Oscilatoare cu AO

Oscilatoarele sunt circuite capabile s transforme energia de alimentare continu a

unei surse n energie alternativ de o anumit frecven (caz particular al invertoarelor)
Clasificare
Dup principiul de funcionare :
- oscilatoare cu reacie pozitiv
- oscilatoare cu rezisten negativ
Dupa domeniul de frecven :
- oscilatoare cu audio frecven (de la _Hz la 100KHz)
- oscilatoare de radio frecven (de la 100KHz la 1GHz)
- oscilatoare cu microunde (peste 1GHz)
Dupa natura reelei de reacie selectiv :
- oscilatoare RC (audio frecven)
- oscilatoare LC (radio frecven i microunde)

Oscilatoare cu reacie pozitiv

Principiu : Schema bloc a unui amplificator cu reacie pozitiv este prezentat n figura
urmatoare

Unde A i sunt funciile de transfer complexe ale amplificatorului, respectiv

cuadripolului de reacie.
Ar

u0
A

ui 1 A

Dac este ndeplinit condiia de oscilaie a lui Barkhausen adic 1 A 0 atunci

Ar tinde ctre infinit, ceea ce nseamn c poate exista semnal de ieire chiar i n absena
semnalului de intrare u i 0 .
Mrimile complexe A si se pot scrie :

A Ae j A

Ae j ( A B ) 1 ceea ce conduce la :
j B
e

A 1

A B 2 k

k=0,1,2,.....

(condiia de amplificare, respectiv de frecven)

Oscilatoare RC
Dup tipul reelei utilizate oscilatoarele RC pot fi clasificate n urmtoarele grupe :
- oscilatoare cu reea Wien
- oscilatoare cu reea de defazare
- oscilatoare cu reea dublu T
- alte tipuri
Din punctul de vedere al modului de cuplare a retelei de reactie la AO se deosebesc doua
cazuri:

A , B oscilatoare cu retea de defazare (implementare cu AO in structura

inversoare)

A 0, B 0 oscilatoare cu retea de faza minima (implementare cu AO in structura

neinversoare)

Oscilatoare cu reea Wien

Schema unui oscilator cu AO i reea Wien este prezentat in figura urmatoare

Calculm amplificrile
A 1

R3
R4

(amplificator neinversor)

R2 //

nlocuind S=j, condiia

1
SC 2

1
1
R2 //
SC1
SC 2
devine succesiv:

R1

A 1

R2
R3 R4
1 R2 C 2 S
1
R2
1
R4
R1

SC1 1 R2 C 2 S

R3 R4 R2 SC1 R4 (1 R2 C 2 S R2 SC1 R1C1 S R1C1 R2 C 2 S 2 )

R2 R3C1 j R 1 R1C1 R2 C 2 ( j ) 2 ( R2 C 2 R1C ) j

Egaland cu zero partea reala si imaginara rezult conditiile de faza si de amplitudine:

1
R1C1 R2 C 2

R3 C 2 R1
R4 C1 R2

1
1
f
2RC
RC
R3 2R4

n condiiile n care

R1 R2 R

C1 C2 C

n practic R3 2R4 . Dac R3 2R4 atunci oscilaia va fi din ce n ce mai mare

pn cnd se va satura amplificatorul, forma de semnal devenind dreptunghiular.
Condiia de amorsare a oscilaiei este A>1. Apare evident meninerea constant a
R3
3
amplificrii : A 1
R4
Modaliti de stabilizare a amplificrii
Se utilizeaz n locul rezistenei R4 un bec cu incandescen sau un termistor cu
coeficientul de temperatur pozitiv.
Se utilizeaz n locul rezistenei R3 un termistor cu coeficient negativ de temperatur.
La amorsarea oscilaiilor sau la schimbarea frecvenei, din cauza ineriei becului cu
incandescent sau a termistorului pot aprea variaii ale amplitudinii semnalului de ieire.
Acest lucru poate fi evitat prin utilizarea unor diode Zener sau diode de comutaie (cuplate in
anti-paralel) n bucla de reacie :

Figura Limitare cu diode Zener

Figura Limitare cu diode de comutatie

O reducere substanial a distorsiunilor i o stabilitate a amplificrii mai bun se
obine prin utilizarea unei bucle de control automat a amplificrii. Acest lucru se realizeaz
prin utilizarea unui tranzistor TEC care poate fi cuplat n serie sau n paralel cu rezistena R4.

Controlul controlul frecventei, la oscilatoarele Wien, poate fi realizat dac rezistenele

R sunt modificate simultan (in general nu se utilizeaza reglajul capacitatilor). O alt
posibilitate este realizat de urmtoarea implementare, care utilizeaza un singur
potentiometru :

Observatie : Pentru AO1 este indeplinita conditia de amplitudine a oscilatorului (amplificarea

in conexiune de neinversor este 3), deci demonstratia va furniza numai conditia de faza (data
de coeficientul lui j). Desfacand bucla de reactie se deduce :
1
1

sC
sC
3 1 2 1
R2
1
1

R
R

sC
sC

Efectuand calculele si egaland cu zero coeficientul partii complexe se deduce conditia de faza
1
3RC

1
RC
R2C2
Oscilatoare cu reea de defazare

Oscilator cu reea tip FTS

Circuitul de calculeaz prin echivalri Thevenin succesive. Dupa prima echivalare se

obtine circuitul
E e1 u 0

R
1
R
SC

u0

RSC
1 RSC

1
R
SC
Re1
1
1 RSC
R
SC
R

Dupa prima echivalare Thevenin

Ee1 U 0

R
R

1
SC

SC
Re1
1
R
SC
R

R
1
R
Re1
SC
1

R Re1

SC

1
R
Re1
SC

E e 2 E e1

Re 2

Aplicand teorema lui Millman in nodul A, rezulta :

u0
Ee 2

1
Rr
Re 2
SC
U 0
1
1

Rr Re 2 1 / SC
Efectuand calculele obtinem :
Din aceasta relatie rezulta conditia de faza si de amplitudine (de calculat).

Oscilator cu reea dublu T

Deducerea condiiilor de oscilaie :

R1
R1 R2
Pentru calculul lui U+ se echivaleaz cu Thevenin generatorul de la ieirea AO.
U u0

1
nSC
Re1
1
R
nSC
1
E e1 u 0 nSC
1
R
nSC
R

1
SC
1
SC

R
n
Re 2
R
n
R
n
Ee2 u0
R
1

n SC

Potenialul U+ se calculeaz cu ajutorul teoremei lui Millman

Ee1
Ee2

R Re1 Re 2 1 / SC
U
1
1

R Re1 Re 2 1 / SC

Identificnd partea real i imaginar din identitatea U U se deduc condiiile de

oscilaie.

Oscilator cu retea T podit

Oscilator cu reea trece-band

Se echivaleaza Thevenin generatorul de la iesirea AO.

1
Ee1 U 0 sC
1
R
SC
1
R

SC
Re1
1
R
SC
In aceste conditii expresia tensiunii de iesire are expresia:

REe
nR '
U0 1 '
R R 1 R

sC 1 RCs
Conditia ca circuitul sa se comporte ca un oscilator se reduce la relatia

1
1 RCs
1
1
R
R

sC 1 RCs
Identificand componenta reala si cea imaginar se obtin conditiile de faza si de amplitudine
1

, n=2
RC

1 n R

Oscilator cu reea trece-tot

Vom calcula separat amplificarile celor doua AO. Rezulta:

1
'
'

nR
nR
n 1
A01 ' 1 ' sC n
1
R
R R
1 RCs
sC
'
'
n 1 RCs
nR
nR
R
A02 ' 1 '
n
R
R R 1
1 RCs
sC
Conditia Barkhausen este data de relatia: A01 A02 1 ceea ce conduce la relatia:

n 1 RCs 1
1
n
rezutand conditiile
2
RC
1 RCs
2

n=1