Cuprins

1.Introducere.
2.Dioda ideala.
3.Functionarea diodelor si a transformatorului.
4.Diode redresoare rapide
5.Referinte

1.INTRODUCERE.
Dioda este una din cele mai simple aplicatii ale
semiconductoarelor.Functionarea sa microscopica este asimilabila cu cea aunui
intrerupator comandat care nu lasa sa treaca decat intr-un singur sens curentul.
Aceasta proprietate ii deschide un camp larg de aplicatii in
electronica.ste dioda cea care !a permite redresarea statica a curentului
alternati!"dinamic aceasta redresare se reali#a si se mai reali#ea#a inca prin
intermediului sistemului lamele-perii colectoare de la generatoarele de curent
continuu-dinamuri-$ si intra in componenta alimentatoarelor stabili#ate care sunt
obligatorii in ma%oritatea monta%elor electronice.&onclu#ionam deci ca aceasta
componenta sta la ba#a electronicii actuale"principiul %onctiunii pn' np sta la ba#a
tran#istorului etc.$ si este o componenta fundamentala.
In categoria diodelor se gasesc de asemeni diodele stabili#atoare
numite diode #enner care au un comportament de sursa de tensiune.Aceasta
proprietate permite eleborarea cu a (5(d33i ceasta componenta simpla a unor
monta%e ce li!rea#a tensiuni continue de !alori diferite .
Functia de dioda a e)istat cu mult inaintea descoperirii diodei
semiconductoare*
s-a utili#at multi ani"si in unele aplicatii se mai utili#ea#a si asta#i$' dida cu
!id"lampile$ a caror functionare era ba#ata pe efectul termoelectric.
Dioda semiconductoare aduce insa niste a!anta%e e)traordinare in ce pri!este
costul'fiabilitatea' dimensiunea si simplitatea in utili#are.

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE.
JONCTIUNEA
Daca se dopea#a o parte dintr-un
semiconductor intrinsec+semiconductorul intrinsec este acel semiconductor in care
concentratia de sarcini positi!e "goluri$ este egala cu cea de sarcini negati!e
"electroni$, cu atomi a!and 5 electroni periferici"semiconductorul de!enind
e)trinsec de tip n $ si alta parte cu atomi a!and 3 electroni periferici"e)trinsec de
tip p$ se ceea#a o %onctiune' care este de fapt limita de separatie intre cele doua
parti.Asa se fabrica deci o dioda cu %onctiune.
Fig.2 -onctiunea ./ nealimentata.
Fig.3 chilibru la ni!elul %onctiunii.
In vecinatatea jonctiunii' golurile #onei . !or neutrali#a electronii liberi
din #ona /' in urma unei difu#ii de sarcini.Acest fenomen se !a opri atunci cand
campul electricint"!e#i desenul$ creat de atomii donori+penta!alenti".'As'0b$,
sau acceptori+tri!alenti"1'Al'2a$, care !or de!eni respecti! sarcini 3 si-' o sa fie
sufficient pentru a se opune miscarii sarcinilor mobile.0e formea#a deci o bariera
de potential pentru purtatorii ma%oritari"electroni la %onctiunea / si goluri la cea .$
si aceasta bariera !a fa!ori#a trecerea purtatorilor minoritari"conductie electrica$
.&ei doi curenti antagonisti"difu#ie de ma%oritari si conductie de minoritari$ se
echilibrea#a si suma lor de!ine nula in regim permanent si in absenta campului
electric e)terior.


Cu un generator in sens irect.
Fig.4 -onctiune ./ alimentata direct.
1ariera de potential interna impiedica deci circulatia curentului.Daca se
aplica un camp e)tern cu a%utorul unui generator bransand polul 3 la . si polul - la
/ se poate anula efectul campului intern sise !a permite curentului sa circule*
fenomenul de atractie de electroni liberi din partea / de catre goluri din partea .
"difu#ie$ nu mai este echilibrat si generatorul !a putea in%ecta electroni in #on# / si
sa-i deplase#e prin #ona ..
&urentul de conductie format de catre purtatorii minoritari ia o
!aloare If ' independenta de campul e)terior.
&urentul total este deci suma celor doi curenti" de goluri si de electroni$ este
practic curentul direct datorat purtatorilor ma%oritari de indata ce tensiunea directa
atinge cate!a sutimi de mili!olt.
Dioda este atunci polari#ata in sens direct si un current rlati! intens poate
circula* de la cate!a #ecimi de miliamper pentru diodele de semnal la cati!a amperi
pentru diodele redresoare standard si cate!a sute de amperi pentru diodele
industriale de foarte mare putere.
Cu generator in sens invers.
Fig.4 -onctiune alimentata in!ers.
Daca se bransea#a generatorul de tensiune in sens in!ers fata de ca#ul
precedent se intareste campul electric intern si se impiedica trecerea purtatorilor
ma%oritari* electronii liberi sunt respinsi in #ona / si golurile in #ona ..
Din contra' purtatorii minoritari"goluri pentru #ona / si electroni liberi
pentru #ona .$ pot tra!ersa %onctiunea si trec prin generator* ei formea#a curentul
in!ers If care deoinde essential de temperatura.
&ampul e)terior resping sarcinile care se !or gasi la o distanta sensibil
proportionala cum tensiunea in!ersa creand astfel o
capacitate proportionala cu aceasta distanta deci cu aceasta tensiune.
Aceasta capacitate este inerenta tuturor %onctiunilor semiconductoare si o sa
constitue principala limitare"in regim liniar cel putin$ la functionarea la inalta
frec!enta a componentelor electronice"diode' tran#istoare si circuite integrate$.
Caracteristici!e e!ectrice.
Caracteristica current"tensiune.
Caracteristica g!o#a!a.
0-a !a#ut pana acum ca pentru o tensiune 4d54p-4n negati!a"este ade!arat
numai pana la o tensiune 4c numita tensiune de strapungere$ curentul este
negli%abil.Deasupra unui ni!el 4o a tensiunii 4d positi!e' curentul direct creste
rapid cu 4d./i!elul 4o"bariera de potential$ depinde de semiconductorul intrinsic
de ba#a utili#atAcest ni!el este de apro)imati! 6.24 pentru germaniu si 6.74
pentru siliciu.
&aracteristica are forma din fig.7
&aracteristica are forma urmatoare*
Fig. 7
Caracteristica irecta $%

& '(
Fig. 8 &aracteristica directa a unei diode
.entru acest tip de dioda"1/4665 dioda redresoare suportand 1A in direct si
7664 tensiune in!ersa$ cu siliciu curentul creste destul de rapid mai sus de 6.84.
In juru! !ui )ero.
&aracteristica trece prin origine.entru 4d negati!' curentul tinde rapid catre
limita -If"current de fuga$' caci curentul de difu#ie datorat purtatorilor ma%oritari se
!a anula' ramanand doar un current mic datorat purtatorilor minoritari' numit
curent in!ers.
Caracteristica inversa. $%

* '(.Feno+enu! e strapungere.
&and tensiunea aplicata depaseste !aloarea specificata de fabricant' curentul
descreste
" atentie* el este de%a negati!$ foarte rapid.Daca acesta nu este limitat de
elemente e)terne' dioda se distruge rapid.
Doua fenomene sunt la originea acestui re#ultat9
Feno+enu! e ava!ansa, cand campul electric la ni!elul %onctiunii prea
intens' electronii accelerati pot sa ioni#e#e atomii prin ciocnire' ceea ce face sa se
elibere#e alti electroni care sunt la randul lor accelerati dand nastere la un current
important.
-eno+enu! .ener* electronii sunt smulsi atomilor de catre campul electric in
#ona de tran#itie si creand un current care de!ine repede intens cand tensiunea
4d atinge o !aloare 4# numita tensiune :ener.
Daca se construieste o dioda pentru ca fenomenul :ener sa fie cel
de ba#a"aran%andu-se ca #ona de tran#itie sa fie stramta$ se obtine o dioda :ener.
0e utili#ea#a atunci aceasta dioda in polari#are in!ersa iar in acest ca#
efectul :ener nu mai este distructi! ca in ca#ul unei diode obisnuite"redresoare sau
de semnal$.Aceste diode sunt forte utili#ate pentru reglarea tensiunii in
stabili#atoarele de tensiune.
cuatia
Fig. (. ;iniaritatea log"I$ functie de 4d.
&urba din fig.7 "cu e)ceptia #onei de strapungere-hasurata-$ raspunde destul
de bine la formula urmatoare e)plicata prin termodinamica statistica*
unde *
I
f
este curentul de fuga
< sarcina electronului 5 1'7-1=&
> constanta lui 1olt#man 5 1'3(-23 -?@
A temperatura absoluta
;egea logaritmica +1, este bine ilustrata de figurile 8si (.&urba
e)perimentala se departea#a de teorie la curenti foarte mari unde modelul nu tine
cont de alte fenomene
' ca de e)emplum caderea de tensiune pe semiconductor.
De notat ca in figura (' curentul ma)im repre#entat este egal cu 1?16 din cel
admisibil pentru aceasta dioda
fectul de temperatura
.entru 4d. .o#iti!' dioda are un coefficient de temperatura negati!' egal cu
-2m4?@.Aceasta deri!a este sufficient de stabila pentru a se putea folosi diodele
pentru reali#area de traductoare de temperatura..entru 4d. /egati!' curentul de
fuga !aria#a foarte rapid cu temperatura.el teste mai important pentru germaniu
decat pentru siliciu si creste repede' ceea ce de!ine %enant destul de repede.;a
siliciu' acest current se dublea#a la fiecare 7B&.
B&.
Re)istenta i-erentia!a$sau ina+ica(.
Fig. =. Re#istenta dinamica.
Re#istenta dinamica fiind in!ersul pantei caracteristicii intr-un punct dat' se
poate deduce prin deri!area formulei +1,*
Aceasta este re#istenta dinamica in punctual de functionare "4
d
' I
d
$.a este
functie de curentul de polari#are Id in punctul studiat.
Fig.= da !aloarea lui rd in functie de teniunea pe dioda* !ariatiile sunt foarte
importante.

0chema echi!alenta
Repre#entarea diodei prin legea sa logaritmica este destul de comple)a
pentru utili#area obisnuita.De aceea s-au conceput mai multe scheme echi!alente
simplificate*
/.Dioa iea!a.
In acest ca#' se negli%ea#a tensiunea de prag si re#istenta interna a
diodei.caracteristica este atunci cea din fig.16.
Aceasta schema este utila pentru precalcule' mai ales daca diodele sunt
utili#ate in circuite unde tensiunile sunt ridicate"#eci de !olti$* in acest ca#
tensiunea de prag poate fi negli%ata.
Fig. 16. &aracteristica ideala.
Dioa cu prag.
In acest ca# se negli%ea#a re#istenta interna' dar se tine cont de pragul
diodei.catacteristica de!ine*
Fig. 11. &aracteristica cu prag.
Aceasta schema este cea mai utili#ata in calcule.
Dioa cu prag si re)istenta interna.
Aici se tine seama de re#istenta dinamica a diodei.Acest lucru de!ine util
daca se utili#ea#a dioda la semnale mici alternati!e.
Fig. 12.&aracteristica cu prag si re#istenta.
Atentie, in acest ca# se considera ca re#istenta dinamica este constanta' ceea
ce nu esteade!arat decat daca !ariatia semnalului alternati! este mica in %urul
punctului de polari#are in current continuu.
UTILI.ARE.
)ista di!erse tipuri de diode corespun#and la tehnologii diferite.Fiecare
tehnologie pre#inta cel mai bun compromis pentru o anume utili#are .
/oi o sa trecem in re!ista aplicatiile diodei clasificandu-le pe grupe
tehnologice.
Para+etrii esentia!i ai ioe!or.
In functie de aplicatie !or interesa unii parametric ai diodelor mai mult decat
altii.Cnii parametric nu sunt specificati pentru toate tipurile de diode in afa ra de
cei care sunt foarte importanti*
%
F
* tensiunea de prag specificata la un current de prag dat.
I
F
* curentul direct permanent admisibil prin dioda la temperatura ma)ima
de functionare.
I
F01
* curentul temporar de suprasarcina"regim de impulsuri$.In general'
pentru un current de suprasarcina dat' constructorul specifica amplitudinea
impulsurilor' durata lor'raportul ciclic si in unele ca#uri' numarul ma)im de
impulsuri care pot fi aplicate.
%
R
*aceasta este tensiunea in!ersa ma)ima admisibila prin dioda"inaintea
a!alansei$.
I
R
* curentul in!ers prin dioda.l este specificat la o tensiune in!ersa data si
pentru mai multe temperaturi"in general 25B& si Ama)$.Acest current nueste
singurul datorat purtatorilor minoritari.l pro!ine de asemeni dincurentii
para#iti formati la suprafata cip-ului"siliciul este pasi!at prin o)idare si pot
sub#ista impuritati care !or permite trecerea curentilor mici$.&arcasa de
incapsulare a diodei de siliciu este de asemenea o sursa a curentilor de fuga.
0imbolurile de mai sus sunt in general utili#ate de diferiti constructori' dar
pot e)ista si alte !ariante* este bine deci de a se consulta documentatia pe careo
ofera fabricantul pentru fiecare dida utili#ata intr-o aplicatie pentru a !edea
corespondenta corecta intre parametric si simboluri.

DIODELE REDRE0OARE.
Cna din principalele aplicatii ale diodelor o constitue redresarea tensiunii
alternati!e pentru reali#area generatoarelor de tensiune continue destinate
alimentarii monta%elorelectronice"intre altele$.
)ista doua tipuri principale de diode redresoare* diodele standard pentru
redresarea clasica si diodele rapide pentru alimentatoare speciale pe care le !om
studia mai tar#iu.
Caracteristici -i)ice
Diodele redresoare standard sunt mai putin sofisticate si nu fac obiectul nici
unui tratament particular' conditiile d utili#are fiind putin constrangatoare.le au
tensiuni 4Rcuprinse intre 56 si 16664 apro)imati!' si curentii IF merg de la 1A
pana la mai multe sute de amperi.
Inaintea sistemului de redresare e)ista aproape intotdeauna un transformator
care ser!este la scaderea tensiunii alternati!e utili#ate"monta%ele electronice
functionea#a adesea la tensiuni de polari#are mergand de la cati!a !olti la cati!a
#eci de !olti$ si care ser!este de asemenea la i#olarea monta%elor de tensiunea de
2264 care poate sa faca rau atat monta%ului electronic' in ca#ul unor defectiuni de
componente utili#ate pentru aducerea acesteia la o !aloare potri!ita pentru
reali#area alimentatorului' cat si utili#atorului' prin electrocutare.
Reresare si+p!a a!ternanta.
ste redresarea cea mai simpla care e)ista* cand tensiunea la bornele
transformatorului 4t depaseste tensiunea de prag a diodei' aceasta conduce' lasand
sa treaca curentul direct prin sarcina.Aensiunea la bornele sarcinii 4r este atunci
egala cu tensiunea la bornele transformatorului' mai putin tensiunea directa
4F prin dioda.

Fig. 13. Redresarea monoalternanta"cu o dioda$.
&and tensiunea la bornele transformatorului de!ine inferioara tensiunii de
prag' dioda se blochea#a* nu mai sub#ista decat curentul de fuga"in!ers$ care este
negli%abil in comparatie cu curentul direct.
Aensiunea la bornele diodei este atunci egala cu cea de la bornele
transformatorului" !a trebui deci aleasa o dioda care sa aiba o tensiune in!ersa
4R cel putin egala cu amplitudinea tensiunii din secundarul transformatorului$ iar'
bineinteles pe sarcina tensiunea !a fi #ero.De fapt' pentru tensiuni mai de
redresat"#eci de !olti$ diagrama din fig.13 este sufficient de e)acta.In ca#ul unor
tensiuni mai mici' sau pentru rigoare trebuie preci#at ca forma de unda pe
re#istenta de sarcina este decalata cu 6.74 in %os adica alternanta po#iti!a !a fi cu
6.74 mai mica decat amplitudinea sinusoidei din secundarul transformatorului iar
alternanta negati!a !a a!ea 6.74"bineinteles decupata in sinusoida de ba#a$.
Reresare u#!a a!ternanta.
Cu trans-or+ator cu pri)a +eiana.
Fig. 14. Redresare cu pri#a mediana.
Donta%ul precedent pre#inta incon!enientul de anu lasa sa treaca decat o
singura alternanta.
.entru a remedia acest incon!enient se utili#ea#a un transformator cu pri#a
mediana si doua diode montate ca in figura 14.
Asa cum am preci#at la redresorul monoalternanta' caderea de tensiune pe
dioda de!ine importanta pentru tensiuni alteranti!e mici"44 spre e)emplu$.
In acet ca#' totul se petrece casi cum am a!ea doua monta%e identice cu cel
din fig.13 care functionea#a pentru alternanta po#iti!a si altul pentru cea
negati!a.0e poate !edea din fig.15 si 17 ca curentul de sarcina este totdeauna
orientat in acelasi sens ceea ce face ca si caderea de tensiune pe aceasta sa fie de
acelasi sens pentru ambele alternante"de fapt acesta este si scopul redresarii$.De
aceasta data se obser!a din fig.14' sub a)a nu !om mai a!ea tensiune pentru nici o
alternanta' in schimb amplitudinea tensiunii redresate !a fi cu 6.74 mai mica dacat
amplitudinea sinusoidei de ba#a.
Fig.15. Alternanta po#iti!a.
Fig. 17. Alternanta negati!a.
In acest ca# diodele sunt mai solicitate decat pentru monta%ul simpla
alternanta* de e)emplu dioda care nu conduce"fig.17$ !atrebui sa suporte o
rensiune in!ersa egala cu suma dintre tensiunea C din infasurarea secundara
corespun#atoare" cu 3 in
%os' conform con!entiei$ si caderea de tensiune pe re#istenta de sarcina"cu 3
spre dreapta$' deci o tensiune aproape dubla ca la simpla alternanta.
Cu punte 2raet).
Fig.18.Redresarea cu punte.
)ista o alta maniera de a face redresare dubla alternanta' fara utili#area unui
transformator cu pri#a mediana* se utili#ea#a un trasformator cu o singura
infasurare secundara si 4 diode montate in punte' ca in fig.18.Darele a!anta% al
puntilor redresoare este ca acestea sunt disponibile in comert ca atare si permit sa
se reduca numarul de componente a monta%ului.In plus transformatorul este si mai
simplu dar si cu un numar mai mic de spire in secundar la aceeasi tensiune
redresata.
Astfel' cand tensiunea in sec.transformatorului este po#iti!a"ca in fig.1($
conduc diodele innegrite"polari#ate direct$ iar cand tensiunea este negati!a"fig.1=$
conduc celelalte diode"innegrite in fig.1=$.se obser!a ca sensul curentului prin
re#istenta de sarcina este acelasi pentru ambele alternante deci si sensul caderii de
tensiune pe aceasta"redresare$.
Fig. 1(. Alternanta positi!a.
Fig.1=. Alternanta negati!a.
Fiecare dioda' in acest ca# ' nu are de suportat' ca tensiune in!ersa' decat
amplitudinea tensiunii din secundarul transformatorului minus 6.74' cat cade pe
dioda in conductie"spre deosebire de monta%ul cu pri#a mediana' unde diodele
trebuie sa suporte ca tensiune in!ersa de doua ori amplitudinea$.In schimb' in acest
ca#' in serie cu sarcina sunt doua diode in conductie directa si deci puterea disipata
si deci pierduta este de doua ori mai mareca in ca#ul precedent.
Ce so!utie tre#uie a!easa.
&and e)ista posibilitatea' se !a prefera solutia transformatorului cu pri#a
mediana' pentru mai multe ratiuni*
-acest tip de transformator nu este mult mai scump decat cel cu
secundar simplu"cate!a grame de bobina% in plus si inca o borna scoasa la iesire$.
-cu un transformator simplu secundar nu se poate reali#a o alimentare cu
sursa dubla simetrica decat pentru puterifoarte mici.
-faptul ca diodele trebuie sa re#iste la o tensiune in!ersa dubla nu este o
problema deoarece' de cele mai multe ori' tensiunile redresate sunt mult mai
mici decat 4
R
minima a diodelor disponibile in comert.
-in monta%ul in punte sarcina este flotanta in raport cu transformatorul ' ceea
ce este de multe ori %enant.
Din cele de mai sus ar putea re#ulta ca cel mai utili#at monta% este cel de
redresare dubla alternanta cu pri#a mediana. In realitate' datorita simplitatii' la
puteri relati! mici' se utili#ea#a monta%ul in punte' chiar si atunci cand acesta
utili#ea#a transformator cu pri#a mediana' pentru a se obtine tensiune dubla
simetrica pentru alimentarea' de obicei' a monta%elor cu amplificatoare diferentiale.
Fi!traj.
Donta%ele precedente li!rea#a tensiuni redresate dar nu continue..entru a
obtine otensiune <uasicontinua este sufficient de a monta un condensator in
parallel cu sarcina.
In ca)u! unei reresari si+p!a a!ternanta.
Aici' sarcina este absolut oricare' si poate fi un monta% electronic comple)
a!and un consum de current aleatoriu.
Fig. 26.Filtra% la oredresare simpla alternanta.
.e graficul din partea de %os a fig.26 se !ede punctat tensiunea redresata asa
cum ar fi fara condensator.&u linie continua se !ede tensiunea filtrata.In ca#ul in
care sarcina este mica"adica de re#istenta mare$ atunci condensatorul se !a incarca
la !aloarea amplitudinii tensiunii redresate"cu o mica eroare$ deci la o !aloare
egala cu !aloarea efecti!a a tensiunii de redresat"masurata cu !oltmetrul de current
alternati! de !aloare efecti!a$ inmultita cu radical din 2.&u cat sarcina este mai
mare cu atat Edintii de fierastrauE"linia continua din fig.26$ !or fi mai mari" deci
filtrarea este mai slaba$.In aplicatii mai pretentioase acest lucru nu este tolerabil si
se recurge la o marire a capacitatii care !a reusi sa micsore#e EriplulE
adica tensiunea filtrata !a a!ea o componenta alternati!a suficient de mica .0e
poate obser!a insa ca in acest ca#' desi tensiunea este <uasicontinua' ea este
dependenta de sarcina' adica !a fi cu atat mai mica pe masura maririi
sarcinii..entru aplicatii in care se doreste o tensiune continua fara riplu dar si
stabil9a se utili#ea#a stabili#atoarele de tensiune pe care le !om studia mai tar#iu.
.e acest grafic' se obser!a ca derscarcarea condensatorului este liniara ceea
ce in realitate este diferit' dar apro)imarea este sufficient de e)acta pentru a e)plica
simplu fenomenele din acest monta%.
0implist' functionarea este urmatoarea* cand tensiunea la bornele
transformatorului este superioara tensiunii de la bornele condensatorului dioda
conduce.Aransformatorul trebuie atunci sa furni#e#e current atat pentru alimentarea
sarcinii cat si pentru reancarcarea condensatorului.
&aind tensiunea transformatorului de!ine inferioara celei a condensatorului
plus tensiune a de prag a diodei dioda se blochea#a.Ansamblul condensator?sarcina
formea#a atunci o bucla i#olata de transformator' curentul prin sarcina fiind
furni#at numai de condensator.
Deci condensatorul se comporta ca un generator de tensiune' el restituind
energia acumulata in fa#a precedenta.
De notat ca tensiunea la bornele condensatorului fiind in permanenta
apropiata de tensiunea de !arf"amplitudinea$ a secundarului transformatorului' in
timpul alternantei negati!e dioda !a suporta de doua ori amplitudinea' ca tensiune
in!ersa.
Ca!cu!u! conensatoru!ui.
In literatura' se gaseste de obicei calculul condensatorului pentru o sarcina
re#isti!a.Descarcarea este atunci e)ponentiala si calculul este inutil de complicat.
Acest calcul este departe de ne!oile reale* in general' nu se reali#ea#a
alimentatoare continue pentru a debita pe re#istente ci alimentatoarele redresate si
filtrate sunt urmate de regulatoare de tensiune care sa fie in stare sa mentina
aceeasi tensiune chiar si pentru sarcini comple)e a!and un consum !ariabil.
.entru a face calculul condensatorului' se !a considera deci descarcarea
condensatorului la curent constant' curentul utili#at in calcul fiind considerat
ma)imul consumat de sarcina.&riteriul de alegere nu !a fi factorul
de ondulatie"masura riplului$ care adesea nu are nici o utilitate practica' ci o cadere
de tensiune ma)ima admisibila pe condensator pentru ca monta%ul conectat in a!al
se functione#e corect.
&u aceasta ipote#a calculul condensatorului de!ine foarte simplu* se
considera ca acest condensator & se descarca la curentul Ima) constant timp de A
si caderea de tensiune inferioara lui 4.
Relatia este atunci urmatoarea*
Aimpul A ales se !a apro)ima cu o perioada a sinusoidei.In practica'
condensatorul se derscarca intr-un timp mai scurt"fig.26$' deci !a trebui sa-l
supradimensionam putin.
roarea comisa este de fapt foarte mica prin comparatie cu dispersia pe care
o !om a!ea asupra re#ultatului datorita tolerantelor componentelor si in primul
rand al condensatoarelor de filtra%* se utili#ea#a condensatoare electrolitice care au
o toleranta foarta larga"-26F?3(6F$ si nu e)ista toate !alorile de capacitati ci doar
unele care se incadrea#a in niste serii"19 1.59 2.29 3.39 4.89 7.($.Aransformatoarele
au si ele o dispersie importanta' asa ca in final' mai bine ca acest condensator sa fie
pre!a#ut mai mare dacat sa a!em surprise.
.entru o redresare simpla alternanta a unei tensiuni pro!enite de la retea "56
G#$' A !a fi deci 26ms.!aloarea condensatorului !a fi deci*
4a trebui sa alegem un condensator care sa suporte cel putin tensiunea de
!arf din secundarul transformatorului in gol"tensiunea in secundar !a fi mai mica
in sarcina deoarece o parte !a cadea pe re#istenta interna a transformatorului$.
Reresare u#!a a!ternanta.
Ipote#ele !or fi aceleasi ca mai inainte.0ingura diferenta !a fi A care !a fi
de doua ori mai mic deoarece fiind o redresare dubla alternanta frec!enta tensiunii
redresate !a fi dubla fata de cea a tensiunii sinusoidate de ba#a. Formula de calcul
a condensatorului de!ine*
&a si in formula +4,' F este frec!enta retelei"56 G# in Romania si in uropa$.
;a caderi de tensiune egale' condensatorul !a fi deci de doua ori mai mic
decat pentru redresarea simpla alternanta' ceea ce este interesant daca tinem cont
de relatia dintre dimensiune si !aloarea capacitatii acestora."este o relatie aproape
liniara$.
Fig. 21Redresare dubla alternanta si filtrare.
3.Functionarea ioe!or si a trans-or+atoru!ui.
0e poate remarca din fig.26 si 21 ca diodele nu conduc in timpul intregii
alternate a tensiunii redresate"in afara de primele alternante pana se incarca
condensatorul$ ci un timp foarte scurt fata de aceasta alternanta.
nergia care este restituita de catre condensator sarcinii in portiunea de
cadere a tensiunii secundare sub tensiunea de pe condensator trebuie stocata din
nou in condensator in aceasta perioada scurta de conductie a diodelor.
&onsecinta ce re#ulta de aici este ca pentru a asigura un anumit current
mediu in sarcina' ansamblul transformator si diode !a trebui sa debite#e un current
de !arf mult mai intens decat curentul mediu ' pe perioada de conductie a
diodelor"apro)imati! de 15 ori curentul mediu$.A se !edea fig.22
fig.22. Forme de unda pentru tensiunea filtrata si curentul de incarcare
alcondensatorului.
&aderea de tensiune pe diode !a fi in acest ca# importanta"mai aproape de
14 decat de 6.74$' la fel ca si caderea de tensiune pe re#istenta interna a
transformatorului deci aceste consideratii nu !or trebui pierdute din !edere cand
!om dori sa calculam corect un alimentator.
H alta consecinta o constituie momentul alimentarii transformatorului* in
primul moment' inainte de incarcare' condensatorul se comporta ca un scurtcircuit
si deci curentul !a fi limitat o perioada scurta numai de re#istenta interna
a transformatorului"cate!a #ecimi de ohmi la cati!a ohmi$ si re#istentele dinamice
ale diodelor"de acelasi ordin de marime ca re#istenta interna a
transformatorului$.In acest ca# deci' diodele !or trebui sa suporte acest
current"parametrul I
F0D
$.
A!i+entarea u#!a si+etrica.
Daca se anali#ea#a functionarea redresorului dubla alternanta cu pri#a
mediana se obser!a ca fiecare secundar debitea#a curent doar o singura
alternanta.&ealalta alternanta !a fi susceptibila de a furni#a un current
negati!..lecand de la aceasta constatare' se poate imagina usor o alimentare dubla'
simetrica ' cu 4 diode dispuse in punte* doua diode !or conduce alternantele
po#iti!e si celelalte doua' alternantele negati!e..ri#a mediana !a fi potentialul
comun al celor doua tensiuni"masa$ si in acest fel se !or obtine 2 tensiuni' una
po#iti!a fata de masa iar alta negati!a fata de aceeasi masa.
Fig. 23. Alimentare dubla simetrica.
0e poate e!ident pune cate un condensator la bornele fiecarei sarcini pentru
a filtra tensiunile redresate obtinute.Aceste alimentari sunt de nee!itat in
monta%elesimetrice"amplificatoare diferentiale tran#istori#ate' amplificatoare
operationale$.
Du#!oru! e tensiune.
In unele aplicatii' e posibil sa fie ne!oie de tensiuni continue
foarte ridicate" cate!a mii de !olti$.Acestea s-ar putea obtine si cu un transformator
ridicator classic urmat de o redresare sio filtrare dar e)ista o solutie mai simpla si
mai ieftina' reali#abila numai cu diode si condensatoare* acesta este asa numitul
dublor de tensiune.
Donta%ul din fig.24 se descompune in doua parti* redresare?filtrare prin
celula D1?&1' apoi detectorul de !arf prin celula D2?&2.

Fig. 24 Dublor de tensiune 0chen>el.
;a bornele condensatorului &1' daca re#istenta de sarcina este infinita'
tensiunea !a ramane constanta si egala cu amplitudinea din secundarul
transformatorului.Dioda D1 !a !edea la bornele sale tensiunea 4
t
3 4
c'
A carei !aloare de !arf este de doua ori mai mare decat tensiunea de !arf a
transformatorului.
ste sufficient sa se filtre#e aceasta tensiune la !aloarea sa de !arf cu D2 si
&2* se obtine astfel o tensiune continua egala cu de doua ori tensiunea de !arf a
transformatorului.
&ontinuand rationamentul si adaugand alte cellule asemanatoare cu cea a
dublorului' se pot obtine dubloare ' triploare etc. de tensiune.
Aceste monta%e sunt utili#ate' printre altele pentru generarea tensiunilor de
accelerare la tuburile cinescop"2-5>4$.ste de remarcat ca aceste monta%e nu pot
furni#a curenti mari deoarece tensiunile mari puse in %oc nu permit utili#area unor
condensatoare prea mari"condensatoarele chimice' care sunt singurele ce pot a!ea
!alori mai mari de #eci de microfara#i nu functionea#a la tensiuni prea mari-de
regula sub 1664-$ si deci sunt destinate unor aplicatii <uasistatice' in care contea#a
tensiunea si mai putin curentul furni#at.
DIODE CU A%ALAN0A CONTROLATA.
Diodele redresoare standard nu sunt garantate pentru o functionare la
tensiuni in!erse mai mari decat cele specificate.daca se utili#ea#a diode standard in
medii parasite' este posibil sa se depaseasca pe perioade foarte scurte tensiunea
in!ersa ma)ima si sa se distruga dioda.Cnele aplicatii au ne!oie de diode care sa
re#iste la astfel de tensiuni in!erse mari pe perioade foarte scurte.

Caracteristici -i)ice.
&u a!alansa controlata este fabricata din siliciu de o mai buna calitate decat
diodele standard* o mai buna omogenitate a cristalului' limitarea curentului de fuga
prin prelucrarea ulterioara foarte ingri%ita.re#isti!itatea siliciului este astfel mai
omogenam si cand fenomenul de a!alansa se produce acesta se produce in tot
!olumul cristalului care astfel poate sa suporte puteri foarte ridicate timp de cate!a
#ecimi de microsecunda "Is. $
In plus' aceste diode sunt foarte se!er selectate pentru a detecta e!entualele
defecte de fabricatie.0e specifica de asemenea' in plus fata de IR si 4R standard si
tensiunea in!ersa ma)ima pentru un curent in!ers ma)im dat.
Protectia i+potriva tensiuni!or.
Cna din aplicatiile diodei cu a!alansa controlata este utili#area in medii
parasite* supratensiunile foarte scurte"cate!a Is. $ de o amplitudine superioara lui
4R a unei diode poate aparea* dioda !a trece prin a!alansa si !a limita tensiunea
para#ita.Acest fenomen nu !a fi destructi!e caci dioda este conceputa pentru
functionarea in a!alansa fara sa se distruga.)ista o dubla functionare de
autoprotectie"dioda nu se distruge$ si de protectie a mediului incare functionea#a
aceasta dioda"eliminarea supratensiunilor$.
Punerea in serie a ioe!or.
Atunci cand este ne!oie de diode cu tensiunea in!ersa mare si nu se doreste
utili#area unor diode speciale "scumpe si dificil de procurat$ se pot pune in serie
mai multe diode astfel ca suma 4R a acestora sa depaseasca tensiunea in!ersa
ma)ima necesara.Aceasta metoda nu trbuie insa folosita in orice conditii deoarece
uneori e ne!oie de cunostinte a!ansate de electronica pentru a re#ol!a correct
problema"datorita dispersiei tehnologice a diodelor este posibil ca pe una din ele sa
cada o tensiune mai mare la acelasi current si sa apara a!alansa care in ca#ul
diodelor obisnuita este distructi!a.$

4.DIODE REDRE0OARE RAPIDE
Notiuni genera!e.
/oi am mentionat de%a fenomenul de difu#ie la tra!ersarea %onctiunii ./*
electronii ma%oritari din #ona / tra!ersea#a %onctiunea si tind sa neutrali#e#e
golurile din #ona . si !ice!ersa.
&and onctiunea este polari#ata direct' campul electric e)tern se opune
campului electric intern creat de ionii deposedati de electronul lor liber"#ona/$ sau
golul lor liber"#ona .$ si permit astfel o mai mare difu#ie a purtatorilor ma%oritari
in regiunea de tip opusa unde ei de!in minoritari.i se recombina atunci cu o
sarcina de semn opus.
Acest fenomen de recombinare nu este instantaneu* purtatorii au o durata de
!iata egala cu apro)imati! 1ms in ca#ul siliciului.)ista deci in crJstal sarcini in
e)ces de o parte si de alta a %onctiunii de maniera sarcinilor pe armaturilor unui
condensator0e asocia#a astfel acestei sarcini' numita sarcina stocata' o capacitate
numita capacitate de difu#ie.
Daca se in!ersea#a brusc polaritatea la bornele diodei pentru ao bloca' acesti
purtatori se !or comporta de aceeasi maniera ca si purtatorii minoritari in regimul
in!ers stabilit*ei !or fi atrasi de partea cealalta a %onctiunii de campul electric
e)tern si !or forma un current intens care se !a adauga curentului de fuga I
s
pana
cand sarcina stocata !a disparea.
Acest current !a descreste pana !a de!eni nul pe timpul
unei perioade numita timp de reincarcare in!ers.
0arcina stocata este cu atat mai importanata cu cat dopa%ul este mai
important.Dopa%ul inter!enind direct in conductibilitatea cristalului' se pune
problema pentru diodele de putere care necesita o conducti!itate si deci un dopa%
important..entru a diminua sarcina stocata in aceste componente se utili#ea#a
capcane recombinante' care sunt adesea atomi de aur.i diminuia#a durata de !iata
a purtatorilor ceea ce induce o sarcina stocatamai slaba.
Uti!i)are.
Aceste diode sunt utili#ate in electronica de putere peste tot unde trebuie
comutati foarte rapid curenti importanti.le sunt complemementul indispensabil al
tran#istoarelor rapide.
Diodele standard sunt inutili#abile in acest ca# caci ele sunt prea lente.in
timpul comutarii tran#istoarelor' ele se !or comportaca scurtcircuite ceea ce !a
antrena supracurenti in tran#istoare si distrugerea lor mai mult sau mai putin
rapida.
DIODE DE 0E1NAL.
Diodele studiate pana acum sunt utili#atela curenti si tensiuni destul de mari.
Diodele de semnal sunt utili#ate in aplicatii de ni!el mic al curentilor si
tensiunilor.
Caracteristici -i)ice .
Diodele de semnal nu au ne!oie sa re#iste la tensiuni mari in!erse* din
constructie ele !or putea a!ea o capacitate para#ita slaba si deci !or putea
functiona la frec!ente ridicate.
Aceste caracteristici sunt obtinute gratie unei suprafete a %onctiunii' reduse si
datorita unui dopa% foarte slab"diminuarea sarcinii stocate$.
Detectoru! e var-.
Acest dispo#iti! permite memorarea !alorii de !arf a unui
semnal.l este foarte utili#at in instrumentatie in asa numitele circuite de
esantionare-memorare.
Acesta este in fapt un redresor simpla alternanta ci filtra% a carui sarcina
este <uasinula"de obicei sarcina o constituie o intrare de amplificator operational si
aceasta fiind foarte mare' practice' descarcarea condensatorului nu este facuta
decat de curentul de polari#are al AH care poate fi de ordinul picoamperilor' deci
foarte mic.
Astfel' condensatorul se incarca la !aloarea de !arf"mai putin tensiunea de
prag a diodei$ si ramane incarcata la aceasta !aloare.
Re#istenta R ser!este pentru limitarea curentului de incarcare a
condensatorului la o !aloare re#onabila pentru generatorul care-l ataca.
&and tensiunea este superioara tensiunii la bornele condensatorului C plus
tensiunea de prag a diodei aceasta conduce si incarca condensatorul prin re#istenta
R.

Fig. 25. Detector de !arf.
Detectie A1.
In radiodifu#iune' nu se pot emite correct semnale audio"26G#-26>G#$
direct sub forma unei unde radioelectrice* acest semnal audio trebuie modulat cu
un semnal de inalta frec!enta"fig.27.$.
Fig. 27.Dodulare semnal.
Fig. 28.Detector.
0emnalul de inalta frec!enta"cate!a sute de >G#$ care se numeste purtator
este modulat in amplitudine de catre semnalul audio"%oasa frec!enta$ de emis.;a
sosire "la receptor$ aceste doua semnale trebuie separate.Asta se face simplu cu o
dioda si un condensator"fig.28$.
Fig. 2(.0emnal demodulat.
Referinte
-&A/2A .'s.a.-lectronica industriala-.D...'1ucuresti' 1=(1.
-.C0&A0 /.'d All' Fi#ica - Dispo#iti!e Hptoelectronice Integrate.
-IA/&C H.'d. Datri)rom' Dispo#iti!e Hptoelectronice.
-http*??tad-electronics.com
-http*??KKK.bel.utclu%.ro
-http*??KKK.scritube.com?
-http*??ro.Ki>ipedia.org?Ki>i