UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE TI FACULTATEA DE ELECTRONIC , TELECOMUNICA II i TEHNOLOGIA INFORMA IEI

PROIECT la disciplina Dispozitive i Circuite Electronice

Coordonator tiin ific: Prof. Dr. Ing. Drago Dobrescu

Student: Ilinca Alexandru George Grupa 432F

2011-2012 1

Tema proiectului

Se cere proiectarea unui generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audiofrecventa.

I. OSCILATORUL Va fi realizat cu ajutorul unui amplificator operational si va avea frecventa cuprinsa intre fmin = 50 Hz si fmax = 30 KHz. Tensiunea de iesire a oscilatorului va fi Vomax = 4V , iar tensiunea de iesire minima va fi Vomin = 5 mV. Impedanta de sarcina va fi 50 . N = 5.

II. RETELE DE REACTIE Se va proiecta reteaua de reactie, ai carei paremetri vor determina proiectarea amplificatorului. Reteaua de reactie negativa este un circuit RC cu proprietati de selectivitate , in Uies , unde Uies,Uin sunt sensul ca prezinta un maxim al caracteristicii de transfer, FW([)= Uin tensiunile de iesire , respectiv de intrare ale retelei de reactie negativa. Exista mai multe tipuri de retele de reactie negativa din care mentionam: Oscilatoare de ordin I la care reteaua de reactie defazeaza semnalul cu 180r iar amplificatorul defazeaza si el cu 180r..Acestea sunt de fapt filtre trece jos sau trece sus de un anumit ordin la care se pune conditia ca la frecventa necesara , defazajul sa fie 180r.

1. Re eaua dublu T Re eaua dublu T este format din dou celule T, a a cum se poate vedea i din schema:

Pentru a calcula functia de transfer a retelei dublu T folosim formalismul Y de admitanta decris in figura de mai jos.

i1 ! y11 v1  y12 v 2 ; i 2 ! y21 v1  y22 v 2

Pentru RL1 p g(i 2 ! 0) avem: y21 v1 ! y22 v 2 F ([ ) !
v2 v1 y21 !  y22

Pentru a calcula functia de transfer a relatiei dublu T folosim 2 cuadripoli y si y de tipul celui din figura de mai sus, pentru care avem relatiile:
' ' i 1 ! y11 v1  y12 v 2 (1); i 2 ! y '21 v1  y '22 v 2 ( 2) - pentru y ' ' '' '' i 1 ! y11 v1  y12 v 2 (3); i 2 ! y '21 v1  y '22 v 2 ( 4) - pentru y '' '' ' '

Adunand ecuatiile (2) si (4), respectiv (1) cu (3) obtinem: ' '' ' '' i1 ! ( y11  y11 )v1  ( y12  y12 )v 2 , respectiv 3

' '' ' '' i 2 ! ( y21  y21 )v1  ( y22  y22 )v 2 .

Daca

i 2 ! 0 F ([ ) !
' CRj y21 !  Rj([2 j [k ) ! 1 [k ' y 22 ! k  j [k 2 kR  j [ R

v2 v1

y !  y '21 y21 v1  y ''

22 22

'

''

dar y21 !

i2 v1

v2 !0

; y22 !

i2 v2

v1 !0

' '' ' '' Analog pentru y 21 , y 21 , y 22 , y 22

k[ R (1 2 j [k )
2

1 2 kR  j [ R

Rezulta functia de transfer este:

2k  [  F ([ ) ! 2 1 2  2k   [  k
pentru rezonanta [ ! 1 si

j ( 2k [  1 / [ ) 1 j 2  2k  1  k [ [

2k  1  j (2k  1) k (2k  1) ! 2 deci F R al rezonanta. 1 2  2k  1   j 2  2k  1  1 2k  k  1 k k k (2k  1) ; pentru k>0. Rezulta F ! 2k 2  k  1 f !

Se disting 3 cazuri n func ie de valorile pe care le ia parametrul k: 1) k<0,5 func ia de transfer este real si negativ la frecven a de lucru, circuitul comportndu-se ca un filtru trece band ; 2) k=0,5 func ia de transfer este 0, deci apare o rejec ie complet a semnalului; 3) k>0,5 func ia de transfer este real si pozitiv , circuitul se comport ca un filtru opre te band . Datorit complexit ii sporite nu vom alege pentru proiectarea oscilatorului re eaua dublu T.

2. Re eaua dublu-gama Schema re elei dublu gamma este:

Func ia de transfer a acestui circuit este: V2 V2 V ( )! ! V1 V V1 1 V2 j C2 1 ! ! 1 1  j C2R 2 V R2  j C2 1 V Z unde Z ! R 1 (R 2  ) astfel ! j C2 V1 Z  1 j C1 1 R 1 (R 2  ) j C2 R 1 (1  j C 2 R 2 ) ! Z! , deci 1 1  j C 2 (R 1  R 2 ) R1  R 2  j C2

j C1 Z j C1R 1 (1  j C 2 R 2 ) V ! ! i deci expresia func iei V1 1  j C1 Z 1  j C 2 (R 1  R 2 )  j C1R 1 (1  j C 2 R 2 )

de transfer este: ( ) !
1 C C R 1 1  2  2 2  j( C 2 R 2  ) C1 C1 R 1 C1 R 1 Modulul func iei de transfer este dat de rela ia: 1 F [ ! . C 2 C2R 2 2 1 )2 (1   )  ( C2R 2  C1 R 1 C1 C1 R 1

Maximul func iei se ob ine cnd a doua parantez se anuleaz de sub radical se anuleaz , 1 1 adic pentru 0 ! , de unde f 0 ! . R 1 R 2 C1C 2 2 R 1 R 2 C1C 2 n cazul particular R1 = R2 = R i C1 = C2 = C rela iile devin: 1 1 , f0 ! , 0 ! RC 2 RC ( ) 1  0 ! 3

( ) 90

90

3. Re eaua Wien Re eaua Wien, este cel mai folosit circuit RC pentru reac ia pozitiv din oscilatoare.

Func ia de transfer a re elei Wien are expresia: R2 1 R2 V 1  j C 2R 2 j C2 !  ! 2 ! 1 1 R2 1 V1 R1   R2 R2   j C1 j C2 j C1 1  j C 2 R 2 1  ! modulul acesteia fiind: R1 C2 1   j R 1C 2  1 R 2 C1 R 2 C1 1 care prezint un maxim de  ! 2 2 R C 1 1  1  2  R 1 C 2  R C1 R 2 C1 2 valoare
1 1 R 1 C1 R1 R2 C1C 2  R 2 C2 n cazul particular n care R1 = R2 = R i C1 = C2 = C rela iile devin:  0 ! 1 , 0 ! 1 , f0 ! 1 3 RC 2 RC

pentru [ 0 !

n proiectarea oscilatorului vom folosi acest caz particular deoarece rapoartele

C2 trebuie sa fie constante i asta ar face acordul oscilatorului mai dificil. C1

R1 R2

( )
1 R 1 C1 1  R 2 C2

( ) 90

90

De o importan deosebit sunt i aspectele legate de impedan ele de intrare i ie ire ale re elei Wien , care trebuie s satisfac anumite rela ii mpreun cu impedan ele de intrare , respectiv de ie ire ale amplificatorului . Aceste rela ii sunt legate de condi iile de idealitate n care a fost dedus analitic caracteristica de transfer a re elei. n aceste condi ii de idealitate, impedan a de ie ire a amplificatorului (considerat ca generatorul care atac re eaua) a fost considerat nul , iar impedan a de intrare la borna neinversoare a amplificatorului (considerat ca sarcin a re elei Wien) a fost considerat infinit de mare (re eaua n gol). Cum aceste valori nu pot fi ob inute practic , se va c uta ca rezistentele de intrare , respectiv ie ire ale amplificatorului s satisfac condi iile de idealitate prin inegalit ile: Ramplificatoriesire<< RWienintrare Ramplificatorintrare>>RWieniesire Se calculeaz analitic impedan ele de intrare ale re elei Wien la [0: RWienintrare=3R RWieniesire= 3R 2

4. Proiectarea retelei Wien Realizarea unei retele Wien a carei frecvente f0 sa poata fi reglata in cazul nostru pe aproape 4 decade (50Hz - 30kHz) se va face prin introducerea , in locul rezistentelor din retea a unor rezistente variabile intre Rmin se Rmax astfel incat 1 1 fmin> si fmax< . 2TRmaz C 2TRmin C Cum introducerea doar a rezistentelor variabile nu este eficace in cazul gamei largi de frecvente , se vor folosi 3 condensatoare pe fiecare decada:

Asa cum se vede in figura potentiometrele P variaza sincron (fizic ele au cursoarele montate pe acelasi ax) iar cand cursorul e la minim, rezistenta potentiometrelor este nula iar R=Rmin. Cand cursorul e la maxim R=Pmax+Rmin , unde Pmax este valoarea maxima pe care o poate lua potentiometrul P. Pentru proiectarea acestei retele Wien a fost necesara impartirea domeniului de frecventa in 3 benzi separate: Banda 1 : 50Hz500Hz Banda 2 : 500Hz5kHz Banda 3 : 5kHz30kHz 9

Banda 1 - 50Hz 500Hz: Pentru amplificatoare obisnuite , rezistenta minima a retelei Wien o alegem de 1k;. Alegem o rezistenta RBC de 0,25W cu toleranta 1% ( E96 ) .In cazul cel mai defavorabil Rmin=1k;+0,01K;=1010 ;. Calculam condensatorul retelei Wien: 1 1 C1e = =3,1510-7F=0,315QF 2TRmin f max 2 3,14 1010 500 Alegem C1=0,27 QFs10%. Cand Rmin=1010; si C1=0,27QF+10%=0,297QF , frecventa maxima va fi: 1 = 530 Hz. fmax= 2 3,14 1010 0,297 10 6 Calculam acum potentiometrul necesar.Valoarea sa maxima : 1 1  1010 =10785 ; Pmax= -Rmin= 2TC1 f min 2 3,14 0,27 10 6 50 Alegem Pmax=10 k; cu o toleranta de 10%. Cand C1=240 nF, Pmax=9,9 k; , Rmin=900;, frecventa minima a oscilatorului. 1 1 =61 Hz fmin= ! max 2TC1( Rmin  P ) 2 3,14 0,24 10  6 (900  9900) deci este atinsa oricum si frecventa minima de 50 Hz. Banda 2 - 500Hz5kHz In acest caz , alegem C2=0,1C1=27 nF. Se modifica imediat si frecventele limita ale benzii: fmax=5,3 kHz fmin=614 Hz Dupa cum se observa, frecventele limita sunt atinse , iar in cazul cel mai defavorabil, benzile se suprapun , astfel incat nu exista frecvente din domeniu care sa nu fie atinse. Banda 3 - 5kHz30kHz In acest caz , alegem C3=0,01C1=2,7 nF Frecventele limita ale benzii sunt in acest caz: fmax=53 kHz fmin=6,1 kHz

10

III. PROIECTAREA AMPLIFICATORULUI Se va proiecta un amplificator cu intrare diferentiala si cu urmatorii parametri: - Amplificarea in bucla deschisa av>>3 - Rezistenta de intrare la borna neinversoare >>1,557k; - Rezistenta de iesire <<1,51k; - Rezistenta de sarcina RL=50;

Schema circuitului ce include amplificatorul. Se alege AO de tip BA 741.

Rezistenta de intrare in cele doua intrari (cea inversoare si cea neinversoare) este mai mare de 2M; , iar cea de iesire este de ordinul zecilor de ohmi deci acest amplificator satisface cerintele legate de rezistentele de intrare , respectiv iesire. Amplificarea in bucla deschisa este de minim 2105>>3. Tensiunea de alimentare diferentiala o este de s12V (data de proiectare). Tranzistorii T1 si T2 indeplinesc functia de buffer si sunt necesari deoarece rezistenta de sarcina, RL este mica, 50;. Tinand cont ca este repetor pe emitor, el va micsora practic rezistenta etajului anterior de F1F2 ori. Rezulta, daca consideram ca tranzistorii au Fmin=100, ca rezistenta etajului anterior trebuie sa fie de maxim 500k;. Alegem deci P=500k;. La randul sau P trebuie sa fie mult mai mare decat rezistenta maxima de iesire a etajului urmator (atenuatorul in trepte). Aceasta la randul sau are valoarea de R1//(R2+R3+R4+R5) si este, tinand cont de treptele alese, de R1/2 (R1=R2+R3+R4+R5). Rezulta ca putem alege R1=10k;, de unde rezulta si celelalte rezistente ale atenuatorului: 11

R2=9,09k;,R3=909;,R4=90,9;,R5=9.09; -rezistente de 0,25W, clasa de precizie E96 cu toleranta s1%. Vo max 3V ! ! 60mA iar la borne va avea o Prin R7 va circula un curent de minim Rl 50; tensiune de circa Vcc-VBE1-VBE2=12-1,2=10,8V deci va avea valoarea de: 10,8V ! 180; . Puterea maxima disipata este de P=210,8 V60mA=1,296W, deci R7 va 60mA avea puterea disipata de minim 2W. Alegem R7 de 170; din clasa E12 cu toleranta s10%. T1 disipa tot 1,296W, deci il alegem de tip BD135 (VCE=45V,IC=1A,Pd=6,5W, Fmin=70) T2 il alegem BC107 cu (VCE=45V,IC=100mA,Pd=300mW ,Fmin=125). R5 o alegem de 100K; s10% , 0,25W , astfel incat rT1>R5>P . Condensatoarele C1,C2 trebuie sa prezinte o reactanta neglijabila la frecventele de lucru. Rezulta relatia de dimensionare: 1 1 C1 "" ! ! 4, 2nF ; 2Tf min RinT 1 2T 75 500k; 1 1 C 2 "" ! ! 42 QF 2Tf min R L 2T 75 50; Alegem C1=100nFs10% ,C2-100QFs10% R7=

IV.

REACTIA NEGATIVA

Acest circuit este realizat cu TEC-J si are rolul de a mentine amplificarea circuitului la valoarea 3 atunci cand semnalul la iesire este de 2VVV. Atuci cand el tinde sa creasca, amplificarea circuitului scade, iar cand semnalul scade, amplificarea creste. Acest circuit de autoreglare este necesar deoarece conditia de oscilatie a semnalului este o egalitate (relatia Barkhausen ), imposibil de obtinut practic.

12

Schema retelei de reactie negativa:

Dioda Df redreseaza tensiunea de la iesirea oscilatorului, astfel ca la bornele condensatorului Cf2 se obtine o tensiune continua, negativa, proportionala cu amplitudinea semnalului de iesire. Aceasta tensiune comanda poarta tranzistorului care isi modifica transconductanta si influenteaza reactia negativa, asa cum a fost descris. Alegem TEC-J-ul de tip BF 256 cu urmatorii parametri de catalog: IDSS=6..10 mA , VT=-1..-3V , VDsmax=30V. Deoarece am ales RF1=Rp1=100k; trebuie ca rezistenta echivalenta a circuitului format din Rf2 in paralel cu restul circuitului sa fie de circa 50k; , pentru ca factorul de transfer sa fie 50 K; 1/3 = . 100k;  50k; Cand semnalul de iesite are valoarea OV (conditie initiala), TEC-J-ul are transconductanta: V 2I gm=  DSS 1  GS ; VP Vp 2 I DSS 2 8 10 3 A Cum VGS=0 rezulta ca gm = == 8 mA/V  2V VP 1 Rezistenta echivalenta a TEC-J-ului este rech = = 0,125 k; = 125;. gm Estimam transconductanta TEC-J-ului la VGS = -0,1V: 2 8 10 3 A 1 (1)=4mA/V gm=2  2V 13

Rezistenta echivalenta in acest caz este de 250;. Alegem Rf2 ceva mai mare decat valoarea de 50k; : Rf2=56 k; Putem calcula acum Rf3: Rf3 este inseriata cu rech si acestea doua , in paralel cu Rf2 trebuie sa aiba rezistenta de 50k;. rech este considerata la VGS=-5V. Deci: r  Rf 3 Rf 2 rezulta Rf3: 50k;= ech rech  Rf 2  Rf 3 50k;(rech  Rf 2)  Rf 2 rech =466k; deci alegem Rf3=470 k;. Rf3= Rf 2  50k; Trebuie proiectat divizorul Rf4-Pf astfel incat , dupa redresare si filtrare in poarta tranzistorului sa avem o tesiune de 1V. Divizorul de tensiune va diviza tensiunea de la iesirea oscilatorului de 4V la valoarea de 1V. Alegem Rf4 de 10k;. Rezulta valoarea lui Pf din relatia: Pf 1 ! deci Pf = 10k; Rf 4  Pf 2 Deoarece reglajul amplitudinii este destul de critic, vom alege un potentiometru semireglabil de 100k; pentru Pf din care de va regla precis amplitudinea dorita. Alegem condensatorul Cf2 astfel incat: 1 1 = =42QF Cf2>> [ min Rf 4 2Tf min Rf 4 Alegem un condensator electrolitic de 100 QFs20% la tensiune de lucru de 16V. 1 1 = =21QF Alegem Cf1>> [ min Rf 2 2Tf min Rf 2 Alegem Un condensator de 10QF s20% . Dioda Df va fi de tip 1N4148 care suporta 200mA si o tensiune inversa maxima de 75V.

V.

PROIECTAREA SURSEI DE ALIMENTARE

Sursa de alimentare va asigura cele doua tensiuni de alimentare, direct de la reteaua de 220V Schema bloc:

14

Pentru o buna functionare a stabilizatorului va trebui ca la intrarea acestuia, adica la iesirea redresorului sa avem o tensiune mai mare cu cativa volti fata de cea stabilizata. O tensiune mare duce de obicei la cresterea factorului de stabilizare a stabilizatorului prin cresterea amplificarii amplificatorului de eroare, dar scade randamentul sursei. Uzual, pentru tensiuni mai mici de 12V se alege tensiunea mai mare cu circa 2V. Vom avea , asadar o tensiune de s12V dupa redresor si filtru. Aceasta este obtinuta prin redresarea si filtrarea unei tensiuni sinusoidale si este de obicei egala cu valoarea de varf a tensiunii alternative.Astfel, putem calcula valorile efective ale tensiunilor date de transformator:

=8,48V. 2 Vom dimensiona un transformator cu priza mediana care are cele doua tensiuni secundare de 8,48 V.

Vef=Vintr,stabilizator=

12V

VI.

PROIECTAREA TRANSFORMATORULUI

Transformatorul va fi confectionat din tole E+I care au cotele standard din figura:

Grosimea pachetului de tole va avea dimensiunea 2a. Se calculeaza parametrii transformatorului: -dimensiunea a -numarul de spire pe volt -grosimea conductorilor folositi Pentru a calcula parametrii transformatorului, se tine cont ca pe cele doua ramuri curentul de varf nu depaseste 300 mA. Se proiecteaza transformatorul la o putere de 300mA23=1.8W

15

Sectiunea miezului de tole este S f u 10 3

P unde f reprezinta frecventa retelei, 50Hz. f

Rezulta , cu aceasta formula o sec iune de: 1,8cm 2 . Cu valoarea acestei sectiuni se alege tola necesara. Se alege tola de tip E16 cu a=12mm 1 Pentru acest tip de tole se calculeaza numarul de spire pe volt nv ! , unde B 4,44 f B S f este inductia maxima in miez si care se considera 0.61.2 T pentru B=0,6 , cazul cel mai nefavorabil , nv=42 spire pe volt (in primar se vor lua cu circa 10% mai multe). Rezulta pentru secundar n ! 42 * 8.48 ! 356.16spire . Pentru o incarcare in curent a conductorilor de 2 A / mm 2 , se alege pentru secundar diametrul conductorului de 0,6 mm la curentul maxim de 300mA. I 12V In primar curentul este de sec undar =16.36 mA. Se alege diametrul conductorului din 220V infa urarea primara de 0,08 mm. Rezulta un transformator cu urmatorii parametri: Marimea Tensiunea: Nr.de spire Curentul: Puterea Diametrul conductorului Marimea lui a Suprafata sectiunii miezului Primar 220Vef 393 sp 16.36mA 1.8W110%=1,98W 0.08mm 12mm 2.56mm2 Secundar 8.48Vef 357 sp 300mA 1.8W 0.6mm

16

Proiectarea redresorului si a filtrului:

Schema propusa. Alegem puntea de diode DB =1PM05 cu un curent maxim admis de 1A si o tensiune maxima admisa de 50V. Alegem condensatoarele electrolitice de filtraj C1=C2=1500 QF=1,5 nF/16V. Proiectarea stabilizatorului:

Schema stabilizatorului de 12 V.

17

La acest tip de stabilizator tensiunea de iesire este de Uies=Uz-VBE . Cum VBE=0,6V, vom alege dioda Zerner de 12V (DZ12 ) care are un curent nominal de 5 mA. Alegem Ts11=BD135 cu h21e=70 minim , deci IBs11=200mA/70=2,8mA si rezulta un curent prin RS1 de IZ+2,8 mA=7,8 mA Caderea de tensiune de la bornele sale este de circa 1,4V , deci putem calcula Rs1= 1,4V =250;. Alegem Rs1=250; E24 , s10%. 5,4mA

Pentru stabilizatorul de 9V toate componentele isi schimba polaritatea: -Qs1 se schimba cu Qs2 , complementarul sau BD136 -Dioda Zerner isi schimba anodul cu catodul

Schema stabilizatorului de -9 V

18

Schema bloc a generatorului de semnal pentru domeniul de audio frecventa este:

Circuitul principal al oscilatorului este amplificatorul cu reactie negativa. Acest circuit are doua intrari: una inversoare , notata pe schema cu -, si una neinversoare notata pe schema cu +.Semnificatia lor este aceea ca amplificatorul amplifica de fapt diferenta semnalelor de la cele doua intrari ,cea neinversoare, respectiv cea inversoare.

19

20

Schema sursei de alimentare

21

V. Schema completa

22

VI. Forme de unda

1. Forma de unda pentru 400 mV

2. Forma de unda pentru 40 mV

23

3. Forma de unda pentru 4 V

VII. Lista de componente

2 condensatoare electrolitice 1000u/16V 1 condensator electrolitic 100u/16V 1 condensator electrolitic 470uF/10V 1 condensator electrolitic 2200uF/24V 2 condensatoare ceramice multistrat 4,7n 2 condensatoare ceramice multistrat 1,5n 2 condensatoare ceramice disc100p 2 condensatoare ceramice disc 150p 2 condensatoare ceramice multistrat 47n 2 condensatoare ceramice multistrat 10n 2 condensatoare ceramice multistrat 3,3n 2 condensatoare ceramice multistrat 470n 2 condensatoare ceramice multistrat 100n 2 condensatoare ceramice multistrat 33n 2 condensatoare 400uF 2 diode 1N5063 1 tranzistor BD135 1 tranzistor BD136 1 tranzistor BF256 24

2 rezisten e 250 /10% 1 rezisten 100/1W/5% 3 rezisten e 910/0,25W/1% 2 rezisten e 1.5K/0,25W/1% 2 rezisten e 750/0,25W/1% 4 poten iometre10K 1 rezisten 330/0,25W/1% 1 rezisten 82K/1% 1 rezisten 2K2/1% 2 rezisten e 1K /1% 1 rezisten 100/1% 1 rezisten 6K8/1% 1 rezisten 8K2/1% 1 rezisten 620/0,25W/1% 2 rezisten e 43/0,25W/1% 1 circuit integrat LM741EH 4 comutatoare rotative cu 4 pozi ii 1 AC_POWER 230Vrms/30Hz 1 punte redresoare D4-1B4B42 1 transformator TS_AUDIO_10_TO_1

VIII. Concluzii
Oscilatorul sinusoidal cu circuit Wien este cel mai des utilizat circuit dintre oscilatoarele RC, atat pentru frecventa fixa cat, mai ales, pentru frecventa variabila. O particularitate a acestui oscilator este aceea c aca tensiunea statica de la iesire este nula (se echilibreaza amplificatorul) si in circuit nu mai apra o serie de condensatoare de cuplaj. O conditie importanta pentru functionarea corecta a tranzistorului de reglaj este aceea ca amplitudinea tensiunii intre drena si sursa sa nu fie mai mare decat cateva zecimi de volt. Se recomanda folosirea pentru reglajul de amplitudine a unui tranzistor TECJ avand curent de saturatie redus si tensiune de varf cat mai mare, pentru a se obtine rezistenta dinamica drena sursa de valoarea mai ridicata si distorsiuni neliniare mai mici (la functionare U G de valoare mai mare), precum si stabilitatea termica mai buna (tranzistorul se poate sa functioneze chiar cu deriva termica nula). La oscilatorul cu punte Wien se poate folosi o punte cu diode pentru limitarea amplitudinii de. Atunci cand amplitudinea semnalului creste suficient de mult, rezistenta puntii scade si reactia negativa este mai puternica, determinand scaderea amplificarii amplificatorului corectat cu reteaua Wien si, ca urmare, limitarea cresterii amplitudinii de oscilatie. Limitarea amplitudinii de oscilatie poate fi asigurata si cu un termistor dar, amplificatorul operational nu furnizeaza, de regula, la iesire, o putere suficienta pentru a comanda termistorul.

25

Redresoarele sunt circuite care contin cel putin un element neliniar capabil sa transforme tensiunea alternativa intr-o forma de unda cu componenta continua diferita de zero. Pe langa componenta continua, la iesirea redresorului se obtine si o componenta variabila numita ondulatie. Redresoarele in punte au in ansamblu caracteristici mai bune : un singur secundar (cu diametrul conductorului insa ceva mai mare), un miez de fier cu sectiune mai mica, diode cu tensiune inversa maxima mai redusa (insa numarul de diode este mai mare). Circuitul stabilizator cu dioda Zener furnizeaza practic o tensiune stabilizata fixa (ce nu se poate modifica din exterior) avand valoarea tensiunii de pe dioda Zener si prezinta un coeficient de stabilizare de ordinul catorva zeci. Fiind un stabilizator cu element de reglare de tip paralel , este neeconomic pentru sarcina de curent variabil in domeniu larg (consuma curent mare indiferent de valoarea nominala a curentului de sarcina) si se utilizeaza numai la curent de sarcina redus (cel putin cateva sute de mA). A a cum se poate vedea i din lista de componente montajul este u or de realizat practic i la un pre mic. Din punct de vedere al fiabilit ii, principalele componente care sufer modific ri n timp sunt poten iometrele. La acestea se pot slabi lag rele care in axul poten iometrului, sau se poate deteriora suprafa a de pelicul de carbon i valoarea nominal s se schimbe.

IX . Bibliografie

1. Analiza circuitelor electronice de la func ie c tre dispozitiv, Prof. Dr. Ing. Drago Dobrescu, Ed. Printech, 2004 2. Dispozitive i circuite electronice, Conf. Dr. Ing. Dan Dasc lu i colectivul, Ed. Didactic i Pedagogic , 3. Dispozitive i circuite electronice culegere de probleme de proiectare 4. Componente electronice pasive rezistoare, Paul Svasta, Virgil Golumbeanu .a. Ed. Cavallioti, 2005 5. Componente electronice pasive probleme, Paul Svasta, Virgil Golumbeanu, .a. Ed. Cavallioti, 2004 6. Rusu A., Brezeanu Gh., Circuite electronice: Culegere de probleme pentru proiectare 7. ndrumar de laborator DCE

26