Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURETI

FACULTATEA DE ELECTRONIC, TELECOMUNICAII i TEHNOLOGIA INFORMAIEI

Proiect 1
Generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de
audiofrecven

Coordonator:
Prof. Dr. Ing. Drago Dobrescu

Student: Barcan Adrian


Grupa : 431 B

2014 - 2015

Cuprins

Tema proiectului..........................................................................

Oscilatorul...................................................................................

Retele de reactie (filtre)...............................................................

Retele de reactie pozitiva.....................................................

Wien ..............................................................................

Dublu Gamma .................................................... ..........

Dublu T ..........................................................................

12

Proiectarea retelei de reactie pozitiva ...........................

14

Retea de reactie negativa...........................................................

18

Bufferul (etajul separator) ............................................................. 15


Atenuatorul ................................................................... 21
Bufferul propriu-zis ........................................................ 24
Sursa de alimentare stabilizata ..................................................... 25
Transformatorul ............................................................. 26
Redresorul, filtrul si stabilizatorul................................... 28
Material grafic suplimentar............................................................. 30
Forme de unda ............................................................... 30
Schema electronica........................................................

36

Lista de materiale si componente ................................... 37


Concluzii .....................................................................................

38

Bibliografie ................................................................................

40

Tema proiectului:
Proiectarea unui generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audiofrecventa.

Proiectul va avea in vedere urmatoarele aspecte:


Oscilatorul va fi realizat cu ajutorul unui amplificator operational cu urmatoarele
specificatii:
a) Frecventa de oscilatie cuprinsa intre 30Hz 28KHz
b) Tensiunea de iesire va fi cuprinsa intre 3mV 4V
c) Impedanta de sarcina se considera pur rezistiva si va avea valoarea RL=50
Retele de reactie
Se va realiza o prezentare si o comparatie intre reteaua Wien si alte tipuri de retele de
reactie ridicandu-se caracteristica functie de transfer in urma rezolvarii analitice. Se va adapta
pentru oscilator una dintre aceste retele.
Buffer-ul va fi realizat cu posibilitatea de reglaj in trepte precum si un reglaj fin a
amplitudinii semnalului de iesire.Se va utilize eventual o retea de tip atenuator calibrat. Daca
este cazul se va proiecta si un amplificator de adaptare la rezistenta de sarcina Is=80mA.
Sursa de alimentare stabilizata pentru alimentarea intregului circuit este o sursa clasica
formata din transformator, redresor, filtru si stabilizator. Stabilizatorul ce va fi proiectat va
fi obligatoriu o schema cu tranzistoare. Se pot prezenta optional si stabilizatoare integrate.
Tensiunile de alimentare se pot alege in 2 variante:
a)Tensiune de alimentare unipolara fata de masa, caz in care VCC=10V.
b)Tensiune bipolara simetrica VCC=10V , VEE= - VCC.

I.

Oscilatorul

Oscilatorul armonic este un circuit electronic care genereaza un semnal sinusoidal (de forma
u(t)= Usin(t), unde U = amplitudinea de oscilatie, =2f este pulsatia de oscilatie si f este
frecventa de oscilatie), pe baza energiei furnizate de sursa de alimentare.
Oscilatoarele armonice se pot clasifica n funcie de mai multe criterii:
1. Dupa natura reelei de reacie:
a. oscilatoare L-C;
b. oscilatoare R-C.
2. Dupa gama de frecvene:
a. oscilatoare de audiofrecven: Hz - zeci kHz;
b. oscilatoare de radiofrecven: sute kHz GHz;
c. oscilatoare de microunde >1 GHz.
3. Dup dispozitivele active pe care le conin:
a. tranzistoare bipolare; .

b.tranzistoare cu efect de cmp.

220V
50Hz

Transformator

Redresor

Filtru trece
jos

Stabilizator

Protectie la
scurtcircuit

~
Retea de reactie
pozitiva de tip
Wien
+10
+

Buffer

A.O
-10V

RL
Retea de reactie
negative
Fig. 1 Schema bloc generala
4

+10V
- 10V

Amplificatorul operantional are doua intrari corespunzatoare celor doua tensiuni de intrare :

intrare neinversoare + pentru Vin+;

intrare inversoare

pentru Vin- .

Vom obtine la iesirea amplificatorului tensiunea Vout conform relatiei :


Vout = A * (Vin+ - Vin- ) ,unde A este amplificarea operationalului.

II.

Retele de reactie (filtre)

Reactia este de doua tipuri :

Pozitiva. Reactia de acest tip este buna pentru producerea oscilatiei (exemple de circuite
de reactie pozitiva : Wien, Dublu Gamma, Dublu T)

Negativa. Reactia de acest tip duce la cresterea performantelor amplificatorului in raport


cu perturbatiile, la cresterea benzii de frecventa, modificarea in sens convenabil a
rezistentelor de intrare si iesire, reducerea nivelului zgomotului si al distorsiunilor,
scazandu-i insa amplificarea (exemple de circuite de reactie negativa: cu TEC-J, cu doua
diode, cu punte de diode).
In cazul oscilatorului nostru, dupa cum am precizat, vom folosi doua retele de reactie : o

retea de reactie pozitiva si o retea de reactie negativa.

1. Reacia pozitiv
Oscilatorul este format din Amplificatorul Operaional cu reacie negativ si un
circuit de reacie pozitiv, n funcie de care sunt amplificate semnalele cu anumite frecvene,
iar altele sunt atenuate.
Exist mai multe tipuri de circuite folosite n reacia pozitiv, dintre aceste vom
aminti doar 3, din care vom alege unul pentru realizarea proiectului. Aceste circuite las sa
treac semnale cu frecvena numai ntr-o anumit band de frecven, de aceea se mai
numesc i filtre trece band, i nu introduc nicio defazare semnalului.
5

Pentru aceste circuite de o importan deosebit sunt expresiile funciei de transfer


() i frecvena de lucru. i defazarea este important, ins aa cum am precizat defazarea
n cazul acestor circuite este nul, fiind folosite pe intrarea neinversoare a amplificatorului
operaional, care deci nu introduce nici el defazare. Exist i circuite formate din celule care
au rol de filtru trece jos sau trece sus las sa treac semnalele cu frecvena mai mic,
respectiv mai mare dect frecvena de lucru , care introduc o defazare de 180 i care se
conecteaz pe intrarea inversoare a amplificatorului, astfel nct cu defazarea suplimentar de
180 introdus de amplificator, la ieire semnalul s fie n faz cu semnalul de la intrare.
Funcia de transfer este definit ca raportul dintre tensiunea de la ieirea i
tensiunea de la intrarea circuitului () =

Uies
, n timp ce frecvena de lucru este definit, n
Uin

cazul filtrelor trece band, drept frecvena la care funcia de transfer are un maxim global.
Vom analiza mai multe tipuri de retele de reactie pozitiva, dar in proiectare vom utiliza
reteaua Wien, cea mai des intalnita la oscilatoare.

a) Reteaua Wien
Reteaua Wien este cel mai folosit circuit de reactie pozitiva din oscilatoarele RC.
Comportarea in frecventa a circuitului poate fi intuita tinand cont ca la frecvente joase
condensatorul C1 reprezinta o intrerupere, iar la frecvente inalte C2 scurcircuiteaza la
masa semnalul de la iesire. Astfel la frecvente extreme circitul are caracteristica de
transfer nula in sensul ca la aceste frecvente circuitul nu lasa sa treaca nimic.

Fig. 2 Reteaua de reactie pozitiva Wien

Functia de transfer a retelei Wien are expresia:

V2

() =

V1

() =

R2
=
R1 +

1
j C 2

1
+ R2
j C1

R2
1 + j C 2 R 2

=
R2
1
1
R2 +
+
j C 2
j C1 1 + j C 2 R 2

1
1+

R1 C2
1

+
+ j R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1

Modulul acesteia fiind:

() =

R
C
1

1 + 1 + 2 + R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1

valoare
1+

R1 C2
+
R 2 C1

pentru 0 =

care prezinta un maxim de

1
R1 R2 C1C 2

Pentru cazul particular : R1 = R2 = R i C1 = C2 = C obtinem :


( 0 ) =

1
1
1
, 0 =
, f0 =
, caz ce va fi utilizat in proiectarea circuitului.
2 RC
RC
3

Fig. 3 Caracteristicile de transfer


si faza ale retelei Wien

De o importan deosebit sunt i aspectele legate de impedanele de intrare i ieire


ale reelei Wien , care trebuie s satisfac anumite relaii mpreun cu impedanele de intrare
, respectiv de ieire ale amplificatorului . Aceste relaii sunt legate de condiiile de idealitate
n care a fost dedus analitic caracteristica de transfer a reelei . n aceste condiii de
idealitate , impedana de ieire a amplificatorului (considerat ca generatorul care atac
reeaua) a fost considerat nul , iar impedana de intrare la borna neinversoare a
amplificatorului (considerat ca sarcin a reelei Wien) a fost considerat infinit de mare
(reeaua n gol). Cum aceste valori nu pot fi obinute practic , se va cuta ca rezistentele de
intrare , respectiv ieire ale amplificatorului s satisfac condiiile de idealitate prin
inegalitile:

Ramplificatoriesire<< RWienintrare

Ramplificatorintrare>>RWieniesire

Se calculeaz analitic impedanele de intrare ale reelei Wien la 0:


RWienintrare=3R

RWieniesire=

3R
2

Astfel se va proiecta oscilatorul, astfel nct condiiile de mai sus s fie ndeplinite.
Realizarea unei reele Wien a crei frecvente f0 s poat fi reglat n cazul nostru pe aproape
trei decade (30Hz-28kHz) se va face prin introducerea , n locul rezistentelor din reea a unor
rezistente variabile ntre Rmin i Rmax astfel nct
fmin>

1
1
si fmax<
.
2Rmaz C
2Rmin C
In practica se aleg cele doua rezistente respectiv cele doua condensatoare de valori

egale astfel incat R1=R2=R iar C1=C2=C . In acest caz se obtine pentru caracteristica de
transfer a amplificatorului, la frecventa f0 =0/2 , valoarea 1/3 adica atenuarea minima a
retelei Wien este de 3 ori. Rezulta ca, pentru a indeplini conditia lui Barkhausen H( )
Av =1 trebuie realizat un amplificator cu amplificarea Av=3.

Oscilator de audiofrecventa cu retea de reactie pozitiva de tip Wien

Fig. 4 Oscilator de
audiofrecventa

b) Reteaua Dublu Gamma

Fig. 5 Retea de reactie pozitiva Dublu Gamma


9

Functia de transfer a acestui circuit este:

() =

V2
V1

V2 V

V V1

1
j C 2
1
=
=
1
V
1 + j C 2 R 2
R2 +
j C 2

V2

V
=
V1

Z
Z+

1
j C1

unde Z = R 1 (R 2 +

1
) astfel
j C 2

1
)
j C 2
R 1 (1 + j C 2 R 2 )
, deci
=
Z=
1
1 + j C 2 (R 1 + R 2 )
R1 + R 2 +
j C 2
R 1 (R 2 +

j C1 Z
j C1 R 1 (1 + j C 2 R 2 )
V
=
=
V1 1 + j C1 Z 1 + j C 2 (R 1 + R 2 ) + j C1 R 1 (1 + j C 2 R 2 )

Din realatiile anterioare deducem functia de transfer ca fiind :

( ) =

1
.
C2 C2R 2
1
1+
)
+
+ j( C 2 R 2
C1 C1 R 1
C1 R 1

Modulul functiei de transfer este dat de relatia:

( ) =

C
C R
1
)2
(1 + 2 + 2 2 ) 2 + ( C 2 R 2
C1 R 1
C1 C1 R 1

10

Maximul functiei se obtine cnd a doua parantez se anuleaz de sub radical se


anuleaza, adica pentru 0 =

1
R 1 R 2 C1 C 2

, de unde f 0 =

1
2 R 1 R 2 C1C 2

Pentru cazul particular R1 = R2 = R i C1 = C2 = C obtinem :

0 =

1
,
RC

( 0 ) =

1
3

Fig. 6 Caracteristicile de transfer si faza ale retelei Dublu Gamma

11

c)

Reteaua Dublu T
Reteaua de reactie pozitiva Dublu T este formata din doua celule T

Fig. 7 Reteaua de reactie pozitiva Dublu T


Functia de transfer a acestui circuit este:
2
1

2k + j 2k
V2

unde
=
() =
V1

1
1
1
2 + 2k + + j 2 + 2k +
k
k

1
si 0 =
0
CR

La frecventa caracteristica 0 functia de transfer devine:

( 0 ) =

k(2k 1)
2k 2 + k + 1

12

Se disting trei situatii, in functie de valorile lui k:

K<0.5 functia de transfer este reala si negativa la frecventa de lucru, circuitul comportanduse ca un filtru trece banda.

Fig. 8 Functia de transfer a unui filtru trece banda

K=0.5 functia de transefer este 0 si apare o rejectie totala a semnalului.

Fig. 9 Rejectia totala a semnalului

K>0.5 functia de transfer este reala si pozitiva, circuitul comportandu-se ca un filtru opreste
banda

Fig. 10 Functia de transfer pentru filtru opreste banda

13

Exemplu de oscilator cu punte dublu T:

Fig. 11 Oscilator cu punte dublu T


La oscilatorul din figura, reactia pozitiva se realizeaza prin puntea dublu T conectata intrun mod deosebit, care permite realizarea oscilatorului folosind un singur tranzistor. Astfel, un brat
RC al puntii este legat la colector, alt brat RC la masa (R fiind legat la masa prin sursa de
alimentare) si al treilea brat R/n, nC este legat la emitor. Semnalul cules din colector fiind in
antifaza cu cel de pe baza, determina un semnal de reactie pozitiva selectiva pe rezistenta R3 din
emitor, intruct el se sumeaza pe ochiul bazei in opozitie cu cel dintre baza si masa. Reactia
negativa care contribuie la obtinerea unor distorsiuni minime ale semnalului generat, se realizeaza
prin RC (desenate punctat).

2. Proiectarea retelei de reactie pozitiva Wien


Au fost utilizate rezistente din seria E96 de valori nominale de 1K, acestea avand o
toleranta de 1%, astfel incat valorile se incadreaza intre Rmin = 990k si Rmax = 1010k.
Condensatoarele utilizate apartin seriei E24, cu toleranta 5%, precum si din seria E12 , cu
14

toleranta 10%. Am ales un potentiometru liniar cu valoarea nominala de 15k, cu o toleranta de


10%.
In calculele efectuate pentru determinarea frecventelor de sus, respectiv de jos vor fi
considerate cazurile cele mai defavorabile:

f max =

1
2 R min C min

, respectiv f min =

2(R max

1
;
+ Pmax )C max

unde:
fmax frecventa maxima din banda
fmin frecventa minima din banda
Rmax valoarea maxima a rezistentei R = 1.01 k
Rmin valoarea minima a rezistentei R = 0.99 k
Cmax valoarea maxima a condensatorului C = 1.05*C
Cmin valoarea maxima a condensatorului C = 0.95*C
Pmax valoarea maxima a potentiometrului P = 1.1P
Pmin valoarea minima a potentiometrului P = 0.9P
R valoarea nominala a rezistentei
C valorea nominala a condensatorului.
Pentru fiecare banda vor fi efectuate calculele pentru a afla valoarea fiecarui
condensator.

Banda I : 30 Hz 500 Hz
Pentru calculul capacitatilor condensatoarelor s-au considerat, in cazul
potentiometrului si al rezistentei inseriate, valorile cele mai defavorabile.

15

Calculul valorii condensatorului din reteaua Wien, pentru cazul in care potentiometrul are
valoarea 0, iar rezistenta valoarea maxima :

1
1
=> C =
= 315,16nF.
2 R max f max
2 R max C

f max =

Astfel, alegem un condensator de 330nF pentru a calcula valoarea potentiometrului


si a frecventelor dorite.
Cmin[nF] = 330 (5*330)/100 = 313.5 nF
Cmax[nF] = 330 + (5*330)/100 = 346.5 nF

f min =

1
1
==> P + Rmin =
= 16922 ==> P = 16922 990
2 C min f min
2 (R min + P)C min

==> P = 15.932k.
Astfel se explica alegerea potentiometrului de 15k, cu o toleranta de 10%., cum am
afirmat mai sus.
Pentru potentiometrul si capacitatea calculata
-

frecventa maxima atinsa :

f max =
-

1
2 R min C min

= 512.8Hz

frecventa minima atinsa :

f min =

2 (R max

1
= 26.09 Hz
+ Pmax )C max

In urma calculelor anterioare se observa ca prima banda este acoperita in totalitate, tinand
cont de componentele alese.

Banda II : 500 Hz 5 kHz


f max =

1
1
=> C =
= 31.516nF
2 R max f max
2 R max C

16

Se observa valoarea de 10 ori mai mica a capacitatii condensatorului, astfel incat alegem
un condensator din aceeasi serie de tolerante ca cel pentru prima banda, de valoare nominala de 33nF.
Cmin[nF]=33-(5*33)/100 = 31.35 nF
Cmax[nF]=33+(5*33)/100 = 34.65 nF
Astfel, in acest caz se obtin :
-

frecventa maxima atinsa :

f max =

1
2 R min C min

= 5.128 kHz

frecventa minima atinsa :

f min =

2 (R max

1
= 260.9 Hz
+ Pmax )C max

Se observa ca si in acest caz banda este acoperita in totalitate.

Banda III : 5 kHz 28kHz

Daca in acest caz se efectueaza calculele, se va observa intre banda maxima dorita si cea
rezultata o diferenta de circa 20kHz, fiind destul de mare. Motiv pentru care se reface
calculul in ceea ce priveste valoarea capacitatii condensatorului.

f max =

1
1
=> C =
= 5.62nF
2 R max f max
2 R max C

Alegem in acest caz un condensator de valoare nominala 6nF si se obtin frecventele :


-

frecventa maxima atinsa :

17

f max =

1
2 R min C min

= 28.20kHz

frecventa minima atinsa :

f min =

2 (R max

1
= 1.43kHz
+ Pmax )C max

In urma calculelor, se observa ca cele trei benzi se intrepatrund, toate frecventele fiind
acoperite.

3. Reteaua de reactie negativa


Reacia negativ n amplificatoare reprezint un mecanism de reglare al amplificarii n
sensul scderii, n vederea eliminrii influienii variaiei parametrilor componentelor active i
pasive care formeaz structura etajelor de amplificare.
Se realizeaz astfel o stabilitate dinamic automat a sistemului de amplificare, n sensul
controlului tensiunii sau curentului debitat ntr-o sarcin atunci cnd circuitul de intrare este
atacat de la sursa de semnal n tensiune sau current.
Se disting patru topologii de reacie, n funcie de modul n care este conectat
amplificatorul de baz cu circuitul cu reacie, la ieire, respectiv la intrare (conectare paralel sau
conectare serie). Pentru o mai bun precizare a topologiilor de reacie se folosesc termenii de
eantionare, respectiv comparare. Eantionarea se folosete pentru ieire, sugernd modul n care
se preia semnalul de ieire pentru a fi transferat la intrare.
Compararea se refer la intrare, peciznd cum se realizeaz operaia de scdere ntre
semnalul de intrare i cel care provine de la ieirea reelei de reacie. Cele patru topologii sunt:

reacia paralel-paralel (cu eantionare n nod i comparare n nod)

reacia paralel-serie (cu eantionare n nod i comparare n bucl)


18

reacia serie-serie (cu eantionare n bucl i comparare n bucl)

reacia serie-paralel (cu eantionare n bucl i comparare n nod)

Cum am afirmat anterior, reactia negativa duce la cresterea performantelor


amplificatoarelor crescandu-le banda, dar limitand amplificarea.
Pentru limitarea si reglarea amplitudinii oscilatiei la iesirea din amplificator am folosit o
retea de reactie negativa. Pentru ca oscilatiile sa porneasca, se alege amplificarea A>

1
. Pe
B

masura ce oscilatia creste in ceea ce priveste amplitudinea, amplificarea trebuie sa scada pentru a
limita la valoarea dorita amplitudinea oscilatiei.
Practic, acest lucru se poate face prin mai multe moduri precum :

utilizarea in reactia negativa a unor elemente de circuit cu control termic : termistor.

utilizarea unor elemente neliniare de circuit : diode.

utilizarea unor circuite de reglare automata a amplitudinii.


Am preferat utilizarea unor elemente cu caracteristica neliniara care sunt cel mai des

intalnite : un circuit cu doua diode D1N4001. Pentru a nu aparea asimetrie in circuit, diodele
trebuie sa aiba aceeasi tensiune VD, iar montajul sa fie plasat in circuit astfel :

Fig. 12 Retea de reactie negativa

19

Deoarece rezistenta dipolului de diode este destul de mica, ca si amplitudinea oscilatiei,


se inseriaza o rezistenta R1 = 4.1k pentru a obtine valoarea dorita, moment in care daca
amplificatorul va lucra in bucla deschisa va avea o amplificare foarte mare.
Crescand amplificarea, amplitudinea de oscilatie se va limita acolo unde se respecta
1+

Rm
1
=
, Rm fiind rezistenta montajului cu diode si rezistenta inseriata R1.
R1 ( w0 )

Obtinem astfel :
Vosc =

R1 + Rm
Vd1d2,
Rm

Vd1d2 fiind tensiunea ce cade pe cele doua diode.

Rolul diodelor la nivelul intrebului oscilator este de a ajuta la amorsarea oscilatiiolor,


ceea ce voi demonstra prin urmatoarele 2 grafice.

Fig. 13 Oscilatie cand reactia negativa nu contine diode

20

Fig. 14 Oscilatie cand reactia negativa contine diode

De remarcat faptul ca in cel de-al doilea grafic amorsarea se realizeaza mult mai repede
de cat in cazul anterior in care diodele nu sunt conectate in circuit.
Pentu primul grafic amorsarea se realizeaza aproximativ dupa 20ms in timp ce in al
doilea dupa 5ms

III. Bufferul
1. Atenuatorul
Atenuatorul este un circuit realizat cu celule pi, al crui rol este de a permite
reglarea n trepte i fin a amplitudinii semnalului preluat de la oscilator. Schema acestui circuit
este cea de mai jos:

21

Fig. 15 Atenuatorul cu celule pi

Atenuatorul trebuie s permit reglarea amplitudinii ntre 3mV i valoarea maxim a


semnalului de la oscilator, 4V. Pentru aceasta am mprit gama n 3 benzi astfel:

Banda I: 4V400mV

Banda II: 400mV40mV

Banda III: 40mV3mV

Aa cum se poate observa i din schem rezistenele R21R25 formeaz un divizor de


tensiune n trepte decadice. Aceste rezistene realizeaz reglajul n trepte a tensiunii, n timp ce
poteniometrul R20 i rezistenele R26R29 formeaz nc un divizor de tensiune, care ns
permite reglajul fin al amplitudinii semnalului. Acest divizor ia tensiunea de la primul divizor,
care reprezint tensiunea maxim a benzii alese i o micoreaz pn la tensiunea minim a
benzii dat de rezistenele R26R29.
Am plecat la proiectarea atenuatorului de la alegerea rezistenei R25 de 1K, de pe
care se va prelua tensiunea de 40mV. tiind c aceasta provine din tensiunea de 400mV, divizat
prin 10, am calculat cealalt rezisten din divizor, care trebuie s fie de 9 ori mai mare dect R25
22

deci trebuie s aib 9K, valoare obinut prin nserierea unei rezistene de 6,8K cu una de
2,2K.
Tensiunea de 400mV se obine din cei 4V furnizai de oscilator tot printr-un divizor
cu raportul de divizare

1
. Tensiunea de 400mV se culege de pe rezistenele R23+R24+R25 care
10

nsumate dau 10K i deci cealalt rezisten a divizorului trebuie s aib valoarea 90K,
valoare obinut din dou rezistene nseriate de 82K i 8,2K. Astfel s-a obinut un divizor de
tensiune n 3 trepte cu rapoartele de divizare de

1
1
i
.
10
100

Pentru cel de-al doilea divizor, din care se face reglajul fin, se alege un poteniometru
de 10K. tim c atunci cnd cursorul poteniometrului este la minim, tensiunea la ieirea
atenuatorului este chiar tensiunea maxim a gamei, adic tensiunea dat de primul divizor. Cnd
poteniometrul are cursorul la maxim, deci rezistena maxim, tensiunea la ieirea atenuatorului
trebuie sa fie minim, n acest caz :

U2 =

R
U 1 unde U1 este tensiunea de la ieirea atenuatorului
R+P

U2 este tensiunea maxim din gam


R este valoarea rezistenei fixe din divizorul de tensiune
P este valoarea poteniometrului n cazul cel mai defavorabil
Din aceast ecuaie se scoate R i se obine:

Banda I R=1K, astfel tensiunea minim la ieirea atenuatorului n cazul cel mai
defavorabil este de 400mV, iar n cazul n care componentele au valorile nominale
tensiunea este de 364mV

Banda II R=1K, i tensiunea minim n cazul cel mai defavorabil este de 40mV i n
cazul n care componentele au valori nominale de 36,4mV

Banda III R=720, obinut din dou rezistene de 620 i 100 nseriate. Tensiunea
minim n cazul cel mai defavorabil este de 2,96mV, iar n cazul n care
componentele au valorile nominale tensiunea este de 2,69mV

23

In simulare am folosit o varianta de atenuator simplificata formata dintr-un divizor


rezistiv in componenta caruia intra un potentiometru ceea ce permite reglarea fina amplitudinii
de la iesire.

Fig. 16 Divizor rezistiv

2. Bufferul propriu-zis
Bufferul este un etaj de amplificare care are rolul de a realiza adaptarea de impedan
ntre ieirea atenuatorului i rezistena de sarcin. Aceste etaj este necesar deoarece sarcina,
considerat pur rezistiv, are o valoarea mic 50 i n consecin la valoarea maxim a
amplitudinii semnalului prin aceasta va trece un curent cu o amplitudine de 80mA, mult peste
valoarea curentului pe care oscilatorul o poate genera, care este de maxim 25mA cnd ieirea
acestuia este scurtcircuitat.
Acest etaj este realizat cu un tranzistor n conexiune colector comun, despre care se
tie c se comport din punct de vedere al impedanelor de intrare i ieire ca un amplificator
ideal de tensiune, are impedana de intrare mare i impedana de ieire mic, dar are amplificarea
n tensiune apropiat de 1, i amplificarea n curent mare. Aceste caracteristici face acest etaj
ideal pentru scopurile propuse.

24

Fig. 17 Atenuator si buffer

Rezistenta de sarcina este rezistenta R32

IV.

Sursa de alimentare stabilizata

Sursa de alimentare va asigura cele doua tensiuni de alimentare pentru amplificatorul


operaional i tensiunea de alimentare pentru buffer. Sursa este format aa cum se vede i din
schema bloc dintr-un transformator care coboar tensiunea de la reea la 12V pentru sursa

220V

Redresor +
Filtru

Stabilizator

10V

Redresor +
Filtru

Stabilizator

+15V

Transformator

Fig. 18 Sursa de alimentare


25

amplificatorului operaional, respectiv 15V pentru alimentarea bufferului. Aceast


tensiune este transformat din curent alternativ n curent continuu n etajul de redresare i filtrare
i apoi este stabilizat pentru a evita variaia tensiunii cu sarcina.

1. Transformatorul
Rolul transformatorului este de a reduce tensiunea furnizat de reeaua de curent electric la
valorile necesare pentru circuitul de redresare. Transformatorul va fi confectionat din tole E+I
care au cotele standard in figura:

Fig. 19 Dimensiunile tolei STAS economice (E+I)


n proiectarea transformatorului vom pleca de la urmtoarele date iniiale:
Simbol

Parametru

Valoare

U.m.

U1

Tensiunea reelei de curent electric

220

Frecvena reelei de curent electric

50

Hz

U21

Tensiunea din secundarul 1

15

I21

Curentul din secundarul 1

200

mA

U22,U23

Tensiunile din secundarul 2

12

I22, I23

Curenii din secundarul 2

50

mA

26

Folosind aceste date se calculeaz parametrii transformatorului pentru varianta de


proiectare fr izolaie ntre straturi.
Puterea total absorbit din secundar: P2=U21I21+2U22I22=150,2+2120,05=4,2W
Puterea absorbit din primar pentru =0,85: P1 =

P2
4,2
=
4.94W
0,85

Seciunea miezului magnetic: S Fe = 1,2 P1 2,22cm 2


Numrul de spire pe volt necesare: n 0 =

48
16,842sp/V
S Fe

Numrul de spire din primar: n 1 = n 0 220V = 3705,24 3706sp


Numrul de spire din cele 2 secundare: n 21 = 1,1 16,842 18 = 333,47 334sp

n 22 = 1,1 16,842 12 = 222,31 223sp


Curentul din nfurarea primar: I1 =

P1
25,7mA
220V

Diametrele conductorilor de bobinaj: din primar: d 1 = 0,65 0,0257 0,104mm

din secundar: d 21 = 0,65 0,2 0,291mm

d 22 = 0,65 0,05 0,145mm


Se aleg diametrele standardizate: d1=0,1mm; d21=0,3mm; d22=0,15mm
Ariile ocupate de nfurri n fereastra tolei pentru tehnologia fr izolaie ntre straturi:

A1 =

n 1 3706
=
0,608cm 2
C 2 6100

A2 =

n 21 n 22 334
223
+
=
+ 2
0,569cm 2
C 21 C 22 807
2880

Aria total ocupat de nfurri este At=A1+A2=1,117cm2


Dimensiunea tolei este a = 6,9 A t 7,292mm i se aleg tole STAS E8
Grosimea pachetului de tole este b =
Numrul de tole necesare este N =

S Fe
2,85
=
= 17,8125
0,02 a STAS 0.02 8

b
51 tole
0,35
27

A rezultat un transformator cu urmtorii parametri:


U21 = 15 V; I21 =200mA

U22 = 12 V; I21 =50mA

2. Redresorul, filtrul si stabilizatorul


Pentru redresare am folosit o punte de 4 diode care vor da la una din iesiri o tensiune
negativa iar la cealalta o tensiune pozitiva alternative de amplitudine egala cu amplitudinea
semnalului initial.
Tensiunile astfel obtinute se trec prin filtrul trece jos format din C5 si C6 pentru a se
obtine o tensiune continua, insa pentru stabolizarea tensiunii de la iesire va trebui sa se treaca si
prin stabilizatoarele formate din D7, Q6 , R17 respectiv R19, D11, Q7.

Fig. 20 Redresor, filtru si stabilizator

28

Fig. 21 Tensiunea redresata

Generatorul V8 simuleaza prezenta secundarului 2 proiectat la punctul anterior cu


amplitudinea de 12V.
Din schem se poate observa c tensiunea de ieire este diferena dintre tensiunea ce cade
pe dioda zenner i VBE: U O = VZ VBE . Pentru tranzistorul Q2N2907A ales n acest circuit, ct
i pentru complementarul acestuia Q2N2222, tensiunea VBE este de aproximativ 0,7V, n
consecin vom alege diode zenner de 11V, astfel nct la ieire s avem o tensiune
U O = 11V 0,7V = 10,3V .

29

Fig. 22 Tensiunie +/-12 V dupa iesierea din sursa de curent

Material grafic suplimentar


Pentru tensiunea de 15 volti se va folosi un circuit asemanator pentru obtinerea unui curent
continuu.

Fig. 23 Forma de und pentru 400mV


30

Fig.24 Forma de und pentru 40 mV

Fig. 25 Forma de und pentru 4 V

31

Fig. 26 Amorsarea oscilatiilor

Fig. 27 Oscilatie amortizata: in absenta diodelor pe bucla de reactie negativa la o variatie


mica a rezistentei R1 oscilatiile risca sa se amortizeze.

32

Fig. 28 FFT pentru frecventa minima a oscilatorului

Fig. 29 FFT pentru frecventa maxima din banda 1


33

Fig. 30 FFT pentru frecventa maxima din banda 2

Fig. 31 Reprezentare grafica a oscilatiilor pentru frecventa maxima

34

Fig. 32 FFT pentru frecventa minima din banda 3

35

Fig. 33 Schema electronica de detaliu general

36

Lista de componente
1 poteniometru stereo

10k

1 poteniometru mono

1k

1 rezisten

1.3k/1W/5%

2 rezistene

1.5k/W/1%

2 rezistene

1k/1W/1%

2 rezistene

2k/1W/1%

2 rezisten

100/0,25W/1%

1 rezisten

4.1K/1%

1 rezisten

120/1%

3 condensatoare electrolitice

1000uF/16V

2 condensatoare ceramice multistrat

5.6nF

2 condensatoare ceramice multistrat

33nF

2 condensatoare ceramice multistrat

330nF

10 diode tip 1N4148


1 diode zenner Z11V
1 diod zenner Z15V
3 tranzistori Q2N2222
1 tranzistor Q2N297A
1 circuit integrat UA741
2 comutatoare duble cu 3 poziii
1 transformator

37

Concluzii

Generatoarele de semnal constituie surse de tensiuni variabile in timp, furniznd


semnale de diverse amplitudini, frecvente si forme, destinate alimentarii (functionarii), masurarii
si depanarii unei mari varietati de aparate si instalatii electronice sau electrice.
In urma studierii prin simularile in Spice a oscilatorului de tip Wien s-a evidentiat comportarea
circuitului in diferite conditii.
Astfel s-a aratat faptul ca in cazul alimentarii cu o sursa de curent stabilizata
oscilatiile se amorseaza mai repede decat in cazul in care tensiunea de alimentare este doar
redresata si filtrata. De asemenea legat tot de amorsarea oscilatior s-a observat ca, desi reteaua
Wien este destul de stabila (la modificarile valorilor componentelor ei ), in cazul folosirii unei
reactii negative simple formata din doua rezistente, din cauza tolerantelor acestor rezistente
poate aparea atenuarea oscilatiilor.
Cele doua diode din bucla de reactie negativa s-au folosit pentru realizarea stabilizarii
amplificarii si fortarea amorsarii oscilatiilor, care de aceasta data pornesc considerabil mai
repede.
O alta concluzie este aceea ca puterea disipata pe rezistenta de sarcina depinde destul de
mult de amplificatorul operational folosit. In acest sens s-a observat ca la amplificatorul
operational uA741 curentul de scurt circuit este de maxim 40mA, deci tensiunea (Pk-Pk) de la
iesirea oscilatorului nu poate depasi 4V pe o sarcina de 50 omh. Drept urmare este necesar circuitul
de adaptare la sarcina (buffer).
Comportarea in frecventa a oscilatorului dat este dependenta atat de tolerantele
componentelor folosite cat si de caracteristica in frecventa a amplificatorului operational. Aceasta
limitare determina scaderea amplitudinii semnalului de iesire cu frecventa conform graficului din
foaia de catalog,

38

Am folosit, totusi acest amplificator, deoarece in Spice nu am gasit unul care sa satisfaca nevoile
circuitului.
Cu toate acestea rezultatele sunt cele asteptate, adica in urma simularilor s-au obtinut
componente spectrale pe frecventele asteptate in urma calculelor, cu mici erori datorate in mare
parte tolerantelor si a comportarii in frecventa a amplificatorului.
Din punct de vedere al fiabilitatii, principalele componente care sufera modificari in timp
sunt potentiometrele. La acestea se pot slabi lagarele care tin axul potentiometrului, sau se poate
deteriora suprafaa de pelicul de carbon si valoarea nominala sa se schimbe.

39

Bibliografie

Indrumar laborator DCE

Curs si seminar Circuite Electronice Fundamentale (prof. Dragos Dobrescu)

Curs si seminar Circuite Integrate Analogice (prof. Cosmin Popa)

Componente Electronice Pasive Probleme, Editia a V-a, Editura Cavallioti, Bcuresti


2010, autori: Paul Svasta, Virgil Golumbeanu, Ciprian Ionescu, Alexandru Vasile, D.
Moraru, N.D. Codreanu, A. Fleschiu, D. Leonescu

Componente electronice pasive rezistoare, Paul Svasta, Virgil Golumbeanu .a. Ed.
Cavallioti, 2005

http://www.scheme.dring.ro/radio/oscilatoare/

http://staff.etc.tuiasi.ro/ltigaeru/mccp/DATA/RW-Text.pdf

http://scs.etc.tuiasi.ro/scslabs/SimboliceDCE/Oscilator.pdf

http://arh.pub.ro/lab/cef

http://en.wikipedia.org/wiki/Wien_bridge_oscillator

http://www.scribd.com/doc/50750931/Oscilatoare-Sinusoidale

40