LICEUL TEHNOLOGIC „CLISURA DUNĂRII “MOLDOVA

NOUĂ,
Jud. CARAŞ-SEVERIN

Nr... /...

TEMA PROIECTULUI:

REDRESOR MONOFAZAT,
MONOALTERNANŢĂ 12V, 220

EXAMEN
DE CALIFICARE
NIVEL IV

Îndrumător proiect Prof. Ursanu Doina Lucreţia

Clasa A XII - EMB
Candidat Dragomir Vichente
Formă de învăţământ zi
Rută de pregătire profesională Directă
Profilul Electromecanic
Calificarea profesională Tehnician Electromecanic
Anul absolvirii 2019

1
 CUPRINS

Capitolul I - Introducere 3
1.1 Generalităţi 3
1.2 Argument 3
Capitolul II - Noţiuni de bază 5
2.1 Principiu care stă la baza funcţionării 5
2.2 Criterii de calitate 6
Capitolul III – Proiectarea electrică 8
3.1 Schema bloc de principiu 8
3.2 Schema electrică desfăşurată 9
3.3 Funcţionarea schemei electrice 10
3.4 Parametrii de funcţionare 11
3.5 Avantaje şi dezavantaje 11
3.6 Aplicabilitate practica 12
Capitolul IV - Norme de sănătate şi securitate a muncii 13
Bibliografie selectivă 15
Anexe 16

2
 Capitolul I – Introducere

1.1Generalităţi

 Energia electrică se impune în majoritatea domeniilor de activitate datorită comodităţi de

utilizare, a ușurinței de transport la distanță, a posibilității de transformare în alte forme de
energie și datorită faptului că se pretează cel mai bine pentru alimentarea proceselor
automatizate.

 Prin instalație electromecanică se înțelege orice instalație destinată folosirii energiei electrice și
mecanice în scopuri industriale.

 Dacă toate elementele componente se montează în interiorul pereților instalația devine de tip
interior iar dacă se montează pe exterior instalația devine aparent

 Personalul care execută și întreținere unei instalații trebuie să fie calificat și autorizat.
Autorizația se eliberează după gradul de competență a individului și complexitatea lucrării.

 Este obligatori pentru personalul autorizat să cunoască normele de protecție a muncii specifice
domeniului, măsuri de acordare a primului ajutor şir să utilizeze mijloacele de alarmare și de
stingere a incendiilor.

 Instalațiile electrice se execută după planuri și scheme în care se folosesc semne convenționale
pentru fiecare element.

1.2Argument

Alegerea acestei teme este legată de realizarea unor obiective precise, obiective urmărite care
trebuie să ducă la o bună formare profesională a absolvenților de clasa a XII-a familiarizându-i cu
activitatea de proiectare și cea de producție.

Activitatea umană este guvernată de o serie de principii care se regăsesc în toate sferele de
activitate a omului ca generator de bunuri de larg consum.

Ținând cont că în domeniul electric și electromecanic sunt utilizate produse reprezentative ca:

 materiale electrotehnice

 materiale mecanice

 accesorii pentru executarea conexiunilor

 aparate electrice de comandă

3
  aparate de protecție, lămpi etc

Am ales tema “Redresor monofazat, monoalternanţă 12v 12v, 220” pentru a studia și a elabora
un proiect tehnic care să poată constitui o adevărată documentație tehnologică în vederea realizării
propice, dacă respectă regulile de execuție din capitolul 3. Pentru o bună înțelegere a acestora aspecte
este necesară cunoașterea și însușirea unor soluții ce le voi prezenta în continuare

 cunoașterea și identificarea funcțiilor pentru fiecare element piesă, interconectarea lor

după schemă, poate duce la realizarea unui model ce poate fi utilizat în practică

 dezvoltarea gândirii logice și creative în acest sens amplasat teoremele care acumulate
sunt îndreptate spre latura creativă și practică folosind un algoritm specific etapelor de
proiectare

 formarea deprinderilor practice de execuție și de montaj utilizarea corectă a A.M.C. și a

S.D.V în vederea asigurării unei calități și fiabilității sporite la produs

 elaborarea documentației tehnologice pe calculator în vederea elaborării unei producții

de serie în orice atelier sau secția unei fabrici putând asimila produsul dacă se respectă
etapele de proiectare realizarea de material didactic

 lucrare realizată de mine poate constitui drept material didactic pentru următoarele
generații de absolvire în vedere acumulării de cunoștințe teoretice și practice Cu
condiția să studieze toate capitolele din proiect și bibliografie selectivă

În concluzie doresc ca lucrarea mea să fie o documentație tehnică de specialitate un suport

bibliografic ce poate fi îmbunătățit pentru toți interesați de temă.

4
 Capitolul II – Noţiuni de bază

2.1 Principiul care stă la baza funcţionării

 Rezistorul

Este o piesă componentă din circuitele electrice și electronice a cărei principală proprietate
este rezistența electrică. Rezistorul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul
electric care curge prin rezistor este proporțional.

Fig.1 Simbol de reprezentare

Simbolul rezistorului pe care îl vom folosi în circuite este cel în formă de zigzag.

Valorile rezistentelor în ohmi sunt de obicei reprezentate printr-un număr adiacent, iar dacă într-un
singur circuit sunt prezenţi mai mulţi rezistori, fiecare va fi notat cu R1, R2, R3, etc.

 Condensatoare
Un condensator este un dispozitiv electric pasiv ce înmagazinează energie sub forma
unui câmp electric între două armături încărcate cu o sarcină electrică egală, dar de semn opus. Acesta
mai este cunoscut și sub denumirea de capacitor. Unitatea de măsură, în sistemul internațional, pentru
capacitatea electrică este faradul (notat F).

Fig.2 Simbol condensator.

5
 Condensatoarele pot fi de mai multe feluri (electrolitice, cu tantal, ceramice, cu poliester etc.),
ele fiind realizate atât în tehnologie SMD cât și tehnologie THD. Condensatorul poate fi folosit în filtre
trece - sus dacă este plasat în serie cu circuitul de sarcină, respectiv trece - jos dacă este plasat în
paralel cu circuitul de sarcină.
Bobina este în electrotehnică un dispozitiv electric pasiv, care are două terminale (capete) și este folosit în
circuitele electrice pentru a înmagazina energie în câmp magnetic sau pentru detecția câmpurilor magnetice.
Parametrul specific al unei bobine este inductanța să.

Fig.3 Reprezentarea bobinei

2.2 Criterii de calitate

 Criteriul funcţional

Montajul instalației electrice se realizează practic după schema electrică aleasă din punct de
vedere funcțional ce este conceput să funcționeze circa un an fără defecțiuni la parametri optimi fiind
împărțită în blocuri funcționale de sine stătătoare cu funcția precizată punctul static de funcționare al
schemei realizând o se procentul de 90% iar regim dinamic randamentul lucrări practice fiind de 80-
85%. Pentru a îmbunătății acest criteriu trebuie respectate următoarele condiții:

 Selecția și măsurarea elementelor electrice cu cum urmează a fi utilizate în producție

 Alegerea pieselor de asamblare după parametri optici

 respectarea standardelor de calitate în proiectarea și montarea acestor componente electrice

 Testarea monitorizarea și punere în funcționare a produsului finit conform cărții tehnice de

exploatare

 Exploatarea instalației de către personalul specializat și autorizat în domeniul electric

 Controlul şi monitorizarea permanentă a procesului de funcționare

 Monitorizarea defecțiunilor apărute și notarea în registrul de tură

 Criteriul constructiv şi tehnologic

Acest criteriu se referă la alegerea variantei optime de construcție tehnologic a produsului

eventual după o analiză a mai multor variante existente

Modul de construcție impune tehnologia aleasă organizarea de faza de proiectare alegerea și

organizarea procesului tehnologic montajul testarea produsului finit controlul tehnic de calitate
urmărind produsul până în faza de producție

Toate fazele de producție de la proiectare până la desfacere vor fi montate controlate și reglate
manual sau automat pentru a se elimina toate erorile tehnice sau umane care duc la fabricarea de
rebuturi
6
 Pe întregul proces de fabricație la exista un control riguros pentru a se obține produse de
calitate în cantitate și cu costuri de materiale minime și a se evita timpi morți de fabricație

Tipurile de construcție se vor alege în funcție de proiect: monobloc, structură pe plăci, module,
pe blocuri funcționale, pe etaje funcționale.

Numărul de muncitori alocați fiecărui punct de lucru este în funcție de numărul de produse ce
trebuie executate unele posturi putem fi substituită prin utilizarea mașinilor inteligente de proces

Acest criteriu funcțional este important pentru că reduce la minim costurile de fabricație duce la
creșterea calității și cantității produselor realizate satisfăcând în același timp cerințele clientului.

 Criteriul economic - financiar

Criteriul financiar pentru unii clienți este cel mai important. Criteriul se referă la obținerea unei
valori în a prețului de vânzare cât mai mic pentru ca P.V este cel suportat în final de client. În practică
în acest preț sunt incluse:

 Prețuri materiei prime P.M.P.

 Prețul de fabricație sau manopera P.F.

 Salariile muncitorilor S

 Cheltuielile energiei gaze curent apă etc Ch. E.

 Cheltuieli transport Ch.T.

 Alte cheltuieli TVA Ch.X

 Beneficiu B

Deci în final la poarta furnizorului apare: P desfacere = P.M.P.+ P.F.+ S+ Ch. E.+ Ch.T.+ Ch. X+B

Iar P Vânzare produs=P desfacere + Ch desfacere vânzător

Unde Ch desfacere vânzător = Ch expunere pe raft +T.V.A. +Ch Anexe + beneficiu vânzător.

7
Capitolul III – Proiectarea Electrică

3.1 Schema bloc de principiu

Legenda:

 220V – Reţeaua monofazată de C.A

 Tr.C. – Transformator coborâtor de
tensiune
 R- Redresor
 F– Filtru capacitiv
 S - Sarcină ( Rezistor)

Fig. 4 Schema bloc de principiu

8
3.2 Schema electrică desfăşurată

Fig.5 Schema electrică desfăşurată

9
 3.3 Funcţionarea schemei electrice

Tensiunea de alimentare este preluată de la rețeaua de curent alternativ monofazat 220w și 50

Hz.

La ieșirea transformatorului de rețea în secundar se obține prin inducție electromagnetică o

tensiune alternativă de 10 V. Aceasta este redresată de diode redresoare de tip F407 sau 1 N 4001,
astfel încât la ieșire acestea obțin o tensiune continua la un curent maximă redresat de 1 A. Dioda am
ales o din catalogul I.P.R.S. București. Tensiunea este filtrată de condensatorul electric C care va avea
valoarea 4700µF. Drept sarcină la redresor am folosit un redresor fix bobinat cu motor de 1 KW.

Dioda f4700 se deschide la fiecare semi alternanţă pozitivă a tensiunii obținută în secundarul
transformatorului.

Tot atunci curentul ce trece prin dioda va încărca condensatorul de filtraj care se va transforma
în baterie. La alternanța negativă a tensiunii de 10 v dioda se stabilizează iar sarcina noastră R. va
prelua curent din condensatorul încărcat. Astfel sarcină va fi menținută continuă în funcționare.

Schema poate fi îmbunătățită dacă după redresor se atașează un stabilizator de tensiune.

Tensiunea de alimentare a stabilizatorului este asigurată de redresorul monoalternanţă 12v

realizat cu o diodă de tip f407 sau 1N 4001

Această tensiune deschide baza tranzistorului prin rezistorul R, potențialul de tensiune se

reglează în acest punct din potențiometru P.

Tensiunea de ieșire obținută în emitorul tranzistorului este variabilă în limitele 3 - 12 volți și

alimentează motorul de curent continuu. La la tensiunea mică 3 - 5 volţi motorul are turație mică iar la
tensiune mare 10 - 12V motorul are turația mare reglajul turaţiei fiind limitat și se reglează din
potențiometrul P.

10
 3.4 Parametrii de funcţionare

Fig. 6 Parametrii de intrare

3.5 Avantaje şi dezavantaje

 Avantaje

o liniarizează de forma V și 0 - I la ieşire

o nu necesită reglaje suplimentare

o preț de cost redus.

 Dezavantaje

o necesită C de capacități mari

o are volum mare pentru sarcini mari

o Bobina de şoc cu miez robust (greu)

11
 3.6 Aplicabilitate practica

Redresoarele monoalternanță echipează majoritatea locurilor de alimentare unde nu se pun

pretenții de stabilizare a tensiunii.

Montajul calculat de mine se poate folosi în domeniile:

 în automatizări pentru alimentarea bobinelor de la contoare de curent continuu și a relelor;

 în industrie pentru alimentarea aparatelor de control și monitorizare de C.G;

 în acționările electrice pentru alimentarea relelor de curent continuu;

 în agricultură pentru alimentarea motoarelor de curent continuu ce acționează pompele de apă:

 în electrotehnică pentru instalațiile de semnalizare și control;

 în laboratoarele școlare ca sursă de alimentare pentru aparatele electrice de curent continuu;

 în domeniul industriei auto ca circuit de alimentare a releelor de semnalizare și a ștergătorul de

parbriz.

12
 CAP. IV NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
SPECIFICE

În timpul executării instalaţiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie să respecte anumite

reguli de protecţie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmări grave. Astfel:
* La executarea găurilor în ziduri (cărămidă sau beton) se folosesc ochelari de protecţie,
pentru a feri ochii de praf, aşchii de cărămidă etc.
* în cazul în care muncitorul electrician foloseşte scară pentru executarea lucrărilor sale,
el trebuie să aibă grijă să prevadă la capetele de jos ale scărilor rezemate, vârfuri ascuţite sau
tălpi de cauciuc, pentru a împiedica eventuala lor alunecare. Treptele scărilor de lemn trebuie
să fie totdeauna încastrate în cadru şi nu bătute în cuie. Scările rezemate trebuie să fie aşezate
sub un unghi de 60° faţă de orizontală. Nu este permis să se aşeze scările pe suporturi instabile.
* Când se lucrează pe scări rezemate la o înălțime mai mare de 4 m, trebuie folosită şi
centura de protecţie, care se leagă de stâlpul sau de construcţia de care este rezemată scara.
În cazul în care se folosesc scările duble, este bine ca ele să fie prevăzute cu un lanţ sau cu un alt
dispozitiv, care să împiedice desfacerea scării în timpul lucrului.
* Instalatorii electricieni vor avea grijă să nu aşeze niciodată scările în apropierea
locurilor sau instalaţiilor care se găsesc sub tensiune şi care nu sunt protejate împotriva
atingerilor accidentale. De asemenea, scările nu se așează lângă maşini, angrenaje cu curele de
transmisie aflate în funcţiune.
* Folosirea uneltelor electrice portabile, ca: maşini electrice de dăltuit şi frezat ziduri, de
găurit etc., alimentate la o tensiune de 220 V, este permisă numai în locuri uscate şi numai cu
condiţia de a se lega la pământ (sau la firul de nul) părţile metalice ale acestor utilaje.
* În încăperile umede se folosesc unelte electrice care funcţionează la tensiunea de 36, 24
sau chiar 12 V (tensiuni nepericuloase). În timpul manipulării sculelor electrice nu este permisă
apucarea uneltelor de partea lor activă sau de conductoarele de legătură cu sursa de alimentare,
deoarece se pot produce accidente prin electrocutare.
* Instalatorul electrician care lucrează cu uneltele electrice de găurit sau de săpat şanţuri
în zid, precum şi cu dălţi pneumatice, nu va sta pe o scară rezemată sau pe o scară dublă,
deoarece există pericolul de a se răsturna. De aceea, în cazurile în care urmează să lucreze la
înălţimi mai mari, electricianul care mânuiește unealta electrică sau pneumatică va sta pe schele
sau pe eşafodaje construite în prealabil.
* înainte de a se urca pe stâlpi, muncitorul trebuie să se convingă că stâlpul este bine
plantat şi consolidat la bază şi că uneltele cu care va lucra sus pe stâlp (cârlige de urcat, centura
de siguranţă etc.) sunt în bună stare.
* La urcarea pe stâlp, muncitorul trebuie să se lege de acesta cu centura de siguranţă
începând de la 2 m de la nivelul solului.
Este interzisă aruncarea de jos a obiectelor, pentru a le transmite celor care lucrează sus, sau aruncarea
de pe stâlp a acestora. Transmiterea lor trebuie făcută eu o frânghie de care se leagă obiectele necesare,
petrecută pe după o parte a stâlpului sau mâna muncitorului de sus. Al doilea capăt al frânghiei trebuie
să se găsească în mâna muncitorului ce stă jos şi care trebuie să împiedice balansarea obiectelor
ridicate. Mâinile muncitorilor care lucrează la întinderea conductoarelor vor fi protejate de mănuşi,
confecţionate din pânză de cort.
• în cazul trecerii şi întinderii conductoarelor peste drumuri, se vor aşeza placaje avertizoare cu
steaguri roşii, de o parte şi de alta a drumului respectiv, la 100 m de la punctul de traversare.
Din punct de vedere al măsurilor de protecţie a muncii, lucrările care se execută în instalaţiile
electrice de înaltă tensiune în funcţiune se împart în trei categorii:
* lucrări cu scoaterea totală de sub tensiune a instalaţiei;
* lucrări cu scoaterea parţială de sub tensiune a instalaţiei;
* lucrări fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiei.

13
 Prin lucrare cu scoaterea totală de sub tensiune a instalaţiei se înţelege lucrarea executată într-o
încăpere în care au fost scoase de sub tensiune toate părţile instalaţiei care se aflau sub înaltă tensiune
(inclusiv intrările cablurilor şi ale liniilor), încăperea neavând nici o uşă neîncuiată spre o altă încăpere
în care s-ar afla instalaţii sub înaltă tensiune.
Circuitele de joasă tensiune pot rămâne în funcţiune în timpul lucrului, cu condiţia ca
alimentarea lor să fie făcută din încăperile vecine.
Prin lucrare cu scoaterea parţială de sub tensiune a instalaţiei se înţelege lucrarea executată într-
o încăpere în care este scoasă de sub tensiune numai o anumită parte a instalaţiei de înaltă tensiune şi
anume partea la care se execută lucrarea, sau în care este scoasă de sub tensiune întreaga instalaţie,
încăperea respectivă comunicând printr-o uşă neîncuiată cu altă încăpere în care se află instalaţii sub
înaltă tensiune.
Trebuie avut în vedere, totuşi, că într-o anumită fază de montare, o dată cu introducerea
tensiunii în tablourile de joasă tensiune, postul se află sub tensiunea respectivă, iar prin
transformatoarele de măsurat şi putere se poate afla şi sub tensiune înaltă, necesitând luarea de măsuri
corespunzătoare.
Întreprinderea de construcţii montaj, care execută lucrări noi în incinta unor. Întreprinderi
industriale, trebuie să aibă un perimetru îngrădit de restul incintei în care se vor desfășura lucrările. În
cadrul acestui perimetru trebuie asigurate condiţii normale de lucru, din punctul de vedere al:
temperaturii, umidităţii, toxicităţii sau pericolului de explozie şi PSI.
Organizarea locurilor de muncă trebuie să asigure deplina securitate a muncii în executarea lucrărilor
de construcţii montaj. Locurile de muncă unde se pot produce accidente trebuie să fie prevăzute cu
dispozitive individuale de protecţie şi cu dispozitive de securitate necesare, inclusiv împrejmuirea cu
îngrădiri rezistente de protecţie pentru a se evita accesul persoanelor străine şi accidentarea acestora.
În cazul lucrărilor care se execută la înălţimi de peste 9.5 m şi nu sunt asigurate îngrădiri sau
balustrade, muncitorii se vor asigura cu centuri de siguranţă. Locul de fixare a capătului lanţului sau
frânghiei centurii de siguranţă trebuie să fie rezistent şi indicat din timp muncitorilor, prin instructajul
care se face la locul de muncă. Centurile de siguranţă care se distribuie muncitorilor trebuie să fie
verificate în prealabil, din punct de vedere al rezistenţei şi calităţii lor, şi să aibă certificate sau
etichete. În cazul în care nu există astfel de certificate sau etichete din care să rezulte calitatea
corespunzătoare, centurile vor fi încercate înainte de întrebuinţare, în conformitate cu instrucţiunile în
vigoare.
Pentru executarea lucrărilor de montaj, trebuie folosite numai utilaje, scule, mecanisme şi obiecte
de inventar în bună stare de funcţionare şi corespunzătoare caracterului lucrării ce se execută. Nu sunt
admise improvizaţii.
Pentru transportul şi păstrarea sculelor, sau a altor piese mărunte, muncitori care execută lucrări
la înălţime trebuie să fie înzestraţi cu lădiţe sau genţi individuale.
Executarea concomitentă a lucrărilor la două sau mai multe niveluri diferite este permisă numai
cu luarea măsurilor speciale de protecţie a muncii.
Muncitorii sunt obligaţi a purta, pe toată durata lucrului, cască de protecţie. Căştile de protecţie
trebuie verificate înainte de a fi date în folosinţă, din punctai de vedere al calităţii şi rezistenţei lor
(dacă nu au certificate de calitate sau etichete, de unde să rezulte calitatea corespunzătoare).
În cazul în care pe un şantier, lucrările de montaj se execută de mai multe unităţi, antreprenorul
general este obligat să elaboreze, împreună cu organizaţiile, (unităţile) de sub antrepriză
(subantreprenori), măsurile generale de tehnică a securităţii. La toate locurile de muncă, pe căile de
acces, pe drumurile pentru autovehicule, cum şi în locurile periculoase, trebuie să se afişeze panouri
(pancarte, tăbliţe indicatoare) de tehnică a securităţii şi tăbliţe avertizoare.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei – de Sabina Hile, Mihai Popescu, Editura

Didactică şi pedagogică R.A. Bucureşti 1990

2. Tehnologia lucrărilor electrotehnice – de Traian Canescu şi Alexandru Iulian Stan –

manual clasa a X – a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1994

3. Tehnologia lucrărilor electrotehnice - de C.Popescu, D.Simulescu şi M. Hulurescu

manual clasa a XI – a Editura economică preuniversitara Bucureşti 1982

4. Maşini, aparate, acţionari şi automatizări – de Dan Mihoc, Năstase Bichir şi Corneliu

Botan – manual clasa a XI – a
Editura didactică şi pedagogică Bucureşti R.A. 1993

15
 Anexe
Semne convenţională Semnificaţie

Linie, sau conducta electrică în general

Borna

Siguranţa fuzibilă

Punere la pământ

Întrerupător cruce

Priza monofazica

Rezistenţa

relee

Lampa de semnalizare

Grup – Redresor + traf

Redresor

Motor de curent continuu

Potenţiometru cu contact mobil

Legătura la masă

16
17