SUBIECTE EXAMEN CEL

CURSUL 1
Rezistenta neliniara
Exist elemente de circuit neliniare, cu un comportament energetic de tip rezistiv care au o
dependena neliniar curent-tensiune (figura). Pentru astfel de elemente rezistena nu mai este
constant, ea depinde de curent sau de poziia unui punct pe curba curent-tensiune. Pentru cazul
rezistentelor neliniare se definesc dou tipuri de rezistene: statica si dinamic.
Transfer maxim de putere
prim teorem stabile!te "n ce condiii puterea electric care se transfer de la surs la sarcin
este maxim. Ea spune c puterea este maxim atunci c#nd este "ndeplinit condiia:
Rg $ Rs
adic atunci c#nd rezistena sarcinii este egal cu rezistena intern a generatorului..
%e mai spune c s-a realizat adaptare "ntre generator !i sarcin sau c sarcina este adaptat la
generator. &n general circuitele nu functioneaz "n condiii de transfer maxim deoarece acest
maxim implic "n acela!i timp un randament prost al transferului. 'u toate acestea exist destule
situaii "n care prevaleaz transferul maxim asupra randamentului, "ndeosebi la circuitele de
putere mic: amplificatoare, oscilatoare, circuite tampon, circuite de prelucrare a semnalelor,
unde adeseori adaptarea de putere este esential.
Eci!alenta "enerat#r tensiune$curent real
surs reala de tensiune poate fi ec(ivalata cu o surs reala de curent si reciproc, o surs reala
de curent poate fi ec(ivalata cu o surs de tensiune. 'u alte cuvinte sursele reale pot fi
considerate fie surse de tensiune, fie surse de curent. )ac o sursa are rezistena interna mic se
comport mai aproape de o surs ideala de tensiune, dac are rezistena interna mare se comport
mai aproape de o surs ideala de curent.
1
Te#remele % Te!enin& N#rt#n
Te!enin
)ac se aleg dou puncte "ntr-un circuit, fie ele * !i + care sunt !i punctele de contact ale unui
element ,*+, atunci circuitul poate fi redus la acest element !i o surs de tensiune real
ec(ivalent conectat la bornele rezistenei (figura). -odul de calcul al elementelor este
urmtorul:
- rezistena intern este rezistena ec(ivalent la bornele *+
- tensiunea sursei este tensiunea la bornele *+ "n lipsa elementului considerat.
N#rt#n
)ac se aleg dou puncte "ntr-un circuit, fie ele * !i + care sunt !i punctele de contact ale unui
element ,*+, atunci circuitul poate fi redus la acest element !i o surs de curent real ec(ivalent
conectat la bornele rezistenei (figura). -odul de calcul al elementelor este urmtorul:
- rezistena intern ,g a generatorului este rezistena ec(ivalent la bornele *+
- curentul sursei este curentul "ntre punctele *+ unde elementul ,*+ este "nlocuit cu scurtcircuit.
2
CURSUL '
Semnal peri#dic
%emnalele periodice pot fi de form oarecare sau determinat cum sunt semnalele sinusoidale,
semnalele dreptung(iulare sau impulsurile, semnalele dinte de fierstru !.a.m.d. (figura .)
%emnalele periodice sunt reprezentate analitic sub forma unei funcii % $ u(t) cu proprietatea: u(t)
$ u(t/0) unde 0 este perioada de repetiie.
mrime important a semnalelor periodice este valoarea medie
%au componenta continua a semnalului.

Semnal alternati!
1n semnale periodic este alternativ atunci cand valoarea sa medie sau componenta continua este
egala cu zero. ,elatia care defineste un semnal alternative este prin urmare: $2
,elatia are si o interpretare grafica (figura ) intr-o perioada
Semnal sinus#idal
1n semnal foarte important in electronica este semnalul alternativ sinusoidal, prezentat in figura,
impreuna cu principalele marimi care-l caracterizeaza.
1n semnal alternativ sinusoidal are expresia generala: u(t) $ 1- sin (3t 4 5)
-arimile principale ale semnalulu sinusoidal sunt:
6 1- 4 amplitudinea semnalului
6 3 (f, 0) 4frecventa
6 3t 4 5 4 faza semnalului
3
6 1 4 valoare efectiva
(esc#mpunere arm#nici) C#mp#nenta c#ntinua
1n semnal periodic oarecare poate descompune intr-o componenta continua
si o suma de armonici, rezultate din descompunerea la randul ei a componentei
alternative.
Primele armonici sunt de multe ori suficiente pentru o buna aproximatie (figura).
)escompunerea in armonici
CURSUL *
+#nctiunea pn fara tensiune exteri#ara
&n momentul iniial distribuia de purttori liberi este accentuat neuniform, cu multe goluri "n
zona p !i muli electroni liberi "n zona n. 0endina natural a purttorilor liberi, fie ei electroni
4
liberi sau goluri, corespunztoare fenomenului de difuzie, este s se deplaseze din zonele unde
sunt "n exces spre zonele srace. 7olurile se vor deplasa din zona p spre zona n iar electronii
liberi "n sens contrar.
+#nctiunea pn cu tensiune exteri#ara
tensiune continu poate fi aplicat 8onciunii p-n prin intermediul a doi electrozi conectai la
capete. *ciunea este denumit curent polarizare !i exist dou situaii distincte, polarizare
invers c#nd plusul este la zona p !i polarizare direct, cu plusul la zona n.
'#nd 8onciunea este polarizat invers, sursa de tensiune creeaz "n 8onciune un c#mp electric
extern care are acela!i sens cu cel intern. *tunci c#nd este polarizat direct, sursa de tensiune
creeaz "n 8onciune un c#mp electric extern care are sens contrar celui intern.
Caracteristici "rafice di#da) Scema eci!alenta a di#dei
'urentul prin dioda depinde de tensiunea la borne dupa relatia exponentiala:
Prin reprezentarea grafica a relatiei se obtine caracteristica grafica current-tensiune a diodei.
5
9n cazul polarizarii directe a diodei curentul creste exponential cu tensiunea. 9n cazul polarizarii
inverse a diodei curentul invers este foarte mic si tinde spre 9%( curent desaturatie)
(i#da ,ener
Este o dioda construita entru a fi utilizata in zona de strapungere inversa.
9n polarizare directa este similara diodelor redresoare. 9n polarizare inversa dioda se strapunge la
o tensiune numita tensiune :ener, 1:, constanta pentru o anumita dioda. 9n zona de strapungere
curentul creste pana la o valoare maxim admisibila, i- dar tensiunea ramane aproape constanta.
,ezistenta dinamica r: in zona de strapungere este foarte mica, o(mi-zecimi de o(mi.
CURSUL -
Tranzist#rul .ip#lar) Structura) Sim.#l) /rincipiul de 0uncti#nare
0ranzistorul bipolar este un dispozitiv format din ; straturi de material semiconductor !i are trei
electrozi conectati la acestea. )upa modul de succesiune al straturilor exist dou tipuri de
tranzistoare: - tranzistoare npn si tranzistoare pnp.
6
*v#nd trei straturi alternate de material semiconductor, tranzistorul bipolar are dou 8onciuni p-
n, 8onciunea baz-emitor (+E) !i 8onciunea baz-colector (+').
)ac baza ar fi groas tranzistorul nu ar fi altceva dec#t un grup format din dou diode
conectate. ricum ar fi polaritatea tensiunii "ntre emitor !i colector, "ntotdeauna una dintre diode
va fi polarizat invers !i "ntre cei doi electrozi nu va exista circulaie de curent. &n realitate baza
este foarte subire, permit#nd, "n anumite condiii, printr-un efect numit efect de tranzistor,
circulaia curentului "ntre colector si emitor.
,#ne de functi#nare
,#na acti!1
Este zona "n care tranzistorul se afl "n ma8oritatea aplicaiilor analogice.
0ranzistorul este parcurs de un curent principal proporional cu un curent de comand mult mai
mic, curentul de baz, i+. &ntre baz si emitor tranzistorul este ec(ivalent cu o diod, fiind
valabile sc(emele ec(ivalente pentru diode, iar "ntre colector !i emitor tranzistorul este
ec(ivalent cu un generator de curent, de valoare: iC $ < iB.
,#na de .l#care)
7
*ceast zon se atinge prin mic!orarea tensiunii intre baz !i emitor sub pragul de desc(idere al
8onciunii, deci sub 2,= >, dar "n multe situaii blocarea se face prin polarizarea invers a
8onciunii.
,#na de satura2ie)
1n tranzistor este adus "n zona de saturaie prin mrirea curentului de comand !i implicit a
curentului principal p#n la o limita la care tensiunea "ntre colector !i emitor scade sub 2,= >,
deci potenialul colectorului devine mai mic dec#t al bazei. )in acest moment 8'E este polarizat
direct
Sceme eci!alente
Caracteristici "rafice
Prima este caracteristica de intrare care leag mrimile din spaiul de intrare al tranzistorului,
care este spaiul baz-emitor.
* doua este familia caracteristicil#r de ie3ire ale tranzistorului care leag mrimile din spaiul
de ie!ire al tranzistorului care este de obicei spaiul colector-emitor.
Sceme eci!alente simplificate 4in curent alternati!4dinamic55
8
/unctul de functi#nare
&n urma plasrii tranzistorului "n zona activ acesta este caracterizat "n spaiul de ie!ire prin dou
mrimi continue !i anume curentul de colector 9' !i tensiunea colector emitor 1'E. *ceste dou
mrimi definesc un punct M "n planul caracteristicilor de ie!ire ale tranzistorului, punct denumit
punct de func2i#nare static
Sceme de p#larizare% a!anta6e si deza!anta6e
%c(ema de polarizare simpla
*ceasta are doua dezavanta8e mari. Primul: sc(ema este sensibila puternic la variatiile de
temperatura. *l doilea: tranzistorul poate fi situat ferm intr-un anumit punct de functionare doar
daca factorul de amplificare in curent < este pr?cis cunoscut.
)aca se adauga o rezistenta in emitorul tranzistorului (figura b). atunci sc(ema de polarizare
atenueaza mult influenta temperaturii si in masura ceva mai mica pe cea a factorului de
amplificare.
%c(ema de polarizare din figura c asigura cea mai buna stabilitate a punctului de functionare, atat
la variatia temperaturii cat si la aceea a factorului de amplificare <.
9
CURSUL 7
/rincipiul de functi#nare tranzist#r M8S
@a marginile suprafetei de oxid, in baza de tip p sunt realizate doua insule de material de tip n.
Electrodul de comanda denumit 7rila este conectat la suprafata metalica ce acopera stratul
izolant. 1neori este conectat la substrat si un al patrulea electrod, +aza, legat intern la sursa in
marea ma8oritate a cazurilor. )aca grila nu este polarizata atunci intre sursa si drena sunt trei
zone n p si n care sunt ec(ivalente cu doua iar un curent intre electrozii principali nu este posibil.
9n izolant se creeaza un camp electric de intensitate ridicata, E, cu sensul din figura. 'ampul va
impinge spre interior sarcinile ma8oritare pozitive si va atrage in apropierea suprafetei sarcinile
negative. %e va forma (induce) un strat bun conductor de sarcini mobile negative numit strat de
inversiune sau canal n.)aca se aplica o tensiune intre electrozii principali va apare un curent prin
canalul conductor.
Caracteristici "rafice M8S cu canal indus
'aracteristicile de iesire sunt desenate doar pentru modul de polarizare cel mai utilizat, cu
tensiune pozitiva drena sursa. %pre deosebire de tranzistorul bipolar, 0E'--% poate functiona
pentru ambele polaritati ale tensiunii de iesire drena-sursa.
10
0#t#di#da
Aotodioda este o dioda care are zona 8onctiunii p-n expusa radiatiei optice.
Aotodioda este destinata sa functioneze in regim de polarizare inversa. 9ntr-un astfel de regim o
dioda este parcursa de un curent mic numit curent de saturatie, 9% 9n prezenta radiatiei curentul
invers creste o data cu cresterea intensitatii fluxului radiatiei oprice
0#t#tranzist#rul
Aototranzistorul este un tranzistor care are zona 8onctiuni baza-colector expusa radiatiei optice.
,adiatia luminoasa actioneaza ca un element de comanda, curentul principal prin tranzistor,
curentul de colector dedpinde de radiatia luminoasa la fel cum la un transistor comun acelasi
curent depinde de curentul de baza.
(i#da luminescenta) 8pt#cupl#r
11
)ioda luminiscenta este cunoscuta si sub denumirea de @E)
)ioda are zona 8onctiunii accesibila in exterior printr-o fereastra care poate fi de forme diferite.
*tunci cand este polarizata direct si este parcursa de curent dioda emite energie sub forma de
radiatie optica, luminoasa. 9ntensitatea luminoasa depinde de intensitatea curentului.
8pt#cupl#rul
ptocuplorul este un dispozitiv format dintr-un element fotoemisiv (o dioda luminiscenta), un
spatiu de propagare optic care poate fi pur si simplu un spatiu gol, dar poate fi un cablu de fibra
optica sau un izolant transparent si un element fotoemisiv, in cele mai multe cazuri un
fototranzistor
ptocuplorul permite realizarea unei izolari electrice perfecte intre doua circuite dar asigura in
acelasi timp transmiterea unor semnale electrice intre cele doua circuite.
CURSUL 9
Scema .l#c a unui redres#r
1n redresor este compus in cazul general din trei parti (figura) si anume:
.. 0ransformator (0,) B. +loc redresor (,) ;. Ailtru (A)
12
Transf#rmat#rul are un rol multiplu. 9n primul rand el modifica, atunci cand
este necesar, valoarea tensiunii sursei.
Bl#cul redres#r este compus din elemente redresoare necomandate (diode), semicomandate
(tiristoare) sau comandate (70, tranzistoare)
0iltrul face o netezire a formei pulsatorii a tensiunii redresate pe care o aduce la o forma
apropiata de aceea a tensiunii continue, uf.
Redres#r m#n#alternanta
,edresorul mono-alternanta este cel mai simplu redresor. +locul redresor contine un singur
element redresor, o dioda.
9n prima semiperioada dioda este polarizata direct. 0ensiunea redresata este egala cu tensiunea
din secundar. 0ensiunea pe dioda este zero. 9n a doua semiperioada dioda este polarizata invers
0ensiunea redresata este egala cu zero. 0ensiunea pe dioda este tensiunea din secundar.
Redres#r du.la alternanta cu punct median
9n cazul acestui tip de redresor transformatorul este necesar si trebuie sa aiba un secundar cu
doua infasurari inseriate, care au acelasi numar de spire, cu un punct median intre ele, astfel ca sa
furnizeze blocului redresor compus din doua diode doua tensiuni identice, uB. 9n prima
semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: ). direct, plusul tensiunii transformatorului
la anod, iar )B invers. 9n a doua semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: ). invers,
minusul tensiunii transformatorului la anod, iar )B direct
13
Redres#r du.la alternanta in punte
9n cazul acestui tip de redresor, asa cum este de altfel prezentat, transformatorul poate lipsi.
+locul redresor este format din C diode legate in punte (formand un patrulater) intr-o anumita
succesiune a terminalelor. @a una din diagonalele puntii se conecteaza sursa de tensiune
alternativa sau secundarul transformatorului daca acesta exista, iar la a doua diagonala se
conecteaza sarcina ,, in cazul acesta.
9n prima semiperioada sunt polarizate direct diodele )B si ); si sunt polarizate invers diodele
).si )C. 9n a doua semiperioada sunt polarizate invers diodele )B si ); si sunt
polarizate direct diodele ).si )C ()B, ); intrerupte, )., )C scurtcircuit) si tensiunea pe sarcina
este egala cu minus u2 (negativa in acest semiinterval)..
14
Influenta tensiunii de descidere la iesire
%e va considera doar tensiunea de desc(idere, UD (D 2,= >). )ioda conduce doar dupa ce
tensiunea sursei dep!e!te UD, iar pe dioda va exista o cdere de tensiune egala cu UD pe tot
intervalul de conductie: u0 = usec - UD (;.=), 9n acest caz exista o "ntarziere la desc(iderea
diodei fata de punctul in care tensiunea sursei devine pozitiv.
Influenta rezistentel#r transf#rmat#rului si di#dei
)ac pentru dioda se consider !i rezistena dinamic, Rd, atunci se adaug aceast rezisten, "n
serie cu aceea a transformatorului !i rezult o mic!orare suplimentar a tensiunii de ie!ire
15
%c(ema ec(ivalent a redresorului !i forma tensiunilordac dioda are !i rezistena dinamic.
0iltru C) Scema si tensiunea de iesire
P#n la momentul t. tensiunea de intrare, usec, este mai mic dec#t tensiunea de ie!ire u, aceea!i
cu tensiunea pe condensator !i dioda este polarizat invers, blocat.
'ondensatorul se descarc pe sarcina R, iC fiind egal !i de semn contrar cu iR.
&n momentul t1 tensiunea de intrare usec devine mai mare dec# tensiunea pe condensator, u
(tensiunea de ie!ire), dioda se polarizez direct !i se desc(ide, iar tensiunea u va urmri variaia
tensiunii de intrare. 'ondensatorul se "ncarc. &ncrcarea condensatorului "ncetaz "n momentul
t2, c#nd tensiunea de intrare atinge maximul. 'urentul prin condensator "!i sc(imb semnul.
16
CURSUL :
/arametrii sta.ilizat#rului) (efinitie)
1n stabilizator de tensiune continu este un circuit care, alimentat de la o sursa de tensiune
continu ce prezint variaii ale tensiunii din cauze diverse, furnizeaz la ie!ire o tensiune a crei
variaie sa fie mult mai mic. El se mai numeste "n limba8ul curent !i surs stabilizat.
'alitatea %0@ se define!te prin c#iva parametri, trei fiind mai importani: tensiunea de intrare,
UIE curentul de ie!ire IO, !i temperatura mediului ambiant .
Sta.ilizat#are cu di#da ,ener
%tabilizator parametric cu diod :ener.
)ioda :ener trebuie polarizat "n regiunea invers, peste punctul de strpungere, astfel c 19
trebuie s fie mai mare dec#t tensiunea de strpungere a diodei, 1:. ,ezistena , se mai nume!te
rezisten de balast si ea limiteaz curentul prin diod la valori nepericuloase.
17
Scema .l#c a sta.ilizat#arel#r cu reactie serie
Sta.ilizat#are cu di#da ,ener si tranzist#r
'el mai simplu stabilizator cu reacie serie utilizeaz un stabilizator parametric cu diod :ener ca
referin de tensiune !i un tranzistor care are simultan rol de comparator !i element de control
serie
%tabilizator serie cu diod :ener !i transistor
Elementul de c#ntr#l serie al sta.ilizat#arel#r
Elementul de control este un tranzistor.
bi!nuit sc(emele utilizeaz combinaii de tranzistoare ca elemente de regla8 serie sau paralel.
18
*tunci c#nd curenii de iesire sunt mari se alege ca tranzistorul s fie format din dou tranzistoare
identice, puse "n paralel :
a doua combinaie este conexiunea )arligton care conduce la mic!orarea rezistenei interne.
/r#tectia sta.ilizat#arel#r) Caracteristici "rafice)
Proteciile asigur obisnuit doua tipuri de caracteristici curent tensiune pentru stabilizatoarele
serie.
Prima limiteaz curentul dupa trecerea de punctul de curent maxim si conduce la un curent de
scurtcircuit putin mai mare decat curentul maxim
* doua produce o "ntoarcere a caracteristicii !i un curent de scurtcircuit mult mai mic
19
%c(em de protecie cu limitarea curentului.
CURSUL 1;
Scema .l#c a amplificat#rlui) Eta6 de amplificare) Lant de
amplificare4<semnificatia elementel#r5
*mplificatoarele electrice sunt circuite care realizeaz mrirea nivelului de putere al unui
semnal electric cu modificri minime ale formei semnalului (distorsiuni minime).
20
'.9. este circuitul de intrare care poate avea unul sau mai multe roluri:
- adaptare de impedanE
- limitareE
- atenuareE
- simetrizare
*%- este circuitul amplificator de semnal mic.
PA, eta8ul prefinal !i A, eta8ul final, formeaz "mpreuna eta8ul de putere.
', circuitul de ie!ire poate indeplini rolurile:
- adaptare de impedan sarcin-eta8 finalE
- izolare galvanicE
- separare a componentei continueE
Caracteristica de transfer
Caracteristica de transfer reprezinta dependena valorii instantanee a semnalului de ie!ire de
valoarea instantanee a semnalului de intrare la o variaie sinusoidala
21
Caracteristica amplitudine$frec!enta
Caracteristicile de frec!en21 descriu variaia cu frecvena a factorului de amplificare !i lu#nd
"n considerare semnalele prin imaginile "n complex obtinem dou caracteristici:
4 caracteristica amplitudine-frecven !i
- caracteristica faz-frecven
caracteristica ideala amplitudine frecventa
Pentru amplificatoarele reale caracteristica de amplitudine are o zona "n care se menine
constant !i scade "n zonele de frecvene 8oase sau "nalte
Clasa de functi#nare) (esenul c#respunzat#r si semnificatie 4clasa A, B si C5
)up durata de conducie a tranzistorului amplificatoarele se clasifica in:
- amplificatoare clasa *, "n care tranzistorul conduce toata perioada semnalului 4ung(iul de
conductie este F $ BG (fig a)E
- amplificatoare clasa + 4 durata de conductie egala cu durata de blocare, ung(iul de conductie
este F $ GE (fib b)
- amplificatoare clasa *+ F! G"BG # E
- amplificatoare clasa ' ung(iul de conductie este F H G (Aig c)E.
categorie speciala de amplificatoare, la care tranzistorul lucreaza "n comutatie poarta numele
de amplificator clasa ).
22
Amplificat#are elementare) Tranzist#r in c#nexiune EC& BC& CC) Tensiunea de
alimentare& rezistenta de sarcina
1n eta8 al unui amplificator, care conine ca element activ un tranzistor, poate fi redus la o
sc(em elementar, simplificat. *t#t pentru amplificatoarele cu tranzistoare bipolare c#t !i
pentru amplificatoarele cu 0E' exist trei variante de sc(eme elementare care depind de
cone$iunea tranzistoarelor.
23
*mplificatoarele de semnal mic cu tranzistoare bipolare au la baza cele trei sc(eme elementare
"n care tranzistoarele funcioneaz "n conexiune E', "n conexiune +' !i "n conexiune ''
*mplificatoarele elementare au, pe l#ng elementul amplificator, sursa de tensiune continu !i o
rezisten care este aici rezisten de sarcin !i care transforma variaiile de curent ale
generatorului de curent care este de fapt tranzistorul "n variatii de tensiune
Tranzist#rul in c#nexiune emit#r$c#mun4EC5) Scema) )
Amplificat#r elementar =n c#nexiune .az1 c#mun1
24
Amplificat#r elementar =n c#nexiune c#lect#r c#mun
Amplificat#are de semnal mic in BC& EC& CC) Scema si r#lul elementel#r)
25
'9 !i ' sunt elementele de cupla8 !i separare. ,' este rezistena de sarcin, ,+. !i ,+B sunt
rezistene pentru polarizarea bazei iar ,E este rezistena de stabilizare la variaia temperaturii sau
a mrimii parametrilor tranzistoarelor.
%c(ema de polarizare este identic cu a eta8ului "n conexiune E' iar rezistena ,' este de
asemenea rezistena de sarcin a eta8ului. ,olul condensatoarelor '9 !i ' este acela!i, cupla8 !i
separare. Iu exist condensator de decuplare pentru ,E dar exist condensatorul '+ pentru
decuplarea ,+B.
%c(ema unui eta8 *%- "n conexiune '' este prezentat "n figura C..C. ,olul elementelor este
similar cazurilor anterioare. ,+., ,+B !i ,E formeaz reeaua de polarizare dar ,E este "n acela!i
timp !i rezisten de sarcin. Iu exist condensator de decuplare.
26
CURSUL 11
Caracteristica de transf#rmare a amplificat#arel#r de curent c#ntinuu)
*mplificatorul de c.c. amplific at#t componenta alternativ c#t !i pe cea continu a unui semnal
electric.
Principalele cerine ale unui amplificator de c.c. sunt: o amplificare mare (pant accentuat a
caracteristicii)E zon liniar mai mare dec#t amplitudinea maxim a semnaluluiE transmiterea
polaritii semnalului. *mplificarea se poate mri adug#nd eta8e de amplificare.
Amplificat#r diferential)
'alitatea principal a eta8ului este deriva redus
care depinde esenial de simetria sc(emei astfel c
rezistenele ,' se aleg de valori iar tranzistoarele
0. !i 0B de performane c#t mai
apropiate.*mplificatorul are ca borne de intrare
bazele tranzistoarelor iar ca borne de ie!ire
colectoarele acestora.
Scema .l#c a unui amplificat#r cu reactie)
Prin reacie se "ntelege preluarea unei pri din semnalul de ie!ire si combinarea cu semnalul de
intrare.
27
-%1 & semnal de intrareE
- %2 & semnal de eroare, rezultatul comparriiE
- %' & semnal de ie!ireE - %( & semnal de reactieE
- a = %' ) %2 & amplificarea amplificatorului de baz (iniial)E
- * $ % J % - amplificarea reelei de reacie E
$ + $ % J % - amplificarea amplificatorului cu reacie (final).
(e#se.iri intre reactia ne"ati!a si reactia p#ziti!a)
)ac rezult o cre!tere a amplitudinii semnalului de intrare, reacia se nume!te reactie p#ziti!a)
)ac rezult o scadere a amplitudinii semnalului de intrare, reacia se nume!te reactie ne"ati!1)
Insensi.ilizarea amplificarii)
*mplificarea * a amplificatorului cu reacie este insensibilizat la variaiile amplificrii
amplificatorului de baz a (datorate temperaturii sau variaiilor parametrilor tranzistoarelor).
)eci variaia relativ d*J* a amplificrii amplificatorului cu reacie este redus de A ori fa de
variaia amplificrii iniiale daJa. )eci amplificarea cu reacie depinde doar de amplificarea
reelei de reacie.
CURSUL 1>
Amplificat#are #perati#nale) Sim.#l) Alimentare)
*mplificatoarele operaionale (*) sunt amplificatoare de curent continuu cu amplificare foarte
mare de tensiune destinate s funcioneze cu reacie negativ puternic.
28

Sim.#lul A8 alimentarea A8
Principalelel cerine pe care trebuie s le "ndeplineasc un * sunt urmtoarele:
K amplificare de tensiune c#t mai mare (a semnalului diferenial)E
K rezisten de intrare c#t mai mare E
K rezisten de ie!ire c#t mai mic E
K caracteristica de transfer c#t mai apropiat de cea ideal pentru amplificatoarele de cc
Amplificat#rul ideal) /erf#rmante) Scema)
1n * ideal are sc(ema
%i urmtoarele proprieti :
K amplificare de tensiune infinit (sau tensiune zero de intrare ) E
K rezisten de intrare infinit E
K rezisten de ie!ire zero E
K caracteristic ideala de transfer E
K band infinit E
K amplificare de mod comun zero.
29
Amplificat#r in!ers#r cu A8 ideal
Este configuraia de baz cea mai des "nt#lnit "n aplicaii. *mplificarea de tensiune depinde doar de
valorile componentelor pasive externe R. !i R, !i este negativ, adic 1 ie!ire este "n antifaz cu 1
intrare.
Amplificat#r nein!ers#r cu A8 ideal
*mplificarea de tensiune depinde de asemenea doar de componentele passive externe !i este
pozitiv, tensiune de ie!ire fiind "n faz cu tensiunea de intrare.

Tensiune de decala6) (iferenta curentil#r de intrare

30
9n cazul * real tensiunea de ie!ire este diferit de zero, situaia fiind ca !i c#nd pentru un *
ideal am avea o tensiune de intrare. *ceasta poart numele de tensiune de decala6 la intrare
UDI !i este un parametru specific amplificatoarelor de curent continuu
er#are dat#rata tensiunii de decala6
%e define!te curentul de p#larizare la intrare, IB, valoarea medie a curenilor de
polarizare a intrrilor. )aca curentii de polarizare ar fi egali, alegand R. $ RB se obtine UI $ 2 !i
se elimin eroarea pe care o produc. 'urentii nu sunt egali, diferenta lor fiind alt parametru al
* numit curent de decala6 la intrare care este mult mai mic decat IB
Scema eci!alenta cu er#ri)))
31
-odel de amplificator inversor cu generatoarele de eroare de decala8 !i polarizare
Amplificare de m#d c#mun) 0act#ri de re6ectie)
'onsiderm un amplificator cu generatoarele de eroare de decala8 compensate. %e leaga intrrile
"mpreun la aceea!i tensiune, diferit de zero !i se observ c tensiunea de ie!ire este diferit de
zero de!i tensiunea diferenial le intrare UI $ 2. -odific"nd tensiunea comun de intrare se
modific si tensiunea de ie!ire. )eci amplificatorul real este sensibil !i la semnalul comun,
printr-un parametrul denumit amplificare de m#d c#mun, +-C.
-ai utilizat pentru caracterizarea * funcie de comportarea la semnal comun este un parametru
ec(ivalent numit fact#r de re6ectie de m#d c#mun,
-odel ce ine cont de eroarea de mod comun
Scema eci!alenta cu rezistente neideale)
@a intrare un * real prezint "n afara rezistenei de intrare difereniale ("ntre intrri) RI, !i c"te o
rezisten "ntre fiecare intrare si mas, numit rezisten de intrare de mod comun, RIC.
32
)eoarece "n general rezistena de intrare de mod comun este mult mai mare dec#t rezistena de
intrare diferenial, prima se negli8eaz
CURSUL 1'
Amplificat#r in!ers#r cu amplificat#r real) Scema < ecuatiile tensiunil#r
%c(ema amplificatorului inversor cu * real.
Pentru a calcula amplificarea cu reac2ie real1, +RR, se pot scrie urmtoarele ecuaii :
33
U. $ R.I./ (RI/R) (I/I,)E
UO = - ROI, & +RI (I./I,)E
UO = R,I, 4 R . I. / U. E
Amplificat#r nein!ers#r cu amplificat#r real)
%c(ema amplificatorului neinversor cu * real.
Pentru a calcula amplificarea cu reac2ie real1 , +RR, se pot scrie ecuaiile :
Caracteristicile de frec!enta ale unui amplificat#r nec#mpensat)
34
Caracteristici de frec!en21 4dia"rame B#de5 pentru A8 nec#mpensat inca
Caracteristici de frec!en21 pentru A8 c#mpensat)
Caracteristicile de frec!enta ale unui amplificat#r cu reactie ne"ati!a
35
Caracteristici amplitudine$ frec!en21 pentru A8 cu reac2ie& c#mpensat)
Circuit de multiplicare cu # c#nstanta)
1n amplificator cu *, "n orice variant este deasemenea !i un multilicator cu o constant.
Presupunem amplificatorul neinversor (figura ). )ac se face presupunerea curent c tensiunea
"ntre intrrile * !i curenii de intrare sunt negli8abili atunci tensiunea de iesire este egala cu
tensiunea de intrare multiplicata cu constanta.
Circuit de sumare
36
)ac se face presupunerea curent c tensiunea "ntre intrrile * !i curenii de intrare sunt
negli8abili atunci:
U. $ R. I.E
UB $ RB IBE
UI $ RI II !i
U $ -RA IAE
iar I. / IB /.... II $ I.
Circuit de inte"rare
)ac se face presupunerea curent c tensiunea "ntre intrrile * !i curenii de intrare sunt negli8abili
atunci: U= RIE !i deci tensiunea de ie!ire este proporional cu integrala "n timp a tensiunii de intrare.
0impul de integrare este limitat la un astfel de circuit de apariia unor erori cresctoare "n timp,
datorate generatoarelor de eroare de la intrarea *
37
?enerat#r de curent) Scema)
1n convertor de tensiune-curent este de fapt un generator de curent comandat "n tensiune av#nd
curentul proporional cu tensiunea de comand.
'el mai cunoscut generator de curent este tranzistorul, cel bipolar fiind comandat "n curent iar cele
unipolare fiind comandate "n tensiune.
a
38