COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA

Subiecte de examen 2015

conexiunea de mod comun e mai avantajoasa pentru ca are o rejectie buna a p

1. . Conexiuni simetrice şi asimetrice. Masa în electronică.

ca sa transform conexiunea din asimetrica in simetrica folosim un transformat

fig 1.1 fig 1.2

fig 1.3 fig 1.4

Perturbatiile le pot descrie prin doua clase mari: de mod comun si de mod diferential. Perturbatiile
de mod comun le transform in perturbatii de mod diferential deoarece pot lucra mai usor cu ele
din punct de vedere matematic.

In circuit o sa ma intereseze doar zgomotul, nu o sa ma intereseze semnalul util. In modelarea

circuitului trebuie sa trec toate impedantele, atat cele reale, cat si cele nedorite. Perturbatia o sa o
modelez ca o sursa de tensiune sau de curent si o sarcina. Cuplajul e alcatuit din cale de ducere si
de intoarcere si am impedante pe cele doua cai de semnal (1-1’; 2-2’). In structura circuitului nu
pot face abstractie de masa. Aceasta poate fi cale de intoarcere in circuit (Z1’, Z2’) sau se formeaza
impedante de legatura nedorite intre conductoarele de circuit si masa, pe care le modelez prin
impedante(Z1, Z2)(fig 1.3).
Conexiunile pot fi:
a) Simetrice: (conditii) fig 1.3
cond1! -impedantele proprii sa fie egale (calea de ducere = cale de intoarcere: Z=Z’)
cond2! -curentii de cai sunt egale (curentul pe care o sa l regasesc pe calea de ducere o sa
fie identic cu cel de pe calea de intoarcere)
cond3! -impedantele de cuplaj sunt egale (Z1=Z1’; Z2=Z2’ etc)
-le folosesc unde am nevoie de semnale de precizie: aparatura medicala, intrari de antena,
circuite de masura cu tensiune si curent mici

Avantaje:
-un zgomot de mod comun este rejectat usor
Perturbatiile de mod comun= se manifesta ca si cum as avea o sursa de zgomot paralel in
circuit

b) Asimetrice: fig 1.4

- daca una din cele 3 conditii nu sunt respectate, circuitul va fi asimetric.
-daca nu transforma circuitul asimetric in unul simetric in totalitate, macar il transform
astfel pe portiuni, pentru a mai elimina zgomot; pentru aceste transformari se foloseste un
transformator de simetrizare/echilibrare (balun).
Perturbatiile de mod diferential= se manifesta ca si cum as avea o sursa de zgomot serie
in circuit.
 2. Cuplaje şi perturbaţii de mod comun şi de mod diferenţial. Conversia perturbaţiilor
MC în MD. Efectele simetrizării.

fig 2.1 fig 2.2

Transform circuitul din fig 2.2 si va arata echivalentu cu cel de aici (fig 2.3):
Perturbatiile de mod comun pot fi reduse pana la anulare, realizand o conexiune de mod comun.
a) Perturbatia de mod diferential (fig. 2.1)
-se manifesta serie pe circuit
-conexiunea: cale de ducere, cale de intoarcere
-pot sa o modelez cu o sursa de zgomot serie(Epd,epd-valoarea tensiunii generatoare de
zgomot de mod diferential) cu o impedanta de iesire (Zp); acestea le pot calcula si ma
intereseaza tensiunile efectiv perturbatoare care apar la bornele sarcinii si la bornele sursei

Tensiunile efectiv perturbatoare se vor calcula cu Kirchhoff si vor fi egale cu impedanta de

sarcina (RL) sau respectiv impedanta de sursa (Rs) inmultite cu curentul de zgomot, adica cu
tensiunea de zgomot (Epd) supra impedanta totala de bucla (|Ztotal|).

Factorii de rejectie de mod diferential (DMRR) se exprima fie liniar, fie logaritmic. Pot
avea DMRR pe sarcina sau pe sursa. Cand DMRR-ul e mai mare, circuitul rejecteaza zgomotul mai
tare (tensiunea de zgomot pe sarcina/ sursa ∆Ups, ∆UpL cat mai mica). DMRR are valori intre 0 si
40dB.

b) Perturbatia de mod comun (fig. 2.2)

-se manifesta paralel in circuit
-o sa fie mai greu de calculat CMRR
-circuitul il modelez prin sursa, sarcina, impedante pe conexiuni, pe caile de ducere si
intoarcere si figurez si masa si apar impedante de cuplaj intre conexiuni si aceasta.
-calculam tensiunile pe sarcina (∆UpL) si cresc factorii de mod comun ca sa rejectez

zgomotul pe aceasta.

Factorii de rejectie de mod reprezinta cat din tensiunea perturbatoare (Epc) se gaseste pe
tensiunea de sarcina (∆UpL). Acestia pot fi exprimati atat liniar cat si logaritmic.


Daca realizez transformari in circuitul din fig 2.2, o sa am un circuit echivalent ca cel din fig 2.3 a.
In acest circuit nu am elemente nici serie, nici paralel astfel incat vom fi nevoiti sa aplicam
transformari stea-triunghi. Aplic doua transformari din triunghi ca in formulele cu impedante de
mai jos si va rezulta circuitul b:

Pe noi ne intereseaza sa masuram tensiunea de pe RL care nu mai apare in schema b insa este
reprezentat echivalent prin tensiunea dintre punctele 2 si 2’. Prin calcule o sa mi rezulte o tensiune
pe sarcina de genul:

Pentru a avea o rejectie de mod comun cat mai mare, ∆UpL trebuie sa fie cat mai mic sau chiar nul.
∆UpL este nul atunci cand Z1’*Z2 = Z1*Z2’. Inlocuind formulele calculate pentru
transformarile stea-triunghi in aceasta relatie, o sa rezulte .

In aceasta figura, cele doua circuite sunt echivalente atunci cand neglijez rezistentele
conductoarelor Z si Z’  ∆UpL = ∆UpS. Pe o diagonala vom avea tensiune de mod comun (Epc),
iar pe cealalta vom avea tensiune de mod diferential (∆UMD).

Circuitul din dreapta e echivalent cu cel din stanga atunci cand Zp’=0 iar Zm’ va fi scurtcircuitat iar
conditia nu mai este indeplinita, reprezentand astfel cazul conexiunilor asimetrice in
care traseul 1’2’ va fi conductor de masa.
In cazul conexiunii asimetrice circuitul nu rejectează perturbaţiile – singura soluţie constă în
reducerea cuplajului, adică creşterea impedanţei de cuplaj dintre circuit şi sursa perturbatoare (în
raport cu impedanţele "utile" din circuit).
e --> cg intre circuite si cg intre echipament si impamantare

circuite:
ua circuite au o impedanta comuna (Zc), trecerea curentului prin aceasta va crea distorsiuni ale curentilor din ambele circuite cuplate galvanic Putem neutraliza cg prin

echipament si impamantare:
3. Cuplajul
e de distanta dintre doua puncte galvanic.creste diferenta de potential din cauza curentilor aleatori de pamant. Aceste legaturi la impamantare pe pot echivala c
de impamantare,

arat de masura CC = cablu coaxial

entul aparatului de masurat
ntul care se inchide prin pamant Apare un cuplaj galvanic intre Im si Ip. Pentru a neutraliza acest cg, izolez aparatu de masura, facand legatura intre ecranul cablului coa

Nu l a facut la curs :O

4. . Apariţia şi efectele cuplajului parazit capacitiv. Cuplajul slab si cuplajul tare. Măsuri de
reducere a cuplajului.

fig 3.1

Acest cuplaj apare intre perechi de conductoare aflate in circuite diferite (o parte din semnalul util
dintr un circuit se transfera in circuitul vecin ca zgomot). Acest cuplaj e unul prin camp electric
(acest camp traverseaza dintr un circuit in altul).
Caracteristicile cuplajului capacitiv:
-este un cuplaj de mod comun: ataca la fel toate conductoarele circuitului parazitat. Zgomotul il
pot modela printr o sursa de zgomot si impedanta paralele in circuit.
-poate fi transformat intr un cuplaj de mod diferential ca sa se poata calcula mai usor

In fig 3.1 a), in circutiul perturbator am sursa de zgomot(V1) si sarcina(R1) iar in circuitul
perturbat am impedanta de intrare(RS) si impedanta de iesire (RL). Vom avea cuplaj parazit
capacitiv intre firele calde ale celor doua circuite (C12) prin care se transfera semnal parazit. De
asemenea, vom avea capacitati parazite intre firele calde ale celor doua circuite si masa (C1m,
C2m).
Redesenam schema in spatiu de la punctul a) si obtinem schema echivalenta de la punctul b). C1m
nu mai apare figurat in schema deoarece atunci cand calculam functia de transfer a circuitului,
acesta va fi o impedanta paralel pe intrare si nu intra in calcul. Grupez RS si RL. Si R1 este o
impedanta paralel pe intrare si nici ea nu va aparea in calculul functiei de transfer.
(𝐶2𝑚||𝑅𝑒)
𝐻=
(𝐶2𝑚||𝑅𝑒) + 𝐶12

C  jωC 
Frecventa de taiere e la momentul in care numitorul se anuleaza adica ωRe(C12+C2m) = 1 si de
aici se scoate frecventa, calculand ω. Aceasta e intre cativa kHz si cativa zeci de kHz. C12 si C2m
ii masor pe placa iar Re il cunosc deoarece cunosc RS si RL din circuitul perturbat.
In raport cu frecventa de taiere putem observa doua cazuri:

a) Cand frecventa din circuit e mai mica decat frecventa de taiere  cuplaj slab
ωRe(C12+C2m) << 1 => Vp = V1*jω*Re*C12
-evolueaza cu frecventa de tip trece sus: caracteristica functiei creste pana la frecventa de taiere
dupa care ramane constanta

Metode de reducere a acestui cuplaj:

-reducerea valorii lui C12: prin perpendicularizarea sau cresterea spatiului dintre conductoarelor.
-scaderea frecventei: cand perturbatiile sunt sub forma de impulsuri, de durata mica.
-scad impedanta de intrare Rs astfel incat Re sa devina mic fara sa modific impedanta de sarcina.
-ecranarea.

a) Cand frecventa din circuit e mai mare decat frecventa de taiere  cuplaj tare
ωRe(C12+C2m) >> 1 => Vp = (V1*C12)/(C12 + C2m)
-ω nu mai apare in expresie ceea ce inseamna ca acest cuplaj nu mai depinde de frecventa(avantaj)
-acest cuplaj depinde cel mai mult de C12 si C2m

Metode de reducere a acestui cuplaj:

-ca sa l reduc pe C12 folosesc distantare sau perpendicularizare, ca in cazul anterior
-cresc putin valoarea lui C2m prin reducerea distantei dintre firul cald din circuitul perturbat si
masa

5. Ecranarea electrică – mijloc de protecţie contra perturbaţiilor introduse prin cuplaj

capacitiv: principiu de funcţionare, justificarea legarii la masă

Fig 5.1 fig 5.2

E o metoda la scara larga de reducere a perturbatiilor. Cutie metalica care sa protejeze complet
circuitul din interior, gandita pe premisa unei „custi Farasay” in care campul electrostatic este nul
deoarece atunci apare un camp electric perturbator se induc sarcini de somn opus si in
interactiunea
cu peretii metalici se anuleaza. Orice gaura inseamna o cale de patrundere a perturbatiilor. O sa
am gauri in cutie acolo unde trebuie sa bag semnal si sa scot semnal. Dezavantajul este ca o sa
creasca marimea circuitului.

Cand am circuite imprimate, intre perechi de trasee imprimate un simplu traseu intre ele joaca rol
de ecran deoarece decupleaza capacitatile parazite directe. Daca ecranul este conectat si la masa,
capacitatile parazite care vor sa ajunga in circuitul perturbat vor merge de fapt pe calea cu
impedanta cea mai mica, adica spre ground, doar foarte putin cuplaj parazit va mai ajunge in
circuitul perturbat din cauza ca impedanta liniei de masa nu este complet nula, asa cum ar trebui sa
fie in caz ideal.

Inainte sa vedem daca folosim sau nu ecranare trebuie sa analizam cat de eficient va fi acesta, daca
o sa conectez ecranul la masa si daca da, in cate puncte (in caz ca avem circuit de mod comun sau
diferential).

Figurile 5.1 si 5.2 sunt echivalente. Punctul E din a doua figura reprezinta ecranul dintre cele
doua circuite iar Zem reprezinta impedanta ecranarii la masa. Vreau zgomotul in circuitul al
doilea, Vp care din calcule va rezulta:

Astfel se poate vedea dependenta perturbatiilor de legatura ecranului la masa, Zem, putand sa
disting mai multe cazuri.

a) Ecranul nu este conectat la masa

Zem va avea numai caracter capacitiv. Se reduce cuplajul dar nu se anuleaza. Reducerea va fi, in
conditie de cuplaj tare, nu va exista o reducere semnificativa. Daca nu vom avea legatura dintre
ecran si masa  C1e va fi serie cu C2e. Doi condensatori in serie se vor comporta (vor avea
formula) ca doua rezistente in paralel. Capacitatea echivalenta va tinde ca valoare catre capacitatea
cea mai mica. Daca scad valoarea uneia dintre aceste capacitati prin distantare, scade capacitatea
echivalenta si astfel va scadea si zgomotul si nu va mai fi nevoie de ecranare.

b) Ecranul este conectat la masa prin inductanta

Daca conectez ecranul la masa printr-un conductor iar acesta formeaza bucle, voi avea o
inductanta parazita, Lem.

Daca numitorul 1-1/( ω2*C1e*Lem) va fi 0  Vp va fi foarte mare, spre infinit. Acest lucru se
intampla la rezonanta, atunci cand frecventa de lucru este mai mare decat frecventa de rezonanta
. Putem impiedica acest lucru atunci cand realizam legatura ecranului la masa.
Firul ar trebui sa fie cat mai lat, scurt, drept astfel incat acest fir sa nu prezinte alte elemente
parazite.

c) Ecranul e conectat la masa prin impedanta nula

Cand am o legatura perfecta, impedanta cat mai aproape de nul, majoritatea zgomotului se va duce
spre masa, foarte putin va ajunge in circuitul perturbat. Sa am grija sa-l leg la masa intr un singur
punct astfel incat sa nu cream bucle de masa care pot induce un camp perturbator care poate
ajunge in ecran care poate fi indus mai apoi in circuit.
 Am un circuit pe care vreau sa l protejez. Regula imi indica sa fac legatura intre circuit si ecran, prin masa acestu
C1e reprezinta cp dintre calea directa de la intrare
C2e reprez. cp dintre calea directa de la iesire
C3e e cp dintre masa circuitului si ecran Aceste capacitati realizeaza in partea de sus o bucla de reactie necontr
6. Principii de conectarea Daca
la masă a ecranelor
fac legatura electrice.
intre ecran si masa Regula
circuitului,nr. 1.scurtcircuitez C3e iar C2e si C1e se vor scurge catre masa,
o sa

Fig 6.1 fig 6.2

Ecranul trebuie conectat la masa circuitului proiejat.

In figura 6.1 am un circuit independent autonom (isi si genereaza dar isi si consuma semnalul) si e
protejat de un ecran metalic. Intre oricare perechi conductoare apar capacitati parazite: cale de
ducere la intrare si ecran (C1e), cale de ducere la iesire si ecran (C2e) si intre conductorul de
intoarcere/conductorul de masa si ecran (C3e). Daca scriu schema echivalenta a acestui circuit o sa
rezulte fig 6.2. In aceasta schema am o bucla necontrolata de reactie intrare-iesire prin linia E
(orice curent parazit care va fi indus in circuit prin ecran va fi amplificat necontrolat si o parte din
acesta il vom regasi la iesire, pe impedanta de sarcina).
Daca leg ecranul la masa (pct 3 din fig de mai jos), C3e va fi scurtcircuitat, C1e va fi legat intre
calea de intrare si masa iar C2e va fi legat intre calea de iesire si masa, iar bucla necontrolata
de reactie va fi eliminata.

7. Principii de conectarea la masă a ecranelor electrice. Regula nr. 2.

Ecranul electric nu trebuie trebuie folosit drept conductor de masa ,adica drept cale de
intoarcere a semnalului in circuit.

Nu trebuie sa folosesc ecranul drept conductor de masa. Daca am impamantare, o sa apara un

zgomot de mod comun intre ecran si impamantare. Se formeaza capacitati parazite care se va
resimti pe ecran. Daca ecranul este cale de intoarcere a semnalului, acel zgomot il voi resimti pe
semnal.
In figura b am circuitul echivalent al schemei a. Impamantarea nu e niciodata echipotentiala astfel
incat intre punctele P1 si P2 voi avea mereu o mica diferenta de potential care se constituie ca
zgomot din circuit. Ipc va fi curentul parazit si o parte din el il voi regasi si pe impedanta de sarcina
RinA.
In figura c am trecut zgomotul din mod comun in mod diferential. Zgomotul din bucla de curent
din fig b am echivalat o cu un generator de zgomot in serie (Upd) cu impedanta ecranului din cauza
careia voi avea o cadere de tensiune parazita pe impedanta de sarcina a circuitului (∆Upd).
Pentru a scapa de acest dezavantaj, aplicam regula 1 care ne spune sa conectam ecranul la masa
circuitului, dar aplicam si regula doi astfel incat vom rupe legatura dintre ecranul de la sursa Vs si
masa si ii voi crea o cale independenta de intoarcere. Neclar aici cum: curs 3: 2:42

8. Principii de conectarea la masă a ecranelor electrice. Regula nr. 3.

Masa ecranului o leg la punctul de potential minim, la masa generatorului.

In figura nu este conectat corect deoarece e conectat si intre (1', E1) si intre (2', E2). Legatura corecta ar

Ecranul electric trebuie conectat la masă într-un singur punct, în locul de conectare la masă al
sursei de semnal.

O sa conectam masa la punctul de potential minim al conductorului de masa, adica la sursa. Cu

cat semnalul strabate mai multe puncte, lasa sarcina in urma, adica potentialul din punctele 2’ si 3
va fi usor mai mare decat in punctul 1’.
Marcati cu rosu sunt diferite cai de scurgere a curentilor paraziti din ecran in circuit. Cele mai
periculoase surse de scurgere a semnalului parazit sunt la intrarea InA deoarece acolo zgomotul
poate si amplificat si se regaseste mai puternic pe sarcina. O sa analizez doua cazuri:
a) Las legatura din punctul 2’ la ecran si o elimin pe cea de la 1’ la ecran.
-nu voi mai avea legatura la punctul de potential minim din circuit
-se pastreaza calea de curent cu ILP care va patrunde la intrarea in circuit (ceea ce nu mi
doresc)
b) Las legatura din punctul 1’ la ecran si o elimin pe cea de la 2’ la ecran.
-se elima toti curentii de la intrarea circuitului deoarece acestia nu vor mai patrunde in circuit
ci se vor scurge prin masa la ecran
 nul electric trebuie segmentat iar fiecare segment trebuie conectat la masa portiunii lui de circuit, in punctul de potential minim.
(cele cu rosu punctat) si acest curent parazit ajunge la intrarea amplificatorului, la iesirea lui, pe sursa. De asemenea, intervin si perturbatiile de mod comun din legaturi
ntial minim catre masa.

9. . Principii de conectarea la masă a ecranelor electrice. Regula nr. 4.

In cazul sistemelor cu dimensiuni mari, ecranul electric trebuie segmentat; fiecare segment trebuie
conectat la masa porţiunii de circuit protejată, într-un singur punct, în locul de potenţial minim
(de semnal).

In figura de mai sus am un ecran inchis compact si o singura legatura catre masa din punctul C
catre impamantare. Din cauza diferentelor de potential dintre punctele impamantarii, se pot induce
curenti paraziti in circuitul principal. Ca sa pot impiedica acest lucru trebuie sa fac doua lucruri:
-sa fac cutiile de ecranare independente intre ele prin legaturi si intreruperi succesive (notatiile
albastre din fig de mai jos); trebuie sa am grija in acelasi timp sa nu las foarte multe spatii deschise
astfel incat sa permit perturbatiilor sa patrunda direct in circuit.

-daca am facut cutiile de ecranare independente intre ele acum pot lega fiecare portiune de circuit
printr o singura legatura cu portiunea ei de ecran, respecand in acelasi timp regulile 1, 2 si 3
(liniile rosii din figura de sus). Astfel, orice curent parazit care intra in una dintre cele 3 circuite se
vor scurge prin legatura de potential minim cu ecranul.
 10. .Ecranarea transformatoarelor de alimentare

Transformator e un ansamblu de doua bobine fara cuplaj galvanic (fara fir de legatura intre ele).
In primarul transformatorului e semnal variabil in timp de 220V (in cc transformatorul nu
lucreaza). Prin inductie electromagnetica o sa regasesc semnalul in acelasi ritm si perioada ca in
cel din principal.
Transformator coborator = coboara valoarea tensiunii dar ridica valoarea curentului deoarece daca
nu am legatura galvanica, nu am nici pierderi de putere. Daca tensiunea scade si puterea ramane
la aceeasi valoare  curentul va creste.
La transformator problema e cuplajul parazit capacitiv intre spire, straturi si intre primar si
secundar. Perturbatiile din retea trebuie blocate prin ecranare. Capacitatile devin mari, de ordinul
uF (in loc de pF).
Primarul obligat este legat la impamantare.
In figura din stanga sus am primarul legat la impamantare si secundarul alimentat de sursa Vs si
ecranat. Aici avem Ecranul transformatorului Etr legat la ecranul circuitului si astfel ii creez o
legatura la masa. Intre masa ecranului din punctul P2 si masa primarului in punctul P1 voi avea
perturbatii de mod comun si curenti paraziti care intra in circuit (Ipd).
In figura din dreapta de sus am dubla ecranare la transformator. E1 e ecranul primarului iar E2 e
ecranul secundarului. Intre ele vom avea izolatie si capetele lor nu vor acea contact una cu
cealalta. Ecranul primarului il leg direct la impamantare astel incat sa cobor curentii paraziti din
circuit si le fac cale de inchidere prin masa.
Orice transformator e ecranat si daca e dublu ecranare are performante foarte bune (70-90dB).

(dezavantaje)
Transformatoarele pot intra in saturatie.
Optocuplorul are caracteristica neliniara (semnalul de pe fotodioda nu mai e identic cu cel captat de
fototranzistor).

Transformatorul de neutralizare:
-lucreaza in curent continuu
-structura e alcatuita dintr un tor de ferita, bobinat cu cele doua conductoare ale sursei si ale sarcinii
in sens opus
-curentul pe sus va fi opus fata de curentul de jos si se anuleaza. Astfel neutralizez
curentul alternativ si voi permite sa treaca doar curentul continuu.
 11. . Apariţia şi efectele cuplajului parazit inductiv. Mijloace de reducere a efectelor
cuplajului inductiv. Utilizarea cablurilor bifilare şi torsadate.

In primul circuit vom acea curent variabil in timp.

Fluxul magnetic indus intr un circuit este produsul dintre inductia magnetica si aria buclei.
Cuplajul parazit inductiv apare atunci cand primul circuit generaza flux care tare aria circuitului
vecin. Curentul util dintr un circuit si curentul de zgomot sunt de semn opus.
Inductanta mutuala(M) este fluxul transferat dintr un circuit in celalalt supra curentul perturbator
din primul circuit. Aceasta va modela cuplajul inductiv parazit dintre cele doua circuite vecine.
Coeficientul de cuplaj(k) arata cat din fluxul total generat de primul circuit va ajunge in circuitul
vecin.
L1 si L2 vor fi inductantele proprii ale celor doua circuite.
Cuplajul inductiv este in curent si prin camp magnetic, spre deosebire de cuplajul capacitiv care e
in tensiune si e prin camp electric.
Vom avea inductie magnetica parazita mare in al doilea circuit cand in primul circuit avem un
curent mare, o arie mare sau cand semnalul din acest circuit variaza rapid in timp.

In fig 1 avem doua circuite vecine. Cand primul circ e strabatut de curent variabil in timp va
induce flux magnetic in cel de al doilea circuit. Curentul parazit indus va adauga caderi de tensiune
parazite pe capetele din cel de al doilea circuit; zgomotul mai mare se va duce pe capatul cu
impedanta mai mare. Tensiunea parazita e proportionala cu variatia in timp a fluxului inductor.
Aria poate fi neregulata. Zgomotul va fi proportional cu inductanta mutuala de cuplaj si cu
frecventa.

Cand planele celor doua circuite sunt perpendiculare, nu se induce nimic in al doilea circuit.
Metode directe de reducere a cuplajului inductiv(din formule):
-maresc distanta dintre circuite
-scad aria celor doua circuite
-scad valoarea curentului din circuitul perturbator daca este posibil
-in circuitul perturbat pot umbla la impedanta din capatul opus sarcinii astfel incat aceasta sa
ramana neschimbata

Metode indirecte de reducere(geometria circuitului):

-perpendicularizarea sau modificarea unghiului dintre cele doua circuite
-sa le distantez
-sa reduc ariile lor
-circuitul perturbat nu pot sa l protejec cu ecran metalic(liniile de camp magnetic trec prin peretii
acestuia); se poate cu ecran magnetic
-daca reduc aria primului circuit se reduce fluxul.

Pentru a micsora aria circuitului trebuie sa apropii caile intre ele astfel incat voi folosi:
-Conexiune simpla: cabluri bifilare
-Conexiune multipla: cabluri multifilare

Schema reprezinta un cablu torsadat. B este campul perturbator care vrea sa induca in cablu.
Inauntru sunt insemnate buclele de curent parazit care este indus. Acesta e figurat in sensul acelor
de ceasornic. Buclele au arii egale. Daca urmaresc linia continua de exemplu din bucla in bucla voi
vedea ca in prima bucla e orientat spre dreapta, in a doua bucla e orientat spre stanga. Au sens
opus deci se vor anula reciproc.  curentii se anuleaza intre ei pe perechi de bucle; daca am nr
impar de bucle tot se va induce mai putin curent parazit decat daca nu as fi torsadat cablurile.
 12. . Ecranarea la cuplajul parazit inductiv.
Ecranul trebuie legat la masa in ambele capete, altfel nu lucreaza.

umblu in circuitul perturbator, unde este fluxul generat de bucla circuitului. Modific aria circuitului. astfel incat sa ramana curen
Fortez curentul sa treaca prin ecran si nu prin conductorul de masa. Dam o impedanta mai mica pe ecran ca sa atraga curentul.

In ce conditii se intoarce majoritar prin ecran?

Cand frecventa circuitului depaseste frecventa de taiere. Frecventa dorita ar fi de 5 ori mai mare decat frecventa de taiere astf

La ecranare vreau ca calea de intoarcere sa fie apropiata de calea de ducere pentru a reduce
dimensiunile circuitului. Inductanta mutuala de cuplaj dintre aceste doua cai sa fie egal cu
inductanta proprie a firului central (M = Le).
Circuitul a este rescris si va arata ca circuitul b. Traseul sau ecranul il reprezint prin inductanta(Le)
si rezistenta(Re). Daca aflam valoarea lui Ie aflam cat din curentul din curentul cald Ii se intoarce
prin ecran.
Curentul Ii la reprezentare va avea caracteristica de tip trece sus. Daca depasesc frecventa de
taiere, Ie ajunge la valoare maxima, la valoarea lui Ii, adica curentul se intoarce tot prin ecran.
Frecventa
astfel incat dorita de lucru ar avea de 5 ori mai mare valoarea frecventei de
taiere,
intregul trebuie
Ecranul curent sa treaca
legat prin ecran
la masa si campul
in ambele magnetic
capete, altfel nusalucreaza.
fie micsorat pana la neglijabil.

13. . Ecrane magnetice.

Un ecran din material magnetic deviaza liniile de camp magnetic pe cai de relunctanta mica.
Reluctanta este echivalentul rezistentei electrice dintr un circuit electric, dar cand avem un circuit
magnetic, adica cand de-alungul circuitului se transfera flux (circula linii de camp magnetic).
Reluctanta depinde de material (permeabilitatea magnetica) si de geometrie (aria sectiunii,
lungimea circuitului). Ecran eficient  reluctanta magnetica mai mica. Se folosesc de obicei
materiale moi (fier, ferita), dar care nu au comportare buna la frecvente mari (in RF de ex).
Tensiunea magnetomotoare este analog tensiunii electromotoare.

In imagine avem un perete magnetic pentru ecran, mai gros dar nici prea mare
ca diametru pentru a avea reluctanta mica. Liniile de camp perturbatoare
ajung la perete, sunt stranse de acesta si circuitul din interior va fi protejat. E
bine sa avem diametru cat mai mic, cat sa imbrace circuitul ca sa pot strange
liniile de camp cat mai bine in jurul lui.

Atenuarea este raportul dintre campul din afara si campul din inauntru. Daca
vreau atenuare cat mai mare am nevoie de permeabilitate magnetica cat mai
mare(zeci, sute de mii de ferite), grosimea peretelui sa fie cat mai mare si diametrul ecranului sa
fie cat mai mic.
Forma sferica capteaza mai bine liniile de camp.
Feritele sunt dure, casante si se prelucreaza greu. Prin adaosuri se creste usurinta prelucrarii.

Ecranul magnetic ar fi ideal daca nu

ar avea gauri. In practica am nevoie
de gauri pentru alimentare sau unde
scot semnalul, afisare etc. Gaurile
trebuie sa aiba o orientare paralela cu
liniile de camp ca sa nu patrunda
multe linii de camp perturbatoare (fig
din dreapta).
La imbinari, nu e bine sa las desfacut
ecranul ca in fig c. E bine sa pun un
mic izolator si un capac deasupra ca in figura d si e, capac din acelasi material ca si ecranul.
O structura cu ecrane multistrat ofera o izolare mai buna. Mai multe ecrane mai subtiri strang mai
bine decat singur ecran de aceeasi grosime.
Permeabilitatea scade cu frecventa. Trebuie sa fiu atent la materialul pe care il aleg pentru ecran ca
sa reziste la frecventa dorita.
 rezistenta el: este ro *L supra S
14. . Masa în electronică, tipuri de masă, cuplaje parazite prin masă. Cuplajul prin
S = aria sectiunii transversale (latimea ori grosimea)
conductor comun si prin bucle de masa.
conductorul de masa il vreau scurt si lat ca sa aiba im

Masa reprezinta un conductor considerat ca referinta de potential ca circuit la care se intorc

curentii. Ca sa fie echipotential, trebuie sa aiba impedanta nula, in mod ideal. Daca nu e
impedata nula, prin conductorul de masa se intorc curenti. Curentii aceia ori impedanta masei
formeaza o tensiune parazita. Vreau ca masa sa aiba impedanta cat mai mica.
E bine sa fie scurt, lat (ca sa aiba rezistenta mica), pozitionat pe margina astfel incat sa nu fie
influentat de circuit.
Masa e diferita fata de impamantare. In unele cazuri am circuitul electronic legat la impamantare
dar nu e un lucru de dorit deoarece pamantul este zgomotos.
Daca intr un circuit am mai multe mase, atunci fiecare bucata de circuit va avea propria referinta
de masa.
Masa virtuala este un punct care nu e fizic legat la masa dar are acelasi potential ca
aceasta(exemplu ca la amplificatoare diferentiale).
Masa flotanta apare in circuitele simetrice. Nu este definit un punct anume de referinta si in
consecinta se poate alege oricare punct din circuit. (de exemplu o antena dipol).
Masele pot creea doua probleme:
-masa comuna dintre doua circuite pune problema de impedanta comuna; pe aceeasi masa vor
exista doua semnale diferite care vor fi induse in ambele circuite
-buclele de masa,cand am mai mult de o legatura la masa din cauza carora se poate induce camp
perturbator de semnal.

1. Conductor comun de masa:

-aici am un conductor de masa la care sunt legate

dar creste spatiul ocupat pe placa
-curentul de zgomot Is2 va fi indus in circuitul perturbat; este indus la intrarea in circuit si va fi
amplificat (lucru nedorit)
-
doua circuite
-cele doua bucle sunt bucla in bucla (cuplajul inductiv
e maxim deoarece fluxul inductiv dintr un circuit e
maxim fata de circ. al doilea
-daca vreau sa scap de aceasta asezare bucla in bucla
pot lasa un cicrcuit in partea de sus iar celalalt sa l
pozitionez in partea de jos fata de masa. (conductorul
de masa va fi insa pe mijloc) sau le asez unul dupa
altul
 2. Bucla de masa:

15. Cuplajul parazit prin conductor comun de masă. Tratarea alimentării.

Cuplajul prin conductor comun de masă reprezintă o porțiune comună a conductorului

de masă și circuitele se influențează reciproc. Curentul dintr-un circuit trece prin
impedanța comună de masă, generează o tensiune parazită pe care o simte al doilea
circuit ( o simte, o aplică la intrare și o amplifică) fiind puternic afectat ( în exemplu
avem grosimea de ord. micrometri, lungimea-cm, lățimea-mm, curentul-mA,
tensiunea-mV). Când tensiunea de zgomot suficient de mare (putem lua plaja mV)
este amplificată va înrăutăți raportul semnal-zgomot. Pentru eliminarea acestui
dezavantaj trebuie să scăpăm de structura buclă în buclă și atunci trebuie să vin cu o
reconfigurare care să respecte o primă regulă care spune (regula 1: masa se executa
dinspre alimentare, mai întâi la etajele de semnal mare si apoi spre cele de semnal
mic, astfel încât curentii mari sa nu circule pe traseele de masa parcurse de
semnalele mici) să urmăresc ca zona unde se adună mai mulți curenți să nu fie la
intare, ci la ieșire pe circuitul de semnal mic (circuitul mai sensibil). Mai întâi se
face conexiunea la masă pentru sursele de semnal mare, după conexiunea pentru
sursele de semnal mic și restul. Figura de sus nu respectă regula 1, iar figura de jos o
respectă. La punctul
a) este circuit buclă în buclă. Avem conductorul de masă (cel gri), circitul de semnal
mic format din sursa Vs, amplificatorul 1, amplificatorul 2 și impedanța de sarcină
care în cazul nostru este un difuzor. Și totodata am alimentarea pentru
amplificatoare (sursa de tensiune E din partea dreaptă). Sursele de semnal mare
generează semnal pentru ambele circuite. Curenții care se închid prin toate aceste
circuite urmează căi
de genul celor figurate punctat. De la sursele de semnal mare se poate duce cu
semnal către amplificatorul 2 și se închide prin sarcină, se închide prin conductorul
de masă, se duce către amplificatorul 1 intră la amplificatorul 2 și de acolo este
amplificat, se duce pe impedanța de sarcină și se întoarce prin conductorul de masă.
Există multe porțiuni comune pentru semnalele mari (liniile punctate) și pentru
curentul util din circuit. Pe porțiunile comune, pe măsură ce mă apropii de sursa de
semnal mic tot mai multe linii cutate sunt. Cel mai mare zgomot îl culege la intrarea
circuitul de semnal mic, îl amplifică, acest rezultat nefiind unul bun. De aceea vom
muta porțiunea de la intrare a conductorului de masă de unde se adună cei mai mulți
curenți către ieșire. Dacă sursa de semnal mare o iau din capătul cu sursa și o pun în
capătul cu sarcina astfel încât la intrare în capătul cu sursa de semnal mic să rămână
doar semnalul mic și acesta este amplificat și scos pe impedanța de sarcină.
Semnalul mare trebuie să se ducă să alimenteze cele două amplificatoare. Porțiunile
de masă unde am mai mult curent parazit au fost mutate de la intrare, unde sunt
maxim amplificate, către ieșire.
Transformatorul nu lucreaza in cc.
16. Cuplaje parazite prin buclă de masă. MetodeDedeceîntrerupere a buclei de
e bun socul longitudinal masă.
pentru intreruperea buclei de masa: Realizeaza o imp
La zgomot: o imepanda mare.

Bucla de masa o intrerup cu un soc longitudinal

Putem scapa de cuplajele parazite prin bucla de masa daca tai bucla. Intreruperea se
poate realiza daca nu mai trimit semnalul de la un circuit la altul prin legatura
galvanica, deoarece in alta parte pe bucla nu pot interveni sa intrerup bucla, doar
unde se transfera semnalul de la un circuit la altul, intrerup legatura galvanica si
transfer semnalul fie cu transformator (deci magnetic; transform semnalul din
electric in magnetic, iar apoi inapoi din magnetic in electric ca sa duc la IN
circuitului 2 ce aveam la OUT in circuitul 1) sau prin transfer optic de semnal (prin
optocuplor; de la un circuit la altul). O alta metoda pt intreruperea buclei de masa
este cea din imagini numita intreruperea buclei de masa cu transformator de
neutralizare sau cu soc longitudinal. Ideea este sa transfer semnalul de la iesirea
primului circ catre intrarea circuitului 2, dar sa scap de dezavantajele buclei de
masa, adica sa nu-l transfer galvanic, legatura galvanica sa ramana. Am cale de
ducere si cale de intoarcere a semnalului. Semnalul pleaca de la primul circuit si se
duce la al doilea. Apropii calea de ducere si calea de intoarcere si dup ace le-am
apropiat bobinez dupa tor de ferita (dupa un covrig din material feromagnetic cu
permeabilitate magnetica foarte mare, circa mii-zeci de mii). Bobinez, adica duc o
spira, las pauza, dupa mai duc o spira, iar las pauza pana cand ies din bobina, de pe
miezul feromagnetic cu cele 2 fire apropiate si ma duc la intrarea circuitului 2. Deci
pastrez legatura galvanica, dar cu aceasta legatura formez un bobinaj. Aceasta
structura de tip soc longitudinal permite semnalului sa treaca cat mai bine de la un
circuit la altul si zgomotului sa treaca cat
mai prost, deci lasa semnalul si bareaza zgomotul. Bucla de masa este o structura in
care orice camp perturbator extern poate induce zg. sau datorita faptului ca acest
conductor de masa nu este perfect echipotential daca am o dif de potential intre 2
pct ale sale aceasta se contituie ca zg pe bucla (sursa de semnal de zg). Se genereaza
curent parazit de zg pe bucla, si crt acesta parazit il simt pe calea de semnal, de
aceea vreau sa scap de bucle. Daca acest miez este de dimensiuni mici, spatiul
ocupat nu ar fi prea mare, dar treuie tint cont ca adaug material magnetic sa nu-mi
puna probleme in circ. Intre magnet si metal exista interactiuni, deci poate afecta
circuitele vecine prin interactiuni magnetice. Pe de alta parte, fiind material
magnetic strange liniile de camp prin el. Deci daca aceste conductoare sunt parcurse
de crt si se genereaza flux si fluxul este strans de miezul feromagnetic nu se mai
duce si nu mai perturba vecinii, deci au si avantaje si dezavantaje.
Schema echivalenta a socului longitudinal. Am conductorul de masa (A –
B) nefiind perfect pun in evidenta diferenta de potential intre 2 pct ale sale care se
constituie ca zg in circ. Circ 1, am un semnal de iesire care il modelez prin sursa Vs
si acest semnal vreau sa-l transfer catre circ 2 pe care il vad ca impedanta lui de
intrare. Deci transfer semnalul, pastrez leg galvanica, deci am calea de ducere-calea
de intoarcere a crt si am si bucla de masa ca nu am intrerupt-o (formata intre calea
de retur semnal, baza socului, calea retur semnal, leg la masa a circ 2, conductor de
masa si leg la masa a circ 1). Important in sch echivalenta este ca cele 2 conductoare
ale conexiunii, calea directa si calea de intoarcere a semnalului au inductanta
proprie, rezistenta proprie (mica, dar exista, inductanta – nH/cm, rezistenta parazita
– miliohm/cm). Intre ele apare cuplaj prin inductanta mutuala intre inductantele
proprii ale conductoarelor conexiunii. Secretul structurii de tip soc longitudinal este
sa bobinez cu cele 2 conductoare apropiate. In acest caz voi avea inductanta mutuala
si cuplaj strans (cel mai strans este cand induct mutuala este egala cu L1=L2=M ca
sa functioneze bine structura, adica sa transfere bine semnalul de la OUT circ 1 la
IN celui de-al doilea si zg de pe bucla sa nu-l trimita pe IN celui de-al doilea circ.
Pentru a vedea cum se comporta la semnal util pasivizez sursa de zg si las doar sursa
de semnal util. Scriem Kirchoff pe ochiul A22’B (pe bucla de masa) si vom scoate
curentul pe carea retur semnal Is2 (expresia este Trece Sus) (o sa fie functie de
frecv, de Is1-crt pe calea de ducere si functie de o frecv de taiere de ord kilo-zeci de
kilo). Frecv de taiere = rezistenta / inductanta la calea de ducere a crt. Pe masura ce
creste frecv si am depasit frecv de taiere Is2 se duce catre max, adica catre Is1. Is1
la frecv joase (sub frecv de taiere) se intoarce prin conductorul de masa, iar cand
depasesc frecv de taiere se apropie din ce in ce de val lui Is1 si se intoarce prin calea
retur semnal. Pentru a se apropia suficient de mult crt Is2 de crt Is1 trebuie ca frecv
sa fie de 5 ori mai mare fata de frecv de taiere. Pentru a vedea cum se comporta la
zg (fata de semnalul perturbator) pasivizez sursa de semnal si las numai sursa de zg
si ma intereseaza cat din zg dat de sursa se duce la intrarea circ 2. Aplicam Kirchoff
pe ochiurile A11’B si A22’B si vom scoate crt care se intoarce prin conductorul de
masa (Ip) si crt pe cale retur (Ip2). Pentru a determina deltaUp (tensiunea efectiva
perturbatoare) inmultim Ip1 cu Rp. Aceasta o sa depinda de sursa de zg Vm si de
frecv (expresia este Trece Jos). Cand sunt la frecv joase zg. este mare. Pe masura ce
frecv creste si am depasit frecv de taiere, scade zg pe deltaUp.
nstanta in timp din cauza unui riplu pe care il pot diminua cu un condendensator de decuplare in paralel pe alimentare, avand rol de rezervor de sarcina. Valoarea conde

17. Decuplarea alimentărilor în curent continuu. Calculul condensatorului de decuplare.

Consideram o situatie simpla in care as avea un circuit alimentat de la o sursa de

tens continua. Ideal ar fi ca tens de iesire furnizata de sursa sa o regasesc la bornele
de IN ale circ. Aceasta s-ar putea intampla in situatia in care conexiunea ar fi ideala
(conexiune galvanica, dar cu impedanta nula, sa transfer semnalul fara sa am
pierderi, deformari, defazaje). Conexiunile reale avand elem parazite reactive
(inductanta, capacitate) pun probleme atata vreme cat circ lucreaza in regim
tranzitoriu. Probleme: pe tens const de alimentare apare un riplu. Pentru a diminua acel
riplu trebuie sa adaug un condensator de decuplare in paralel pe alimentare. El o sa se
constituie ca un rezervor de sarcina, are inertie si atunci diminueaza riplul (cat? Pana la
valoarea limita max acceptata de circ de sarc astfel incat inca sa lucreze bine).
Condensatorul de decuplare va depinde de cat de rapid variaza regimul tranzitoriu in
circuit si va fi necesar mai mare cu cat regimul va varia mai rapid. Va mai depinde
si de impedanta parazita a conexiunii. Pentru a-l calcula voi tine cont ca am o
impedanta vazuta de circ de sarc catre sursa si care inseamna acest condensator de
decuplare in paralel cu L paralel cu R (L, R elem parazite ale conexiunii) si raportul
dintre riplul max admis pe sarc (deltaU) si variatia max de crt in regim tranzitoriu in
circ (deltaI). Cand egalam relatiile ca sa pot face calculele, fac o neglijare –
conexiunea insemna rezistenta, inductanta parazita serie si capacitate si conductanta
paralel pe care le-am neglijat. Conductanta fiind mica o pot neglija, capacitatea e
mica in comparatie cu condensatorul de decuplare, deoarece acesta este marisor in
practica (sute de nF, microF) si pot calcula mai usor ceea ce am nevoie
(condensatorul de decuplare).
Si cand voi egala impedanta totala vazuta de sarc spre sursa, cu sursa pasivizata
care inseamna C decuplare paralel cu L serie cu R cand o sa egalez cu raportul
deltaU/deltaI voi forma o ec in condensatorul de decuplare pe care rezolvand-o pot
gasi val condensatorului de decuplare necesar. Acest calcul presupune si probleme
pt ca in practica ar trebui sa estimez cat de rapid variaza regimul tranzitoriu si pt a
scapa de acest dezavantaj voi considera situatia cea mai dezavantajoasa cand
semnalul variaza cel mai rapid in circ si aceasta se intampla la rezonanta. Din calcul
voi obtine un condensator de decuplare mai mare acoperitor, bun in orice situatie,
inclusiv in situatia cea mai dezavantajoasa. Pretul platit este mai mare decat cel
calculat precis. Deci depinde de structura circ si de ce calcule pot face. Daca pot
face o estimare precisa e bine si obtin o val mai mica, apropiata de realitatea
condensatorului de decuplare. Daca nu, e dificil de analizat regimul tranzitoriu si de
calculat marimile caracteristice lui si in special timpul cat dureaza atunci fac aceasta
aproximatie. Aproximatia presupune sa consider circ la rezonanta si rezonanta se va
petrece in momentul cand am rezonanta intre elem reactive (L si C). Deci rezonanta
va fi 1 / radical(L*C). Asta inseamna ca nu trebuie sa mai estimez timpul cat
dureaza regimul
tranzitoriu in circ pt ca am deja pulsatia coresp situatiei celei mai dezavantajoase la
rezonanta si aceasta rezonanta cand o introduc in relatiile de calcul pt condensatorul
de decuplare imi va da o val pt aceasta care o sa depinda de inductanta si rezistenta
parazita a conexiunii si va mai depinde de raportul dintre variatia max admisa a tens
de alimentare pe sarc si variatia max de crt pe sarcina in regim tranzitoriu.

18. Perturbaţii în căile de curent alternativ. Filtrele de reţea.

19. Protecţia liniilor de c.a. la supratensiuni. Varistoare, eclatori.

 20. Ecrane electromagnetice. Principiile funcţionării ecranelor electromagnetice,
materiale pentru ecrane, caracteristicile materialelor pentru ecrane magnetice.

Ecranele electromagnetice se pot studia prin două metode:

(a) metoda impedanţelor – bazată pe analogia propagării undelor electromagnetice
prin diverse medii cu a undelor curenţilor electrici prin linii de transmisie (elemente cu
constante distribuite) cu diverse impedanţe caracteristice
(b) metoda separării variabilelor – bazată pe rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale ale
propagării câmpului electromagnetic (Maxwell).
Metoda impedanţelor( pentru placi plan paralele, ecran cilindric si sferic si elipsoidal) are
dezavantajul că nu ţine seama de geometria (forma) ecranului
şi de eventualele degajări, orificii, fante practicate în ecran. Dificultăţile provin
din imposibilitatea integrării ecuaţiilor lui Maxwell pentru forme geometrice fără simetrie
spaţială.

Curenti turbionari: perete conductor- in orice material conductor expus la un camp

perturbator extern se induc acesti curenti turbionari. ( de exemplu tabla se incalzeste, apar
pierderi Joule).
Cand avem un camp perturbator isi consuma din energie inducand acesti curenti turbionari
in materialul conductor. Acesti curenti se numesc si curenti Foucault si ca sens pentru
campul perturbator care urmareste vectorul B de jos in sus atunci pentru curenti urmarim
regula burghiului, se propaga in sens orar in materialul conductor al excranului respectiv.
Curentii genereaza propriul camp numit camp magnetic de reactie, camp de semn opus
campului perturbator cu o intensitate aprox egala. Adica in interiorul incintei conductoare
campul nu mai ajunge sa se mai propage, se anuleaza campurile in
zona interioara a materialului respectiv. Forma ideala de ales pentru
ecran este sfera dar nu cu diametru prea mare ca sa nu scape
campul( real forma ideala orice cu colturi rotunjite). Daca ar fi o
forma cu colturi, in acele colturi ar putea patrunde campul.

Pe masura ce frecventa creste apare efectul pelicular: nu mai este

folosita toata sectiunea transversala cu grosimea ox pentru ca odata
cu cresterea frecventei curentii turbionari se distribuie mai mult
spre marginea conductorului. Deci j( densitatea de curent) in functie
de distanta este mai mare catre margini si scade spre originea
materialului. Pe masura ce frecv creste curentul se retrage pe
marginea conductorului deci densitatea. Zona in care a scazut
curentul de e(= 2.718 )ori se numeste delta, adancimea de
patrundere. Spunem ca ne bazam si consideram doar grosimea delta
pe portiunea unde delta e mai spre margine, iar intre 0 si delta avem
curent foarte putin( desnit curent mica). Cand calculam grosimea
necesara a tablei pentru o anumita atenuare luam in calcul delta ci
nu grosimea R. Cand creste frecventa scade adancimea de
patrundere.
O alta metoda prin care explicam ca un material conductor atenueaza un camp
electromagnetic care cade pe el. Avem in imagine un ecran paralelipipedic din material
conductor. Pe directia ox apare un camp perturbator extern.
Campul electromagnetic inseamna o suprapunere intre campul magnetic He si campul
electric Ee( H exterior, E exterior), variabile in timp, reciproc perendiculare, perpend pe
directia de propagare. Campul se propaga deoarece campurile sunt variabile si pentru ca se
generaza unul pe altul pe masura ce campul se deplaseaza de a lungul directiei de
propagare(ox). Cand campul ajunge la perete, unde se induc curenti turbionari care se
inchid in materialul conductor. Curentii turbionari genereaza la randul lor propriul camp
numit camp magnetic de reactie, camp de semn opus campului perturbator cu o intensitate
aprox egala. ( EF SI HF care sunt campurile electrice si magnetice FOUCAULT). Cand
campul va iesi din materialul conductor va fi atenuat deoarece campurile E si H
perturbatoare si generate de curentii FOUCAULT de semn opus scad din puterea
campului exterior.
Daca urmarim fig din dreapta partea de jos H pe axa oy observam ca campul He inainte de
a patrunde in peretele conductor are o anumita valoare, apoi ajunge la peretele conductor,
unde se atenueaza deoarece scadem HF si apoi obtinem Hinterior ecran. Pentru
componenta E, plasata pe oz, avem o anumita vloare apoi la perete se atenueaza si obtinem
Einterior mult mai slab.
Daca materialul este mai bun conductorsi cu o grosime mai mare, Hi si Ei poate fi mult
mai mic.
B.In comparatie, in aceasta figura avem un material conductor: acel cerc din
interior. In dreapta avem situatia in care ecranul este nemagnetic (miu=1).
Cand campul ajunge la perete, unde se induc curenti turbionari care se inchid in materialul
conductor. Curentii turbionari genereaza la randul lor propriul camp numit camp magnetic de
reactie, camp de semn opus campului perturbator cu o intensitate aprox egala.. Cand
campul va iesi din materialul conductor va fi atenuat deoarece campurile E si H
perturbatoare si generate de curentii FOUCAULT de semn opus scad din puterea campului
exterior astefl in interior campul este atenuat si nu mai apare.

A. Daca permeabilitatea magnetica este mult mai mare decat 1, campul

electromagnetic merge pe unde are permeabilitatea mai mare. Materialul
conductor absoarbe ca sa spun asa toate liniile de camp iar astfel in interior
nu mai ramane camp. Cu cat materialul este mai gros cu atat strangem
liniile de camp dintr-o zona mai mare.
Materiale pentru ecrane electromagnetice
In ceea ce priveste materialele conductoare ca proprietati avem nevoie de
proprietatea de conductivitate cat mai mare, rezistivitate cat mai mica pentru a
putea induce curenti turbionari mai multi si mai mari.
Materialele conductoare pot fi magnetice si nemagnetice. Materialele magnetice
sunt afectate de prelucrarile mecanice. Toate au un punct Curie( 400-600grade
celsius). Sub aceasta temp, materialele sunt magnet, peste temp isi pierd
proprietatile magnetice. Este un efect reversibil la unele materiale, la altele nu.
Exista materiale care isi pierd aceste proprietati magnetice prin prelucrare, dar
putem repara prin recoacere peste punctul Curie, unde isi pierde proprietatile iar
apoi venim si racim lent materialul si isi revine (cu o permeabilitate la nivel de 70-
80%).
Printre proprietatile materialelor magnetice avem caracteristica de magnetizare:
aveam acel grafic cu permeabilitatea in functie de campul perturbator aplicat. In
zona de saturatie permeabilitatea scade, deci scad proprietatile magnetice si nu o sa
mai adune toate liniile de camp si va ajunge camp in interiorul materialului
magnetic spre circuit.
Pentru a creste eficienta ecranului pentru a fi siguri ca nu o sa
avem camp in interior putem face o dubla ecranare pentru ca
daca unele linii de camp scapa de primul ecran o sa fie luate
de cel de al doilea ecran.
De exemplu un otel laminat la rece nu e foarte bun dpdv
magnetic: are permeabilitate in jurul la sute mii, dar este
foarte bun in frecventa cam 10 5 sau 106.
Mu-metalul(fier, nichel, crom )in schimb are o permeabilitate
foarte buna, foarte mare, in jur de 105, dar se satureaza in
jurul valorii de 10 3, desi in zilele noastre ajunge si la
MegaHerzi.
Radiometalul se situeaza intre acestea 2 cu perm intre 103 si
104 si o frecventa de 105.
In general cele cu perm mica se satureaza la frecvente
mai mari.
Concluzii:
La ecranare de joasa frecventa sunt mai eficiente materialele
magnetice. La cele foarte joase sub 1kHz sunt mai bune cele
cu permeabilitate mare. La frecv de 100kilo- mega sunt
eficiente cele cu permeabilitate mica: fier, otel. La frecv si
mai mari folosim materiale nemagnetice cu conductivitate
mare.

21. Ecrane electromagnetice. Efectele îmbinărilor şi orificiilor.

Imbinarile:ca regula, trebuie sa asigure o impedanta minima deoarece in zonele unde avem
imbinari impedanta are tendinta sa creasca si astfel curentul turbionar scade in zona respectiva, deci
ecranul nu mai este foarte eficient pentru ca atunci cand avem un curent Foucault mai mic, campul
electromagnetic generat o sa fie mai mic si atenuam mai putin campul perturbator si acesta va
ajunge in interiorul materialului conductor. Pentru aceasta problema solutii ar fi sudarea si lipirea
in locul suruburilor care cresc impedanta in zona respectiva. Alta solutie ar fi si cea prezentata in
figura, si anume garnitura conductiva pusa intre partile care se imbina, intre canale, fante si alte
locuri pentru a astupa o zona de imbinare.
Daca da figura asta 7.14:
In prima avem inlocuirea unui surub cu o bila de lipire u material conductor care face legatura.
Apoi in mijloc este ca o clema, un mic tunel legat
in peretele ecranului conductor in care punem
baza garnniturii conductive si facem legatura cu
placa de deasupra. Iar in ultima figura avem la fel
o modalitate prin care creem legatura. Zonele
imbinate nu trebuie sa faca scurt circuit adica
materialului ecranul sa nu faca acea bucla inchisa
pentru a nu induce curenti perturbatori. Zonele
hasurate nu trebuie sa fie in contact direct de
aceea se face imbinarea cu acele garnituri.
Materialul conductor al garniturii trebuie sa fie
compatibil galvanic cu metalul din ecran( potentiale de elctrod apropiate) deoarece altfel ar aparea
coroziunea sau distrugerea contactului electric. Exemple: Fier cu Aluminiu, Magneziu cu Zinc
maleabil, Aluminiu cu Plumb, Nichel cu Argint sau Nichel cu Cupru.
solutii pentru coroziune, pentru prevenirea umezirii suprafetelor: Garnituri conductive etanse sau
acoperirea cu pelicule neconductive de ex cu plastic sau acoperirea cu aliaje anticorozive de ex.
inox sau cu IRIDIT( care e pe baza de crom).
Imbinari pentru ecranele magnetice:
Reluctanta minima , cai de reluctanta minima pentru camp( crestem
grosimea sau suprapunem peretii pentru zona de imbinare)– adaugam un
intrefier pentru a face imbinarea si pentru a face continuitatea circuitului
magnetic adica mai ingrosam peretele fiind suprapus sau ingrosat cu acel
intrefier. Nu se recomanda lipirea si sudarea. Aici nu conteaza ca se face
contactul. Deci avem nevoie de un intrefier cat mai mic pentru reluctanta
mica pentru a se putea inchide liniile de camp si sa aiba un spatiu cat
mai mare pentru acest lucru.
Orificii:
Prin orice astfel de orificiu poate patrunde campul perturbator, cu cat e mai mare cu atat campul
perturbator care patrunde este si el mai mare si se perturba si curentii turbionari care se induc in
peretele ecranului si care genereaza camp de semn opus celui extern. Orificiile fac ca reluctanta sa
creasca. Degradarea atenuarii datorita acestor orificii depinde de dimensiuni forma si amplasare,
imped si frecventa campului perturbator.
7.16:

De exemplu in loc de a face o gaura cu diametru maricel putem face mai multe gauri mici
circulare care sa cuprinda un acelasi diametru, lucru care face ca campul si curentii turbionari sa
poate circula fara sa lase sa patrunda campul perturbator in interior.
De exemplu daca avem o fanta, ea poate juca rol si de antena si ar lasa campul sa intre inauntru si
il amplifica si transmite mai departe. De aceea folosim varianta cu gauri mai mici sau reorientam
fantele sa fie paralele cu liniile de camp, in loc sa fie perpendiculare.
In figura din dreapta avem prezentata o structura cu un condensator de trecere.
Daca dorim sa punem printr-un orificiu un conductor nu il trecem pur si simplu ci prin intremediul
acestui condensator de trecere: Punem o izolatie intre conductorul nostru si o armatura exterioare
care va fi lipita de materialul ecranului. Intre armaturi se formeaza o capacitate in jur de 1nF, care
nu afecteaza circuitul.
De exemplu la un element cu necesar de gaura micuta de exemplu potentiometru sau un buton
cum e in imagine folosim garnitura conductiva pe care o plasam intre ecranul conductor si carcasa
metalica a elemetului folosit.
In partea dreapta avem cazul unui afisaj/ aparat de masura care necesita o gaura de dimensiuni
mari: facem gaura, prindem cu suruburi afisajul si facem ecran suplimentar la tot aparatul/
afisajul. Legatura galvanica cu restul circuitului din interior se face cu ajutorul
conductoarelor protejate cu condensatoarele de trecere.
Pentru cazul gurilor de aerisire: punem plasa metalica conductiva cu ochiuri mai mici ca lungimea
de unda pentru a nu intra campul in interior.
Pentru zone mobile, care se inchid sau deschid trebuie sa asiguram continuitatea prin garnituri
elsatice: cupru bronz, bronz beriliu care se insereaza intre marginea si capacul orificiului.

22. Măsurători de compatibilitate. Mijloace de măsurare pentru tensiuni.

In aceasta imagine avem o metoda de masurat tensiunea si anume metoda divizorului universal. Pe
langa aceasta ca metode mai sunt: divizorul rezistiv, capacitiv sau serie R-C.
La baza masuratorilor de tensiune stau divizoarele de tensiune.
Ce masuram?
 Tensiuni statice sau in impuls cu divizoare de tensiune sau voltmetru.
 Tensiuni cu durata mare: sisteme de achizie a datelor.
 Semnale de banda ingusta sau larga: osciloscoape, analizoare spectrale.
Divizorul rezistiv:
Semnalul este cel de deasupra lui R1,
iar cel preluat este cel de pe R2:
R2/(R1+R2).
Semnalul este dus la aparatul de
masura cu impedanta cat mai mare la
intrare 1MOhm.
Zc-imped de adaptare= imped
cablului.
Rezistentele R1 si R2 sa aiba elemente
parazite cat mai mici, cu inductivitate
minima pentru a nu forma bucle.
C- capacitatile parazite.
Divizorul Capacitiv:
La frecv mari.
-nu avem inductante parazite.
-Semnalul este cel de deasupra lui C1, iar cel preluat cu
un cablu este de pe impedanta reactiva C2.
Impedanta de adaptare este situata la intrarea in cablu :
Zc, din cauza capacitatilor.

Divizorul mixt de serie RC:

La tens mari si frecv mari.
Pentru tensiuni inalte divizorul pur capacitiv nu se poate
construi in varianta
coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente
de amortizare, atat in bratul de
inalta tensiune (R1), cat si in cel de joasa tensiune (R2).
Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial, cu rezistenta Zc-R2
pentru ca, privit
de la iesire, sa se vada, in cazul fenomenelor rapide, impedanta Zc.
Divizorul mixt de serie R-C este acordat, adica const de timp R1C1=R2C2.

Divizorul universal:
- Putem trimite si semnal continuu, deci adaugam in paralel cale pentru semnalul continuu.
- Cel continuu pe ramura din stanga, cel alternativ pe ramura din dreapta
- Adaptarea de impedanta se face cu cablul la intrare din cauza capacitatilor. Putem merge
si la frecv si tensiuni mari si in curent continuu.
 , primar si secundar. miezul e din ferita. primarul e realizat dintr o spira iar secundarul ?? curentul de masurat trece prin spira din primar. Acesta induce un flux magnetic
na trebuie sa fie mult mai mica decat inductanta sursei. Relatia dintre tens dintre secundarul si primarul unui transformator P = V*I [W]
ceste materiale peste punctul Curie, acestea isi pierd anumite proprietati si inceteaza sa mai fie magnetice iar apoi din cauza propritatilor lor cand sunt racite lent isi rec

23. Măsurători de compatibilitate. Mijloace de măsurare pentru curenţi.

ate desface in doua jumatati. In secundar am mai multe spire si in primar am o singura spira si conductorul prin care trece curentul este cel pe care il masuram.

Pentru curenti principalul mod este prin folosirea unei bucle. Astfel orice camp perturbator extern
induce un curent.
Campul perturbator extern sau de la un element este transformat intr-o variatie de curent.
O structura este cea de tip cleste: ca un transformator de masurare format dintr-un miez toroidal din
ferita sectionat pe diagonala care se poate desface in 2 jumatati: pe fiecare facem bobinaj: In
secundar mai multe spire, in primar o singura spira: conductorul prin care trece curentul de
masurat.
Putem culege si tens si curent. Daca culegem tensiunea o impartim la R si aflam si curentul.
Curentul de masurat trece prin spira din
primar, desfacem jumatatile si
introducem spira in transformator o
punem pe acel tor de ferita, astfel
curentul variabil din primar genereaza
flux variabil se induce semnal in
secundar si masuram acel curent mai mic
ca in primar.
Parametrii paraziti : inductante(Ls
secundar) si capacitatea(Cp primar) sa
fie cat mai mici.
Majoritatea curentului se duce prin R(pe
calea de imped minima).
Precautii: Sensibilitatea clestelui: 1.. .10
mV/ mA.
Nu trebuie sa ramana cu secundarul in gol.
La frecv inalte sa avem grija sa nu se satureze de la ferita.

24. Măsurători de compatibilitate. Mijloace de măsurare pentru câmpuri electromagnetice.

Prima figura: Dipolul electric: A doua Bobina de curent si ultima o Antena de receptie dipol.
Pentru un camp mai aporpiat( unde e mai mare fie E, fie H):
Daca in cp electromg predomina componenta electrica E: folosim structura de tip dipol.
Structura acestuia este ca un condensator sferic cu 2 armaturi. Cand il plasam intr-un camp electric
variabil in timp se induce sarcina electrica pe partea de sus. Sarcina e proportionala cu intensitatea
cp electric aplicata. Jumatatea de jos se incarca prin inductie( plus sus minus jos sau invers). Pentru
a masura curentul conectam un ampermetru si apare curent electric datorita miscarii date de
diferenta aceea de + si -. Marimea de iesire rezultata o sa fie proportionala cu derivata celei de
intrare.
Folosim integrator ca structura sa fie
liniara. Sarcina pe armaturi este data de
relatia :
Sarcina q e prop cu integrala din suprafata emisferei.
Curentul prin ampermetru este dq/dt adica derivata lui q in rap cu timpul.
Consideram un cp sinusoidal.
Surse de erori:
- scurgerile de curent prin izolatia dipolului si a manerului;
- umiditatea;
- temperatura;
- continutul de armonici;
- frecventa;
- apropirea (proximitatea)
operatorului. Bobina de curent:
- Pentru masurarea componentei magnetice H a unui camp perturbator care se propaga tot
la o distanta mica fata de sursa.
- Folosim tot o spira/ 2-3, facem un bobinaj cu putine spire cuplata la un aparat de masura.
- Cp. Perturbator induce curent in spira ce genereaza o cadere de tensiune pe care o
masuram cu voltmetrul.
- Marimea de iesire e tens de pe voltmetru, mar de intrare este H.
- Structura trebuie sa fie ecranata ca sa nu apara cuplaje parazite sau sa perturbam
alte circuite. ( Nu avem voie spira in scurt)
- La bornele voltmetrului se obtine o tensiune:

Z= fluxul pe o spira.
N nr de spire
B este variabil- inductia campului= permeabilitatea *H.
Din cauza derivarii Pentru semnalele armonice e recomandata structura introducand integratorul
pentru a avea senzor liniar.
Limita inferioara a inductantei magnetice este 0.25micro
Tesla. Antena cu lungimea lambda/2:
Masoara campul propagat la distanta: unde E si H sunt variabile in timp si se generaza una pe alta.
Antenele sunt senzori de captare a campului electromagnetic.
Ele pot fi : - pasive( daca nu contin elemente neliniare);
- active (in caz contrar).
Antenele passive sunt dispozitive reciproce, adica pot fi folosite atat in regim de
emisie, cat si de receptie.
Dupa marimea pe care o determina, antenele pot fi :
- antene pentru masurarea campului electric (sau de tip E);
- antene pentru masurarea campului magnetic (sau de tip H).

De tip E: monopol sau dipol( deschis sau inchis).

 Impendanta de sarcina a antenei este: Zs = Ze = Zc = 50Ω- pentru adaptare.

Observaţie: Daca dimensiunile surselor de perturbatii, inclusiv liniile lor de alimentare au

acelasi ordin de marime cu lungimile de unda, ele vor radia energie electromagnetica.
Undele electromagnetice se pun in evidenta prin antene care produc la borne o tensiune
proportionala cu intensitatea campului masurat.
In cazul antenei (de receptie) dipol, unda electromagnetica plana excita antena sub
unghiul de incidenta teta , cu viteza de propagare:

Tensiunea in gol culeasa de antena este:

In shema electrica echivalenta:

Za – impendanta antenei
Za = Rr – j × Xa ;
Rr – rezistenta de radiatie
(datorita scurgerii de sarcina
prin antena, acesta devine
o sursa secundara de radiatie);
Xa = reactanta antenei (se
datoreaza inductivitatii
acesteia).
Zs = impendanta de sarcina

Proprietati generale alea antenelor:

Directivitatea:
Randamentul:

Castigul si aria efectiva a antenei: