilalţi ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
5. Te deranjează să-i aştepţi pe ceilalţi să-şi termine treaba ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
6. Te deranjează să staila coadă, la magazine ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
7. Joci adesea rolul de profesor sau instructor ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
8. Le spui celorlalţi ce aştepţi de la ei, pe termen lung ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
9. Asculţi opiniile celorlalţi şi le consideri posibil corecte ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
10. Ştii să asculţi, fără a-ţi întrerupe intrlocutorul ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
11. Îi acorzi celui cu care vorbeşti întreaga ta atenţie ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
12. Consideri o lipsă de resepct ignorarea celorlalţi ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
13. Ţi se spune că eşti o persoană care creează probleme ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
14. Ideea ta despre colaborare este să le spui celorlalţi ce să facă ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
15. Împarţi cu ceilalţi lucrurile proprii ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
16. Întocmeşti şi urmăreşti o planificare zilnică ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
17. Spaţiul tău de lucru este curat şi ordonat ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
18. Îţi faci în fiecare zi lista problemelor de rezolvat/sarcinilor de îndeplinit ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată

d. rar
19. Cedezi uşor atunci când lucrezi în condiţii de stres ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
20. Te îngrijorează ideea unei testări neanunţate ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
21. Ştii să te protejezi împotriva strs-ului ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
22. Te simţi frustrat atunci când altcineva are putere asupra ta ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
23. Preferi să lucrezi cu mai puţini colegi, ca să nu ai surprize neplăcute ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
24. Îi convingi uşor pe ceilalţi să te creadă ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
25. Îţi asumi respnsabilitatea pentru greşelile proprii ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar

FIŞĂ DE APRECIERE A CAPACITĂŢII DE LUCRU ÎN ECHIPĂ
Numele şi prenumele elevului ........................................... Clasa ..........................

Data ......................................
Care este componenţa grupului ?
Care este sarcina grupului ? (sarcina de lucru, obiectivele de îndeplinit)
Ce anume trebuie făcut ? (activităţi de Căruia dintre membrii grupului îi revine

realizat, modalităţi de rezolvare a obiectivelor) fiecare activitate ?
Ce anume vei face tu ? De ce ai nevoie de la coechipieri pentru

îndeplinirea rolului în echipă ?
Materiale, echipamente, instrumente
Sprijin moral
Care a fost aprecierea colegilor despre aportul tău ?
Care a fost contribuţia ta la rezultatul obţinut ? (comparativ cu sarcina individuală)
Ce ai învăţat din această experienţă ?

Ce vei evita să faci în viitor ?
Ce vei repeta/dezvolta/perfecţiona ?
Evaluator .................................... Semnătura .....................

JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului .................................................... 1)
- Pentru stagiile de pregătire practică -
Numele elevului Specializarea Clasa
Denumirea agentului economic Perioada de Nr. convenţiei

stagiu de practică
Interval Loc de
Data Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I 2)
orar muncă
Montat circuit
Sectia de
suplimentar de priză în Conductoare, cabluri, trusa
12/05 9-15 prelucrări
mecanice
atelierul … electricianului, prize .... I
Identificat şi remediat
Sectia de
defecţiune în circuitul Multimetru, trusa electricianului,
prelucrări
mecanice
de forţă al contactor ... E
compresorului
1)
Se va completa pe durata efectuării stagiului de pregătire practică la agentul
economic
2)
Modul de realizare a sarcinilor: S=sub supraveghere; E=în echipă; I=individual.

Test de autoevaluare
Securitatea la locul de muncă
La începerea stagiului de pregătire practică la agentul
economic, verificaţi dacă aveţi informaţii despre
următoarele aspecte şi scrieţi aceste informaţii în spaţiul
de sub fiecare.
1. Facilităţile de igienă corespunzătoare
2. Cum să ridicaţi obiectele grele în mod corect ?
3. Cum să folosiţi echipamentul electric ?
4. Cum să folosiţi utilajele în mod corect ?
5. Cum să acţionaţi când vărsaţi diferite substanţe pe piele sau pe haine ?
6. Care sunt facilităţile de prim ajutor şi unde se acordă acesta ?
7. Care sunt ieşirile în caz de incendiu ?
8. Cui trebuie să raportaţi instalaţiile sau echipamentele defecte ?
9. Unde sunt amplasate extinctoarele şi de ce tip sunt ?
10. Unde se evacuează/depozitează deşeurile şi gunoaiele ?
Dacă la vreuna dintre întrebări nu puteţi indica răspunsul, informaţi-vă !
Conform legii, vi se cere să cunoaşteţi şi să vă îndepliniţi îndatoririle.

Studiu de caz
Realizaţi un studiu de caz pentru a identifica indicatoarele privind igiena şi

protecţia şi mijloacele de protecţie colectivă utilizate în atelierele în care
desfăşuraţi stagiul de pregătira practică la agentul economic.
Sintetizaţi rezultatele acestui studiu într-un tabel de forma celui care
urmează:
Semnificaţie
Exemplu (mesaj)
(destinaţie)
Indicatoare de
informare
Indicatoare de
avertizare
Indicatoare de
obligaţie
Indicatoare de
interdicţie
Mijloace de
protecţie colectivă
Explicaţi semnificaţiile şi/sau utilizările indicatoarelor următoare:

FIŞĂ DE LUCRU
În figura următoare este prezentat un electrician pregătit să efectueze o

intervenţie la un tablou electric de distribuţie.
Identificaţi mijloacele de protecţie individuală şi rolul fiecăruia, completând
casetele libere, ca în exemplul dat.
Cască de protecţie –
asigurare împotriva lovirii
capului, în cazul şocului
mecanic provocat de un
scurtcircuit.

Studiu de caz
Instalaţii de telefonie
Instalaţiile de telefonie fac parte din
categoria instalaţiilor de telecomunicaţii şi
semnalizări din clădiri civile şi de producţie; din
aceeaşi categorie mai fac parte:
- instalaţiile de ceasoficare
- instalaţiile de inerfon, dispecer şi căutarea
de persoane
- instalaţiile de radioamplificare
- instalaţiile de televiziune în circuit închis
- instalaţii pentru transmiterea de date
- instalaţiile pentru semnalizarea incendiilor
- instalaţiile de pază contra efracţiei
Realizaţi un studiu de caz cu privire la structura instalaţiei telefonice a
întreprinderii unde efectuaţi stagiul de pregătire practică şi comparaţi-o cu
structura instalaţiei telefonice de la domiciliu.
Veţi avea în vedere următoarele aspecte:
- tipul instalaţiei de telefonie (toate posturile telefonice într-o clădire sau
posturi depărtate unele de altele )
- numărul aparatelor telefonice şi tipul acestora (analogice sau digitale)
- elementele auxiliare necesare conectării
- tipul cablurilor folosite pentru realizarea legăturilor.
Reprezentaţi schematic structura instalaţiei de telefonie studiate, punând în
evidenţă pe un desen al construcţiei (clădirilor), locurile de amplasare a punctelor
de conectare, punctelor de distribuţie şi traseele cablurilor de legătură.

Studiu de caz
Instalaţii de interfon
Un interfon este un sistem electronic de
comunicaţii utilizat pentru convorbiri sau anunţuri
scurte, private.
Acesta poate fi portabil sau montat permanent în
clădiri sau pe vehicule (trenuri, vapoare, avioane) şi
poate fi conectat cu telefoane, celulare, dispozitive
electromecanice (semnalizări luminoase sau sisteme
de blocare a uşilor).
Interfoanele fixe, montate în clădiri sunt alcătuite
din microfoane/rereceptoare fixe conectate electric la
un panou central de comandă.
Există interfoane pentru o locuinţă (conectează
camerele acesteia), pentru o instituţie (spital, şcoală)
sau chiar pentru centre de activitate economico-
financiară, care funcţionează ca un sistem public de adrese, capabil să distribuie diferite
mesaje.
Interfoanele mobile sunt utilizate de exemplu de echipele sportive profesioniste sau de
constructori ori de echipele medicale de urgenţă.
Interfoanele digitale aflate la distanţe mari recurg la
facilităţile oferite de Internet pentru realizarea legăturilor între
posturi.
Realizaţi un studiu de caz cu privire la structura unei

instalaţii de interfon pentru a evidenţia caracteristicile
acesteia şi facilităţile pe care le oferă utilizatorilor.
Următoarele repere vă pot fi de folos în realizarea

studiului:
- tipul interfonului (audio, video)
- numărul abonaţilor
- caracteristicile afişajului (2 sau 4 cifre)
- protecţii asigurate (ploaie, antifurt, antidistrugere) – enumerare şi
modalitatea concretă de realizare
- facilităţi oferite utilizatorilor (comanda iluminatului pe casa scării, iluminarea
tabelului abonaţilor etc.)

Studiu de caz
Instalaţii electrice de protecţie împotriva electrocutării

Instalaţiile electrice de protecţie de bază împotriva electrocutării se realizeză:
 prin legare la pământ
 prin legare la nulul de protecţie
 prin folosirea tensiunilor reduse
Folosirea
tensiunilor
reduse
Legarea la
pământ
Protecţia de bază împotriva electrocutării:

1 – siguranţe fuzibile; 2 – întreruptor principal; 3 – aparat de comandă (contactor); 4 – receptor
(motor electric); 5, 6 – acumulatoare
Realizaţi un studiu de caz pentru unul din atelierele în care desfăşuraţi

stagiul de practică pentru a pune în evidenţă modalităţile prin care se asigură
protecţia împotriva electrocutării.
Veţi realiza apoi o schiţă a instalaţiei de protecţie, asemănătoare celei de
mai sus, în care veţi marca modalităţile identificate.
Observaţi (în decurs de câteva zile) mijloacele de protecţie individuală
utilizate de lucrătorii din atelierul respectiv şi întocmiţi o listă a acestora.

MINIPROIECT
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice
de lumină şi prize (exemplu de calcul)
Dimensionarea circuitelor electrice (de exemplu, circuitul C4 – vezi metodologia de

calcul, cu Pi = 1 200 W)
Puterea circuitului se stabileşte în funcţie de numărul corpurilor de iluminat şi a lămpilor
cu care sunt echipate acestea, ţinându-se cont şi de balastul fiecărui corp de iluminat
(în cazul considerat, pentru fiecare corp de iluminat fluorescent cu 4 lămpi de 40 W,
balastul este de 40 W):
Pi = 6corpuri iluminatx4lămpi fiecarex40 Wputerea unei lămpi+6x40 Wputerea balastului = 1 200 W
 Curentul nominal al circuitului:
Pi 1200
In    5,74 A
U f cos  220.0,95
 Siguranţa fuzibilă: din IF  In, rezultă IF= 6 A şi se alege o siguranţă fuzibilă LFi
25/6 A
 Secţiunea conductoarelor electrice
 intensitatea maximă admisibilă
IF 6
I ma    7,5 A
0,8 0,8
 secţiunea conductoarelor: pentru conductoare din aluminiu AFY, izolate cu PVC,
plasate câte două în tubul de protecţie, normativul I7-2002, prevede I ma = 18 A
(cea mai apropiată valoare mai mare sau egală cu cea determinată prin calcul –
anexa 6.3 [3]), căreia îi corespunde o secţiune a conductoarelor de 2,5 mm 2.
 tubul de protecţie: se alege de tip IPY (pentru montaj îngropat), cu
două conductoare, al cărui diametru nominal exterior se alege de 16 mm (în
conformitate cu prevederile normativului I7-2002, vezi anexa 6.4.2 [3])
Observaţii.
1. Din schema secundară a tabloului de lumină se remarcă faptul că toate celelalte
circuite au puterea instalată mai mică decât C4 şi, de aceea, pentru toate se aleg
conductoare AFY/2x2,5 mm2 în tub IPY 16 şi siguranţe care să respecte condiţia
IF  In.
2. Datorită posibilităţii de alimentare a unor receptoare de putere mare (peste 800
W, care este o putere medie de calcul), pentru prize se adoptă constructiv
conductoare AFY/2x4 mm2+FY 2,5 mm2 în tub IPY 18 şi siguranţe fuzibile LFi
25/16 A.
Dimensionarea coloanei secundare TL3 (tablou de lumină şi prize)

 Curentul nominal al coloanei secundare:
Pi 7900
In    12,65 A
3U . cos  3.380.0,95
 Siguranţa fuzibilă: din IF  In rezultă IF = 16 A, care este egală cu valoarea
fuzibilului de pe circuitul de priză (vezi observaţia 2) anterioară), astfel încât se
alege IF = 25 A (cu două trepte peste valoarea de 16 A) şi o siguranţă fuzibilă de
tip LFi 25/25 A
IF 25
 Intensitatea maximă admisibilă: I ma    31,25 A
0,8 0,8
 Secţiunea conductoarelor: pentru conductoare
AFY, izolate cu PVC, plasate câte patru în tubul de protecţie, normativul I7-2002
prevede Ima = 33 A (cea mai apropiată valoare mai mare sau egală cu cea
determinată prin calcul), căreia îi corespunde o secţiune a conductoarelor de 10
mm2.
 Secţiunea coloanei: AFY 4x10 mm2+FY 6 mm2.
 Tubul de protecţie: pentru montaj îngropat, cu
patru conductoare, se alege IPY 32 (vezi Anexa 6.4.1 [3])
 Întreruptorul coloanei, de tip pârghie: curentul
de rupere trebuie să respecte condiţia Ir<Ini, de unde rezultă Ir  In şi se alege Ir =
16 A  12,65 A = In, deci un întreruptor pârghie având curentul nominal I ni = 25 A
(IP 25 A).
Dimensionarea coloanei principale a tabloului general de lumină (TGL)

 Curentul nominal al coloanei principale:
c s .Pi 0,8.36000
In    46,11 A
U f cos  3.300.0,95
 Siguranţa fuzibilă: din IF  In rezultă IF = 50 A, astfel încât se alege I F = 63 A şi o
siguranţă fuzibilă de tip LFi 63/50 A, iar pe cofretul de branşament se prevăd
siguranţe fuzibile cu două trepte mai mari, adică LFi 100/80 A.
IF 50
 Intensitatea maximă admisibilă: I ma    62,5 A
0,8 0,8
 Secţiunea coloanei: AFY (3x35 mm2+16 mm2)+FY 10 mm2 (vezi Anexa 6.3 [3]).
 Tubul de protecţie: se alege PEL 44 (dimensiunea maximă a tubului IPY 40
fiind insuficientă)
 Întreruptorul coloanei, de tip pârghie: din condiţia Ir<Ini, rezultă Ir  In şi se
alege Ir = 48 A  46,11 A = In, deci un întreruptor pârghie având curentul nominal
Ini = 63 A (IP 63 A).
 Aparate de măsurat: se prevăd peun tablou general de lumină (TGL) mare, din
punctul de vedere al puterii instalate, numărului de coloane ce pleacă din tablou
şi al importanţei construcţiei;
 ampermetre de 0-5 A, legate prin reductoare de curent CIS 50/5 A
(50  46,11)
 voltmetru 0-400 V legat prin cheia voltmerică CV şi protejat la
scurtcircuit cu siguranţe fuzibile de tip LFi 25/6 A.
 contor de energie activă tip CA-43 legat tot prin intermediul unui
reductor de curent CIS 50/5 A.

ANEXE

JURNALUL DE ACTIVITATE al elevului .................................................... 1)
- Pentru stagiile de pregătire practică -
(variantă şi exemplu de completare)
Numele elevului Specializarea Clasa
Denumirea agentului economic Perioada de Nr. convenţiei

stagiu de practică
Sarcina de lucru/proiectul: 1)
Realizarea unui circuit de priză
- stabilirea traseului şi a modului de montare a cablului
- alegerea prizei în funcţie de puterea receptorului
- realizarea circuitului
- verificarea lucrării
Ce voi face eu ? De ce am nevoie ? Cum rezolv problema ?
1. Stabilirea traseului şi a Informaţii despre configuraţia Beneficiarul nu doreşte să
modului de montare a cablului încăperii, psibilităţile de execuţie întrerupă lucrul în încăperea
şi exigenţele estetice ale respectivă (birou) prea mult şi
beneficiarului nici să modifice estetica acesteia.
În încăpere sunt cabluri montate
în pat-cablu dar cel pentru priză
nu mai încape. Montarea
îngropată este exclusă.
Soluţie: am montat un alt pat-
cablu pe un traseu deja utilizat
pentru alţi receptori
2. Realizarea circuitului Maşină de găurit cu burghiu Alegerea traseului pentru pat
pentru beton, trusa cablu este dictată de cel deja
electricianului, pat-cablu 25x10 existent
mm – 6m, priză, cablu trifilar Soluţie: am urmărit traseul pat-
cablului vechi
Execuţia lucrării să nu dureze

mult.
Soluţie: Pentru a nu întrerupe
activitatea prea mult timp (ca să
sparg zidul) am montat o priză
aparentă dublă (rezervă)
După terminare să rămână cât

mai puţină mizerie.
Soluţie: Am lucrat cu mare
atenţie ca să nu fac murdărie
prea multă (am pus ziare pe
podea) şi, la final, am curăţat
praful.
La verificarea lucrării
(continuitatea circuitului),
multimetrul avea bateria
descărcată.
Verificarea s-a făcut sub
tensiune, cu lampa de control.
1)
scurtă descriere a sarcinii de realizat prin enumerarea fazelor/etapelor de lucru

Test de autocunoaştere
Capacitatea de lucru în echipă
Punctajul variantelor de răspuns:
Întrebarea Varianta a Varianta b Varianta c Varianta d

1, 4, 5, 6, 7, 10, 13, 14,
1 2 3 4
19, 20, 22, 23
2, 3, 8, 9, 11, 12, 15,
4 3 2 1
16, 17, 18, 21, 24, 25
Rezultatul testului
Între 100 şi 76 puncte: eşti un excelent lucrător în echipă.

Între 75 şi 50 puncte: lucrezi bine în echipă, dar este loc şi pentru mai bine.
Între 49 şi 30 puncte: mai este destul de recuperat pentru o bună integrare în echipă.
Sub 29 puncte: nu-i nimic, lucrezi mai bine individual.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Conform sistemului internaţional de indicatoare de culori, indicatoarele de

protecţie se împart în patru categorii:
Informare: pătrat sau dreptunghiular, cu alb pe fond verde
Avertizare: triunghiular, cu negru pe fond galben
Obligaţie: circular, cu alb pe fond albastru
Interdicţie: circular, cu margine şi bară transversală roşie pe fond alb
Informaţia suplimentară pentru un indicator: pe un pătrat sau dreptunghi cu fond alb –

plasat imediat în categoria corespunzătoare de indicator
Munca nu este un loc

unde vă puteţi purta
prosteşte sau puteţi
face glume.
Gândiţi înainte de a
acţiona !

Instalaţii telefonice
Instalaţiile telefonice sunt sisteme de comunicaţii care

includ:
- un dispozitiv de transmitere
- un dispozitiv de recepţie
- o cale de transmitere a fluxului de informaţii (cu fir sau
fără fir)
- echipamentul necesar pentru funcţionarea sistemului
(de exemplu, alimentarea cu energie electrică).
În clădirile de locuit, se prevede pentru fiecare apartament
câte o instalaţie pentru cel puţin un post telefonic.
Pentru fiecare post se montează două circuite formate din conductoare sau cabluri
între doza telefonică şi nişă.
Racordurile la blocurile de locuinţe se execută pentru fiecare scară în parte: ele
conţin o conductă pentru cablul telefonic şi o conductă pentru reţeaua de televiziune
prin cablu. Capacitatea racordurilor telefonice se dimensionează în funcţie de potenţialul
maxim (potenţialul maxim = numărul total de familii ce poate fi racordat); capacitatea
racordului va fi 120-130% din potenţialul maxim.
Postul telefonic cuprinde circuitul de racord între punctul de conectare şi distribuţie
(nişă, cutie terminală) şi punctul de conectare al aparatului telefonic (conector), aparatul
telefonic propriu-zis şi toate elementele auxiliare necesare conectării şi utilizării
aparatului respectiv (alte aparate telefonice, chei comutatoare, rozete, conectori,
cordoane de legătură, prize, sonerie).
Legătura electrică între două posturi telefonice se face prin intermediul centralei
telefonice (centrală locală sau centrală de oraş).
În clădirile de locuit se instalează conducte (cabluri) pe verticală cu boxe de
distribuţie la fiecare nivel şi ramificaţii pe orizontală spre apartamente. Poziţionarea
aparatului telefonic se face prin priză.
DG
DG – Distribuitor general; DC – Distribuitor clădire; DE – Distribuitor de etaj; PT –

prize de telecomunicaţie

În clădiri cu birouri şi în întreprinderi este importantă asigurarea flexibilităţii şi
adaptarea la condiţiile concrete de spaţiu; în acest scop, reţeaua de distribuţie se
amplasează în canale pozate în pardoseală sau în plinte pe sub ferestre. Toate liniile
sunt colectate în tabloul principal de distribuţie; dacă instalaţia telefonică este extinsă în
mai multe clădiri, fiecare clădire este conectată la tabloul principal prin cabluri.
Tablourile de distribuţie la fiecare etaj sunt amplasate în casa scării (sau în imediata
apropiere) şi sunt alimentate pe verticală de la tabloul principal.
Instalaţiile de telefonie din întreprinderi folosesc un cablu cu număr mic de circuite
pentru a lega centrala oraşului de centrala locală. De la centrala locală, distribuţia către
posturile telefonice se face ca în schema de mai sus. Dacă posturile telefonice se
găsesc la mare distanţă unul de altul, se renunţă la boxele telefonice şi acestea se
înlocuiesc cu reglete telefonice de dimensiuni mici, protejate în cutii de tablă. În aceste
cazuri, de multe ori legătura de la regletă la postul telefonic se execută aparent,
folosindu-se conducte din cupru cu izolaţie din cauciuc şi manta din fire textile. Cele
două conducte sunt împletite şi se prind de zidărie sau tâmplărie cu cuie speciale
(prevăzute cu două rondele de carton pentru fixarea conductelor).
ŞTIAŢI CĂ ...
Reţelele de telecomunicaţii în clădirile de birouri se realizează, în prezent, conform
conceptului de cablare integrală structurată: această concepţie are ca obiectiv cablarea
clădirii utilizând o soluţie universală, capabilă de a suporta toate tipurile de comunicaţii în
clădire. O asemenea reţea trebuie să suporte toate serviciiile şi sistemele informaţionale de la
diferiţi producători de-a lungul unei perioade mari a existenţei clădirii, fără a necesita ulterior
operaţii de recablare.
Terminal PC
Senzori
incendiu şi alarme
Fax
Telefon
Terminal PC
Cameră
Video supraveghere
Tablou
Centrală telefonică general
Metodologia de proiectare şi instalare a reţelelor de telecomunicaţii este standardizată şi

prin respectarea prevederilor respective, utilizatorul clădirii este asigurat că poate instala orice
echipament activ, fără a fi nevoie de recablare.
Astfel, utilizatorul are posibilitatea să schimbe centrale telefonice, calculatoare, servere,
terminale şi LAN-uri (reţele locale de calculatoare) fără a se îngriji de eventualele afectări ale
planului de cablare a clădirii.

Instalaţii de interfon
Un interfon este un aparat telefonic care permite comunicarea numai în interiorul

unei clădiri sau al unui imobil.
Instalaţiile de interfon (audio sau video) sunt sisteme de comunicaţii care permit
convorbiri numai între posturi interioare (intercomunicaţii, de unde şi sinonimul
interfonului, intercom).
Clasa de vârf în domeniul interfoanelor şi videointerfoanelor este reprezentată de
interfoanele de tip digital care sunt caracterizate de o mare fiabilitate şi diversitate de
funcţii. Se folosesc în general în locurile unde numărul de locatari este suficient de mare
pentru ca numărul de fire şi de butoane pe panoul de intrare să nu devină o problemă.
Controlul acestor versiuni de interfoane sau videointerfoane este realizat de un
microprocesor. În panoul de intrare al interfonului există un circuit care face repartizarea
apelurilor, iar la destinaţie există alt sistem de indentificare digitală a acestora. De
asemenea, există coduri programabile pentru deschiderea uşii de intrare fără cheie.
În general sistemul de apel este reprezentat de o tastatură numerică pe care se
formează numărul locatarului. Acesta este prezentat pe un afişaj clasic cu două sau
patru cifre. La variantele mai sofisticate, afişajul este alfanumeric, iar panoul are
memorie de până la 4000 de locatari. De asemenea, există şi variante opţionale cu
butoane independente pentru fiecare abonat.
panou de apel post audio post video telefonic

telefonic
Oricare dintre variantele de interfon (video sau audio) asigură siguranţa şi confortul
utilizatorilor. Ştim cu toţii cât de neplăcut este atunci când liniştea ne este deranjată de
persoane răuvoitoare, sau când la siguranţa familiei noastre atentează vreun infractor...
Prin montarea unui sistem de interfonie, accesul în imobil se face doar pe bază de
cartelă de proximitate, pe bază de cod, sau atunci când noi deschidem cuiva, fără a mai
permite accesul persoanelor dubioase.
Panoul de intrare al unui interfon este o construcţie, de obicei, modulară, compusă
dintr-o ramă pe care se montează între unul şi patru module care pot reprezenta unităţi
electronice, camere video, butoane, tastaturi sau indicatoare de adresă.
Opţional, panoul de intrare poate fi echipat cu un sistem de închidere cu un şurub
special, cu cap oval, care nu se poate deschide decât cu cheia furnizată de producător.
Aceasta este o măsura de precauţie pentru protecţia la furt. Panourile de intare pot fi
montate îngropat (cu doze furnizate de producător) sau aparent (cu capace speciale şi
protecţie la ploaie). Pentru asigurarea unor condiţii speciale antifurt sau antidistrugere,

panourile de intrare se realizează din materiale speciale cu o foarte mare rezistenţă la
şoc, şuruburi speciale de fixare cu un cap atipic oval şi, optional, un sistem de închidere
cu cheie; geamul de la camera video (pentru videointerfoane) este semisferic şi tratat
antireflex iar butoanele de apel sunt confecţionate din inox pentru o rezistenţă sporită.
Etichetele pentru nume, independente pentru fiecare apartament, pot fi iluminate din
spate pe timp de noapte.
Conceptia propusa este de a se cabla cladirea utilizand o solutie universala,capabila de a

suporta toate tipurile de comunicatii in cladire. O asemenea reteatrebuie sa suporte toate
serviciiile ( PABX ,ISDN, mainframes, LAN) si sistemele informationale de la diferiti
producatori de-a lungul unei perioade mari a existentei cladirii,
fara

Instalaţii electrice de protecţie împotriva electrocutării
Instalaţiile de protecţie împotriva electrocutării se pot realiza ca instalaţii de

protecţie de bază (prin legare la pământ, prin legare la nulul de protecţie, prin folosirea
tensiunii reduse) şi instalaţii de protecţie suplimentară (automată la apariţia tensiunii de
atingere –PATA, prin legarea neutrului direct la pământ, reanclanşarea automată rapidă
RAR, monofazată şi trifazată).
Cabluri de
protecţie
pentru
consumatori
individuali
Părţi
conductoare Cablu
exterioare principal
de protecţie
Încălzire
Apă
Gaz
Instalaţie de împământare:
centura de pământare (6) asigură legătura echipotenţială;
conexiunea amovibilă (7) permite verificarea rezistenţei prizei de pământare
Standardele naţionale şi internaţionale definesc cu claritate elementele componente

ale instalaţiilor de protecţie de bază; în literatura de specialitate şi în industrie se
folosesc următoarele noţiuni (cu referire la figura următoare):
- electrod de împământare (1) – conductor sau grup de conductoare aflate în contact

electric foarte bun, prin care se asigură legătura electrică de împământare;
- „pământ” – masa conductoare a Pământului, pentru care potenţialul electric al oricărui
punct este considerat convenţional egal cu zero;
- electrozi de împământare – electrozi independenţi aflaţi în pământ la o astfel de
distanţă între ei, încât curentul maxim care poate trece print-unul să nu modifice
semnificativ potenţialul celorlalţi;
- rezistenţa electrodului de împământare – rezistenţa e contact dintre electrod şi
pământ;
- conductor de împământare (2) – conductor de protecţie conectat între componenta
principală a instalaţiei de împământare (6) şi electrod;
- parte conductoare (care poate fi atinsă) – parte conductoare a echipamentelor care
poate fi atinsă şi care, în condiţii normale nu este activă (nu se află sub tensiune), dar în
condiţii anormale de funcţionare, poate deveni activă;
- conductor principal de protecţie (3) – conductor utilizat pentru protecţia împotriva
electrocutării şi care realizează conectarea electrică a tuturor punctelor care trebuie să
aibă potenţialul nul (părţile conductoare care pot fi atinse, părţile conductoare
exterioare, pământările surselor de tensiune, neutrele artificiale) cu electrozii de
împământare şi cu centura de împământare (6);
- părţi conductoare exterioare – părţi conductoare care au, în general, potenţial zero, şi
care nu fac parte din instalaţia electrică (de exemplu, pereţi sau podele neizolate,
componente metalice ale clădirilor, componetele metalice ale instalaţiilor de apă, gaze,
încălzire etc.)
- conductor de legătură (5) – conductor de protecţie prin care se realizează legătura
echipotenţială;
- centura de pământare (6) – componenta principală a instalaţiei de împământare care
permite conectarea tuturor cablurilor de protecţie, inclusiva conductoarelor de egalizare
a potenţialelor şi a celor de nul artificial (în general, a tuturor legăturilor la potenţialul
zero al pământului).
ATENŢIE !
Pentru a verifica dacă instalaţia de împământare este sigură, controlaţi

dacă sunt realizate conexiunile conductoarelor din cablurile de legătură la
bornele corespunzătoare (dacă această legătură lipseşte, evident, protecţia nu
este asigurată)
a necesita ulterior operatii de recablare.
Stand ardul EIAA/TIA - 568 reprezinta o
metodologie precisa de proiectare si instalare a
retelelor de telecomunicatii si prin
respectarea acestor prevederi, utilizatorul
cladirii este asigurat ca poate instala orice
ATENŢIEAechipament activ, fara a fi nevoie de
recablare. Astfel, utilizatorul are
posibilitatea sa schimbe Conexiunea fermă a PAABX (centrale
telefonice), calculatoare, conductorului verde-galben servere, terminale si
la borna de protecţie a
LAN-uri (retele locale de calculatoare) fara a se
prizei, asigură continuitatea
ingriji de eventualele instalaţiei de împământare afectari ale planului de
cablare a cladirii. şi protecţia la scurtcircuit a
utilizatorului.

Lucrul în echipă (1)

Disponibilitatea privind munca în echipă este o cerinţă curentă a anunţurilor de

recrutare, iar prezenţa calităţilor necesare sau din contră lipsa lor, pot fi factori decisivi
în angajarea unei persoane ori în menţinerea ei într-o organizaţie. Necesitatea muncii în
echipă a devenit tot mai evidentă pe măsură ce politicile de resurse umane au evoluat
şi companiile au început să ţină cont de nevoia de comunicare şi contact uman a
propriilor angajaţi, conştientizând valoarea motivaţională superioară a dialogului şi
susţinerii reciproce, într-o echipă.
În plus, activitatăţile de realizare a unui proiect au întărit acestă tendinţă, deoarece

acest sistem implică realizarea unei echipe operative care se ocupă integral de
rezolvarea unei probleme ori de menţinerea contactului cu un client.
Munca în echipă prezintă numeroase avantaje: primele şi cele mai evidente sunt
cele legate de climatul afectiv pozitiv care se presupune a se constitui în echipă.
Membrii unei echipe ajung să se cunoască foarte bine, conlucrând la depăşirea
dificultăţilor curente. În plus diversitatea şi varietatea soluţiilor oferite creşte cel puţin
aritmetic cu fiecare membru. Lucrul în echipă poate fi de aceea extrem de motivant,
deoarece fiecare proiect aduce cu sine experienţa contactului cu ceilalţi şi bucuria de a
beneficia de sprijinul acestora. În felul acesta compania îşi fidelizează odată în plus
angajaţii, pentru că nimic nu regretă oamenii mai mult la schimbarea unui loc de muncă
decât lipsa unui fost coleg la noul loc de muncă. Dacă aceste legături ajung să fie
puternice, confortul afectiv poate suplini şi compensa alte lipsuri, inclusiv în salarizare.
Iată de ce, lucrul în echipă este adesea folosit ca mijloc de combatere şi
diminuare a rutinei zilnice. Nu salariul se constituie în cel mai important factor de
motivare ci conţinutul muncii, natura sarcinilor curente şi modul în care această
activitate, prestată 8-10 ore pe zi în fiecare zi, corespunde cel mai bine necesităţilor
interne de creştere şi dezvoltare. Ce înseamnă o muncă rutinantă: este o muncă prin
care nu se aduce nimic nou în planul solicitărilor cognitive. Oamenii simt că se pot
detaşa şi că pot aplica acelaşi pattern acţional în fiecare zi. La un moment dat chiar,
anumite activităţi pot fi efectuate cu jumătate de atenţie, ceea ce lasă timp pentru
meditaţie şi în paralel pentru întărirea convingerii că nu mai este nimic de învăţat şi deci
că este timpul unei schimbări. În acest moment oamenii încep să caute să compenseze,
urmărind să identifice diverse mijloace prin care pot depăşi plictiseala şi plafonarea.
Astfel de debuşee pot fi discuţiile cu colegii sau microactivităţi (un joc pe PC, lectura
unui ziar...) posibil de efectuat în momentele mai libere. Dacă mijloacele de
compensare nu sunt suficiente, treptat se acumulează tot mai mult stres şi frustraţie în
legătură cu jobul curent, intrându-se într-un cerc vicios. Discuţia cu un coleg,
împărtăşirea problemelor pot însă diminua mult efectele negative ale rutinei.
Pe de altă parte munca în echipă îşi poate avea şi reversul său, în cazul în care
echipa a fost prost construită ori există conflicte. Faptul de a depinde de cineva poate fi
destul de frustrant pentru unii, mai ales atunci când partenerii nu îşi respectă
angajamentele, şi termenele sunt depăşite în lanţ, întârzierea amplificându-se continuu.
Iată de ce se acordă atât de multă importanţă prezenţei unor calităţi absolut necesare
acestui tip de organizare a muncii.
Comunicarea, dialogul şi capacitatea de a interacţiona eficient, de a răspunde

operativ cerinţelor altora, de a putea prelua creativ ideile din grup şi de a oferi în acelaşi
timp, fără egosim, suport celorlalţi sunt principalele cerinţe dar şi calităţi ale unui bun
teamplayer. Răbdarea şi toleranţa privind stilul ori neajunsurile celorlalţi desăvârşesc
acest profil psihologic. Echipa înseamnă comunicare directa şi făţişă, obligând la
asumarea constantă a responsabilităţii propriilor sarcini deoarece neîndeplinirea
acestora e imediat sancţionată de grup.
De obicei, de la început oamenii se declară ca fiind buni jucători de echipă, gata să

facă faţă oricăror sarcini şi gata să dialogheze cu oricine, deschişi la ideile şi sugestiile
altora. Un simplu test psihologic de extraversie şi comunicare poate însă infirma aceste
afirmaţii, profilând o persoană care lucrează mai bine individual şi care preferă
solitudinea. Iată de ce disponibilitatea exprimată trebuie să fie reală.
Foarte apreciate astăzi sunt evenimentele grupate generic sub denumirea de

teambuilding (construirea echipei) deoarece dincolo de aparenţe pot exista nemulţumiri
în colectiv. În funcţie de disponibilităţile unei firme, se pot concepe programe complexe
de aplanare a conflictelor şi de creştere a gradului de coeziune între oameni. Pe cât de
bine pot funcţiona unele echipe, pe atât de rău pot funcţiona altele în care
obstrucţionarea reciprocă ori invidia sunt situaţii curente.
În concluzie, înţelegerea autentică a acestui concept şi aplicarea lui în practică,

înseamnă beneficii reale de ambele părţi: organizaţie, respectiv angajat.

Lucrul în echipă (2)
Indiferent că esti cel mai

în vârstă sau cel mai tânăr
membru dintr-o echipă, poţi avea
o influenţă hotărâtoare în orice
problemă.
Există diferenţe între
oameni, dar sunt momente când
anumite proiecte au norocul de a
fi făcute în cadrul unor echipe în
care există o perfectă
coordonare şi asta înseamnă că
vor fi un succes.
Aşadar, ce separă eşecul de reuşită ?

Cum poţi face să ai success mai mult decât să ratezi obiective ?
În loc să laşi lucrurile la voia întâmplării, urmează sfaturile de mai jos pentru a
încerca să ai succesul dorit, chiar şi în lipsa autorităţii.
Obţine încrederea şi respectul celorlalţi

În situaţii în care lucrezi cu oameni pe care nu îi cunoşti este foarte important să
dai multă atenţie creării unui mediu propice dezvoltării încrederii şi respectului între
membrii echipei.
Când lucrezi într-o echipă cu oameni pe care nu îi cunoşti şi despre care nu ştii
cum lucrează, reputaţia ţi-o ia înainte. Aşadar, va exista o tendinţă a celorlalti de a-şi
face o părere despre tine chiar înainte de a lucra împreună. Dacă observi că există
păreri negative la adresa ta încearcă să le anulezi încă de la început, pentru ca apoi să
lucraţi mai bine.
Asigură-te că echipa merge pe drumul cel bun participând la şedinţe de feedback.

Spune-ţi opiniile şi sugestiile şi ascultă şi ceilalţi membri ai echipei ce au de spus.
Este foarte bine să apari ca fiind o persoană transparentă şi comunicativă, deoarece vei
afla imediat despre anumite probleme sau reticenţe şi vei putea lua atitudine.
Cel mai bine este ca tu să fii primul care îşi spune părerea pentru a-i lasa apoi pe
ceilalţi să discute şi eventual să critice. Spre exemplu, dacă lucrul în acea echipă nu
progresează cum ar trebui, spune asta şi propune cum ar trebui să se întâmple lucrurile
pentru a merge totul bine.
Trebuie să ai foarte multă răbdare, înţelegere şi bunăvoinţă pentru a îi avea pe

ceilalţi de partea ta. Este foarte important să îţi ţii toate promisiunile şi să faci tot ce ai
spus cât mai bine şi la timp, indiferent de importanţa lor.
Interesele individuale şi ego-ul

Nu poţi obliga pe nimeni să fie conştiincios. Nivelul de energie şi dorinţa pe care
unul dintre membrii echipei îl pune în joc reflectă măsura în care el este interesat de un
proiect şi de reuşita acestuia. Poartă-te ca şi cum ai fi la acelaşi nivel cu ceilalţi, pentru
că această atitudine nu va face decât să apropie oamenii din echipă. Dacă le vei vorbi
de sus colegilor, vei întâmpina un val de rezistenţă şi echipa nu va funcţiona.
Fă compromisuri şi sacrifică-te pentru binele echipei

Arată mereu că îţi pasă. Cei care vor ca echipa lor să meargă nu vor pune
niciodată interesul lor personal mai presus decât cel al echipei. Un bun mod de a face
aşa ceva este acela de a-ţi asuma vina unui eşec, chiar dacă nu tu eşti cel vinovat.
În aceste situaţii pline de încărcătură emoţională şi profesională, dacă eziţi să
faci aşa ceva nu vei fi niciodată un om de încredere pentru acea echipă şi nu vei putea
să foloseşti resursele echipei în proporţie de 100%. Membrii echipei tale trebuie să aibă
încredere în tine şi să vadă că urmăreşti numai binele vostru comun.
Sacrificiul personal face ca ostilitatea şi reticenţa, dacă ele există, să dispară.
Arată echipei că eşti dispus să treci pe planul doi interesul personal şi să faci totul ca
echipa să funcţioneze corect.
Exemplul personal
Fii exact imaginea pe care ceilalţi vor să o vadă şi să o copieze. Celebrează
fiecare realizare a echipei, indiferent cât de neimportantă pare. Insuflă-le şi celorlalţi
această concepţie de a se bucura pentru tot ce iese bine.

MINIPROIECT
Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice
de lumină şi prize (metodologie de calcul)
Dimensionarea elementelor instalaţiei de iluminat şi prize implică determinarae

secţiunii conductoarelor electice, a tuburilor de protecţie şi aparatelor necesare pentru
acţionare, protecţie sau măsură, pentru:
 circuitele dintre tablourile electrice secundare şi receptoare;
 coloanele secundare dintre tabloul general de lumină (TGL) şi tablourile
secundare;
 coloana generală dintre cofretul de branşament (sau un post de
transformare) şi TGL.
Pentru exemplificarea modului de calcul se consideră schema secundară de

distribuţie a tabloului de lumină de la un nivel al unei clădiri (TL) care poate fi chiar
nivelul birourilor de la întrepriderea la care se efectuează stagiul de practică.
DATE DE INTRARE:
 schema generală de distibuţie pentru clădirea respectivă care cuprinde
 schema de principiu în care sunt evidenţiate poziţia tablourilor
secundare (TL), a tabloului general (TGL) şi a cofretului la branşament
(CB), precum şi modalitatea de alimentare a tablourilor (de la cofret la
TGL printr-o coloană generală şi de la TGL la tablourile secundare prin
coloane individuale);
 schema detaliată a tabloului general TGL în care sunt evidenţiate
destinaţia coloanelor, puterea instalată pe fiecare coloană şi
repartizarea ei pe cele trei faze, puterea instalată pe coloana generală
şi reprtizarea ei pe faze, aparatele prevăzute pe TGL şi în cofretul de
branşament.
TL1
TL2
CB
TL3
TL4
Rez.
TGL
Schema generală de distribuţie: schema de principiu

Curentul Pi=36 kW
Curentul
nominal al nominal al cosφ=0,95
soclului patronului cs=0,8 LFi 25/25 A
C1
LFi 63/50 A 3(0-5A)
CA 43 A C2
kWh IP 63 A
LFi 100/80 A LFi 63/50 A AFY 4x10+FY 6mm2
C3
3CiS 50/5A 3CiS 50/5A IPY 32
LFi 25/5 A
AFY(3x35+16 mm2) C4
FY 10 mm2/PEL 42
CV
C5
V 0-400 V
Schema tabloului general de lumină
Nr. coloană Nr. tablou P1 [W] L1 [W] L2 [W] L3 [W]

C1 TL1 9 600 3 200 3 200 3 200
C2 TL2 9 000 3 000 3 060 3 000
C3 TL3 7 900 2 620 2 620 2 660
C4 TL4 6 500 2 200 2 000 2 100
C5 Rez 3 000 1 000 1 000 1 000
Total 36 000 12 020 12 020 11 960
Pentru fiecare coloană se indicănumărul circuitelor, distribuţia lor pe fazele

sistemului trifazat al reţelei, puterea instalată şi factorul de putere.
De exemplu, tabloul TL4:

o are 11 circuite (C1-C11), distribuite pe cele trei faze R,S,T ale
reţelei, astfel încât puterea pe fiecare fază să fie aproximativ aceeaşi şi tabloul să
poată fi considerat, în calcul, ca un receptor trifazat echilibrat;
o are puterea instalată de 7,9 kW;
o are factorul de putere cosφ>=0,95, corpurile de iluminat fiind
predominant fluorescente.
Circuitele de iluminat şi prize:
 asigură alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor din încăperile
de pe nivel (P1-P12), inclusiv holul şi casa scării;
 includ un circuit d erezervă (C11) cu puterea de 840 W;
 pot fi identificate şi urmărite pe baza schemei TL3, cu toate
elementele caracteristice; de exemplu, în încăperea P7, există şase corpuri de
iluminat (CI) de tip FIAG-240/2, acţionate de la întreruptorul dubluI, cu o putere
toatală de 600 W şi repartizate pe faza S, alimentate prin circuitul C1 şi o priză (P)
alimentată prin circuitul C9, împreună cu alte 10 prize, repartizate pe faza R, astfel
încât puterea instalată să fie de 800 W.
LFi 25/4 A AFY 2x2,5 mm2/IPY 16

X C1
2
LFi 25/4 A AFY 2x2,5 mm /IPY 16
X C2
2
X C3
2
X C4
2
X C5
2
X C6
LFi 25/4 A AFY 2x2,5 mm2/IPY 16
X C7
2
X C8
LFi 25/4 A AFY 2x2,5 mm2/IPY 16 C9
LFi 25/4 A AFY 2x2,5 mm2/IPY 16 C10
LFi 25 C11
IP 25 A
AFY 4x10 mm2+FY 6 mm2
Pi = 7,9 kW
cosφ=0,95
Schema secundară de distribuţie a tabloului de lumină TL3
Nr. circuit Nr. recept. Pi[W] L1[W] L2[W] L3[W]

C1 6CI 600 600
C2 4CI 800 800
C3 8CI 800 800
C4 6CI 1 200 1 200
C5 6CI 360 360
C6 8CI 700 700
C7 3CI 180 180
C8 8CI 820 820
C9 11P 800 800
C10 9P 800 800
C11 Rezervă 840 840
Coloana de alimentare 7 900 2 620 2 620 2 660
BREVIAR DE CALCUL
Dimensionarea circuitelor electrice

 Curentul nominal al circuitului:
Pi
 monofazat: I n  în care:
U f cos 
Pi este puterea instalată pe cicuit, obţinută prin adunarea puterilor tturor
receptoarelor alimentatepe circuitul respectiv;
Uf = 220 V este tensiunea de fază a reţelei;
cosφ este factorul de putere al circuitului.
Pi
 trifazat: I n  în care
3U . cos 
U = 380 V este tensiunea de linie a reţelei
 Siguranţa fuzibilă pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit:
 curentul fuzibilului: IF  In, condiţie din care se stabileşte
IF;
 tipul siguranţei:
 siguranţă fuzibilă cu filet, cu legături în faşă F sau cu legături în faţă
tip industrial LFi;
 siguranţăcu mare putere de rupere MPR.
 Secţiunea conductoarelor electrice
 intensitatea maximă admisibilă Ima: curentul suportat de un conductor sau un
cablu electric, un timp infinit, fără încălzirea izolaţiei peste o limită admisibilă, cu
valori stabilite experimental şi dependente de
 tipul conductorului sau cablului;
 temperatura mediului ambiant;
 secţiunea conductorului;
 numărul de conductoare activ (parcurse de curent9 montate
împreună în tubul de protecţie;
 secţiunea conductorului: cea mai mică dimensiune pentru care se respectă
relaţia:
IF
I ma 
0,8
 Dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare
 natura tubului – se alege în funcţie de condiţiile d emontare;
 diametrul nominal al tubului – se alege în funcţie de numărulşi
secţiunea conductoarelor care trebuie montate în el.
Dimensionarea coloanelor secundare

 Curentul nominal al coloanei secundare:
Pi
 monofazat: I n  în care:
U f cos 
Pi, Uf, cosφ au semnificaţii similare cu cele de la circuite;
Pi
 trifazat: I n  în care
3U . cos 
U = 380 V este tensiunea de linie a reţelei.
 Siguranţa fuzibilă pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit:
 curentul fuzibilului: IF  In, condiţie din care se stabileşte
IF, cu condiţia ca acesta să fie mai mare cu cel puţin două trepte (din
gama de valori IF) decât valoarea maximă IF prevăzută pe circuitele
tabloului (de exemplu, dacă pe un tablou de lumină, siguranţa maximă
pentru circuite este de 10 A, pe coloana acestui tablou trebuie să se
prevadă o siguranţă mai mare sau cel puţin egală cu 20 A).
 Secţiunea conductoarelor electrice şi
dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare: ca la dimensionarea
circuitelor.
 Întreruptoarele electrice:
 curentul nominal: Ini – curentul pe care îl
poate suporta în regim permanent fără ca părţi din întreruptor să se
supraîncălzească sau să se distrugă;
 curentul de rupere: Ir – curentul pe care îl
poate suporta la închidere sau deschidere (atunci când se formează
un arc electric) fără să se deterioreze;
 condiţia de alegere:
 în general, Ir este cu mult mai mare decât In, astfel încât Ini  In;
 la întreruptoarele manuale tip pârghie, Ir<Ini şi atunci Ir  In.
Dimensionarea coloanei principale

 Curentul nominal al coloanei principale:
c s .Pi
In  în care
U f cos 
Pi, Uf, cosφ au semnificaţii similare cu cele de la circuite
cs este coeficientul de simultaneitate în funcţionare a receptoarelor de lumină şi a
prizelor din clădire, care se alege în funcţie de destinaţia clădirii:
 clădiri industriale, administrative şi de învăţământ 0,8
 spitale (mai puţin grupul operator) 0,65
 creşe 0,6
 complexe comerciale 1,0
 depozite 0,5
 blocuri de locuit cu număr variabil de apartamente
2-4 5-9 10-14 15-19 peste 20
1,0 0,78 0,63 0,53 0,49
 Siguranţa fuzibilă, secţiunea conductoarelor, tubul de protecţie şi
întreruptorul: se deremină la fel ca pentru coloanele secundare.
 Aparate de măsurat: se prevăd peun tablou general de lumină (TGL) mare, din
punctul de vedere al puterii instalate, numărului de coloane ce pleacă din tablou
şi al importanţei construcţiei;
 voltmetru cu cheie voltmetrică – pentru măsurarea tensiunii pe
fiecare fază şi între faze, protejat la scurtcircuit cu siguranţe cu I F =
6 A;
 ampermetre de 0-5 A, montate pe fiecare fază prin reductoare de
curent
gama de curenţi primari (tipul CIS): 7,5; 10; 15; 20; 30; 40; 50; 75; 100;
150; 200; 400; 600; 750; 1000; 1500; 2000; 3000 A.
Curentul maxim în secundar: 5 A (în toate cazurile).
 contor de energie activă (monofazat CAM-6; trifazat CA-32 sau CA-
43) legate tot prin intermediul reductoarelor de curent, ca şi
ampermetrele.
Verificarea instalaţiei la pierderea de tensiune
 Limitarea pierderilor de tensiune (conform normativelor în vigoare):
 de la cofretul de branşament până la cel mai îndepărtat corp de
iluminat din clădire:
U %  3%
 de la postul de transformare până la cel mai îndepărtat corp de
iluminat din clădire.
U %  8%

BIBLIOGRAFIE
[1] Hilohi, S. ş.a., Instalaţii şi echipamente – Tehnologia meseriei. Manual pentru
liceele industriale clasele IX-X – domeniile de activitate electrotehnică şi electronică,
mine, petrol, metalurgie, construcţii-montaj, transporturi, gospodărirea apelor şi şcoli
profesionale anii I şi II. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
[2] Stan, A.I., ş.a., Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială –

tehnologia meseriei. Manual pentru clasele IX-X, licee industriale şi şcoli profesionale –
meserii din domeniile electrotehnică şi electronică, mine, metalurgie, energetică, chimie
industrială, materiale de construcţii, transporturi şi industrie alimentară. Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999
[3] Dromereschi, R. ş.a., Instalaţii electice. Editura M.A.S.T. Bucureşti, 2008
[4] Bălăşoiu, D., Modulul “Realizarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea maşinilor
electrice”. Auxiliar curricular pentru anul de completare, nivelul 2 de calificare, domeniul
Electric, toate calificărie. Site http://archive.tvet.ro/web/Aux/AUXXI/ELECTRICXI/
[5]*** Cataloage cu oferte de produse, date şi informaţii tehnice şi de specialitate (cu

descărcare gratuită de site-urile firmelor producătoare sau furnizoare):
www.hager.ro
www.merlingerin.com
www.elba.ro


Utilizarea Instalatiilor de Joasa Tensiune

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea Instalatiilor de Joasa Tensiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Prin parcurgerea modulului Utilizarea instalaţiilor de joasă tensiune, elevii vor

De asemenea, prin parcurgerea acestui modul vor fi dobândite/dezvoltate şi două

Igiena şi securitatea muncii, prin care elevii vor fi capabili să:

Lucrul în echipă, prin care elevii vor fi capabili să:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

În învăţământul profesional şi tehnic, stagiile de pregătire practică comasată se

Modalităţile de derulare/efectuare a stagiului de pregătire practică pot fi:

1. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

2. Practicantului i se aordă protecţie socială astfel:

3. În calitate de practicant, elevul are următoarele obligaţii:

4. Agentul economic organizator de practică are următoarele obligaţii:

5. Organizatorul de practică are următoarele obligaţii:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

După încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet

Pentru evaluare se va alcătui un portofoliu a cărui structură poate include:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Ca instrument de evaluare complementară, portofoliul este caracterizat de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Temă pentru acasă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze şi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi prima punere sub tensiune a E.E.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Folosirea mijloacelor individuale de protectie şi mijloacelor de avertizare.

Izolaţia acestor mijloace suportă tensiunea de regim a instalaţiei în condiţii

o echipament de protectie (mănuşi, cizme, galoşi

Aceste mijloace nu pot realiza însă singure securitatea împotriva electrocutărilor.

Întotdeauna este necesară folosirea simultană cel

Mijloacele de avertizare constau din plăci avertizoare,

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Capacitatea de lucru în echipă

Răspunde cât mai sincer la întrebările următoare pentru determinarea abilităţilor

1. Ai încălcat vreodată confidenţialitatea faţă de un coechipier ?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Numele şi prenumele elevului ........................................... Clasa ..........................

Care este componenţa grupului ?

Care este sarcina grupului ? (sarcina de lucru, obiectivele de îndeplinit)

Ce anume trebuie făcut ? (activităţi de Căruia dintre membrii grupului îi revine

Ce anume vei face tu ? De ce ai nevoie de la coechipieri pentru

Care a fost aprecierea colegilor despre aportul tău ?

Care a fost contribuţia ta la rezultatul obţinut ? (comparativ cu sarcina individuală)

Ce ai învăţat din această experienţă ?

Evaluator .................................... Semnătura .....................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Numele elevului Specializarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de Nr. convenţiei

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Securitatea la locul de muncă

La începerea stagiului de pregătire practică la agentul