Curs 6

CONVERTOARE REZONANTE

COMUTATIA SOFT
6.1 6.2 6.3 Convertorul rezonant serie
Convertorul rezonant paralel

Comutatia soft Functionarea unui convertor rezonant tip punte cu o frecventa sub frecventa de rezonanta.Mecanism ZCS

6.3.1

Functionarea unui convertor rezonant tip punte cu o frecventa peste frecventa de rezonanta.Mecanism ZVS 6.3.2

6.4

Comutatoare rezonante ZCS si ZVS

CURS 6

6.1 Convertorul rezonant serie In figura 6.1 este aratat convertorul rezonant serie controlat in frecventa.Sunt necesare doua comutatoare bidirectionale. Pentru acest circuit reteaua rezonanta este constituita dintr-un circuit L-C serie. In figura 6.1 este prezentat circuitul echivalent in regim stationar al convertorului rezonant serie.

Fig.6.1 Circuitul echivalent in regim stationar pentru convertorul rezonant serie. Functia de transfer este:
s Qe0 Re Re H (s) = = = 2 Z i ( s ) R + sL + 1 s s e sC 1 + Q + e 0 0

(6.1)

unde

COMUTATIA SOFT

0 =
R0 =

1 = 2 f 0 LC

L C R Qe = 0 Re

Amplitudinea functiei H ( js ) care conicide cu raportul de conversie al convertorului M = U O U D este:

M = H ( js ) = 1 1 1 + Qe2 F F
2

(6.2)

Unde
F = f s f0

(6.3)

In figura 6.2 sunt construite diagramele Bode ale impedantei Z i ( s ) si ale functiei de transfer H ( s ) . La frecvente joase impedanta retelei rezonante este dominata de condensatorul C, iar la frecvente inalte de inductanta L. La frecventa rezonanta f 0 impedantele inductantei si ale condensatorului sunt egale in amplitudine si opuse ca faza, deci se vor anula. La frecventa de rezonanta , impedanta retelei rezonante este Z i ( s ) = Re . Functia de transfer H ( j ) este construita prin impartirea Re la Z i . La rezonanta se va obtine
H = Re Re = 1 . La frecvente de comutatie mai mari sau mai mici decat frecventa drezonanta Z i > Re sau
Z i < Re . Astfel raportul de conversie M este mai mic sau egal decat 1. Se poate observa ca prin scaderea resistentei de sarcina R factorul de calitate efectiv Qe va creste provocand un raspuns de amplitudine mai mare in apropierea rezonantei.

lui us ( t ) . Aceasta conditie este adevarata pentru frecvente de comutatie deasupra frecventei de rezonanta,
3

In continuare se pune problema valabilitatii ecuatiei 6.2 pentru o gama de frecvente de comutatie.Raspunsul retelei rezonante la componenta fundamentala a lui us ( t ) trebuie sa fie mult mai mare decat raspunsul la armonicile

deoarece H ( s ) prezinta o caracteristica trece banda . Acest lucru este valabil si pentru frecvente de comutatie sub frecventa de rezonanta, dar nu foarte indepartate.

CURS 6

Fig.6.2 Diagramele Bode ale Z i ( s ) si H ( s ) pentru convertorul rezonant serie. Pentru frecvente de comutatie f s mult mai mici decat frecventa de rezonanta f 0 aproximarea sinusoidala nu mai este valabila, deoarece reteaua rezonanta are un raspuns mai mare la subarmonicile lui us ( t ) decat la componenta fundamentala a lui us ( t ) . De exemplu la frecventa de comutatie f s = f 0 3

subarmonica a treia a lui us ( t ) este egala cu f 0 si provoaca direct rezonanta retelei. De asemenea in cazul unui factor de calitate Q foarte mic, aproximarea facuta nu este la fel de exacta deoarece raspunsul filtului are un varf
4

COMUTATIA SOFT

mai mic la frecventa de rezonanta. Cand formele de unda sunt nesinusoidale convertorul poate intra in modul de functionare discontinuu.

Fig.6.3 Excitarea retelei rezonante de subarmonica a treia a frecventei de comutatie. 6.2 Convertorul rezonant paralel Convertorul dc-dc rezonant paralel este prezentat in figura 6.4. El este diferit fata de convertorul rezonant serie prin doua aspecte. Condensatorul din reteaua rezonanta este in paralel cu reteaua de redresare, acest lucru face ca functia de transfer sa aiba o forma diferita. Al doilea aspect este ca puntea de diode redresoare are la intrare un filtru trece jos inductiv. In consecinta, valoare rezistentei serie efective Re este diferita.Totusi putem aplica aproximarea sinusoidala pentru a intelege functionarea convertorului paralel rezonant.

CURS 6

tensiunii us ( t ) atunci putem aplica aceeasi metoda de analiza ca si la convertorul rezonant serie.

La fel ca la convertorul serie reteaua de comutatoare este controlata pentru a produce o forma de unda dreptunghiulara us ( t ) . Daca reteaua rezonanta are un raspuns semnificativ numai la componenta fundamentala a

Fig.6.4 Diagrama bloc a convertorului rezonant paralel.

Fig.6.5 Formele de unda de la intrarea puntii redresoare pentru convertorul rezonant paralel. aproape sinusoidala, iar diodele din punte comuta cand tensiunea u R ( t ) trece prin zero(figura 6.5). Daca riplul de
6

In cazul convertorului rezonant paralel puntea redresoare de la iesire primeste la intrare o tensiune u R ( t )

COMUTATIA SOFT

curent din inductanta este mic, atunci in regim stationar curentul prin inductanta este egal cu valoarea curentului prin sarcina. Curentul de intrare iR ( t ) este o forma de unda dreptunghiulara de amplitudine I si este in faza cu tensiunea
uR ( t ) .
4I 1 sin ( ns t R ) n=1,3,5,... n

I R (t ) =

(6.4)

Unde R este deplasarea de faza a lui u R ( t ) Componenta fundamentala a curentului iR ( t ) este

iR1 ( t ) = 4I

sin (s t R )

(6.5)

Astfel, reteaua de redresare prezinta din nou o rezistenta efectiva catre reteaua rezonanta egala cu
Re = u R1 ( t ) U R1 = iR1 ( t ) 4I

(6.6)

Componentele alternative ale tensiunii redresate u R ( t ) sunt taiate de filtrul trece jos de la iesire.In regim stationar, tensiunea de iesire
UO

este egala cu valoarea componentei continue a uR ( t ) :

2 UO = Ts
Ts 2

U
0

R1

sin (s t R ) dt =

U R1

(6.7)

Astfel, in regim stationar, tensiunea de sarcina U O si tensiunea pe condensatorul din reteaua rezonanta sunt direct proportionale.Inlocuind U O = IR in ecuatia 6.2 vom obtine:
Re =

2
8

R = 1.2337 R

(6.8)

Un circuit echivalent pentru reteaua de redresare cu un filtru inductiv este aratat in figura 6.6.

CURS 6

Fig.6.6 Circuit echivalent pentru reteaua de redresare cu filtru inductiv.

Modelul din figura 6.6 este similar cu modelul utilizat la convertorul rezonant serie, cu diferenta ca rolurile tensiunii de intrare u R ( t ) si ale curentului iR ( t ) sunt inversate , iar rezistenta efectiva Re are o valoare diferita.Modelul complet al convertorului este dat in figura 6.7.

Fig.6.7 Circuitul echivalent pentru convertorul rezonant paralel.

COMUTATIA SOFT

Fig.6.8 Diagramele Bode ale Z i ( s ) si H ( s ) ale convertorului rezonant paralel.

Solutia data de figura 6.7 ofera raportul de conversie al convertorului:

M=

UO 8 H ( s ) = j s UD 2
Z0 ( s ) sL

(6.9)

Unde H ( s ) este functia de transfer a retelei rezonante

H (s) =

(6.10) (6.11)

Z 0 ( s ) = sL ||

1 || Re sC

In figura 6.8 sunt construite diagramele Bode ale lui H ( s ) si Z 0 ( s ) .Impedanta Z 0 ( s ) este combinatia paralela a impedantelor inductantei si a condensatorului din reteaua rezonanta L, C si a sarcinii efective Re . La frecvente joase impedanta inductantei este dominanta in combinatia paralela de impedante, Z 0 ( s ) s = j = L , iar la frecvente inalte impedanta condensatorului este dominanta si Z 0 ( s ) s = j = 1 jC . La
s s

frecventa de rezonanta, impedantele inductantei si ale condensatorului sunt egale in amplitudine si opuse ca faza, astfel isi anuleaza efectele.Impedanta Z 0 ( s ) este egala cu Re :
9

CURS 6

Z0 ( s )

s = js

1 1 + j0C + j0 L Re 1

= Re

(6.12)

Cu

0 L =
Raportul de conversie al convertorului este
8 Z0 ( s ) 2 sL

1 = R0 0 C

M=

=
s = js

1 1+ s + Qe0 0
s
2

=
s = js

(1 F )

2 2

F + Qe

(6.13)

Unde F = f s f 0 La rezonanta, raportul de conversie este :

M=

8 Re R = 2 R0 R0

(6.14)

Valoarea maxima a raportului de conversie M se obtine la o frecventa ceva mai mica decat frecventa de rezonanta.Daca rezistenta de sarcina R este mai mare decat impedanta caracteristica Re convertorul rezonant paralel poate produce un raport de conversie supraunitar cat si subunitar.De fapt convertorul rezonant paralel poate produce rapoarte de conversie care tind spre infinit daca valoarea curentului de la iesire este limitata la valori mai mici decar raportul U D R0 .Tensiunea maxima ce poate fi produsa de acest convertor este limitata practic de pierderi.

10

COMUTATIA SOFT

6.3 Comutatia soft Anterior am mentionat ca mecanismele de comutatie soft ZVS si ZCS pot micsora pierderile datorate comutatiei. Cand tranzitiile din blocare in conductie sau din conductie in blocare ale dispozitivelor semiconductoare coincid cu trecerea prin zero a tensiunilor sau curentilor lor unele din mecanismele de pierderi discutate in capitolul 7 pot fi eliminate. Convertoarele ce contin MOSFETI si diode , mecanismul ZVS elimina pierderile cauzate de sarcina stocata a diodei si de capacitatea de iesire. Mecanismul ZCS poate elimina pierderile cauzate de efectul de coada de curent la tranzistorul IGBT is de inductantele parazite de pe traseu.In cazul aplicatiilor in care pierderile in comutatie sunt cauzate in mod principal de sarcina stocata a diodei si de capacitatile parazite de iesire, se prefera folosirea mecanismului ZVS. 6.3.1 Functionarea unui convertor rezonant tip punte cu o frecventa sub frecventa de rezonanta.Mecanism ZCS Atunci cand invertoarele rezonante serie sau paralel functioneaza cu frecventa de comutatie sub frecventa de rezonanta putem obtine ZCS, in care curentul prin tranzistor devine zero inainte ca tranzistorul sa fie blocat.Vom considera functionarea unui convertor rezonant in punte cu o retea rezonanta serie.

Fig.6.9 Convertor rezonant serie de tip punte sau Full-Bridge.

11

CURS 6

Fig.6.10 Formele de unda a iesirii retelei de comutatoare pentru convertorul rezonant functionand sub rezonanta.ZCS ajuta procesul de blocare al tranzistorului. In figura 6.9 este prezentat un convertor rezonant serie construit cu MOSFETI de putere, ce au diode parazite antiparalel in structura lor.In figura 6.10 sunt aratate tensiunea de lesire puntii U s ( t ) si componenta sa fundamentala rezonanta, impedanta de intrare a retelei rezonante Z i ( s ) este dominata de impedanta condesatorului. Astfel este
us1 ( t ) si curentul sinusoidal din reteaua rezonanta is ( t ) . La frecvente de comutatie mai mici decat frecventa de

inaintea componentei fundamentale us1 ( t ) a tensiunii us ( t ) . In consecinta, curentul is ( t ) trece prin zero inaintea trecerii prin zero a tensiunii us ( t ) .

reteaua rezonanta se comporta ca o sarcina capacitiva a puntii de comutatoare , iar curentul is ( t )

12

In perioada de timp 0 < t < Ts 2 tensiunea us este egala cu +U D . Pentru 0 < t < t curentul is ( t ) este pozitiv si tranzistoarele Q1 si Q4 conduc. In intervalul t < t < Ts 2 diodele D1 si D4 conduc, iar curentul is ( t ) este negativ.In intervalul de timp Ts 2 < t < Ts situatia este simetrica. Deoarece curentul is1 ( t ) este in fata tensiunii us1 ( t ) prin tranzistoare trece curent inainte ca diodele lor antiparalel sa conduca.Circuitul face in mod natural ca tranzitia din conductie in blocare sa se faca fara pierderi de comutatie.

COMUTATIA SOFT

In general se obtine ZCS cand reteaua rezonanta prezinta o sarcina capacitiva catre reteaua de comutatoare, astfel ca trecerea prin zero a curentului sa aiba loc inainte de trecerea prin zero a tensiunii.In configuratia de tip punte mecanismul ZCS este caracterizat de secventa Q1 D1 Q2 D2 , astfel incat tranzistoarele se blocheaza in timpe ce diodele lor antiparalel conduc curent.

Fig.6.11 Curentul si tensiunea tranzistorului

Q1

pentru convertorul rezonant serie care functioneaza sub frecventa de rezonanta.

Tranzitia din blocare in conductie a tranzistorului Q1 din figura 6.11 este similara cu cea a unui comutator comandat PWM: are o comutatie de tip hard si prezinta pierderi in comutatie. In momentul in care tranzistorul Q1
13

CURS 6

intra in conductie, dioda D2 trebuie sa se blocheze. Curentul prin tranzistor si tensiunea pe tranzistor nu sunt zero si va apare o pierdere in comutatie. 6.3.2 Functionarea unui rezonanta.Mecanism ZVS convertor rezonant tip punte cu o frecventa peste frecventa de

Atunci cand convertorul rezonant serie functioneaza cu o frecventa de comutatie mai mare decat frecventa de rezonanta, putem obtine mecanismul ZVS, in care tensiunea pe tranzistor devine zero inainte ca acesta sa intre in conductie.Acest mecanism poate duce la scaderea pierderilor in comutatie in convertoarele ce contin tranzistoare MOSFET si diode .

Fig.6.12 Formele de unda de la iesirea retelei de comutatoare pentru convertorul rezonant serie cu frecventa de comutatie deasupra rezonantei.

14

mai mari decat frecventa de rezonanta impedanta de intrare a retelei rezonante Z i ( s ) este dominata de impedanta inductantei. Astfel reteaua rezonanta se comporta ca o sarcina inductiva pentru punte, iar curentul is ( t ) ramane in urma componentei fundamentale a tensiunii us1 ( t ) .In consecinta trecerea prin zero a tensiunii us ( t ) se va produce inainte de trecerea prin zero a curentului is ( t ) . Pentru semiperioada 0 < t < Ts 2 , tensiunea us ( t ) este egala cu +U D .Pentru 0 < t < t curentul is ( t ) este

fundamentala us1 ( t ) si curentul din reteaua rezonanta is ( t ) sunt desenate in figura 6.12. La frecvente de comutatie

Folosindu-ne de circuitul din figura 6.13, tensiunea de intrare in reteaua rezonanta us ( t ) si componenta sa

COMUTATIA SOFT

negativ si diodele D1 si D4 conduc.Tranzistoarele Q1 si Q4 conduc atunci cand curentul is ( t ) este pozitiv in intervalul t < t < Ts 2 .Formele de unda in intervalul Ts 2 < t < Ts sunt simetrice.Deoarece trecerea prin zero a tensiunii us (t ) precede trecerea prin zero a curentului is ( t ) tranzistoarele conduc dupa diodele lor antiparalel. In mod natural circuitul provoaca o comutare in conductie a tranzistorului fara pierderi in comutatie. O implicare directa este ca pierderile in comutatie datorarte recuperarii inverse a s sarcinii stocate a diodelor este evitata.In plus , capacitatile de iesire ale tuturor tranzistoarelor si diodelor din circuit nu provoaca pierderi in comutatie. In general mecanismul ZVS se obtine atunci cand reteaua rezonanta prezinta o sarcina inductiva catre reteaua de comutatoare, si astfel trecerea prin zero a tensiunii precede trecerea prin zero a curentului.In configuratia de tip punte mecanismul ZVS este caracterizat de secventa de conductie D1 Q1 D2 Q2 , astfel incat tranzistoarele intra in conductie in timp ce diodele antiparalel corespunzatoare conduc.Deoarece tensiunea pe tranzistoare este zero in timpul tranzitiei din blocare in conductie, pierderile in comutatie sunt mici deoarece nu exista energie stocata in capacitatile de iesire.

15

CURS 6

Fig.6.12 Formele e unda ale curentului si tensiunii tranzistorului Q1 pentu convertorul rezonant serie ce functioneaza deasupra rezonantei. Tranzitia tranzistorului din conductie in blocare este aratat in figura 6.12, si este similara cu tranzitia unui comutator PWM.In cazul convertoarelor in care se folosesc tranzistoare IGBT, pot apare pierderi in comutatie la tranzitia din conductie in blocare. Fenomenul de coada de curent face ca tranzistorul Q1 sa treca printr-o perioada de disipare de putere instantanee mare.

16

COMUTATIA SOFT

Fig.6.13 Introducerea unor condensatoare de valoare mica reduc pierderile in comutatie cand convertorul rezonant functioneaza cu o frecventa mai mare decat frecventa de comutatie. Pentru ajutarea tranzitiei din conductie in blocare, se pot introduce condensatoare de valoare mica Cleg ca in figura 6.13. Convertoarele care folosesc tranzistoare MOSFET capacitatile de iesire sunt suficiente pentru acest scop. Se introduce un timp de intarziere intre comutarea tranzitoarelor de pe acelasi picior al puntii. In intervalele de conductie Q1 , D1 , Q2 , D2 aceaste condensatoare apar in paralel cu dispozitivele semiconductoare si nu intervin asupra functionarii convertorului. Aceste condensatoare introduc intervale de comutatie la tranzitia din conductie in blocare a tranzistoarelor. Atunci cand Q1 se blocheaza curentul din reteaua rezonanta creste. In final tensiunea pe Q1 ajunge la valoarea Vg si dioda D2 devine polarizata direct.

Fig.6.14 Tensiunea drena-sursa a tranzistorului Q1

17

CURS 6

Daca timpul de comutatie al tranzitorului este suficient de scurt acesta este blocat complet inainte ca tensiunea sa drena-sursa sa creasca semnificativ deasupra lui zero si astfel pierderile in comutatie la blocare sunt mici. Energia stocata in condensatoarele Cleg este transferata in inductanta retelei rezonante. Faptul ca pierderile in comutatie nu mai pot fi provocate de descarcare capacitatilor de iesire si de sarcina stocata a diodelor este un avantaj major la mecanismul ZVS. Convertoarele care folosesc tranzistoare de tip MOSFET sunt avantajate de obtinerea mecanismului ZVS. Un avantaj in plus al folosirii ZVS este reducerea de radiatii electromagnetice (EMI) asociate cu capacitatile de iesire ale dispozitivelor semiconductoare. In cazul convertoarelor PWM oscilatiile de inalta frecventa si varfurile de curent nedorite sunt generate de incarcarea si descarcarea rapida a capacitatilor de iesire ale dispozitivelor in timpul comutatiei. Oscilatiile sunt absente din formele de unda ale convertoarelor in care toate dispozitivele de comutatie comuta la tensiune zero;aceste convertoare nu genereaza probleme de interferenta electromagnetica. 6.4 Comutatoare rezonante ZCS si ZVS In figura 6.15(a) este prezentat un convertor Buck constituit dintr-o celula de comutatie si un filtru L-C trece jos. Daca celula de comutatie este realizata ca in figura 6.15(b) se obtine un convertor convertional Buck PWM. In figurile 6.15(c) si 6.15(d) sunt aratate doua alte posibilitati de realizare a comutatoarelor, comutatoare ce devin quasi resonante ZCS. In aceste celule de comutatie, exista in paralel cu dioda D2 un condensator Cr , iar inductanta Lr este plasata in serie cu tranzistorul. Amandoua celule rezonante au nevoie de comutatoare in doua cadrane. In cazul figurii 6.15(c) dioda D1 este plasata in serie cu tranzistorul Q1 . Acest lucru va face ca ansamblul Q1 D1 se va bloca la prima trecere prin zero a curentului prin inductanta Lr .In cazul figurii 6.15(d), dioda antiparalel D1 permite curgerea bidirectionala a curentului.Acest lucru va face ca ansablul Q1 D1 sa se blocheze la a doua trecere a curentului prin zero.

18

COMUTATIA SOFT

Fig.6.15(a) Celula de comutatie a unui convertor Buck.

In ambele situatii valorile elementelor rezonante Lr si Cr sunt relativ mici, astfel incat frecventa lor de rezonanta f0 este mai mare decat frecventa de comutatie f s , unde:
f0 = 1 2 Lr Cr =

0 2

(6.15)

Fig.6.15(b),(c) Comutatoare rezonante semi-unda si unda intreaga. In figura 6.16 sunt aratate forma curentului prin inductanta rezonanta si forma tensiunii pe condensatorul rezonant.

19

CURS 6

Fig.6.16 Formele de unda pentru reteaua tip semi-unda si dispozitive care conduc. Comutatorul rezonant ZVS este prezentat in mod similar cu cel ZCS in figura 6.17. Consedatorul tranzistorul Q1 , iar inductanta Lr este in serie cu tranzistorul Q1 .
Cr

este plasat in paralel cu

20

COMUTATIA SOFT

Fig.6.17.Convertor Buck cu retea de comutatoare ZVS tip unda intreaga.

Fig.6.18. Forme de unda a comutatorului rezonant ZVS si dispozitive care conduc.

21

CURS 6

In convertoarele cu comutatoare rezonante, reteaua de comutatoare obisnuite este inlocuita de o retea ce contine elemente rezonante. Convertorul rezultat combina proprietatile retelei rezonante cu proprietatile convertorului PWM obisnuit. Analiza unei retele de comutatoare rezonante implica determinarea unui factor de conversie al comutatorului . Formele de unda are comutatorului rezonant sunt determinate apoi sunt mediate.Factorul de conversie este o generalizare al factorlui de umplere d de la convertoarele PWM in conductie continua. Rezulatele analizei convertoarelor PWM in conductie continua pot fi direct adaptate la convertoarele cu comutatoarele rezonante prin simpla inlocuire a lui d cu . In figura 6.19 este prezentat un convertor Buck ZCS cu circuitele echivalente pentru cele patru stari.

Fig 6.19 Convertor ZCS cu cele 4 stari.

22

COMUTATIA SOFT

In figura 6.20 este prezentat un convertor Buck ZVS.Comutatorul este comandat sa se inchida la tensiune zero.

Fig.6.20 Convertor Buck ZVS si circuite echivalente. Ca si in cazul convertorului Buck ZCS , convertorul din figura 6.20 prezinta 4 circuite sau stari echivalente.

23

CURS 6

Aplicatie de seminar

Se da un invertor rezonant cu retea de tip paralel cu urmatoarele caracteristici.Inductanta rezonanta L = 627 H , condensatorul rezonant C = 7.9nF , rezistenta de sarcina R = 400 tensiunea de intrare U D = 150V .Cerinte:
1.Determinarea punctului de functionare in regim stationar:La ce frecventa de comutatie convertorul produce o putere pe iesire de 50W.Pentru aceasta frecventa de comutatie sa se determine valoarea de varf a tensiunii sinusoidale de la iesire.Se vor determina valorile tensiunii de iesire in gol, curentului de scurt-circuit, si impedanta de iesire a retelei rezonante. 2.Determinarea functiei de transfer a retelei rezonante.Se vor determina polii si zerourile acestei functii si se vor trasa in planul complex s.

24

COMUTATIA SOFT

1.Determinarea punctului de functionare in regim stationar:

-solutia de regim stationar a convertorului rezonant paralel este data de relatia:

M=

UO 4 4 = H = UD

(1 F )

F + Q

fs R 1 L F = Q= f0 = R0 = Unde , , , f0 R0 C 2 LC
Convertorul furnizeaza o putere de 50W pe rezistenta de 400ohmi atunci cand tensiunea de iesire maxima este:

(U

2 R

= P U 0 = 2 RP = 200V

Raportul de conversie al convertorului este :

M =

U 0 200 4 = = U D 150 3

25

CURS 6

Impedanta caracteristica a retelei rezonante este :

R0 =
Factorul de calitate al retelei este:

L = 281.7 C

Q=

R = 1.42 R0

Pentru determinarea raportului F se rezolva ecuatia in regim stationar al convertorului:

1 1 4 + F = 1 1 1 2 2Q 2 M 2Q
Semnul plus va da solutia peste rezonanta:

F = 1.2 , iar frecventa de rezonanta este

in regim stationar va fi:

f0 =

1 2 LC

= 71.5kHz , de unde rezulta ca frecventa de comutatie

f s = Ff 0 = 86kHz

26

COMUTATIA SOFT

Tensiunea de iesire calculata in gol este data de :

U OC =
unde

U D H ( js 0 ) = 431V ,

H ( js 0 ) =
Curentul de iesire la scurtcircuit este dat de :

1 1 F 2

I sc =
unde

U OC = 0.56 A , Z 0 ( js 0 )

Z 0 ( js 0 ) =

s 0 L
1 F
2

= 964

27

CURS 6

28

COMUTATIA SOFT

2.Determinarea functiei de transfer a retelei rezonante.

H (s) =

1 1+ sL 2 + s LC R

1 2 s 1+ + Q0 0
2

unde

0 =

1 LC

,Q = R

C L

Radacinile polinomului vor fi :

s=

0
2Q

0
2Q

4Q 2 1 = r ji , pentru Q >

1 2

Unde

r =

0
2Q

, i =

0
2Q

4Q 2 1

Pentru valorile date vom obtine:

r = 158krad / s 25.2kHz i = 421krad / s 67 kHz

29

CURS 6

30