Rezonatoarele pentru micorunde sunt utilizate in variate aplicatii incluzand: Filtre, oscilatoare, frecventmetre si amplificatoare acordate.

Functionare circuitelor rezonante pentru microunde este similara celei a circuitelor rezonate cu constante concentrate. Rezonatoarele la frecvente din domeniul microundelor utilizeaza elemente distribuite ca: linii de transmisie, ghiduri rectangulare si circulare, cavitati dielectrice. LINIA /2 IN SCURT CIRCUIT. Se considera un segment de linie de transmisie cu pierderi, scurtcicuitat la un capat. Linia are impedanta caracteristica Zo, constanta de propagare si cnstanta de atenuare . La frecventa = o, lungimea liniei este l = /2, unde = 2 / . Rezulta impedanta de intrare: Zin = Zotanh(+j)l =Zo[tanh(l) + jtan(l)] / [1+jtan(l) * tanh(l)]. Zin = jZotan(l) daca = 0 (linie fara pierderi) In practica cele mai multe linii au pierderi mici deci putem considera ca l<<1 si astfel tanh(l) = l. Consideram acum = o + . Cu mic si o linie TEM. l = l/vp = ol / vp + l / vp. Unde vp = viteza de faza a linie de transmisie. Deoarece l = /2 = vp / o pentru = o avem l = + / o. Inlocuind obtinem Zin = Zo(l+j/o) deoarece l/o<<1. Ecuatia este de forma Zin=R+2jL care este impedanta de intrare a circuitului RLC rezonant serie. Rezistenta circuitului echivalent este R=Zol Inductanta circ. echivalent este L=Zo/2o. Capacitatea circ. echivalent este C=1/ o^2L. Rezonatorul rezoneaza pt =0 (l= /2) si impedanta sa la aceasta frecventa este Zin=R=Zol. Rezonanta se produce de asemenea cand l=n/2, n=1,2,3... Factorul Q al rezonatorului este Q= oL/R= /2l=/2 deoarece l= la prima rezonanta. Q descreste daca atenuarea liniei creste. 1

LINIA IN /4 IN SC O rezonananta de tip paralel(antirezonanta) se poate obtine utilizand o linie de transmisie in scurt circuit de lungime /4. Impedanta de intrare pe linie este:

Q INCARCAT CU SARCINA SI Q NEINCARCAT CU SARCINA Q este caracteristica a circ resonant propriu-zis in absenta oricarui efect de incarcare determinat de circuitele exterioare, de aceea fiind numit factorul de calitate in absenta incarcarii.In practica, insa, un circ rezonant este in mod invariabil cuplat cu un alt circ, care intotdeauna are ca efect micsorarea factorului de calitate total( cu incarcare), QL, al circutului.Daca rezonatorul este un circ RLC serie, rezistorul de sarcina RL se aduna in serie cu R a.i.rezistenta efectiva este R + RL. Daca rezonatorul este un circ RLC paralel, rezistorul de sarcina RL apare in paralel cu R a.i.rezistenta efectiva este (R*RL)/ (R+Rl). Daca definim un factor de calitate exterior, Qe ca: Qe = { w0*L/RL pt circuite serie RL/w0*L pt circ paralel Atunci factorul de calitate cu incarcare (sarcina) se exprima ca: 1/QL = 1/Qe + 1/Q .

LINIA /2 IN GOL Un rezonator des utilizat in circuitele microstrip ,constand dintr-un segment de linie de trasmisie in gol . Acest rezonator se comporta ca un circuit rezonant paralel atunci cand lungimea lui este /2 sau multiplii de /2. Impedanta de intrare a unel linii in gol de lungine l este:
Z in = Z 0 coth( + j ) l = Z 0 1 + j tan l tanh l tanh l + j tanh l

Z in = Z 0 tanh( + j )l = Z 0

tanh l j tan l 1 j tanh l cot l = Z0 1 + j tan l tanh l tanh l j cot l

unde ultimul rezultat s-a obtinut multiplicand numaratorul si numitorul cu : -j*ctg(*l). Presupunem acum ca l= /4 la w=w0 si punem w=w0 + w. Atunci pt linia TEM:

l =

0 l l + = + vp vp 2 20

Si atunci

Consideram ca l = 2 la = 0 si luam . = 0 + Atunci: si astfel tan l = tan + = tan l = + 0 0 0 0

cot l = cot + = tan 2 2 0 0 2 20

De asemenea tanh l= l pt pierderi mici

iar

tanh = l l

0 folosind aceste rezultate => Z in = l + j ( / 0)

Z in =

Z0 l + j / 20

Comparatia cu impedanta de intrare a circ rezonanat paralel sugereaza ca rezistenta circuitului este: R = Z 0 este: C =

Aceasta expresie are aceeasi forma ca si impedanta circ paralele RLC:

1 Z in = (1 / R ) + 2 jC

Rezistenta circ. echivalent este :

. Inducatanta circ. echivalent este: 1 L= 2 2 0Z 0 0 C

Si capacitatea circ echivalent

R=

Z0 l

Capacitatea circ echivalent:

C=

Inductanta circ echivanet este:

L=

Rezonatorul prezinta astfel o rezonanta de tip paralel pt. l= /4 cu o impedanta de intrare la rezonanta Zin=R=Zo/l. Factorul Q al acestui resonator este Q=oRC=/4l=/2 deoarece l= /2 la rezonanta. 3

1 2 0 C

40 Z 0
4

Factorul de calitate Q este: pt ca

l=

Q = 0 RC =

la rezonanta.

= 2l 2

ATENUATORII Atenuatorul indeplineste functia de reducere a puterii semnalului care il strabate cu o cantitate fixa sau variabila, atenuatorul putand fii din acest punct de vedere fix, reglabil in trepte sau reglabil in mod continuu. Atenuatorii trebuie sa fie adaptati la linia coaxiala pentru a minimize reflexiile, ei fiind utilizati in toate aplicatiile in care trebuie redusa puterea prin linii coaxiale. Ei sunt folositi mai ale la masuratori in microunde si pentru reducerea puterii in cazul utilizarii wattmetrelor. Atenuarea reprezinta reducerea puterii prin dispozitiv, este perceputa ca o pierdere de putere, exprimata in decibeli.pentru orice atenuator exista o putere de intrare Pint si o putere de iesire Pies. Daca atat intrarea cat si iesirea atenuatorului sunt adaptate deci nu apar reflexii atunci valoarea atenuarii se calculeaza cu formula: A=10 log10(baza 10) Pin/Pies, unde: A-reprez pierderile de atenuare prin dispozitiv[dB], Pint- puterea de intrare in attenuator[W], Pies- puterea de iesire din attenuator in cazul adaptarii la intrare si iesire[W] Prin conventie valoarea nominala a atenuarii unui atenuator exprimata in decibeli este un numar pozitiv. Un atenuator este caracterizat de asemenea prin valoarea maxima a puterii pe care o poate disipa. Atenuatorii realizati din elemente de ghid : sunt componente care reduc puterea undei care ii traverseaza cu o cantitate fixa sau variabila continuu ori in trepte. Pierderea de putere se datoreaza absorbtiei acesteia de catrea attenuator care, pentru nivele mari de semnal este prevazut cu posibilatati de racier. Atenuatorii functioneaza pe principiul interferentei cu vectorul camp electric, magnetic sau amandoi. Atenuatorii reduce puterea fara a provoca reflexii sau a afecta modul de propagare. tenuatorii cu lamela deplasabila prin translatie si cei cu lamela rotitoare se bazeaza pe principiul potrivit caruia un material rezistiv plasat paralel cu liniile de camp electric E, va fi strabatut de catre un curent de inductie care va provoca disiparea unei puteri proportionale cu I^2 *R. 5

ATENUATORUL CU LAMELA REZISTIVA ROTITOARE : acest tip de atenuator are ca piesa principala o placa rezistiva care prin rotatie patrunde in ghidul ce are practicata o fanta pe fata superioara. Cu cat lamela patrunde mai adanc in interiorul ghidului cu atat atenuarea este mai mare, iar cand este scoasa in intregime atenuarea devine 0. Pozitia fantei in peretele ghidului trebuie corelata cu localizarea maximului intensitatii campului electric E pentru modul de propagare dat. Lama rezistiva este curbata pentru a reduce reflexiile pe care le provoaca la introducerea sau extragerea din ghid. Atenuatorul Rotativ : este un attenuator de precizie, val atenuarii pe care o introduce fiind independenta de frecventa. Var de faza pe care le produce sunt mai mici decat un grad pt domenii de variatie ale atenuarii intre 0 40 dB aceste atenuatoare pot fi folosite in cascada pt a obtine domeniul de atenuare dorit fiind folosite in masurari de antene si in reglarea nivelului furnizat de generatoare. Atenuatorul rotativ are trei sectiuni, fiecare cu o placa rezistiva plasata central. Daca toate lamelele sunt aliniate si campul electric E este perpendicular pe ele atenuarea devine zero. Tronsoanele de la cele doua capete au elemente de trecere de la sectiunea circulara la cea rectangulara fara aparitia reflexiilor. Segmentul central se poate roti independent de cele doua de la capete, rotatia lui provocand descompunerea vectorului E in doua componente, Esin si Ecos dupa cum se poate vedea si din figura. Componenta Esin este absorbita de catre placa fiind in planul ei, iar cealalta se descompune din nou in alte doua componente la trecerea prin sectiunea a treia. Noile componente sunt E cos sin care este absorbita de lama rezistiva a acestui tronson , respective E cos^2() care ajunge la iesire cu aceeasi orinetare ca si cea a campului electric de la intrare. In aceste conditii atenuarea rezultanta devine:A[dB]=20 lg(cos^2()) 7

CUPLORI DIRECTIONALI DIN TRONSOANE DE GHID. In multe aplicatii ale microundelor este foarte utila prelevarea unei parti a energiei de microunde ce se propaga intr-o anumita directie prin ghid. Aceasta operatie este realizata de catre cuplorul directional pentru microunde, care extrage o parte din energie vehiculata prin ghidul principal. Exista cuplor pentru diferite utilizari, atenuarea incadrandu-se intr-o gama larga de valori. Cuplorul permite masurarea puterilor mari utilizand wattmetre de mica putere. Cuplorul directional este realizat prin conectarea a doua ghiduri de unda dintre care unu este curbat. In cazul acestui cuplor puterea incidenta traverseaza ramura dreapta de la intrare la iesire. O cantitate fixa de energie este transferata in ramura curba, secundara sau auxiliara, cu ajutorul unor orificii mici practicate in peretii alaturati a celor doua sectiuni.Aceste orifici sunt plasate la un sfert de lungime de unda unul de altul. Numarul acestor orificii determina valoarea puterii de trecere in bratul auxiliar. O sarcina rezistiva de forma piramidala este plasata la capatul din dreapta al ramurii auxiliare pentru a absorbi energia oricarei unde provenite dinspre iesirea acestui brat. Se elimina reflexiile si consescintele lor. Cuplorul directional e folosit in calculul coeficientului de reflexie, al puterii pentru un ghid, caz in care trebuie determinate valorile puterii incidente si reflectate. Se pot preleva parti din aceste puteri folosind un sistem cu doua cuploare. FACTORUL DE CUPLAJ Relatia dintre puterea de intrare(Pint) in cuplor si puterea de iesire(Paux) din bratul auxiliar este numita factor de cupaj. Factorul (coef.) de cuplaj se defineste ca fiind: C=10 lg(Pint/Paux) C factorul de cuplaj care se exprima in decibeli. Atunci cand un cuplor e utilizat pentru a extrage o parte din energia de pe linia principala este necesar a se asigura un factor de cuplaj suficient de mare pentru a minimiza puterea prelevata din bratul principal. 8

ATENUATORII VARIABILI Atenuatorii variabili sunt aceia care isi pot modifica atenuarea in mod continuu, putanduse obtine orice valoare intr-un domeniu dat. Un astfel de dispozitiv este in esenta o linie coaxiala fabricate in asa fel incat conductoarele exterioare a doua tronsoane de linie aluneca unul pe celalalt iar conductorul central contine un material rezistiv care atenueaza unda prin aceasta portiune a liniei. Marimea atenuarii puterii datorita materialului rezistiv este proportionala cu lungimea aleasa pentru conductorul central. Un alt tip de attenuator variabil este atenuatorul cu piston. La acest dispozitiv conductorul exterior al sectiunii culiseaza deasupra conductorului exterior al celeilalte sectiuni. Segmental culisant formeaza un ghid circular in care se propaga modu TE11. cuplajul intre cele doua tronsoane coaxiale se realizeaza prin folosirea a doua bucle magnetice de cuplaj la capetele sectiunii circulare. Undele din portiunea circulara a dispozitivului se atenueaza pe masura ce distanta dintre bucle creste. Atenuarea urmand o lege matematica, atenuatorul cu piston este un dispozitiv de precizie. Atenuatorul cu lamela rezistiva translatabila : lamela acestui tip de atenuator , ce poate fi deplasata prin translatie, este alcatuita dintr-un material dielectric, de exemplu sticla acoperit cu material rezistiv cu pierderi mari. Ea este apoi plasata in ghidul de unda, pe lungimea lui, in zona unde campul electric este maxim pentru a obtine o atenuare maxima posibila. In scopul de a modifica, reduce atenuarea, placa dielectrica poate fi deplasata spre marginile ghidului prin intermediul suruburilor ajustabile ce o sustin, dupa cum se poate observa din figura. Pozitia placii resistive in ghid depinde de modul de propagare pentru modul fundamental TE10 spre exemplu atenuarea maxima se obtine pozitionand placa in centrul ghidului. 6

MAGNETRONUL. Magnetronul este un dispozitiv ce utilizeaza campul incrucisat, folosit ca oscilator pentru a genera semnal in gama undelot centrimetrice si milimetrice. Magnetronul poate fi utilizat atat pentru generarea unei unde continue de joasa putere, in cazul cuptoarelor cu microunde sau k un generator de impulsuri cu putei de varf de ordinul megavatiilor, utilizat in emitatoarele radar. Toate tipurile de magnetroane ce pot fi studiate sunt defapt diode cu anodul si catodul plasate n camp magnetic. MAGNETRONUL CU UNDA PROGRESIVA Este cel mai folosit in domeniul undelor milimetrice si a celor centimetrice. Are un randament = 70%, puterea medie de ordinul kilowatilor iar cea de varf pana la 40 MW. Are un anod cu structura cilindrica in care sunt taiate mai multe cavitati rezonante de jur imprejur. Aceste cavitati rezonante cilindrice sunt conectate cu cavitatea centrala a magnetronului prin fante. Katodul este plasat in mijlocul cavitatii centrale. In exterior exista un camp magnetic permanentcare genereaza un camp magnetic perpendicular pe campul electric continuu dintre anod si katod. Unda de radiofrecventa produsa este extrasa prin intermediul unei bucle de cuplaj magnetic plasata itruna dintre cavitati. Electronii emisi de catod se deplaseaza accelerat spre anod pe traiectorii curbe inducand o tensiune itre peretii fantei de intrare in cavitate. Aceasta tensiune indusa provoaca oscilatia cavitatii pe propria sa frecventa de rezonanta. Electronii vor fi franati sau accelerati cand se vor deplasa prin campul electric de radoifrecventa provocat de cavitatiile rezonante. Atunci cand sunt incetiniti electronii comunica energie campului electric de microunde, iar atunci cand sunt accelerati ei primesc energie de la acest camp. In absenta cavitatilor rezonante ei ar urma un traseu circular si s-ar intoarce pe catod. Rezistenta cavitatilor influenteaza miscarea electronilor care se termina pe anod. 9

DIODA GUNN - este folosita ca amplificator si oscilator pana la frecvente de 100GHz cu puteri de iesire in domeniul inferior al gamei de frecvente pt uUnde pana la 10W, puterea de iesire scade rapid cu cresteea frecventei. Dioda GUNN este utilizata in aplicatii de banda larga. Cu toate ca nu etse o dioda in sensul celor cu jonctiune are terminale are terminale catod si anod la capetele barei de material semiconductor GaAs de tip n din care este construita. La temp camerei si cu tensiune aplicata diodei inferioara valorii critice, anumiti electroni din banda de valenta vor avea suficienta energies a sara in banda de conductie atunci cand se aplica un camp electric dispozitivului. In semiconductorul GaAs exista 2 zone de energie numite Valea inferioara si Valea superioara. Acestea sunt separate printr-o diferenta de energie, mobilitatea electronilor in Valea Inferioara fiind mai mare decat a celor din Valea Superioara. Atunci cand se aplica diodei o tens inferiaora val critice energia electronilor va creste dar ei nu vorr avea totusi suficienta energei pt a ajunge in Valea Superioara si de aceea electronii din banda de conductie vor ramane in Valea Inferioara dar vor avea mobilitate mare. Curentul va creste cu tens aplicata la fel ca si la o dioda standard. In momentul cand tens aplicata diodei este superioara val critice, electronii vor primi suficienta energie prin accelerare pt a avea loc fenomenul de transfer din Valea Inferioara in cea Superioara In cazul Diodai GUNN cand se aplica o tens inferioara celei de prag materialul semiconductor va fi strabatut de un current constant. Daca insa tens pe dioda este mai mare decat cea de prag, electroni din banda de conductie aflati dpdvd energetic in Valea Inferioara vor trece in Valea Superioara. Procesul are loc langa catod unde creste intensitatea campului electric.Aceasta crestere face ca in restul materialului, campul electric sa fie redus sub val critica. Zona sau domeniul de camp intens se deplaseaza de la catod spre anod moduland curentul de electroni dintre capetele barei de semiconductor. 11

. Viteza de deplasare a electronilor cu mobilitate mai mica decat electroni din domeniul de camp slab, va reduce curentul total care va prezenta o scadere cu cresterea tens, panta negative, adica effect de rezistenta negativa. Cand domeniul atinge anodul campul de reduce sub val critica permitand repetarea procesului. Frecv de oscilatie e proportionala cu viteza domeniului si invers proportionala cu lungimea efectiva a deplasarii. Dioda GUNN poate fi utilizata si ca amplificator in banda frecv sale de oscilatie sau a unei armonici fiind necesara o adaptare a circ de intrare respective iesire si separarea lor unul de celalalt folosind un circulator PIERDERI DE INSERTIE Consideram o linie de transmisie cu impedanta caracteristica Zo care alimenteaza o alta linie cu o impedanta caracteristica Z1.Daca sarcina este plasata la infinit, sau linia este terminata pe impedanta sa caracteristica, nu exista reflexii de la capatul sau si atunci impedanta de intrare vazuta de linia de alimentare este Z1.Coef de reflexie este : = (Z1 Zo) / (Z1 + Zo). Coeficientul de transmisie intre 2 puncte ale unui circuit este adesea exprimat in DB ca pierderi de insertie IL. Il = - 20*log(|T|), [dB] T - coef de transmisie = 2Z1 / (Z1 + Zo) = 1 + . PIERDERI DE REFLEXIE Daca = 0 sarcinii ii este furnizata puterea maxima, in timp ce pt | | = 1 puterea la sarcina este 0.S-a presupus ca generatorul este adaptat, asadar nu exista reflexie a undei reflectate pt Z<0. Cand sarcina este dezadaptata nu intreaga putere furnizata de generator ii este livrata.Aceasta pierdere se numeste pierdere de reflexie RL, definita in dB ca: RL = -20*log| | [dB] Prin urmare o sarcina adaptata, = 0 are RL infinit (nu exista putere reflectata, in timp ce reflexia totala (| | = 1) implica RL = 0 [dB] (adica toata puterea incidenta este reflectata). 12

Exista mai multe moduri de functionare a magnetronului. In cazul modului fiecare a doua cavitate oscileaza in faza. Cavitatile in faza sunt defapt conectate impreuna in paralel, iar cele ce se afla in opozitie de faza sunt conectate de asemenea in paralel. Pentru a asigura alternanta fazei de la o cavitate la alta este folosita metoda strapping. Adica un conductor e conectat fizic intre cavitaile cu aceiasi faza. La anumite valori ale tensiunii catod anod si ale intensitatii ampului magnetic, interactiunea camp electroni duce la gruparea acestora sub forma spitelor unei roti ce se rotesc in jurul catodului. Electronii din spatiu dintre spite se reintorc spre catod, in timp ce electronii formand spitele, adica o sarcina spatiala rotativa, sunt captati de anod dupa ce au cedat cea mai mare parte a energiei lkor campului de microunde. Acordul magnetronului se realizeaza variind inductanta sau capacitatea cavitatii. MAGNETRONUL CU REZISTENTA NEGATIVA Magnetronul cu rezistenta negative are anodul separate in doua parti, fiecare cu un potential diferit. Electronii parasesc catodul si sunt accelerate spre anodul de inalta tensiune avand traiectoriile curbate de catre campul magnetic perpendicular pe directia lor initiala. Drumul electronilor continua in regiunea cu potential scazut. In aceasta zona campul magnetic provoaca o curbare mai pronuntata a traiectoriilor ca urmare a vitezei mai reduse a electronilor fapt ce favorizeaza un timp de interactiue\ne electron camp magnetic, mai lung. Acest process provoaca deplasare electronilor pe cercuri de raza mica deplasare care se incheie pe anodul de potential scazut. La fiecare bucla electronul ajunge sa se deplaseze contrar campului de microunde adica sa fie frant de el micsorandu-si deci viteza si cedandu-I acestuia energia. Efectul acestein interactiuni a campului electric, a campului magnetic si a electronilor este o comportare de tip rezistenta negative. Aparitia fenomenului de rezistenta negative permite amorsarea oscilatiilor in magnetron. 10

DIODA IMPATT Denumirea diodei impatt caracterizeaza modul de functinare al acestei diode. Diodele impatt pot fi fabricate din Ge sau GaAs, fiind capabile sa produca cea mai mare putere de unda continua CW dintre tote dispozitivele semiconductoare. Ele pot functiona la frecvente superioare limitei de 100 GHz cu puteri de 10W in partea inferioara a spectrului si 0,1W la 100 GHz. Randamentul este mai mic de 30%. Dioda impatt are un catod si un anod cu o zona p+ puternic dopata localizata la anod. Regiunea p+ sic ea adiacenta de tip n sunt foarte subtiri formand o dioda cu jonctiune pn. In aceasta jonctiune polarizata invers apar fenomenele de avalansa. Intre jonctiune polarizata invers apar fenomenele de avalansa. Intre jonctiune si catod este o zona n+ puternic dopata care formeaza regiunea de drift. Pentru a putea functiona diodele Impatt au nevoie ca intre curentul de avalansa si semnalul de micround sa fie un defazaj de 90(grade). Timpul de transit va intarsia apoi curentul exterior cu inca 90(grade) in raport cu tensiunea de radiofrecventa. Regiunea jonctiunii pn, puternic dopata suporta un camp electric foarte intens ce produce strapungerea in avalansa. Dispozitivul este montat intr-o cavitate rezonanta. Cavitatea are uncaracter inductive si impreuna cu capacitatea diodei devine rezonanta alcatuind un circuit acordat paralel. Campul total aplicat diodei este suma campului electric continuu datoart surselor externe de current continuu si a campului alternative datorat undei din cavitate. Dioda este polarizata astfel ca in timpul alternantei positive a radioundei ajungee in zona de avalansa, provocand un impuls de current de avalansa la sfarsitul aceste alternante. In semialternanta negative a undei de radiofrecventa tensiunea scade sub pragul necesar declansarii avalansei. Impulsul de current scade asadar rapid la inceputul acestei semiperioade. Va fi un defazaj total de 180(grade). Dioda impatt poate fi utilizata ca amplificator prin montarea sa intr-o cavitate rezonanta conectata la un circulator pentru a izola intrarea de iesire. 13

BOLOMETRELE Exista doua tipuri de bolometre, baretorul si termistorul ambele fiind serizoare foarte sensibile pentru puterea de microunde. Ele sunt montate intr-un circuit de tip punte pentru a converti variatia de rezistenta in variatia de putere care poate fi masurata pe un instrument sau alt dispozitiv indicator. Baretorul este un mic conductor subtire de ex. din platina. El este montat ca un dispozitiv terminal pe o sectiune de linie de transmisie. Aceasta sectiune de linie cu intreaga structura de montaj a baretorului de numeste cap detector sau de masura. Cresterea temperaturii baretorului datorata puterii absorbite de la semnalul din linie duce la crestrea rezistentei acestuia, baretorul avand un coefficient de temperature pozitiv. Termistorii sunt in general margele de semiconductor care se monteaza in plan transversal pe linie tot prin intermediul unui cap detector. Termistoarele difera de baretoare prin aceea ca au un coefficient de temperature negative rezistentei lor scazand cu temperature. Impedanta termistoarelor si a baretoarelor trebuie sa fie adaptata cu cea a liniei de transmisie in asa fel incait intreaga putere sa fie absorbita de catre dispozitiv. Capul de masura al bolometrului trebuie astfel proiectat sa evite orice pierderi cauzate de dezadaptari. Variatia rezistentei bartorelor si termistoarelor datorata puterii incidente trebuie convertita intr-o indicatie a unui aparat de masura. In lipsa puterii incidente la capul detector ce contine elemental sesizor de rezistenta R1 este ajustata pentru indicatia zero pe instrumental M1 in acest caz puntea fiind echilibrata. Cand se aplica puterea traductorului, aceasta ii modifica temperature si ca rezultat i se schimba rezistenta iar puntea se dezechilibreaza. R1 se ajusteaza pentru zero pe instrumental M1. Schimbarea in indicatia instrumentului M2 conectat in bratul puntii care cuprinde si sesizorul este o masura directa a puterii de microunde 15

CAVITATI REZONANTE Aparitia undelor prin ghidurile de unda circulare sau rectamgulare este conditionata de catre dimeniunile ghidurilor si de catre indeplinirea conditiilor la limita pentru campul electric sic el magnetic. Similar doar moduri specifice de propagare pot aparea in cavitatile rezonante. Aceste moduri de propagare formeaza o multime infinita numarbila, iar frecventa lor critica, frecventa de rezonanta, depinde de forma si de dimensiunile cavitatii. Cele mai obisnuite forme ale cavitatilor rezonante sunt: rectangulara, cilindrica, sferica. Exista insa si cavitati cu reintrare, proiectate pentru a fi strabatute in ambele sensuri de catre semnalul excitant in cazul carora o portiune a peretilor conductori se extinde in interiorul cavitatii. Caviatile rezonante sunt utilizate in masuratori de frecventa, ca filtre trece banda sau opreste banda precum si ca elemente ale dispozitivelor active de microunde ca: magnetronul, clistronul, amplificatorul parametric. Energia electromagnetica poate fi indusa sau extrasa din cavitati prin intermediul sondelor buclelor sau a fantelor radiante. CAVITATILE CU REINTRARE Cavitatile rezonante cu reintrare sunt acele cavitati ai caror pereti au portiuni ce reintra catre spatiu interior. De regula aceste cavitati au o simetrie axiala, cele mai utilizate forme fiind cele din figura. Cavitatile de acest tip sunt folosite ca circuit resonant al osciloatoarelor cu clistron. Frecventa lor de rezonanta poate fi modificata variind dimensiunea interioara prin deformarea peretilor sau cu ajutorul unui piston ori a unui surub de reglaj 16

Campul electric din zona de deriva este mentinut sub valoarea de avalansa, asadar purtatorii se deplaseaza aici in mod normal.Impulsurile de current se vor propaga prin regiunea de deriva si prin circ.rezonant exterior mentinand oscilatiile doar daca timpul de transit este echivalent cu o intarziere suplimentara de 90* a curentului fata de tensiunea de radio-frecv.defazajul total devine 180* si in aceasta situatie este comunicata undei de radio-frecv, energie provenita de la sursele de semnal, intretinand astfel oscilatiile. Dioda Impatt poate fi utila,ca amplificator prin montarea sa intro cavitate rezonanta conectata la un circulator pt a izola intrarea de iesire. DIRECTIVITATEA Atunci cand puterea se aplica la iesirea cuplorului, in sens invers cu o sarcina adaptata conectata la intrarea bratului principal, nu trebuie sa patrunda puterea in ramura auxiliara. Puterea care ar aparea in aceasta situatie in bratul secundar se va aduna in cazul masuratorilor in sens direct, provocand erori Directivitatea unui cuplor este termenul folosit pentru a descrie capacitatea unui cuplor de a atenua puterea c ear aparea in ramura auxiliara la aplicarea unei puteri in sens invers. Ea este definite ca: D[dB]= 10 x log10(in baza 10) Paux(direct)/ Paux(invers), unde: Ddirectivitatea cuplorului[dB], Paux(direct)- puterea din bratul secundar, datorata puterii aplicate in sens direct in bratul principal[W], Paux(invers)- puterea din bratul secundar datorata puterii aplicate in sens invers in bratul principal[W]. Cu cat este mai mare valoarea directivitatii cu atat este mai mare izolarea bratului auxiliar fata de puterea parazita determinate de puterea inverse aplicata in ramura principala 14

CLISTRONUL REFLEX Clistronul reflex este u tub folosit ca oscillator a carui functionare se bazeaza pe modulatia in faza a fascicolului de electroni. El este un tub cu vid continanad grille, catod anod fiind reflectat la o cavitate rezonanta exterioara. Prin intermediul grilelor de control se determina intensitatea fascicolului de electroni. Anodul este negative in raport cu catodul pentru a putea reflecta fascicolul. Energia campuli electromagnetic este extrasa din cavitatea clistronului prin intermediul unei unde. Intr-un oscillator conventional o parte din energia undei de iesire este adusa in fza inapoi la intrare cu scopul de a intretine oscilatia. In cazul clistronului reflex fascicolul de electroni ce trece prin ghidul de interactiune dintre grille este modulat in viteza. Fascicolul de electroni modulat in viteza ce paraseste regiunea de interactiune este apoi reflectat catre o tensiune negative la anod si reintrodus in cavitate cu sensul de deplasare schimbat. Energia fascicolului se elibereaza spre cavitate si este franat la reintoarcerea lui in zona de interactiune. Se adauga astfel energie celei apartinand campului din cavitate pentru a intretine oscilatia si a inlocui energia electromagnetica extrasa prin intermediul sondei. Tensiunea anodului reflector trebuie astfel ajustata incat fascicolul reflectat sa ajunga in regiunea de interactiune atunci can campul electric din cavitate I se opune ca sens de actiune. In acest caz electronii din fascicol sunt franati iar energia cinetica a acestora este eliberata catre campul electric din cavitate. Aceste conditii de faza sunt indeplinite pentru mai multe valori ale tensiunii de reflector, valori care se numesc moduri ale reflectorului. Deoarecee electronii dintr-un pachet au viteze diferite, exista mici intervale de valori ale tensiunii de reflector pentru care apare oscilatia. 17

COEFICIENTUL DE REFLEXIE IN PUTERE , TENSIUNE Amplitudinea undei de tensiune reflectata normalizata cu amplitudinea undei de tensiune incidenta, reprezinta coeficientul de reflexie in tensiune, r: r = Vo^-^/Vo^+^ = ZL-Zo /ZL+Zo. Coeficientul de reflexie este definit la sarcina I=0 ca raportul amplitudinilor undelor de tensiune reflectate si incidente dar aceasta marime pote fi generalizata pentru oricare punct I al liniei. Fluxul de putere reala pe linie este o constanta dar si ca amplitudinea tensiunii cel putin pentru linie dezadaptarea varieaza cu pozitia pe linie CARTE In cazul unei terminatii adaptate pentru linia de transmisie nu se duc reflexii iar puterea din linie se disipa in sarcina sub forma de caldura. Pentru liniile terminate in scurt sau gol toata puterea este reflectata inpoi in linie. Pentru cazul general in care o sarcina rezistiva nu este egala cu impedanta caracteristica a liniei de transmisie o parte din putere trebuie sa fie reflectata inapoi pe linie iar restul puterii absorbita de catre sarcina. Cu ajutorul undei de tensiune incidente si a celei reflectate este definit coeficientul de reflexive in tensiune: r = Vr/Vi, unde r -este coeficientul de reflexive in tensiune, adimensional, Vitensiunea incidenta[V], Vr- tensiunea reflectata[V]. Cand semnul ecuatiei este pozitiv, tensiunea reflectata este in faza cu cea incidenta iar daca semnul este negative tensiunea reflectata este in opozitie de faza. Procentul din unda de tensiune care este reintors pe linie dupa reflexive este: %tensiunii returnate pe linie = r x 100. Puterea intr-un punct al liniei se defineste ca fiind patratul tensiunii impartit la impedanta caracteristica Zo. P= V^2^/Zo [W]. 19

De aceea coeficientul de reflexive in putere va fi gal cu patratul coeficientului de reflexive in tensiune. r ^2^ = Pr/Pi unde: r ^2^ -coeficientul de reflexive in putere, adimensional, Pr-puterea reflectata[W], Pi-puterea incidenta[W] Procentajul puterii reflectate reintoarse in linie este: %putere returnata pe linie = r ^2^ x 100 Pentru o linie de transmisie terminate pe o rezistenta coeficientul de reflexive in tensiune este egal cu raporul dintre diferenta impedantelor de sarcina sic ea caracteristica pe suma lor: r = ZL-Zo/ ZL+Zo unde: r - coeficientul de reflexive in tensiune, adimensional, ZL- rezistenta de sarcina[O], Zo- impedanta caracteristica a liniei[O]. Se observa ca r, coeficientul de reflexive va fi pozitiv cand ZL este mai mare ca Zo si negative cand ZL este mai mic decat Zo. ECUATIA GENERALA A IMPEDANTEI DE INTRARE !!! Zi= Z0* ZindL+j*Z0*tgbeta*L(totu supra) Z0+j*ZindL*tgbeta*L -desenu cu 2 linii de transmisie, imp de intrare Z0 la mijloc si cea de iesire.....de lungime L -constanta de faza: beta=2*pi/lambda EFECTUL PELICULAR -daca o freq creste, dist de patrundere a curentilor superficiali asociati undelor electromagnetice, in suprafata conductoarelor adiacente se micsoreaza adancimea de patrundere este distanta parcursa in mediul conductor pt care densitatea curentului se reduce de 1/2 ori fata de val sa la suprafata mat. -desen Ad. de patrundere[m]=1/radicpi*f*miu*sigma , unde: miu-permeabilitatea[H/m] sigma-conductivitatea[S/m] -rezistivitatea: ro=1/sigma=>adancimea de patrundere[m]=raic din ro/pi*f*miu 20

Puterea maxima furnizata de clistron se obtine atunci cand tensiunea de reflector se alfa la mijlocul intervalului de tensiuni corespunzatoare zonei de oscilatie. Pentru fiecare frecventa de functionare a clistronului exista seturi diferite de zone de oscilatie. Frecventa de functionare a clistronului reflex este determianta de catre interioare ale cavitatii. Frecventa centrala de rezonanat a clistronului reflex poate fi modificata intr-o banda ingusta de frecventa prin deplasarea mecanica a peretilor cavitatii sau a unor suruburi de accord. Clistronul reflex asigura o putere de iesire mai mica de 0,5 W cu un randament de 25 %, intr-un domeniu de frecventa de lucru cese intinde pana la 16 GHz. CUPLORII DIRECTIONALI REALIZATI DIN TRONSOANE DE GHID. Exista cuplori pentru diferite utilizari, atenuarea incadrandu-se intr-o forma larga de valoi. Cuplorul permite masurarea puterilor mari utilizand wttmetre de mica putere. Cuploul directional este realizat prin conectarea a doua ghiduri de unda dintre care unul este curbat. Puterea incidenta traverseza ramura dreapta principala de la intrare la iesire. O cantitate fixa de energie este transferata in ramura curba, secundara sau auxiliara cu ajutorul unor orifiici mici practicate in peretii alaturati a celor 2 sectiuni. Aceste orificii sunt plasate la un sfert de lungime de unda unul de celalalt. Numarul acestor orificii si dimensiunea lor determina valoarea puterii ce trece prin bratul auxiliar. O sarcina rezistiva de forma piramidala este plasata la capatul din dreapta a ramurii auxiliare pt a absorbii energia oricarei unde provenite dinspre iesirea acestui brat. Cuplorul este folosit in calculul coeficientului de reflexie a puterii pt un ghid caz in care trebuie determinate valorile puterii incidente si reflectate. Se pot preleva parti din aceste puteri folosind un sistem cu doua cuploare 18

IMPEDANTA MAXIMA SI MINIMA A UNEI LINII Imp max ->plecam de la VSWR=Imax/Imin I=max cand I=Ii+Ir VSWR=Ii+Ir(totu supra) Imin I=V/R =>VSWR=Vi/Z0+Vr/Z0 (totu supra)Imin = Vi+Vr(totu supra)Z0*Imin Deci VSWR=Vmax/Z0*Imin -impedanta este maxima cand V=max, I=min Zmax=Vmax/Imin => Zmax[ohm]=VSWR*Z0 -impedanta minima ->plecam de la VSWR=Vmax/Vmin Vmax=Imax*Z0 VSWR=Imax*Z0(totu supra)Vmin=Z0/Vmin/Imax Zmin=Vmin/Imax =>Zmin[ohm]=Z0/VSWR IRISUL Irisul consta dintr-o lama de metal plata, mult mai subtire decat lungimea de unda avand conductivitate redusa si fiid plasata in sectiunea interioara a ghidului. Atunci cand lamele ce formeaza irisul sunt montate in peretii laterali ai ghidului, parallel cu E, curentii superficiali circula prin metal provocand un camp magnetic local. Aceasta interactiune este echivalenta din punct de vedere electric cu o inductanta in serie. Cand benzile metalice sunt ,montate in peretele superior si inferior al ghidului unde sunt campul electric predominant interactiunea cu campul electrica este echivalent cu o capacitate in paralel . daca fasiile metalice sunt plasate pe toti cei patru pereti efectul este echivalent cu un circuit resonant. Lamele metalice pot fi aranjate simetric sau montate doar pe unul dintre pereti. Pentru ghidul rectangular si pentru cel circular irisul este plasat de-a lungul perimetrului interior al sectiunii ghidului. In zona irisului iau nastere moduri superioare pentru a satisface conditiile la limita, moduri care insa nu se pot propaga dincolo de aceasta regiune. Clasificare:- iris inductanta, iris capacitate, iris resonant in ghid rectangular, iris resonant in ghid circular. 21

MASURAREA PUTERII MEDII SI A INDICELUI TIMPULUI DE ACTIUNE Un system pentru a masura puterea de impuls cu ajutorul puterii medii si a indicelui timpului de actiune este prezentat in (desen). Puterea sursei de impulsuri este divizata de un cuplor directional. Semnalul de iesire din bratul auxiliary al cuplorului este ramnificat catre detector si catre masuratorul de putere pentru a citi valoarea medie a puterii. Constanta de timp a detectorului este mare in comparative cu perioada semnalului in impulsuri, pe cealalta ramura desprinsa din bratul secundar al cuplorului este plasat un detector de microunde cu crystal cu o constanta de timp de raspuns foarte mica care este conectata in continuare la intrarea unui osciloscop. Unda in impulsuri apare pe ecranul osciloscopului permitand masurarea duratei impulsului si a perioadei. De subliniat ca la nivelele mari de putere este de dorit sa se utilizeze un cuplor sin u un attenuator datorita disiparii intense de energie ce ar aprea in acesta din urma. Pv = Pmed x T/ t. La nivele foarte mari de putere insa se utilizeaza cuplorul impreuna cu atenuatuare pentru a permite divizarea puterii spre osciloscop in vederea obtinerii periodei si latimii impulsului. Puterea pote masura cu un calorimetru conectat la iesirea bratului principal al cuplorului. MASURARI DE ATENUARE UTILIZAND SUBSTITUTIA RF Pentru a folosi aceasta metoda se conecteaza un generator, un attenuator variabil de precizie un detector si un masurator de putere. Indicatorul de putere poate fi un sensor conectat cu un masurator de putere un analizator de spectru sau un detector cu dioda cuplat cu osciloscop. Masurarile incep prin a fixa atenuatorul variabil de precizie la o valoare mai mare decat cea asteptata pentru atenuatorul necunoscut si prin alegerea unei scale convenabile de masura pentru masuratorul de putere sau indicator. 23

Dispozitivul cu atenuare necunoscuta este plasat in serie intre atenuatorul variabil de precizie si detector. Valoarea atenuatorului de precizie se reduce pana cand se obtine pe scala masuratorului de putere indicatia anterioara. In aceste conditii valoarea atenuarii necunoscute este diferenta dintre valoarea atenuarii citite pe atenuatorul de precizie inainte si dup ace disozitivul testat a fost intrdus in circuit. Avantajele metodei de masurare a atenuarii utilizand substitutia in RF este acela ca se urmareste o indicatie unica pe scala masuratorului de putere in ambele etape. Aceasta elimina erorile aparatului de masura dtorita nelniaritatii sale. Prezcizia rezultatului este direct dependenta de precizia calibrarii atenuatorului variabil in gama sa de lucru. Factorul VSWR trebuie sa fie cat mai mic pentru a minimiza erorile de dezadaptare. Precizia atenuatorului variabil este mai mare la frecvente joase prin urmare acuratetea masurarior este mai mica in RF decat in domeniul audio sau in current continuu. MASURARI DE ATENUARE PRIN SUBSTITUTIE IN IF. Sistemul de masurare a atenuarii prin substitutie este prezentat in (desen). Iesirea generatorului de semnal este conectata in serie cu un attenuator, intern iar poarta lui de iesire alimenteaza mixerul la una din intrariel sale. La cealalta intrare a mixerului soseste semnalul de la un oscillator local, cele doua semnale de intrare inmultinduse pe caracteristica neliniara a mixerului. Semnalul de iesire din mixer cu frecventa egala cu diferenta frecventelor semnalului de intrare si a oscilatorului local, strabate atenuatorul standard calibrat pana la amplificatorul IF si apoi mai departe la indicatorul de putere. Iesirea amplificatorului IF poate fi conectata si la un masurator de putere un analizator de spectru sau un osciloscop. Daca semnalulm de intrare este foarte mic in raport cu semnalul oscilatorului local frecventa diferenta este o relatie liniara. Atenuatorul de iesire al generatorului permite ajustarea semnalului furnizat pentru a asigura conditita ca semnalul de intrare sa fie mult mai mic decat semnalul oscilatorului local. 24

JONCTIUNEA T IN PLANUL H Aceasta jonctiune este echivalenta din punct de vedere electric cu o conectare in paralele, sunt, la ghidul de baza a unui nou brat. Intr-o astfel de jonctiune campul magnetica propaganda-se de exemplu de-a lungul bratului 1 dupa ce intalneste intersectia cu ramurile 2 si 3, isi distribuie energia in mod egal pe acestea, brate 2 si 3 au in general aceasi lungime. Campul magnetic H obtinut in cele doua raminificatii are aceeasi faza si amplitudine(desen) LINIA TERMINATA IN GOL =rezistenta la capatul deschis = infinit=>curentul tre sa fie 0=> unda reflectata de curent tre sa fie in opozitie de faza cu unda incidenta de curent Ii-Ir=0 -unda incidenta de tens se aduna cu una reflectata de tens =>Vi+Vr=2*Vi LINIA TERMINATA PE IMPEDANTA CARACTERISTICA -daca linia de transmisie este terminata pe o rezist esgala cu valoarea impedantei caracteristice a liniei, nu iau nastere reflexii ; enegia undei este disipata sub forma de caldura de catre rez de sarcina INIA TERMINATA PRINTR-UN SCURT Rindice L=0 => V=I*R => V=0 -deoarece oricare ar fi rezistenta care sa disipe puterea undei incidente la capatul liniei, unda trebuie sa se reflecte inapoi spre inceputul liniei -unda de tensiune reflectata tre sa fie in opozitie de faza cu unda de tensiune incidenta, numai astfel rezultand tens nula -unda de curent se reflecta in faza cu unda de curent incidenta LINII DE TRANSMISIE PETNRU MICROUNDE -liniile bifilare-> prezinta dezavantajul pierderilor prin radiatie, care cresc cu freq -liniile coaxiale->inlatura dezavantajul pierderilor prin radiatie, campul fiind cont. in spatiul inconjurator de catre conduct externi, dar puterea pe care o pot transp e limitata , daca freq creste at efectul pelicular duce l o marire a atenuarii pe linia coaxiala impunand utilizarea lor pe tronsoane scurte de linie -in zona superioara a domeniului micro se folosesc ghidurile de unda pt a transp nivele mari de putere ale cp electromagnetic fara pierderi -structura stripline si microstrip se utilizeaza in realizarea unor circuite de microunde de dimensiuni reduse in domeniul freq f inalte 22

Modificand atenuarea atenuatorului variabil standard se poate selecta o indicatie convenabila pe scala indicatorului de putere. Atenuatorul de precizie este reajustat pana cand indicatia originala este obtinuta din nou. Valoarea atenuarii este diferenta dintre cele doua citiri pe scala atenuatorului standard. Un avantaj al acestui montaj este ca datorita configuratiei de acest tip superheterodina se poate obtine o mare sensibilitate a sistemului de masura si deci o gama extinsa de masura a atenuarilor. Un alt avantaj este sistemul de detectie ce permite o gama dinamica larga imposibil de realizat in cazul detectorului cu functie de transfer patratica. Asadar aceasta metoda permite masuratori pentru atenuari de valori mari imposibil de realizat cu montaje anterioare. In raport cu masurarile din domeniul audio, atenuatorii variabili calibrati au precizia mai mica cand sunt folositi in frecventa intermediara METODA DE NUL PENTRU MASURAREA FRECVENTELOR in cazul metodei batailor nule(metoda de nul), frecventa necunoscuta este comparata cu o frecventa standard. Sistemul de masura ce poate fi utilizat in acest caz este prezentat in (desen). El cuprinde un generator baleiat in frecventa care comanda intrarea orizontala a unui osciloscop. Iesirea generatorului este conectata in serie cu un attenuator variabil iar unda metru calibrat este legat cu intrarea mixerului prin intermediul bratului principal al cuplorului directional. Cealalta intrare a mixerului prin bratul auxiliary al cuplorului o constituie semnalul de la un generator de semnal de mare precizie. Iesirea mixerului este legata prin intermediul unui filtru trece jos cu intrarea verticala a osciloscopului. Generatorul de semnal de precizie din (figura) asigura un numar de frecvente standard. Aceste frecvente sunt generate de catre un standard primar de frecventa, ceas atomic a carui frecventa de iesire este marita treptat de catre o serie de multiplicatori. Iesirea multiplictorilor de frecventa este amplificata si apoi semnalul ajunge la un generator de armonici ce produce armonicile necesare. Generarea frecventelor armonice necesita un dispozitiv neliniar. 25

MODIFICAREA IMPEDANTEI CU AJUTORUL UNEI BUCSE Impedanta liniei coaxiale poate fi modificata plasand o bucsa in jurul conductorului central pe o distanta de un sfert de lungime de unda. O variatie a impedantei se poate obtine de asemenea, montand o bucasa pe partea interioara a conductorului exterior. In ambele cazuri se modifica atat inductanta cat si capacitatea. Bucsa plasata pe conductorul central rezultand modificarea impedantei liniei Bucsa plasata pe fata interioara a conductorului exterior(desen) MODUL STRIPLINE Acest tip de linie de transmisie consta dintr-o panglica de metal conductor separate de doua placi conductoare legate la masa, printr-un material dielectric . planele conductoare exterioare au rolul de ecran linia prezentand pierderi reduse prin radiatie la capetele deschise. Linia stripline poate fi comparata cu o linie de transmisie coaxiala care a fost aplatizata. Cand conductorul exterior este separate in doua plane distincte legate fiecare separate la masa, liniile de camp electrice E, sunt taiate in doua , cu o jumatate avand sensul de la conductor central spre planul superior iar cealalta jumatate de la conductorul central la planul inferior. Pierderile la capetele liniei sunt mici, acestea din urma pot fi lasate in gol sau ecranate cu benzi metalice. Linia de transmisie de tip stripline are ca avantaj faptul ca poate fi fabricate utilizandu-se o mare varietate de materiale dielectrice si folosindu-se tehnica circuitelor imprimate. De asemenea are dimensiuni mai reduse decat ghidul de unda si decat linia coaxiala la o aceeasi frecventa de lucru, precum si o banda de frecventa mai larga. Linia stripline se utilizeaza intre 1 si 20 GHz. Ghidul de unda de tip stripeline se foloseste pentru a interconecta componentele intr-un circuit complex si uneori drept componenta distincta de microundem conectorii utilizati pentru legaturi cu alte tipuri de linii de transmisie sau dispozitive find standardizati. 27

UNDA IN LINIA STRIPELINE Structura de tip stripline este alcatuita din doua conductoare si din acest motiv modul de propagare ce poate lua nastere este TEM. Conductoarele liniei stripline sunt separate intre ele de un material dielectric iar vitesza de propagare si lungimea de unda ale modului de propagare sunt reduse in functie de valoarea constantei dielectrice 3r( epsilon-3 intors ). Pentru un mediu dielectric cu permitivitatea electrica relative 3r si permeabilitatea magnetica relative ur(new-r)=1, viteza de propagare este data de: v(m/s) = c/ rad(3r) iar ^g(landa- y intors)= ^/rad(3r) unde: ^g lungimea de unda in ghidul stripline[m], ^- lungimea de unda in spatiiul liber[m], 3r permitivitatea electrica a materialului dielectric ce umple linia. Impedanta caracteristica a liniei stripline poate fi determinat cu rel urmatoare: Zo= Rad(L/C). valorile parametrilor L si C se determina cu ajutorul dimensiunilor conductorului central, al celor doua planuri de masa si a distantei dintre ele. -consideram L=lambda/2(pt a vedea legatura intre imp de intrare si cea de iesire) beta*L=2*pi/lambda * lambda/2 = pi =>tgbeta*L=0 Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tgbeta*L (totu supra) Z0+j*ZindL*tgbeta*L=Z0* ZindL/Z0 = ZindL Zi=ZindL =>impedanta sarcinii este reflectata la intrare pt o linie de transmisie cu lungima Lambda/2 PROPRIETATILE LINIILOR IN LAMBDA/2 SI LAMBDA/4 consideram l=lambda/4(utila in adaptarea a 2 linii de transmisie cu impedante caract diferite) beta*L=2*pi/lambda * lambda/4=pi/2 => tgbeta*L=infinit Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tgbeta*L (totu supra) Z0+j*ZindL*tgbeta*L =>Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tg90 (totu supra)Z0+j*ZindL*tg90 /:tg 90 tg90 -> infinit Zi=Z0 * j*Z0/j*ZindL => Zi=Z0patrat/ZindL Z0patrat=Zi*Zl => Z0=radic Zi*ZindL 28

Semnalul de iesire al mixerului contine componente spectrale cu frecvente egale cu cele de intrare egale cu suma si diferenta lor precum si combinatii liniare ale armonicilor frecventelor de intrare. Filtrul trece jos ce urmeaza dupa dupa mixer asigura ca doar frecventa diferenta sa ajunga la intrarea osciloscopului. Atenuatorul variabil dintre generatorul de semnal baleiat, vobulat si undametru fiind calibrat permite controlul nivelului de putere de intrare in undametru. Iesirea generatorului vobulat si armonica data de catre generatorul de armonici vor produce o componenta cu frecvebta egala cu diferenta lor, pe caracteristica neliniara a mixerului. Pe ecranul osciloscopului poate fi vazuta o indicatie un impuls ascutit a carei amplitudine creste daca diferenta scade. Aceasta amplitudine va deveni zero in cazul batailor zero, cand frecventa standard si cea vobulata sunt egale si creste din nou cand diferenta de frecventa creste. Aceste batai apar pentru fiecare armonica. MODELUL LINIEI DE TRANSMISIE -orice structura fizica care este capabila sa ghideze o unda electromagnetica in deplasarea ei dintrun loc in altul s.n. linie de transmisie -putem considera linia ca fiind alcatuita din segmente infinit mici de linie, pe un astfel de segment unda de tensiune si de curentse considera ct. la un moment dat=> capacitatea,induct, rezist,conduct sunt marimi exprimate pe unitatea de lungime -fac desenul cu elementele de circuit -daca consideram rezistenta liniei=0 si scurgerea de crt intre cele 2 linii=0, at modulul liniei de transmisii ar putea fi alcatuit din bobine si condesnsatoare in cascada -fac desenul(bobinele in serie si cond in paralel) -valorile capacitatilor si induct fiecarui segment de linie determina viteza de propagare a energiei dealungul liniei -timpul necesar unei unde pt a strabate un segment de linie este T[s]=radic din L*C -viteza undei pe unit de lungime este v[m/s]=1/T => v[m/s]=1/radic din L*C -impedanta in oricare pct al liniei : Z=V/I -o unda ce se propaga pe o linie de transmisie cu o viteza slaba intalneste la un moment dat doar un sg segment de linie =>Z[ohm]=radic din L/C 26

RAPORTUL DE UNDA STATIONARA DE TENSIUNE Valoarea maxima ia nastere cand faza termenului e^j(teta-2l)^ =1, fiind data de: Vmax=|Vo^+^|(1+| r |). Valoarea minima ia nastere cand faza termenului e^j(teta-2l)^= -1, find data de: Vmin=|Vo^+^|(1-| r |). Daca |?| creste raportul Vmax/Vmin descreste asa ca o masura a dezadaptarii liniei numita raport de unda stationara (SWR) se poate definii ca: SWR=Vmax/Vmin= 1+| r| /1-| r | Aceasta marime este cunoscuta de asemenea si ca raport de unda stationara de tensiune (VSWR). Se poate vedea ca SWR este un real adica 1<=SWR<8 unde SWR = 1 implica o sarcina adaptata. CARTE O unda stationara formata prin adunarea unei incidente si a celei reflectate are punctul de nul, noduri, care raman fixe in timp si in spatiu. Intre aceste puncte undele cresc in mod permanent spre un maxim si descresc catre un minim. O unda stationara poate lua nastere numai daca frecventa undei incidente coincide cu a celei reflectate. Acest fenomen se manifesta intotdeauna in cazul undelor reflectate. Maximul de tensiune Vmax al unei unde stationare ia nastere cand unda incidenta Vi sic ea reflectata Vr se aduna in faza: Vmax[V]=Vi+Vr Minimul de tensiune Vmin pentru unda stationara ia nastere cand tensiunea reflectata Vr se scade din unda incidenta Vi: Vmin[V] = ViVr Raportul dintre tensiunea maxima sic ea minima este denumita raport de unda stationara de tensiune-VSWR . VSWR=Vmax/Vmin Raportul de unda stationara de tensiune VSWR exprimat in dB se numeste raport de unda stationara SWR. SWR(dB)=20 lg VSWR Raportul de unda stationara de tensiune poate fi exprimat de asemenea in functie de Imax si Imin unde: Vmax = Imax (x) Zo iar Vmin = Imin x Zo. Inlocuind aceste ecuatii rezulta VSWR = Vmax / Vmin= Imax (x) Zo / Imin x Zo. Deci VSWR = Imax/ Imin. 29

TUBUL CU UNDA PROGRESIVA Un dispozitiv de microunde care utilizeaza principiul undei lente este tubul cu unda progresiva TWT. El foloseste doua structuri de intarziere a undei de-a lungul elicei care sunt despartite printr-un attenuator. Intrarea semnalului de radio frecventa este plasata langa catod iar iar iesirea acestuia langa collector. Un fascicol de electroni accelerate la aceasi viteza este focalizat folosind un electrod circular. Colectorul are rolul de a capta electronii fascicolului. Atenuatorul plasat in zona mediana a tubului izoleaza structura, circuitul undei de intrare de structura undei de iesire. Un magnet ce genereaza un camp constant inconjoara tubul pentru a asigura campul magnetic necesar concentrarii focalizarii fascicolului si mentinerii lui pe axa tubului si a elicei. Astfel se allege tensiunea de accelerare a fascicolului incat sa se obtina o viteza constanta pentru electroni usor mai mare decat viteza componentei axiale a campului electric al undei ghidate de spirala conductoare. Campul magnetic constant concentreaza fascicolul de electroni pe axa comuna a tubului si a elicei in interiorul careia se profuce interactiunea dintre camp si electroni. Atenuatorul are rolul de a izola unda de intrare in elice de unda de iesire din aceasta structura ghidanta de intarziere. Astfel se evita ca o unda sa se propage pe intreaga lungime a tubului, elicei, cupland intrarea intrarea cu iesirea si deci creein conditiile aparitiei oscilatiilor. TWTs de putere mica sub 100 mW functioneaza la frecvente pana la 40 GHz cu castiguri in putere in jur de 50 dB si randamente de aproximativ 45%. Exista TWTs de mare putere pana la 1 KW, putere medie si de banda larga find utilizate in comunicatii terestre spatiale in radar. UNDE VARIABILE IN TIMP -undele de tens variabile in timp se propaga pe linie si sunt absorbite de rezistorul de sarcina egal cu imped caracteristica a liniei sau sunt reflectate inapoi pe linie in cazul unui scurt sau gol -pt alte val ale rezist de sarcina decat imped caracteristica a liniei,o parte a undei va fi absorbita de catre sarcina iar restul va fi reflectata 31

inapoi pe linie ;unda rezultata din adunarea undelor incidente si reflectate sn unda stationara -unda stationara exista daca freq undei incidente=freq undei reflectate -fac desenul -Vmax[V]=Vi+Vr; Vmin[V]=Vi-Vr -raport de unda stationara in tensiune : VSWR=Vmax/Vmin -raport de unda stationara SWR(dB)=20lgVSWR -Vmax=Imax*Z0; Vmin= Imin*Z0 -din astea 2 rezulta VSWR=Imax/Imin WATTMETRU CU SEMNAL REPER Utilizarea wattmetrului cu semnal reper etse o tehnica care permite masurarea unor factori de umplere foarte mici comparand impulsul necunoscut cu semnal dat de un generator de referinta cu unda continua. Pentru a functiona un astfel de system de masura este necesar sa existe un impuls de sincronizare provenit de la sursa de putere de masurat. Semnalul cunoscut, unda continua este blocat si declansat in acelasi ritm cu impulsul necunoscut iar amplituddinea sa este reglata sa egaleze amplitudinea necunoscuta. Puterea undei de referinta este masurata cu un masurator de putere sau alt dispozitiv indicator de putere. Impulsul de sincronizare de la generatorul de impulsuri cu smnal necunoscut declanseaza un generator de impulsuri ,care la randul lui moduleaza un generator de unda continuu si actioneaza baleiajul orizontal al unui osciloscop. Iesirea sistemului testat si a generatorului de unda conyinua sunt combinate atat la iesirea ramurii principale cat si a celei secundare ale cuplorului directional realizat din tronsoane de ghid. Semnalul de iesire de pe ramura principala a cuplorului reprezinta suma semnalelor aplicate la intrare si este sesizat de un sensor termic iar puterea lui indicate de catre un masurator de putere. Generatorul de unda continua este blocat cand impulsul necunoscut exista. Intarzierea impulsului, latimea lui, frecventa de repetitie a generatorului de impulsuri sunt variate pana cand impulsurile de blocare si declansare coincide pe ecranul osciloscopului. Amplitudinea generatorului de unda continua este ajustata in asa fel incat pe ecranul osciloscopului unda in impulsuri de masurat si unda continua cu intervalele de reper semnal blocat, se completeaza formand o linie dreapta. 32

REFLEXII PROVENITE DIN SARCINI REZISTIVE -daca o sarcina rezistiva diferita de impedanta caracteristica a liniei de transmisii'o parte din putere tre sa fie reflectata inapoi pe linie iar restul puterii absorbita de catre sarcina -coef de reflexie: gama=Vr/Vi, unde Vr->tens reflectata, Vi ...incidenta -gama>0=>tensiunea reflectata e in faza cu cea incidenta -gama<0=> tens reflectata e in opozitie de faza cu cea incidenta - % tens returnate pe linie=gama*100 -puterea intrun pct al liniei: p=vpatrat/Z0 [W] -coef de refl in putere :gama patrat=Pr/Pi -%putere returnata pe linie=gama patrat*100 -pt o linie de transmisie terminata pe o rez pura gama=Z ind L-Z0(totu supra)Z ind L+Z0 RELATIA DINTRE VSWR SI GAMA(COEF DE REFLEXIE) VSWR=Vmax/Vmin => VSWR=Vi+Vr(totu supra)Vi-Vr /:Vi => =>VSWR=1+Vr/Vi(totu supra)1-Vr/Vi ; gama=Vr/Vi -din asea 2 rezulta ca VSWR=1+gama(totu supra)1-gama -se ia in considerare valoarea absoluta (gama<> 0 gama=VSWR-1(totu supra)VSWR+1 RELATIA DINTRE VSWR ZL SI Z0 a)Z indL>Z0 VSWR =1+ ZindL-Z0/ZindL+Z0 (totu supra) 1ZindL-Z0/ZindL+Z0 Deci, VSWR=ZindL/Z0, ZL>Z0 B)Z0>ZindL => gama<0 VSWR= 1- ZindL-Z0/ZindL+Z0(totu supra)1+ ZindL-Z0/ZindL+Z0 = Z0/ZindL Deci VSWR=Z0/ZindL, Z0>ZindL 30

CONDITII DE FRONTIERA A sti daca coonditiile la limita sunt satisfacute pentru campul electric si magnetic la interfata dintre spatiul liber si o suprafata conductoare este esential pentru a intelege reflexia undelor electromagnetice,ghidarea undelor electromagnetice de catre liniile de transmisie si formarea undelor E si H in ghiduri. Daca o linie de camp electric este perpendiculara pe suprafata unui conductor , ea se termina obligatoriu pe o sarcina de pe aceasta suprafata, o linie de forta a cimpului electric neputand fi paralela cu suprafata conductorului fiindca o sarcina nu se poate distribui ea insasi de-a lungul suprafetei pentru a face acest lucru posibil. Prin urmare in cazul campului electric suprafata unui conductor se pot face urmatoarele observatii : 1.Pe suprafata unui conductor poate exista camp el . perpendicular. 2.Campul el. paralel la suprafata unui conductor trebuie sa fie egal cu zero. Pentru ca sa existe camp mag perpendicular pe suprafata unui conductor,cimpul trebuie sa inconjure curentul ceea ce este imposibil pt. campul mag la suprafata unui conductor.Deci : 1.Poate exista camp magnetic paralel la suprafata unui conductor. 2.Campul magnetic perpendicular pe suprafata unui conductor trebuie sa fie zero. GHIDUL DE UNDA CANELAT Ghidul de unda canelat in interior este construit dintr-un ghid rectangular caruia i se adauga o nervura rectangulara de metal pe fata interna superioara sau inferioara formind o muchie ,bavura,in peretele metalic. Ghidul de unda rectangular poate fi construit cu una sau doua asemenea caneluri. Rezultatul unei asemenea transformari asupra ghidului rectangular este scaderea valorii impedantei caracteristice si cresterea benzii de utilizare a ghidului. In acelasi timp scade viteza de faza avind ca rezultat micsorarea frecventei de taiere pt modul dominant. 33

UNDA STATIONARA - RAPORTUL DE UNDA STATIONARA O unda stationara formata din adaptarea undei incidente si a celei reflectate are puncte de nul ,noduri ,care raman fixe in timp si in spatiu. Intre aceste puncte undele cresc in mod permanent spre un maxim si descresc spre un minim. O unda stationara poate lua nastere numai daca frecventa undei incidente coincide cu a celei reflectate.Acest fenomen se manifesta intodeauna in cazul undelor reflectate. Maximul de tensiune Vmax al undei stationare ia nastere cand unda incidenta Vi si cea reflectata Vr se aduna in faza : Vmax=Vi+Vr Raportul dintre tensiunea maxima si cea minima este denumit RAPORT DE UNDA STATIONARA (SWR) SWR(dB)=20lg(VSWR) VSWR=Vmax/Vmin=(Imax*Zo)/(Imin*Zo) => VSWR=Imax/Imin FRONTUL DE UNDA La o distanta data de o antena radianta poate fi desenata la un moment dat o sfera faza cimpului electric fiind aceeasi pe toata suprafata sferei Sfera de faza constanta se va departa de antena cu o viteza egala cu viteza luminii c ,in directia determinata de vectorul Poynting. Suprafata aceste sfere este denumita - front de unda. Daca frontul de unda este observat la o distanta mare de antena,raza sferei este foarte mare incat o mica parte a suprafetei ei va aparea ca fiind plana cu E si H avand un unghi drept intre ele. VITEZA DE FAZA IN GHIDUL DE UNDA Viteza miscarii aparente a frontului undei incidente de-a lungul marginii ghidului din punctul A in punctul B. Ea este numita viteza de faza a undei Vp.Frontul de unda se deplaseaza intre 2 puncte intr-un interval de timp t. In acelasi timp , intersectia frontului de unda cu marginea ghidului se deplaseaza din A in B. Sin(teta)=(v*t)/(Vp*t) => Vp(m/s)=V/sin(teta) Cand unghiul de incidenta se apropie de 90 grade , viteza de faza se apropie ca valoare de viteza undei incidente. 35

Pentru valori ale unghiului de incidenta cuprinse intre 0-90 grade viteza de faza depaseste viteza luminii. Nici un front de unda insa nu se poate deplasa cu o viteza mai mare decat viteza luminii. Vp= v/radical din (1-((lambda/2a)totul la patrat))) COEFICIENTUL DE REFLEXIE IN TENSIUNE-PUTERE (def) Este definit cu ajutorul undei de tensiune incidente si celei reflectate (GAMA=Vr/Vi).Cand semnul este + =>tensiunea reflectata este in faza cu cea incidenta,iar daca semnul este - => tensiunea de faza este in opozitie de faza Coeficientul de reflexie in putere este egal cu patratul coeficientului de reflexie in tensiune.(Gama la patrat =Pr/Pi) VITEZA DE PROPAGARE - VITEZA DE GRUP Doua unde care se propaga cu viteza luminii c,urmand un traseu zigzag in ghidul de unda se aduna si formeaza o unda rezultanta care la randul ei se propaga in acelasi sens urmand un drum ce coincide cu axa ghidului. Viteza undei rezultante este functie de lungimea traseului in zig-zag. Acest drum sub forma de linie frinta variaza la randul lui si depide de ghidul utilizat si de frecv undei incidente. Deplasarea undei rezultante in ghidul de unda se face cu o vitaza intodeauna mai mica decat c. Viteza undei rezultante se numeste Viteza de Grup Vg. Vg=v*sin(teta) teta-unghiul undei incidente , v-viteza undei FRECVENTA CRITICA DE TAIERE A UNUI MOD DE PROPAGARE Cand lungimea de unda de lucru se apropie ca valoare de marimea dimensiunilor liniilor sau ghidurilor , pot coexista diferite moduri de propagare. Aceste structuri de camp ce se deplaseaza pe directia undei se numesc moduri superioare. Ele se propaga doar incepand de la o anumita frecventa in sus numita frecventa de taiere critica caracterizata pt fiecare mod in parte 36

Acesta permite utilizarea unui ghid canelat mai mic ca dimensiune a sectiunii decit in cazul celui rectangular,pentru o anumita frecventa de lucru. Utilizand ghidul canelat impedanta caracteristica a liniei poate fi modificata intr-un domeniu foarte larg de valori. Un astfel de ghid poate fi construit cu impedanta caracteristica variabila pe lungimea lui , putand astfel adapta doua ghiduri cu impedanta caracterisitca diferita. Alt avantaj este cresterea latimii beznii de frecventa,foarte utila in anumite aplicatii. Dezavantajul major al acestui tip de ghid este o crestere a atenuarii. IMPEDANTA INTRINSECA (In DIelectric) Raportul dintre intensitatea campului el E si intensitatea campului magnetic H , al unei unde electro-mag este numit impedanta intrinseca. Zi=E/H=[V]/[A]=ohmi Pentru o unda plana intr-un mediu dielectric impedanta intrinseca se defineste ca fiind : n (cu codita a doua lunga) = radical din (miu/epsilon) UNDA ELECTROMAGNETICA (plana) Consecinta existentei unui cimp mag sau el variabil este aparitia unui camp el respectiv mag variabil procesul repetandu-se la infinit. Energia este continuu transferata intre campul mag si cel electric variabil ,undele electromagnetice care se propaga. Energia campului mag nu este localizata in aceeasi zona din spatiu ca si energia campului el,de aceea aceste campuri se extind un pic dincolo unul de altul in fiecare moment. Energia continuta in campul mag si cel electric se deplaseaza cu viteza luminii,in spatiul liber aceasta viteza are valoarea 300000 km/sec continuuand sa calatoreasca,sa se propage pana cand intreaga energie se disipa datoritapierderilor ce insotesc acest proces. Combinatia aceasta de unde magnetice si electrice se numeste UNDA EL-MAG.Tipul undei el-mag este determinat de orientarea campului el si mag in raport cu directia de propagare a undei. 34

GHIDUL DE UNDA CIRCULAR Ghidul circular este urmatorul in ordinea frecventei utilizatii dupa ghidul rectangular.Atunci cand se analizeaza propagarea in ghidul cu sectiunea circulara este mai convenabil sa se utilizeze sistemul de coordonate polare avnd ca parametrii raza r,unghiul in raport cu orizontala Teta si z axa de propagare ca a treia dimensiune. Moduri de Propagare in Ghidul Circular Configuratia circulara a sectiunii are ca rezultat obtinerea unor solutii mult mai complexe decait pt. ghidul cu sectiune dreptunghiulara,solutii in care intervin in loc de functii trigonometrice , functii Bessel. La fel ca si in cazul ghidului metalic rectangular perfect,modurile de propagare in ghidul metalic circular perfet sint TEmn si TMmn.Datorita insa sectiunii de forma circulara indicii inferiori m si n au o alta semnificatie. In cazul ghidului circular m indica cate lungimi de unda, perioade ale componentei radiale a cimpului electric,intra in lungimea circumferintei.Indicele n precizeaza numarul de semicadre ale campului existente de-a lungul diametrului sectiunii circulare drepte 37

Linia /2 in scurt pag. 1 Linia /2 in gol pag. 2 Linia /4 in scurt pag. 3 Q incarcat si neincarcat pag. 4 Atenuatorii pag. 5 Atenuatori variabili pag. 6 Atenuator cu lamela rezistiva translatabila pag. 6 Atenuatorul cu lamela rezistiva rotitoare pag. 7 Cuplor directional din tronsoane de ghid pag. 8 Factorul de cuplaj pag. 8 Magnetronul, Magnetronul cu unda progresiva pag. 9 Magnetronul cu rezistenta negativa pag. 10 Dioda Gunn pag. 11 Pierderi de insertie/reflexie pag. 12 Dioda Impatt pag. 13 Directivitatea pag. 14 Bolometrele pag. 15 Cavitati rezonante,Cavitatile cu reintrare pag. 16 Clistronul reflex pag. 17 Cuplorii directionali realizati din tronsoane de ghidpag. 18 Coeficientul de reflexive in P, U pag. 19 Ecuatia generala a impedantei de intrare/Efectul pelicular pag. 20 Impedanta maxima si minima a unei linii, Irisul pag. 21

Jonctiunea T in planul H, Linia terminate in gol/ Linia terminata pe impedanta caracteristica/ Linia terminate printr-un scurt ,linii de transmisie pt microunde pag. 22 Masurarea Puterii medii a indicelui timpului de actiune / Masurari de atenuare utilizand substitutia Rf pag. 23 Masurari de atenuare prin substitutie in If pag. 24 Metoda de nul pt masurarea frecventelor pag. 25 Modelul liniei de transmisie pag. 26 Modificarea impedantei cu ajutorul unei bucse/ Modul Stripline pag. 27 Unda in linia Stripline /Proprietatile liniilor in /2 si /4 pag. 28 Raportul de unda stationara de tensiune pag. 29 Replexii provenite din sarcini rezistive /Relatia dintre VSWR si Gama/ Relatia dintre VSWR ZL si ZD pag. 30 Tubul cu unda progresiva/ unde variabile in timp pag. 31 Wattmetrul cu semnal reper pag. 32 Conditii de frontiera / Ghidul de unda canelat pag. 33 Impedanta intriseca(in dielectric)/ Unda electromagnetica (plana) pag. 34 Unda stationara -Raportul de unda stationara Frontul de unda / Viteza de faza in ghidul de unda pag. 35 Coeficientul de reflexie in P,U /Viteza de propagare /Viteza de grup/ Frecventa critica de taiere a unui mod de propagare pag. 36 Ghidul de unda circular pag. 37