Cu Si Despre Tuburi Fluorescente

Electronica aplicata
Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!
Becuri economice, neoane, etc.
Iluminatul incaperilor se facea si se face cu becuri cu incandescenta. Principiul de
functionare este dat de numele lor: un fir (filament prin care trece curent, se incalzeste si
apare pe lan!a efectul termic si efectul luminos. "ilamentul este facut dintr#un material
special (tun!sten care rezista la temperaturi inalte si pentru a nu o$ida (arde a fost
introdus intr#un balon de sticla %idat apoi in !aze inerte la &oasa presiune, ca de e$emplu
ar!onul.
'otusi, tun!stenul de pe filament se reduce treptat a&un!and pe balonul de sticla
prin condensare. (ubtierea filamentului duce in final la ardere. Pentru a mari %iata
becurilor cu incandescenta se introduce in unele becuri si un !az )alo!en care participa la
o reactie c)imica cu %aporii de tun!sten cared in final se redepoziteaza pe filament in
urma reactiei c)imice cu )alo!enul. *cest tip de bec se numeste lampa cu incandescenta
cu ciclu re!enerati% de )alo!en si nu are sticla, ci cuart imbo!atit pentru filtrarea
radiatiei +,.
-andamentul unui bec cu incandescenta este foarte mic. Efectul luminos
reprezinta .#./ 0 (eficacitate .1#21 lm34 din ener!ia absorbita, restul fiind caldura. *re
de asemenea o durata de functionare redusa. 5u scopul de a a%ea randament mai bun
(impropriu spus randament, corect ar fi eficacitate si a emite di%erse tipuri de radiatii s#
au in%entat tuburile cu descarcari in !aze si mai apoi tuburile fluorescente care au in%adat
%iata oamenilor incepand de la iluminarea locuintei si a&un!and la iluminatul e$terior si la
firme luminoase. Eficacitatea lor atin!e .// lm34 sau c)iar mai mult si au o durata de
%iata de ./ ori mai mare decat a becurilor cu incandescenta. -epet, randamentul dat in
procente este un lucru impropriu.
6escarcarea in !aze (nobile! se folosea in aplicatii ca stabilizatoare de tensiune,
in tiratroane (tiratroanele se aseamana in functionare cu tiristorii din ziua de azi, etc. 7u
a%eau utilizari in iluminat deoarece lumina produsa nu are intensitate mare, poate fi cel
mult utilizata pentru teste sau lampi de panou8de e$emplu in intrerupatoarele de lumina
care au pre%azut un beculet. 6escarcarea in neon produce lumina rosiatica iar in ar!on,
$enon si 9ripton lumina este albastra. :enonul produce un spectru predominant ultra#
%iolet.
*sa#zisele neoane, care nu au nici o tan!enta cu acest !az, se bazeaza pe un
strat fluorescent (un luminofor ce este bombardat de raze ultra#%iolete (produse de
descarcarea in !az si le transforma in lumina. 6e asemenea acest fenomen nu poate a%ea
loc fara prezenta unui mediu metalic a&un!andu#se astfel la folosirea %aporilor de mercur
la &oasa3inalta presiune combinati cu ar!on sau $enon. In cazul acesta lun!imea de unda a
radiatiei tubului este data de luminofor si nu de !azul utilizat. 5ompozitia luminoforului
se modifica in functie de aplicatie, de !ama de radiatii necesara.
In interiorul locuintelor se folosesc tuburi cu %apori de mercur la &oasa presiune
care au radiatia ultra#%ioleta limitata pentru a nu a%ea efecte noci%e (uneori se foloseste
cuart si nu sticla penru a opri emisia +, (mai ales la tuburile cu descarcare in ioduri
metalice. 5u toate acestea, au fost obser%ate efecte noci%e asupra or!anismului (caderea
parului, impotenta care con%in! oamenii sa foloseasca cu incredere becul cu
incandescenta, care pe buna dreptate are !ama de radiatii cea mai apropiata de cele
solare.
Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Pentru iuminatul e$terior (unde puterea trebuie, e%ident, sa fie mai mare se
folosesc tuburile cu %apori de mercur la inalta presiune. In te)nolo!ia fabricarii acestor
tuburi a aparut totusi o sc)imbare: tubul si !azele care produc razele ultra#%iolete pentru
bombardarea luminoforului sunt separate de stratul fluorescent cu %aporii de mercur.
*stfel se a&un!e la un tub in interiorul altui tub.
'ubul din interior (care are ca scop producerea de radiatii +, se numeste
popular arzator, te)nic incinta de descarcare si contine !aze care produc radiatii +,
(%ezi mai sus. El poate fi recuperat si utilizat in aplicatii practice (de e$emplu fabricarea
P5B#urilor prin metoda foto sau ster!erea memoriilor EEP-;< insa este foarte
periculos prin radiatia puternica pe care o emite si prin temperatura la care poate a&un!e
in timpul functionarii.
'uburile fluorescente cu %apori de mercur la inalta presiune nu se mane%reaza
cand sunt aprinse si nu se utilizeaza in iluminatul interior deoarece au o lumina foarte
puternica si radatie +, peste limita sanatoasa.
Metode si scheme de alimentare
5ea mai simpla metoda de alimentare a unui tub cu descarcare in !aze este in
curent continuu, unde dupa o amorsare urmeaza intrarea in re!im normal a tubului. Insa
tensiunea disponibila de alimentare in aplicatiile de zo cu zi este de 22/ , 5* sau (in
aplicatii mobile = > .2 , (acumulatori8.
Tuburile cu vapori de mercur la joasa presiune au doi electrozi reprezentati de
niste filamente. -eprezentarea sc)ematica se apropie de alcatuirea ade%arata a tubului:

In utilizarea tubului se tine cont de cate%a caracteristici: putere, tensiune normala
de lucru, tensiune de amorsare si de dezamorsare, e%entual si tensiunea pe filament.
,alorile curente sunt:
'ensiune amorsare: ?//#@// ,
'ensiune normala de lucru: 1/ > ../ ,
'ensiune pe filament: =#.2 ,
Purere: ? > @/ 4
7u este suficienta aplicarea la capetele tubului a tensiunii normale de lucru
deoarece nu %a amorsa. 'ubul se amorseaza (porneste fie prin incalzirea filamentelor si
apoi aplicarea unei tensiuni de lucru, fie prin aplicarea de impulsuri scurte de inalta
tensiune (Atensiunea de amorsare intre capete dupa care se re%ine la tensiunea normala
de lucru. 6e asemenea un tub poate functiona la tensiunea normala de lucru sau in
impulsuri scurte care au tensiunea mai mare sau e!ala cu cea de amorsare a tubului (in
acest caz se scurtcircuiteaza capetele filamentului.
<onta&ul clasic utilizat este ansamblul drosel (balast > tub > starter.
Ba aplicarea tensiunii de alimentare (22/ , 5* tubul fluorescent nu
reactioneaza, tensiunea fiind prea mica. (tarter#ul insa amorseaza. (tarterul contine un
!az inert (de obicei neon si doi electrozi dintre care unul este o lamela bimetalica. 5and
se produc descarcari (prin efect termic lamela bimetalica se indoaie si se uneste cu
webmasterului!
celalalt electrod, facand contact electric pentru o anumita perioada de timp. -e%enind la
monta&ul de mai sus se obser%a ca starter#ul este alimentat prin cele doua filamente ale
tubului, si prin drosel (care are o reactanta ne!li&abila in acest moment. 6escarcarile
pro%ocate in starter sunt urmate de punerea in scurt a electrozilor. In acest moment,
filamentele sunt inseriate cu droselul. 6atorita reactantei droselului in curent alternati% (si
a rezistentei parazite, tensiunea de 22/ , scade la 2? ,, deci .2 , pe fiecare filament.
"ilamentele sunt incalzite si dupa cate%a secunde starter#ul re%ine in starea initiala si din
cauza autoinductiei da un impuls pe tub. 6aca tubul nu amorseaza fenomenul se repeta.
In momentul amorsarii tubului fluorescent (!azul se ionizeaza balastul limiteaza
tensiunea (de fapt curentul la %aloarea normala de functionare. (tarterul nu mai
amorseaza deoarece tensiunea de lucru a tubului fluorescent este mai mica decat
tensiunea de amorsare a starterului.
6eza%anta&ele folosirii acestui monta& sunt: %olum, !reutate, efect stroboscopic (la
1/ > =/ Cz !azul se deionizeaza rapid, uzarea filamentelor, poate si randament scazut. In
cazul asa#ziselor becuri economice nu ar fi spatiu suficient pentru un drosel. (e poate
inlocui starter#ul cu un monta& electronic dar asta nu rezol%a
deza%anta&ele enumarate mai sus.
Problemele acestea se rezol%a prin utilizarea con%ertoarelor
cu frec%ente ridicate de functionare (2/ > =/ D)z in semi#punte.
*cestea a&un! sub di%erse forme modificate3simplificate in becuri de
proasta calitate care au %iata scurta. 6atorita tensiunilor la care se
lucreaza este indicat sa se utilizeze materiale de buna calitate pentru
si!uranta in functionare.
(c)ema de principiu are la baza doua comutatoare (ca in orice
con%ertor semi#punte care sunt comandate astfel incat lucreaza in
contra#timp. ,aristorul si condensatorul montate in paralel cu tubul
folosesc la pornirea tubului (condensatorul inc)ide circuitul cand
tubul nu este amorsat si astfel incalzeste filamentele. 6upa amorsare
impedanta tubului este mult mai mica decat cea a condensatorului.
webmasterului!
<onta&ul permite reducerea drastica a dimensiunilor, cresterea cu pana la 2/ 0 a
eficacitatii, cresterea %ietii tuburilor, reducerea efectelor stresante de clipire.
(c)ema bloc a monta&ului este prezentata mai &os. Poate a%ea la baza fie o reactie
poziti%a prin care cei doi tranzistori oscileaza, fie un controller care comanda tranzistorii
si monitorizeaza tensiunile3curentii. 'ensiunea disponibila de 22/ , este crescuta prin
redresare si filtrare la E// ,.
,a %oi prezenta in continuare niste sc)eme folosite in becurile electronice si in
alimentarea neoanelor in !eneral.
(c)ema !enerala foloseste un mic transformator care face tranzistorii sa oscileze
la o frec%enta ridicata, supraaudibila. +zuali sunt .E//$ care pot fi !asiti si in surse de
calculator. In monta&ele moderne se mai folosesc si fet#uri sau IFB'#uri.
webmasterului!
webmasterului!
(c)ema folosita de ;sram > 2/ 4
,arianta a 2#a ;sram > 2. 4
webmasterului!
P)illips > .1 4

webmasterului!
CuaGi > 2. 4

<ulte becuri au probleme la amorsare cand tensiunea de alimentare scade la 2//
, *5, problema rectificandu#se prin marirea numarului de spire al droselului cu ./#2/
0.
'ransformatoarele folosite la reactie se realizeaza pe toruri de ferita cu diametrul
@ > ./ mm.
webmasterului!
(c)ema folosita prin di%erse c)inezarii .1 > .@ 4
webmasterului!
In continuare, E sc)eme C+*HI.
webmasterului!
webmasterului!
webmasterului!
E$ista posibilitatea utilizarii de mos#feti:
*cest monta& a fost testat cu urmatoarele componente:
tranzistori I-"=?/3I-"I=?/ fara radiator (au ,dsA2//,, dar au rezistat!J
diode zenner PB?,KLJ
transformatorul bobinat pe un miez <C2/// (2/$./$1, cu un primar de = spire
/,?2 si un secundar de I spire /,?2J
bobina de soc pe un miez EE2/ cu intrefier din )ostafan (doua foite de /,/@mm,
continand .// spire /,22J
termistor cu coeficient de temperatura poziti%, .E/ o)mi321 !rade 5elsiusJ
condensator electrolitic pentru filtra& EE microfarazi3E1/,J
sarcina: tub ?/ 4
'oate componentele au pastrat temperatura normala. *utorul sustine totusi ca
raportul de transformare nu este optim, fiind ne%oie sa se modifice numarul de spire.
(e pot utiliza in aceste monta&e si circuite inte!rate destinate comenzii
tranzistorilor montati in semi#punte sau c)iar dedicate aplicatiilor cu tuburi fluorescente.
+n e$emplu este circuitul inte!rat I-2.11, dri%er pentru tranzistori care are
webmasterului!
oscilator incorporat. Pentru a elimina tranzistorii de putere se poate folosi c)iar I-
1.C?2/ care are partea de putere incorporata.
webmasterului!
5u un pret ridicat se pot utiliza *7=1K?, *7=1=., *7 IIE, *71=1= dedicate
acestor aplicatii. "olosirea circuitelor inte!rate este &ustificata la puteri peste 1/ 4 sub
aceasta %aloare fiind simplu si si!ur de utilizat monta&ul cu 2 tranzistori.
Pentru alimentarea de la tensiuni scazute se poate folosi fie principiul flGbac9, fie
pus)#pull.
+n e$emplu in care tubul se foloseste in re!im de impulsuri de inalta tensiune este
ridicatorul pe principiul flGbac9.
(e poate utiliza fie un
tranzistor care oscileaza
autoblocat, fie
(recomandat un oscilator
format dintr#un timer si un
tranzistor de putere. 5a
timer cel mai simplu de
utilizat este 111.
<ai &os este
prezentata sc)ema tipica de
con%ertor autoblocat. 5a
tranzistor comutator se
poate utiliza de la B6 .EI la 27 E/11 in functie de putere. 7u dau informatii e$acte
pentru ca functionarea acestui tip de dispoziti% nu este stabila, %ariaza cu tensiunea de
alimentare, cu sarcina si cu factorul de dispersie al tranzistorului. -ezistentele se ale!
prin tatonari. 5. poate sa lipseasca, %aloarea indicata este de .// n". Pentru inceput se
poate pune -. de 1// M si -2 de .// M, e%entual re!labila intre / si 1// M.
Infasurarea de reactie si primarul pot a%ea .2 si .2, = si .2, .2 si E/ spire (in
functie de miezul utilizat iar secundarul intre 2// si ?1/ spire. -epet: cel mai indicat este
sa tatonati %alorile pentru un monta& cat mai si!ur in functionare.
webmasterului!
Pentru functionare si!ura se foloseste un oscilator separat, in cazul de fata cu 111.
'ransformatorul poate fi unul pe ferita sau unul pe tole (se poate utiliza unul de retea cu
secundarul ca primar si in%ers. -ezistentele si condensatoarele care participa la oscilatia
webmasterului!
circuitului inte!rat si care comanda tranzistorii se %or dimensiona in functie de frec%enta
optima de lucru a transformatorului. Pentru a nu solicita iesirea timerului se poate utiliza
un darlin!ton sau c)iar un mos#fet (e$. B+L.., ?/nE/
webmasterului!
Tuburile cu vapori de mercur la inalta presiune se folosesc numai pentru
puteri mari. *morsarea se face !reu datorita constitutiei arzatorului, ceea ce a dus la
introducerea unui electrod de amorsare la unul din capete (pentru puteri pana la 21/ 4 si
c)iar a doi electrozi de amorsare la ambele capete (pentru puteri peste 21/ 4.
Ba conecarea alimentarii, datorita distantei mari dintre electrozii principali,
curentul dintre acestia este e$trem de redus. In sc)imb, distanta mica dintre electrodul
principal si electrodul de amorsare de lan!a el fa%orizeaza circulatia unui curent care este
limitat de rezistenta inseriata intre electrodul de amorsare si electrodul principal opus lui.
6escarcarea sub forma de arc dintre electrodul principal si electrodul de amorsare
pro%oaca ionizarea in interiorul tubului, care fa%orizeaza cresterea curentului care circula
intre electrozi, pe de#o parte prin cresterea temperaturii iar pe de alta, prin e%aporarea
mercurului din arzator.
Ba atin!erea unui anumit ni%el de ionizare, rezistenta mediului dintre electrozii
principali de%ine mai mica decat rezistenta dintre electrodul principal si electrodul de
amorsare, moti% pentru care descarcarea se %a produce intre electrozii principali.
5resterea temperaturii in interiorul arzatorului, respecti% a !radului de %aporizare
a mercurului duce la cresterea puternica a curentului dintre electrozii principali. pentru a
e%ita cresterea e$a!erata a curentului, acesta este limitat la o %aloare corespunzatoare
puterii lampii cu a&utorul balastului e$terior sau a rezistentei interioare.
webmasterului!
Bimitarea curentului care trece prin lampa se facea initial cu un drosel conectat in
e$terior in serie cu electrozii principali. 7u s#au facut monta&e electronice care sa elimine
!reutatea si %olumul acestei bobine insa s#a facut o adaptare: droselul inducti% este
inlocuit cu unul rezisti% care se !aseste sub forma de filament in interiorul tubului. In
cazul din urma nu mai este ne%oie de nici o componenta e$terna tubului.
6atas)eet#urile tranzistorilor si inte!ratelor utilizate in monta&ele de mai sus se
!asesc pe www.alldatas)eet.com si poate si pe site.
<ultumiri speciale lui:
<#marian
F)eor!)e 6racu
*cta non %erba
webmasterului!

Cu Si Despre Tuburi Fluorescente

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cu Si Despre Tuburi Fluorescente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electronica aplicata

S-ar putea să vă placă și