CAPITOLUL 1

CUNOSTINTE MINIMALE DE SPECIALITATE

1.1. Tensiuni standardizate
Valorile standardizate ale tensiunilor nominale intre faze pentru instalatiile de transport si
distributie a energiei electrice sunt: 400V; 690V; 1000V; 6000V; 10000V; 20000V; 110000V; 220000V;
400000V; 750000V.
ensiunea de 1000 V se refera la o retea trifazata cu trei fire si reprezinta tensiunea intre faze.
1.2.Sectiuni standardizate pentru conductoare si cabluri.Conductoare pentru linii electrice trifazate
!a circuite trifazate" cu conductoare de faza a#and sectiuni pana la 50 mm
2
" sectiunea nulului se ia egala cu
sectiunea conductorului de faza.
$entru circuite trifazate" a#and conductoarele de faza cu sectiuni mai mari de 50 mm
2
" e%ista urmatoarea
corelatie:
Sectiunea conductorului de faza (mm
2
) Sectiunea conductorului de nul (mm
2
)
70 50
95 50
120 70
150 70
1&5 95
240 120
'in punct de #edere al rezistentei mecanice" sectiunea conductorului de nul" la liniile electrice" trebuie sa
fie de cel putin 6 mm
2
(u" sau 16 mm
2
)l *funie+.
(abluri electric , sectiunea conductoarelor cablurilor electrice:
(ablu cu izolatie din cauciuc si manta de $b" *mm
2
+ (ablu cu izolatie din -artie impregnate" *mm
2
+
(u.*($+ )l.*)($+ (u.*(/$+ si )l.*)(/$+
0%1"511
0%2.511.5
0%412.5 4%2.5
0%614 0%614
0%1016 0%1016 0%1016
0%1616 0%1616 0%16110
0%25110 0%25110 0%25116
0%05110 0%05110 0%05116
0%50116 0%50116 0%50125
0%70125
0%95150
0%120150
0%150170
1
1.3. Marimi electrice si unitati de masura
Curentul electric
'aca la capetele unui conductor electric se aplica o tensiune" atunci in acel conductor ia nastere un
curent electric datorat deplasarii electronilor liberi din conductor.
Intensitatea curentului electric (I) - reprezinta cantitaea de electricitate *sarcina electrica+ 2 3(4 ce trece
in unitatea de timp prin sectiunea conductorului.
"
t
Q
I
1
]
1

s
C
(antitatea de electricitate ce trece prin conductor este in functie de marimea tensiunii aplicata
conductorului precum si de rezistenta pe care o opune acesta.
5nitatea de masura a intensitatii curentului este )mperul (A).
Un A!er reprezinta cantitatea de electricitate de un (oulomb care trece prin conductor in tip de o
secunda. (a sens al curentului electric s.a fi%at" con#entional" sensul in#ers in care se deplaseaza
electronii.
6ntensitatea curentului electric ce trece printr.un conductor isi mentine aceeasi #aloare pe toata lungimea
conductorului. 6ntensitatea curentului electric se masoara cu ampermetrul.
7aportul dintre intensitatea curentului electric *6+ si suprafata sectiunii prin care acesta trece se numeste
"ensitate "e curent#
S
I


1
]
1

2
mm
A
$e%istenta electrica ($) - este marimea care indica gradul de opunere a unui conductor la trecerea
curentului electric prin el.
5nitatea de masura pentru rezistenta se numeste 8-m *9+.
5n 8-m este rezistenta conductorului in care circula un curent de un )mper cand se aplica o tensiune de
un Volt.
$e%isti&itatea electrica (') , este marimea care da dependenta dintre natura conductorului si rezistenta
electrica.
5nitatea de masura pentru rezisti#itate este
1
]
1

m
mm
2
.
Valoarea rezistentei unui conductor se calculeaza cu formula:
S
l
R
sau
S
l
R

in care:
7 . rezistenta conductorului *9+; l . lungimea conductorului *m+; : . sectiune conductorului *mm
2
+;
; . rezisti#itatea *rezistenta specifica+ a materialului conductor *
m
mm
2

+;
< . conducti#itatea materialului conductor
,
_

2
mm
m
.
C(n"ucti&itatea ()) , este in#ersul rezisti#itatii

.
C(n"ucti&itatea electric* *numit= >i conductibilitatea electric= specific= + este m=rimea fizic= prin care se
caracterizeaz= capacitatea unui material de a permite transportul sarcinilor electrice atunci cand este plasat
?ntr.un ca mp electric .
(onductibilitatea electric= este proprietatea materialelor de a permite trecerea curentului electric.
+al(area re%istentei !entru un circuit (n(,a%at ("(ua c(n"uct(are) se "eterina luan"u-se in
calcul lun-iea a.el(r c(n"uct(are ("us si int(rs).
7ezistenta metalelor creste cu temperatura" iar a carbunelui si a apei scade cu cat temperatura lor creste.
Variatia cu temperatura a rezistentei se determina cu relatia: 7
2
@ 7
1
311A *t
2
.t
1
+4.
2
in care:
7
1
. rezistenta cunoscuta a conductorului la o anumita temperatura; A . coeficientul de temperatura"
reprezinta #ariatia rezistentei de 19 a conductorului la cresterea temperaturii sale cu 1
0
(;
t
2
. temperatura pentru care dorim sa aflam rezistenta conductorului; t
1
, temperatura pentru care
cunoastem resistenta 7
1.
7ezistenta se masoara cu 8-metrul.
C(n"uctan/a electric* (0) . este m=rimea care e%prim= capacitatea a unui conductor sau circuit dat de a
conduce curentul electric. (onductanBa se m=soar= ?n siemens *:+ >i este m=rimea in#ers= rezistenBei
electrice m=surate ?n o-mi *9+.
Ta.elul 1. $e%isti&itatea1 c(e,icientul "e t(!ire la 22
2
C si !unctul "e t(!ire al un(r ateriale "in care se ,a.rica
c(n"uct(arele electrice. (Se c(nsi"era 1 "e aterial a&an" S 3 1
2
)#
0
Tensiunea electrica , numeric este egala cu lucrul mecanic efectuat pentru a transporta unitatea de sarcina
poziti#a de.a lungul intregului circuit.
6n intreriorul surselor de energie electrica *al masinilor generatoare rotati#e" al elementelor gal#anice" al
acumulatoarelor etc+" unde se produce o transformare a energiei mecanice" c-imice" etc. in energie
electrica" ia nastere o forta electromotoare.
6n momentul in care la bornele acestor surse se racordeaza receptoare electrice" ia nastere un curent electric
de o anumita intensitate *6+" curent care este debitat in e%terior" in conductorul liniei pana la receptoare.
!a borna sursei" datorita pierderilor din interior" forta electromotoare are o #aloare mai mica" acesteia i s.a
dat denumirea de tensiune electrica *5+.
5 @ C . r6
unde:
C , forta electromotoare care ia nastere in interiorul sursei de energie; r6 , pierdere de tensiune interioara.
5nitatea de masura pentru tensiune este Voltul *V+.
ensiune electrica scade in lungul conductoarelor prin care trece curentul electric cu atat mai mult cu cat
rezistenta electrica a conductoarelor este mai mare" producandu.se asa numita pierdere de tensiune din
conductoare *D5+.
1.4. Clasificarea materialelor
(orpul sau materialul care conduce curentul electric se nume>te conductor electric; metalele sunt
buni conductori electrici" iar dintre acestea conducti#itatea cea mai mare o are argintul *60"0E10
6
:Em
F1
+"
urmat la mic= distanB= de cupru *59"6E10
6
:Em
F1
+. 'e asemenea plasma *gaz ionizat+ este ?n general un bun
sau foarte bun conductor electric" ?n multe cazuri conducti#itatea plasmei se poate considera infinit=. ot ?n
clasa conductorilor intr= >i unele lic-ide care conBin mulBi ioni" de e%emplu apa sarata conduce curentul
electric cu atat mai bine cu cat concentraBia de sare este mai mare.
5n corp sau material care nu permite ?n mod semnificati# trecerea sarcinilor electrice se nume>te izolator
*de e%emplu sticla" #idul" apa deionizat= etc.+. 8 #aloare a conducti#it=Bii electrice ?ntre cea a conductorilor
>i cea a izolatorilor o au semiconductorii. )desea conducti#itatea semiconductorilor poate fi aGustat= ?n
limite largi" atHt permanent prin procesul de fabricaBie" de obicei prin dopare" cHt >i dinamic prin aplicarea
unor cHmpuri electrice e%terioare" prin #ariaBia temperaturii" prin iluminare" prin e%punere la radiaBie
ionizant= etc.
Materialele electr(i%(lante prezint= o rezisti#itate electric= ' cu #alori cuprinse ?ntre 10
&
>i 10
1&
39cm4.
Iaterialele electroizolante se pot clasifica ?n materiale organice" anorganice >i siliconice. Iaterialele de
natur= organic= prezint= propriet=Bi electroizolante foarte bune" a#Hnd ?ns= o rezistenB= redus= la solicit=rile
termice >i mecanice. Iaterialele de natur= anorganic= *marmura" azbestul etc.+ au o comportare in#ers=
materialelor organice. Iaterialele de natur= siliconic= ?mbin= ?n mod fa#orabil cele mai bune propriet=Bi
ale materialelor organice >i anorganice. Iaterialele electroizolante pot fi: solide" lic-ide >i gazoase.
Jolosind drept criteriu de clasificare stabilitatea termic=" materialele electroizolante se ?mpart ?n clase de
izolaBie >i au caracteristica comun= temperatura ma%im= la care pot fi utilizate timp ?ndelungat. $entru
determinarea stabilit=Bii termice" pe lHng= temperatur=" se pot utiliza >i m=rimi electrice *constante de
material+ ca de e%emplu sc=derea rigidit=Bii dielectrice cu cre>terea temperaturii" m=rimi fizice sau m=rimi
mecanice.
Materialele seic(n"uct(are au o rezisti#itate electric= ' cuprins= ?n inter#alul *10
.0
K10
10
+39cm4.
(aracteristicile de baz= ale materialelor semiconductoare sunt urm=toarele: . rezisti#itatea materialelor
semiconductoare #ariaz= neliniar cu temperatura; rezisti#itatea lor scade odat= cu cre>terea temperaturii;
. prin suprafaBa de contact ?ntre 2 semiconductori sau un semiconductor cu un metal" conducBia electric=
este unilateral=; . natura purt=torilor de sarcin= dintr.un semiconductor depinde de natura impurit=Bilor
e%istente ?n semiconductor.
4
Materialele c(n"uct(are au o rezisti#itate care nu dep=>e>te 10
.5
K10
.0
39cm4. 'up= natura
conductibilit=Bii electrice materialele conductoare se pot clasifica ?n:
. Materiale conductoare de ordinul I. )ceste materiale prezint= o conductibilitate de natur= electronic="
rezisti#itatea lor cre>te odat= cu cre>terea temperaturii" iar sub acBiunea curentului electric ele nu sufer=
modific=ri de structur=. Iaterialele conductoare de ordinul 6 sunt metale ?n stare solid= >i lic-id=. 'ac=
lu=m ?n considerare #aloarea conducti#it=Bii lor" materialele conductoare de ordinul 6 se pot ?mp=rBi ?n:
. materiale de mare conducti#itate" cum sunt: )g" (u" )l" Je" Ln" $M" :n etc.
. materiale de mare rezisti#itate" care sunt formate de obicei din aliaGe >i se utilizeaz= pentru rezistenBe
electrice" elemente de ?nc=lzire electric=" instrumente de m=sur= etc.
. Materiale conductoare de ordinul II. )ceste materiale prezint= o conductibilitatea de natur= ionic="
rezisti#itatea lor scade odat= cu cre>terea temperaturii" iar sub acBiunea curentului electric ele sufer=
transform=ri c-imice. 'in categoria materialelor conductoare de ordinul 66 fac parte s=rurile ?n stare solid=
sau lic-id=" soluBiile bazice sau acide" soluBiile de s=ruri *deci toBi electroliBii+.
1.5. Legea lui !m
!egea lui 8-m stabileste o legatura intre cele trei marimi de baza: intensitate" tensiune si rezistenta"
dintr.un circuit electric inc-is.
Intensitatea curentului electric care trece printr-un circuit este direct proportionala cu tensiune electrica
aplicata acelui circuit si invers proportionala cu rezistenta electrica a circuitului.
R
U
I
" in care:
6 , intensitatea curentului electric *)+; 5 . tensiunea electrica *V+; 7 , rezistenta electrica *9+.
'aca la un circuit electric se cunosc doua din cele trei marimi de baza se poate afla a treia
I
U
R
sau RI U .
!egea lui 8-m este #alabila atat pentru un circuit inc-is cat si pentru portiuni din circuitul respecti#.
5
a+ pentru intreg circuitul )M('C a#em: 5 @ 76 sau
R
U
I
;
b+ pentru portiunea de circuit M(' a#em: 5
1
@ 7
1
6 sau
1
1
R
U
I
;
c+ $entru portiunea de circuit )M'C a#em: 5 . 5
1
@ 7
2
6 sau
2 2
2 1
R
U
R
U U
I

.
5 . 5
1
@ D5 reprezinta pierderea de tensiune pe distanta )M a circuitului.
$e baza legii lui 8-m se poate determina pierderea de tensiune pe diferite protiuni ale unui circuit daca
cunoastem curentul respecti# precum si rezistenta electrica a portiunii considerate.
Exemplu: Tensiunea electrica de alimentare a unui circuit este de ! "# iar rezistenta circuitului este de
$ %. Sa se determine valoarea curentului I ce trece prin circuit.
Rezolvare:
A
R
U
I 4
6
24

.
&ruparea rezistoarelor . 7ezistoarele electrice se pot lega in serie s.au paralel.
5
1
7
2
5
2
)
C
M
'
6
!egarea in serie se face legHnd rezistoarele unul de altul in continuare astfel incHt acelasi curent trece prin
fiecare.
Jig.1 !egarea serie a rezistoarelor:
7ezistenta ec-i#alenta *totala+ 7

a unui grup de rezistoare *7

1
"7
2
"7
0
+ legate in serie se calculeaza cu
relatia:
$
T
3 $
1
4 $
2
4 $
3
!egarea rezistoarelor in paralel se face prin conectarea capetelor acestora astfel ca prin fiecare dintre ele
trece numai o parte din curentul total din circuitul electric in care au fost legate rezistoarele.
Jig.2 !egarea rezistoarelor in paralel:
7ezistenta ec-i#alenta se determina cu relatia:
0 2 1
1 1 1 1
R R R R
T
+ +
;
1 0 0 2 2 1
0 2 1
R R R R R R
R R R
R
T
+ +

6n cazul a numai doua rezistoare *di#izorul rezisti#+:

2 1
2 1
R R
R R
R
T
+

7ezistenta ec-i#alenta ce inlocuieste un grup de rezistoare legate in paralel este mai mica decat cea mai
mica rezistenta din grup.
7ezistoarele se mai pot lega si mi%t. 7ezistenta ec-i#alenta se detremina afland pe rand rezistentele legate
in serie separat si cele legate in paralel separate dupa care aflam rezistenta totala.
1.". Legile lui #irc!!off
!egile lui Nirc--off stabilesc modul in care circula curentul electric prin conductoarele electrice legate
intre ele *ramificat si buclat+.
'e(ea I ) *aca mai multe conductoare prin care circula curenti electrici se intalnesc intr-un puct +nod,#
suma curentilor care intra in acel punct este e(ala cu suma curentior care pleaca din acel punct.
(on#entional se noteaza cu:
1 curentii care intra in nod;
. curentii care pleaca din nod.
7
Jig. 0. (urentii electrici intr.un nod:
!egea 6 Nirc--off:
I
1
4I
2
4I
5
3 I
3
4I
6
sau I
1
4I
2
- I
3
4I
5
- I
6
32
'e(ea a II-a ) Intr-un circuit electric inc-is# suma al(e.rica a /ortelor electromotoare este e(ala cu suma
al(e.rica a pierderilor de tensiune.
Adica:

I R E
)cesta regula se aplica tinand seama de urmatoarele:
. forta electromotoare este poziti#a daca sensul ales pentru parcurgerea circuitului parcurge sursa
de la borna negati#a la borna poziti#a;
. pierderile de tensiune au semnul plus cele la care sesul curentului este acelasi cu sensul ales
pentru parcurgerea circuitului in caz contrar ele #or fi cu minus.
Jig.4. (ircuit electric inc-is:
.C
1
1C
2
@7
1
617
2
6
6n cazul in care la calculul curentului se obtine o #aloare cu semnul minus inseamna ca sensul real al
circuitului este in#ers celui ales.
1.$. %uterea electrica. &nergia electrica
&
Cnergia dez#oltata in unitatea de timp la bornele unui consummator se numeste putere electrica.
5nitarea de masura pentru puterea electrica este Oattul 3$4
:6
@ 1 O.
6n cazul curentului continuu puterea electrica se poate calcula cu relatiile:
I U 0 ;
2
I R 0
. puterea electrica disipata de un consummator cu rezistenta 7 sub forma de caldura;
R
U
0
2
.
6n cazul curentului alternati# monofazat:
a+ puterea acti#a: $
a
@ 56 cosP;
b+ $uterea reacti#a: $
r
@ 56 sinP.
6n cazul curentului alternati# trifazat:
a+ puterea acti#a: cos 0 UI 0
a
;
b+ puterea reacti#a: sin 0 UI 0
r
.
$uterea electrica se masoara cu Oattmetrul.
6ntre puterea mecanica si puterea electrica e%ista urmatoarea relatie: 1 ($ @ 706 O.
0ierderea de putere
8data cu pierderea de tensiune din conductoare se produce simultan si o pierdere de putere.
)ceasta se e%prima prin relatia generala:
D$ @ 7

6
2

" in care:
D$ . este pierderea de putere; 7

, rezistenta tuturor conductoarelor circuitului sau ale liniei

electrice considerate; 6 . intensitatea curentului ce strabate circuitul sau linia electrica.
6n general" pentru circuite sau linii electrice scurte nu se tine seama de pirderea de putere din
conductoare.
$ierderea de putere de#ine importanta la liniile electrice lungi si de ea se tine seama la
dimensionarea conductoarelor" deoarece" procentual pierderea de putere este mai mare decat pierderea de
tensiune. $uterea pierduta in conductoare se transforma in caldura.
Randamentul + 1 , . este raportul dintre puterea utila si puterea absorbita.
7andamentul este mai mic dacat unitatea.
1
2
<
+

+

RI 0
0
0 0
0
0
0
u
u
u
u
a
u

" in care:
$
u
, este puterea utila" puterea obtinuta dupa transportul sau dupa transformarea ei se mai numeste
si puterea la arbore; $
a
. este puterea de transport sau puterea absorbita efecti# de electroreceptoare;
76
2
, pierderi prin effect Qoule *caldura+.
6n afara de pierderile prin efect Qoule" la transportul si transformarea energiei electrice se mai produc si
alte pierderi cum ar fi cele electromagnetice. !a electromotoare se produc pierderi mecanice *frecare in
lagare+.
'aca se ia in considerare numai pierderile prin efect Qoule atunci se obtine randamentul electric *R
e
+" daca
se iau in considerare toate pierderile se obtine randamentul total *R+.
'a electromotoare puterea inscrisa pe placuta lor precum si cea trecuta in prospecte reprezinta puterea
utila +la ar.ore,.
Coe/icientul de cerere - reprezinta raportul dintre puterea ma%ima absorbita de o instalatie electrica si
puterea totala instalata in receptoarele acelei instalatii" el este subunitar *S1+.
1 <
i
a
c
0
0
C
9
6ntr.un atelier sau fabrica sunt receptoare de tot felul. )cestea nu lucreaza simultan si nici toate incarcate la
plina sarcina. 6n aceasta situatie puterea absorbita de toate receptoarele fabricii T atelierului este mai mica
decat puterea instalata in receptoare.
(oeficientul de cerere se calculeaza dupa formula:
r m
i s
c
2 2
C

unde:
N
s
. este coeficientul mediu de simultaneitate al functionarii motoarelor* in masura in care acestea
functioneaza simultan+; N
i
. este coeficientul mediu de incarcare a motoarelor electrice din instalatia
cosiderata" aflate in functiune *in masura in care motoarele sunt incarcate la sarcina nominala+;
R
m
. este randamentul mediu general al electromotoarelor" corespunzator N
i
; R
r
. este randamentul mediu
general al retelelor care alimenteaza electromotoarele.
Ener(ia electrica . produsa" transportata sau consumata se poate determina facand produsul dintre dintre
puterea electrica respecti#a si timp.
t 0 3
Cnergia electrica este de doua feluri: . energie electrica acti#a; . energie electrica reacti#a.
Cnergia electrica acti#a , este energia de baza care se foloseste in toate acti#itatile unde energia electrica
este solicitata ea putandu.se transforma in energie mecanica" luminoasa" calorica.
Cnergia electrica reacti#a . este o energie complementara" care ser#este la magnetizarea bobinaGelor
di#erselor receptoare inducti#e *transformatoare" motoare etc+ racordate la reteaua electrica.
:e urmareste permanent ca circulatia acestei energii reacti#e prin retelele electrice de transport" distributie
si utilizare sa fie cat mai mica" dandu.se posibilitatea energiei electrice acti#e sa circule pana la capacitatea
ma%ima a retelelor. 6n general energia electrica are simbolul O.
Cnergia electrica in curent continuu: t I U 3 ; t RI 3
2
; t
R
U
3
2
Cnergia electrica in curent alternati#:
a+ Cnergia acti#a in curent monofazat si trifazat:
t I U 3
a
cos
; t I U 3
a
cos 0
b+ Cnergia reaci#a in curent monofazat si trifazat:
t UI 3
r
sin ; t UI 3
r
sin 0
5nitatea de masura pentru energie electrica acti#a este Oattora *O-+ sau multiplul sau UiloVattora
*UO-+. 5nitaea de masura pentru energia reacti#a este Voltamper reacti#.ora *Var-+ sau multiplul sau
Uilo#oltamper reacti#.ora *UVar-+. Cnergia electrica se masoara cu contoarul electric *de energie acti#a"
respecti# energie reacti#a+.
Ta.el 2. +al(ri ale c(e,icientil(r "e cerere !entru "i,erite rece!t(are electrice (&al(ri in,(rati&e):
10
1.'. %ierderea de tensiune (())
ensiunea scade in lungul unui conductor prin care trece curent electric" producadu.se ceea ce numim o
pierdere de tensiune" notata cu ().
)ceasta pierdere este direct proportionala cu rezistenta conductorului *pe portiunea considerata+ si cu
intensitatea curentului electric ce trece prin acel conductor.
$ierderea de tensiune dintre doua puncte ale unui conductor reprezinta diferenta de tensiune dintre acele
puncte.
$entru determinarea ei se aplica legea lui 8-m *D5 @ 76+.
$ierderile de tensiune sunt cu atat mai mari cu cat conductorul are o lungime mai mare si cu cat sectiunea
este mai mica.
'aca pentru acelasi conductor creste intensitatea curentului care trece prin el #om a#ea pierderi de tensiune
mai mari.
$entru buna functionare a receptoarelor trebuie sa a#em la bornele acestora o tensiune de alimentare cat
mai apropiata de tensiunea lor nominala. $entru aceasta" pierderile de tensiune admise" atat in retele de
transport si distributie a energiei electrice" cat si in instalatiile de utilizare" sunt limitate la anumite procente
ma%ime.
)stfel" in retelele electrice de distributie ele pot fi ma%im 0.5W" in coloanele bransamentelor electrice
indi#iduale *portiune de bransament de la intrarea in cladire pana la contor+ de 1W " la coloanele principale
colecti#e din blocuri de 0.5W etc.
$ierderile de tensiune ma%ime admise in instalatiile de utilizare" de la tabloul general al instalatiilor si pana
la ultimul receptor *lampa" motor etc.+" pentru sarcina ma%ima la care au fost proiectate instalatiile sunt
urmatoarele:
a+ 6n cazul alimentarii instalatiilor prin bransarea directa la retelele electrice de Goasa tensiune:
. 0W pentru instalatii de iliminat;
. 5W pentru restul instalatiilor de orice fel.
b+ 6n cazul alimentarii instalatiilor printr.o centrala proprie sau post de transformare:
11
. &W pentru instalatiile de iluminat;
. 10W pentru restul instalatiilor de orice fel.
c+ 6n cazul alimentarii lampilor cu tensiuni reduse *sub 42 V+" pierderea de tensiune ma%ima
admisa in conductoare este de 10W.
!a pornirea electromotoarelor se produce o pierdere de tensiune foarte pronuntata in circuitul de
alimentare datorita curentului mare absorbit la pornire de catre electromotor pentru un timp foarte scurt
*socul de pronire+.
$ierdere ma%ima de tensiune admisa in momentul pornirii electromotoarelor se indica de catre
constructorul acestora si de ea trebuie sa se tina seama la dimensionarea circuitelor electrice de alimentare.
$astrarea tensiunii la o #aloare cat mai apropiata de #aloarea nominala este de mare importanta" deoarece
la #alori mai scazute ale acesteia electromotoarele trifazate pierd din puterea lor mecanica" fierbatoarele si
incalzitoarele electrice nu mai produc caldura prescrisa" iar becurile electrice pierd in si mai mare masura
din intensitatea lor luminoasa.
1.7. $elatii ,(l(site in electr(te8nica. Marii electrice si unitati "e asura
Marimi electrice si unitati de masura. Multipli si su.multiplii unitatilor de masura
Nr.
crt
Denuirea ariii Si.(lul
ariii
Denuirea unitatii "e
asura in S.I.
Si.(lul unitatii
"e asura
1 (urentul electric 6; i )mper )
2 :arcina electrica 2 (oulomb (
0 ensiunea. 'iferenta de potential 5; u Volt V
4 Jorta electromotoare C; e Volt V
5 7ezistenta electrica 7; r 8-m 9
6 7eactanta X; % 8-m 9
7 6mpedanta L; z 8-m 9
& (onductanta Y :iemens :
9 (apacitatea electrica ( Jarad J
10 Cnergia electrica acti#a Oa Qoule; Oattora Q; O-
11 Cnergia electrica reacti#a Or Volt.amper.reacti#.ora Var-
Nr.
crt
Denuirea ariii Si.(lul
ariii
Denuirea unitatii "e
asura in S.I.
Si.(lul unitatii
"e asura
12 $utere electrica acti#a $ Oatt O
10 $utere electrica reacti#a 2 Volt.amper. reacti# Var
14 $utere electrica aparenta : Volt.amper V)
15 Jrec#enta f /ertz /z
16 Jactor de putere cosP fara dimensiune .
17 7andamentul R fara dimensiune .
Multipli si su.multiplii unitatilor de masura:
Pre,i9 Nr. Care ulti!lica unitatea "e
asura
E9e!li,icarea !entru unitatea
:att Denuirea Si.(l
I
5
!

6
$
!
6
terra 1000000000000 10
12
teraVatt
giga Y 1000000000 10
9
giga Vatt
mega I 1000000 10
6
megaVatt
Uilo U 1000 10
0
UiloVatt
-ecto - 100 10
2
-ectoVatt
deca da 10 10 decaVatt
. . 1 1 Vatt
:
5
M
I
5
!

6
$
!
6
deci d 0"1 10
.1
decieatt
centi c 0"01 10
.2
centiVatt
mili m 0"001 10
.0
miliVatt
micro Z 0"000001 10
.6
microVatt
nano n 0"000000001 10
.9
nanoVatt
pico p 0"000000000001 10
.12
picoVatt
12
0rincipalele relatii /undamentale /olosite in electrote-nica. Relatii intre curent# tensiune# putere
Mariea
"e "eterinat
Curent c(ntinuu si
(n(,a%at nein"ucti&
Curent alternati&
M(n(,a%at in"ucti& Tri,a%at
Nein"ucti& In"ucti&
(urentul
R
U
I
;
U
0
I
cos

R
U
I
;
cos

U
0
I
U
0
I

0 cos 0

U
0
I
ensiunea
I R U ;
I
0
U
cos I R U
cos

I
0
U
I
0
U

0 cos 0

I
0
U
$ierderea de
tensiune * #olti+
* 7 @ rezistenta
unui conductor+
I R U
v
2 cos 2 I R U
v

I R U
v
0 cos 0 I R U
v

$uterea acti#a I U 0
cos I U 0
I U 0 0 cos 0 I U 0
Mariea "e
"eterinat
Curent c(ntinuu si
(n(,a%at
ne in"ucti&
Curent alternati&
M(n(,a%at in"ucti& Tri,a%at
Nein"ucti& In"ucti&
$uterea reacti#a . sin I U Q
t( 0 Q
.
sin 0 I U Q
t( 0 Q
$uterea aparenta .
I U S
2 2
Q 0 S +
.
I U S 0
2 2
Q 0 S +
Rezistenta # reactanta# inductanta
Mariea "e "eterinat *elatia folosita
7ezistenta
S
l
R
;
S
l
R

7eactanta inducti#a *inductanta +

' 4
'

7eactanta capaciti#a *capacitanta +
C
4
C

7eactanta totala
C
' 4

1

6mpedanta
2 2
4 R 5 +
;
2
2
1

,
_

+
C
' R 5

10