Sunteți pe pagina 1din 16

Adaptarea de Impedanta:

Circiutele Thevenin prezentate anterior permit deasemeni abordarea transferului maxim


de putere.
Prin definitie se considera ca fiind dat un generator si o linie de transmisie de lungine d
transferul maxim de putere de la generator la sarcina este asigurat atunci cand Sarcina
este adaptata conjugat cu generatorul. Aceasta se scrie sub forma:
Z L Z th*

Notand:

Z L R L jX L
Z th Rth jX th

Conditia initiala presupune ca : R L Rth si X L X th


In acest caz jumatate din puterea generate este disipata pe rezistenta generatorului
Thevenin iar cealalta jumatate pe rezistanta de sarcina.

Vth
Vth
V

th
Z th Z 0 Rth R L j ( X th X L ) 2 Rth
Se observa astfel ca reactanta este anulata puterea disipata fiind:
IL

Ptot

VTh
1
ReVTh* I L
2
4 RTh

1
PTh RTh I L
2

VTh

8RTh

1
Ptot
2

Considerand ca avem o linie fara pierderi, ceea ce inseamna valori relale ale lui Z 0 si
conditia de adaptare conjugate poate fi scrisa si in functie de coeficientii de reflexie:
*
L Th
G* e 2 jl

Daca se doreste a exprima coeficientul de reflexie la iesirea generatorului


d L e 2 jl G* Z d Z G*

Se poate observa astfel ca discutand in mod general exista o sarcina adaptata conjugate
corespunzatoare fiecarui punct situat pe linia de transmisie. De oriunde am taia linia se
poate calcula o sarcina conjugat adaptata inlocuind segmental taiat cu un generator
Thevenin echivalent.
Un alt mod de a define adaptarea este acela referitor la reflexii. S-a afirmat anterior ca in
cazul unei sarcini adaptate reflexiile trebuie sa fie 0, ceea ce implica Z L Z 0 conditie
dificil de realizat in practica. Aceasta conditie nu se poate obtine fara introducerea de
circuirte de adaptare. In practica in majoritatea cazurilor sunt introduce circuite de

adaptare atat la conexiunea generator linie cat si la conexiunea linie sarcina asa cum este
prezentat in figura urmatoare.

In primul caz au fost folosite circuite de adaptare atat la conexiunea generator linie cat si
la conexiunea linie generator. Se poate scrie ca Z G Z L Z 0 . Nu va exista unda reflectata
deci generatorul va transmite puterea maxima la sarcina.
In cel de-al doile caz circuitul de adaptare este introdus intre generator si linie. Datorita
proprietatii ca orice segment pate avea o sarcina conjugate de adaptare, circuitul poate fi
introdus in orice punct pe linie, nu neaparat la intrarea liniei. Trebuie tinut seama insa de
Z L jZ 0 tan d
faptul ca Z d este dependent de Z L functie de frecventa. Z d Z 0
unde
Z 0 jZ L tan d
/c

Circuitele de adaptare in cazul 2 vor functiona numai pentru o anumita frecventa,spre


deosebire de cazul 1 in care vor functiona pentru o gama larga de frecvente.
Pentru realizare adaptarii de impedanta au fost dezvoltate o larga varietate de circuite.
Functie de rolul si metoda adoptata acestea se pot imparti in cateva clase representative:
1) Linii de transmise multisectiune:
Sunt folosite pentru a dezvolta circuite de adaptare de banda larga.
Schema unui astfel de circuit este prezentata in desenul urmator:

Parametrii principali sunt dati de relatiile:

ni l i
l
i , i 1....M
0
i
Z i 1 jZ i tan i
, i 1...M
Impedanta de unda Z i Z i
Z i jZ i 1 tan i
Unde i este denumita grosime de faza si este dat de relatia

f
i i li 2Li
2Li 0 , i 1...M
f0

Iar coeficientul de reflexive corespunzator fiecarei interfete

Lungimea electrica Li

i i 1e 2 j i
i
, i 1....M
1 i i 1e 2 j i

Iar i este coeficientul de reflexive elementar la interfata


Z Z i 1
i i
, i 1....M
Z i Z i 1
2) Filtre - Transformatoare Cebisev ( in sfert de lungime de unda);
Transformatoarele Cebisev, sunt folosite pentru adaptarea impedantelor de sarcina de
valoare reala cu linii cu impedanta specifica de valoare reala. Aceste transformatoare pot
fi proiectate pentru a obtine o largime de banda si o atenuare de valori dorite.
In figura urmatoare sunt prezentate cateva exemple de filter Cebisev

Filtre Cebisev cu 1,2,si3 transformatoare in sfert de lungime de unda

.
Caracteristica Amplitudine / Frecventa pentru un filtru Cebisev
Conditia de adaptare pentru un filtru Cebisev de ordin 1 este data de relatia
Z 12
Z0
Z 1 Z 0 Z L pentru f f 0
ZL
Iar atenuarea este data de relatia

A 20 Log 10

Unde 1

max

L
max

S max 1
iar S max coeficientul de unda stationara mmaxim admis
S max 1

3) Filtre-transformatoare in sfert de lungime de unda, seriale


Unul dintre dezavantajele majore ale filtrelor Cebisev este acela ca necesita ca sarcina sa
fie de valoare reala. Una dintre metodele de rezolvare ale acestei problem este aceea de a
insera filtrul undeva de-a lungul liniei si nu intre linie si sarcina. Aceasta modificare are
dezavantajul ca se pierde avantajul bandei largi. O alta problema care trebuie rezolvata
este ca zona de insertie trebuie sa se afle la odistanta egala cu un minim sau un maximum
al tensiunii pe linie asa cum este prezentat in figura urmatoare:

Acest caz este similar cu cel al unui filtru transformator Cebisev cu doua sectiuni.
Impedanta de und ape care o vede transformatorul in sfert de lungime de unda este reala.

Z0
unde S L este coeficientul de unda stationara a al sarcinii neadaptate. Calculul
SL
dimensiunilor Lmin or Lmax depinde de frecventa pentru care se face adaptarea f 0 .
Z min

Deoarece valoarea impedantei variaza rapid cu frecventa pentru alte frecvente segment va
avea o lungime diferita.
Locatiile pentru Lmin sir Lmax se obtin din conditiile:
L 2 Lmax 0, L 2 Lmin

L

, Lmin L
pentru 0 L
4
4
2

Lmax L
, Lmin L
pentru L 0
4
4
Banda de frecventa a circuitului este data de formula:
Lmax

f

2 cos
pentru 1 r 3
r 1
2(r 1) f 1

sin

4. Transformatoare de tip sfert de lungime de unda conectate in paralel.


O alta metoda folosita pentru adaptatea de impedanta dintre sarcina si linie este
conectarea in paralel cu sarcina a unor segmente de linie cu lungime egala cu / 4 ,
terminate in gol sau in scurt circuit.Susceptanta acestora va anula susceptanta sarcinii
rezultand o sarcina reala care va fi adaptata de sectiunea in / 4 .
Exemple ale adaptarilor de acest tip sunt prezentate in figurile urmatoare:

In primul caz (stanga) lungimea segmentului ales este fie / 8 fie 3 / 8 iar impedanta
acestuia este determinate astfel incat sa anuleze susceptanta sarcinii
In cel de=al doilea caz (dreapta) lungimea segmentului este aleasa intr-un mod
convenient iar lungimea lui in asa fel incat sa anuleze susceptanta sarcinii
Ambele metode sunt folosite in cazul circuitelor microstrip.

Se considera ca YL 1 / Z L G L jBL este admitanta sarcinii. Admitanta unui segment de


linie in scurt cu admitanta caracteristica Y2
iar in cazul in care este terminat in gol Y ' seg

1
si lungimea d este Yseg jY2 cot d
Z2

Y2 tan d

Pentru cazul in care segmental este terminat in scurt conditia de anulare a susceptantei
este:
Ya YL Yseg G L j ( B L Y2 cot d ) G L B L Y2 cot d

Pentru un segment in gol procediand in mod similar se determina conditia:


BL Y2 tan d
In primul caz avem data lungimea segmentului d= / 8 sau 3 / 8 cu o grosime a fazei
d de / 4 respectiv 3 / 4 ( cot( / 4) tan( / 4) 1, cot(3 / 4) tan(3 / 4) 1
Conditia de anulare a susceptantei se poate scrie B L Y2 ( pentru segment in scurt cu
lungimea / 8 sau pentru segment in gol cu lungimea 3 / 8 ) si B L Y2 ( pentru
segment in scurt cu lungimea 3 / 8 sau pentru segment in gol cu lungimea / 8 )
5 Transformatoare de tip sfert lungime de unda conectate paralel-simetrice
Pentru a reduce efectul trecerii de la elementele serie la segmentele conectate parallel
mai ales in relaizarea circuitelor microstrip, este utilizata metoda conectarii a doua
segmente identice de o parte si de cealalta a liniei principale, asa cum este prezentat in
figura urmatoare:

Datoorita conectarii in parallel admitanta sistemului de segmente introdus va fi dubla

Ytot 2Yseg . Functie de tipul segmentului folosit ( terminatie scurt-circuit sau in gol)

Sunt stabilite urmatoarele relatii intre lungimea d a unui segment de adaptare si lungimile
celor doua segmente dispuse simetric).

a cot(0,5 cot d ) scurt circuit


2

2 cot(3 / 4) tan(3 / 4) d b
a tan(0,5 cot d ) in gol
2
2 cot( d b ) cot( d ) d b

In figura A avem introdus un circuit shunt balansat simetric in fata unui segment de linie
de transmisie, in figura B avem un segment de linie in / 4 introdus in serie cu linia de
transmisie terminat cu un circuit shunt balansat simetric

Coeficientul de unda stationara CUST sau SWR (standing wave ratio)


Tensiunea pe linie, la extremitatea unde sarcina este situata poate fi descrisa in functie de
unda progresiva asa cum a fost descris in capitolul precedent : V L V L (1 L )
j l
rezulta ca la distanta l se poate scrie Vl V L e (1 l )
Amplitudinea termenului Vl va fi data de relatiile :
Vl V L 1 l V L 1 l e 2 jl

Studiind relatia obtinuta reazulat ca Vl va avea o variatie sinusoidala functie de l


(distanta fata de sarcina) iar limitele devariatie vor fi date de valoarea termenului
1 l

Pentru a determina limitele de variatie ale acestuia se pot scrie inegalitatile:


1 L 1 l 1 l 1 l 1 L in care s-a folosit L l
Folosind identitatile prezentate se poate deduce ca
Vmin Vl Vmax in care s-a notat cu
Vmin VL VL VL (1 L )

Vmax V L V L V L (1 L )

Prin definitie, coeficientul de reflexie la sarcina este mai mic decat unitatea L 1
In general valorile ce potfi masurate de-a lungul liniei de transmisie sunt valorile
tensiunii de-a lungul acesteia. Pentru a determina / masura coeficientul de adaptare a
sarcinii cu linia de transmisie, a fost introdus coeficientul de unda strationara CUST sau
mai simplu S dat deformula :

Vmax 1 L
S 1

L
Vmin 1 L
S 1
Pentru exemplificarea modului de calcul consideram o linie de transmisie de-a lungul
careia se poate masura unda stationara ca in figura de mai jos :
S

Pentru exemplul de mai sus rezulta S

Vmax 1,5
S 1 3 1

3 L

0,5
Vmin 0,5
S 1 3 1

Diagrama Smith.
Diagrama Simth a aparut in 1939 ca un instrument care sa simplifice calculul matematic
deosebit de complex specific domeniului microundelor.
Modul de construire al diagramei Smith ;
Identificarea cercurilor si curbelor de referinta :
In principiu diagrama Smith face o transformare din sistemul de coordonate rectangular
al impedantei complexe intr-o reprezentare circulara
Considerand ca avem o linie de unda terminata cu o impedanta de sarcina Z L
coeficientul de reflexive se poate scrie sub forma:

ZL
1
ZL Z0
Z0

ZL
ZL Z0
1
Z0

Relatia dintre impedanta de unda Z L si coeficientul de reflexie de-a lungul liniei de


transmisie caracterizata de impedanta caracteristica Z 0 poate fi exprimata functie de
ZL
impedanta normata a liniei Z n
:
Z0
Z 1
1
n
sau Z n
Zn 1
1
Impedanta normata poate fi scrisa si sub forma Z n r jx respectiv coeficientul de
reflexie poate fi scris ca o parte reala si una imaginara r i de unde se poate
dezvolta:
1 r ji (1 r ji )(1 r ji ) 1 r2 2 ji i2
r jx

1 r ji (1 r ji )(1 r ji )
(1 r ) 2 i2
Dupa rearanjarea termenilor se poate rescrie
1 r2 i2
2 ji
r jx

2
2
(1 r ) i (1 r ) 2 i2
Separand partea reala de cea imaginara rezulta:
2i
1 r2 i2
x
r
2
2 si
(1 r ) 2 i2
(1 r ) i
Cele doua ecuatii pot fi rescrise :

r (1 r ) 2 i2 1 r2 i2 r 2rr rr2 ri2 1 r2 i2


r2 (r 1) 2rr i2 ( r 1) 1 r r2

2r
1 r
r i2
( r 1)
( r 1)

Din geometrie se stie ca ecuatia unui cerc este de forma x 2 y 2 r 2 unde reste raza
cercului descris. Se va incerca scrierea ecuatiei de mai sus sub forma ecuatiei unui cerc:
sus ( x a) 2 ( y b) 2 r 2 r2
1 r r

(r 1) r 1

1 r2 r2 1

(r 1) 2
r 1

2r
r

r

(r 1)
r 1
2
r

r 1

2r
r
r

(r 1)
r 1

r
1

i 0
2

i2

1 r r

(r 1) r 1

r
r

r 1

2
i

i 0

Din ecuatiile de mai sus rezulta ca, cercurile descrise de partea rezistiva a impedantei vor
fi de forma prezentata in figura de mai jos :

Acelasi mecanism se poate aplica si pentru partea imaginara, obtinandu-se :

2i
2
x (1 r ) 2 i2 2i r2 2r i2 i 1
2
2
x
(1 r ) i
Se va incerca aducerea ecuatiei sub forma ecuatiei specifice unui cerc adaugand in stanga
si dreapta factorii necesari:
x

r2 2r 1 i2
1

(r 1) 2 i
x

2
1
i
x
x
2

1 1

Aceasta va determina cercuri de reactanta asemeni celor prezentate in figura urmatoare:

Asa cum se poate observa in figura de mai sus in cazul Diagramei Smith se va lucra
considerand doar curbele aflate in interiorul cercului descris de 1 . Pentru valori
pozitive a lui x, reactanta va fi inductiva iar pentru valori negative caracterul acesteia va
fi capacitiv.
Suprapunand cele doua transformari prezentate se obtine imaginea complexa a
transformarii :

Diagrama Smith ajuta la vizualizarea modificarii impedantei de unda ca si cum un


observator s-ar deplasa inspre sau dinspre sarcina .
Considerand o linie fara pierderi impedanta de unda si coeficientul de reflexie
corespunzator la o distanta l fata de sarcina sunt date de formula:
Z L j tan l
l e 2 jl L
1 jZ L tan l
Se poate observa ca amplitudinea lui l este constanta cand l variaza. Pe diagrama
Smith aceste cercuri sunt numite cercuri de unda stationara.
Zl

Asa cum se poate vedea in figura urmatoare, deoarece diferenta de faza dintre l si L
este negativa ( l e 2 jl L ), si de valoare 2 l punctul l se deplaseaza catre sarcina
de-a lungul cercului de unda stationara invers acelor de ceasornic (WTL).
In mod opus daca l s-ar deplasa catre generator aceasta ar insemna sa se deplaseze in
sensul acelor de ceasornic (WTG)
:

Unghiul de rotire poate fi citit pe gradatiunea exterioara a diagramei Smidt.


Diagrama Smith poate fi folosita si in sens invers ajutand la determinarea impedantelor
de intrare si de iesire functie de coeficientul de reflexie. In acelasi timp poate sa ajute la
determinarea coeficientului de reflexie pentru impedante de intrare si iesire cunoscute.
Exercitii folosind Diagrama Smidt.
Reprezentarea unei impedante Z si a unei admitanteY:
Normarea :
Reprezentarile pentru Impedanta normal si normata , Admitanta normal sau normata
Impedanta (Z or z) or Reactanta (X or x)

Tipul
Real (

Normata (No Unit)

Admitanta (Y or y) or Susceptanta (B or b)
Real (S)

Normalised (No Unit)

Rezistenta
(R)
Inductanta
(L)
Capacitate
(C)

Atunci cand se da impedanta si se doreste aflarea admitantei folosirea diagramei Smith


este una dintre cele mai rapide cai. Exercitiul se rezuma la reprezentarea impedantei date
( dupa normare) si trasarea punctului diametral opus acesteia. Admitanta normata
corespunzatoare se determina simplu citind coordonatele punctului respectiv.
Exemplu : Se da o linie de transmisie cu impedanta normata Z n 0.8 j1,40
Sa se determina admitanta normata corespunzatoare a liniei. Asa cum se poate vedea in
figura urmatoare punctul A este situate pe cercul de rezistente de 0.8 si pe curba de
reactanta 1,4. Se traseaza linia ce uneste Punctul A cu centrul Diagramei Smith ( punctul
O(z,y)=1.0+j0) se masoara lungimea segmentului OA si se traseaza punctul B diametral

opus punctului A. Se citesc coordonatele punctului B acestea dand admitanta normata


echivalenta: Yn o,3 j 0,54 .
Un al doile-a exemplu este pentru Z n 0.1 j 0,22 (punctual C) rezultand
Yn 1,8 j 3,9

Folosirea Diagramei Smith pentru a determina sarcinile adaptate conjugat in cazul


circuitelor cu constante distribuite.
In general solutionarea adaptarii este posibila numai in cazul circuitelor cu constante
distribuite. Pentru liniile de transmisie lungi, in cazul frecventelor foarte inalte,
comportarea acestora poate deveni impredictibila rezultatul calcului de adaptare fiind
eronat.
In cazul circuitelor cu constante distribuite, coeficientul de reflexie si impedanta potfi
reprezentate folosind gradatiunile aflate pe exteriorul diagramei Smith acestea fiind

calibrate in lungimi de unda. Exemplul urmator demonstreaza cum o linie de transmisie


poate fi adaptatacu o sarcina data folosind un element de adaptare (transformator)
conectat cu linia intr-un punct determinat cu precizie.
Se da o linie de transmisie cu impedanta caracteristica Z 0 50 , care lucreaza la o
frecventa f=800MHz. Se doreste conectarea acestei linii cu o sarcina ce consta intr-un
rezistor RL 17,5 conectat in serie cu o bobina cu inductanta LL 6,5nH . Sa se
determine modalitatile in care adaptarea liniei cu sarcina poate fi realizata.
1) Se determina impedanta normata a sarcinii :
Z L RL jLL RL j 2fLL 17,5 j 2 3,14 800 10 6 6,5 10 9 17,5 j 32,4
Z
17,5
32,4
Zn L
j
0,35 j 0,65
Z0
50
50
2) Se reprezinta pe Diagrama Smith impedanta obtinuta ( punctul A)

3) Se prelungeste linia ce uneste centrul Diagramei Smith pana cand intalneste


cercul ce reprezinta lungimea de unda in punctul B ( L1=0,098 )
4) Se traseaza cercul de unda stationara ce trece prin punctul A determinat anterior si
se determina punctul C in care acesta intersecteaza cercul rezistentelor
normalizate cu valoarea egala cu unitatea. Impedanta normalizata corespunzatoare
acestui punct este Z Cn 1,0 j 0,52 iar extensia liniei ce uneste centrul Diagramei
Smith cu punctul C va intersecta cercul ce reprezinta lungimea de unda in punctul
D (L2=0,177 ).
5) Distanta de-a lungul liniei de transmisie unde segmentul de adaptare trebuie
introdus este L=L2-L1=0,177 -0,098 =0,079 . Unde c / f 375mm de
unde rezulta L=0,079x375=29,625mm Pentru a avea indeplinitaconditia de
adaptare rezulta ca segmentul decompensare va trebui introdus la o distanta de
29,6 mm fata de sarcina. Impedanta conjugata a acestuia fiind Z CMn 1,0 j 0,52

6) Se calculeaza capacitatea ce da reactanta normata j 0,52Z 0


rezulta C

jZ 0
de unde
CZ 0

1
1

2,6 10 12 2,6 pF De unde rezulta


1,52 2Z 0 3,1 3,14 800 10 6

ca un capacitor cu valoarea de 2,6pF trebuie introdus in serie cu linia de


transmisie la o distanta de 29,6 mm fata de sarcina.
7) O alternativa a introducerii condensatorului in serie cu sarcina este introducerea
unui element paralel in scopul realizarii adaptarii conjugate. Pentru aceasta se
determina admitanta echivalenta a circuitului de sarcina, situata diametral opus
punctului A, in punctul E YCn 1,0 j 0,52 . Se prelungeste linia ce uneste centrul
Diagramei Smith cu punctul E pana ce intersecteaza cercul lungimilor de unda in
punctul F Se citeste L3 =0,152 . In acest caz distanta de-a lungul liniei de
transmisie va fiL= L3 + L2=0,152 +0,177 =0,329 ceea ce corespunde unei
lungimi a liniei de 123 mm.
8) Componenta de adaptare conjugata va fi de forma YCAn 1,0 j 0,52 de unde
rezulta ca susceptanta ce trebuie introdusa este j 0,52 0

jZ 0
de unde
2fL

L 6,5 10 9 nH . Deci elementul de adaptare va fi o bobina shunt introdusa la o

distanta de 123 mm fata de sarcina.