Sunteți pe pagina 1din 13

A8.

Contacte electrice
1. Ce este pelicula disturbatoare si ce influenta are asupra rezistentei de contact?
Pelicula disturbatoare reprezinta oxidarea metalului conductor formand un strat de grosime foarte mica, ce
care are rezistenta electrica de ordinul a 10
6
. Rezistenta de contact este influentata negativ. Faze:
adsorbtia, cemisorbtia, reactia cimica.
2. Care sunt factorii de care depinde rezistenta de contact?
! aria de contact "data de forta de apasare si gradul de prelucrare al materialului#
! rezistivitatea materialului $
3. Cum depinde rezistenta de contact de forta de apasare in contact?
%ontact punctiform:
F
H
a
R

2 2
= =
& ' duritatea
F ' forta
4. Cum depinde rezistenta de contact de uzura contactelor?
Rezistenta de contact creste fata de valoarea obtinuta in stare noua. (pare pelicula disturbatoare si R creste)
pe de alta parte datorita comutatiei ariile de conductie cresc iar rezistenta de contact scade.
5. Care sunt principalele 4 calitati pe care trebuie sa le aiba un metal pentru a putea fi folosit la
realizarea unui contact electric dintr-un aparat de comutatie?
! duritate mecanica mare: *i, Pt
! conductivitate electrica mare: %u, (g, (u
! rezistente la temperatura ridicata: %r, +b, ,
! migratie redusa de material "fara arc electric# sau ardere redusa "cu arc electric#
6. Ce se intelege prin fritare?
(rderea sau -pra.irea/ peliculei disturbatoare la depasirea tensiunii de fritare. 1000 ( 0 1001.
. Care sunt principalele modele ale contactelor electrice !4 e"emple# ?
Punctiform: 2fera, 3lipsoid
4e suprafata: n elipsoizi
5iniar: cilindric si banda
8. Cum se clasifica contactele electrice dupa cinematica elementelor?
! contacte fixe
! amovibile "montarea sigurantelor fuzibile#
! ale aparatelor de comutatie "cel putin una din parti este mobila#
A$ Arcul electric de curent alternati%
1. &efinitia arcului electric
5a deconectarea circuitelor electrice in sarcina, intre elementele de contact ale aparatelor de comutatie apare
un arc electric ai carui parametrii depind de conditiile locale din camera de stingere. 3xistenta arcului electric
conduce la o solicitare suplimentara, cauzata de tranferul de energie din coloana arcului electric catre piesele
componente sau izolante ale aparatului. (ceasta solicitare se manifesta prin supratemperaturi care pot
solicita elementele de contact pana la vaporizare.
2. Care sunt parametrii arcului electric?
6ensiune, densitate de curent, durata
3. 'rin ce se caracterizeaza un arc electric?
Parametrii electrici: tens de ardere, intensitatea crt el, diferente de potential 78c, 78a, 78l
Parametrii geometrici: lugimea arcului, diametrul.
4. Ce se intelege prin efect 'inc(?
Procesul de comprimare al coloanei de plasma, ca urmare a dezvoltarii fortei 5orentz, se numeste efect
Pinc. 9n coloana de plasma a arcului electric de curent intens se face simtita forta 5orentz ca urmare a
interactiunii intre densitatea de curent : si inductia magnetica proprie. 9ntr!un arc electric de forma cilindrica,
forta 5orentz este diri.ata spre axul coloanei astfel incat aceasta sufera o compresiune.
5. Care arc electric !de c.c. sau c.a.# se stinge mai usor si de ce?
9ntreruperea arcului el de c.a. este usurata de trecerea, in mod natural, a crt prin valoarea zero, moment in
care ionizarea in coloana arcului este minima.
6. )"plicati corelarea dintre tensiunea de arc si t.o.r. !desen#.
Pentru ca arcul electric sa nu se poata reaprinde dupa
trecerea prin zero a intensitatii curentului, este necesar ca
tensiunea arcului electric ; sa fie superioara tensiunii de
rastabilire <. 4aca tens de arc 1 este mai mica decat cea
de restabilire, acrcul se reaprinde.
. )"plicati corelarea dintre tensiunea de tinere si t.o.r. !desen#.
Pentru ca arcul electric sa nu se reaprinda este necesar ca ensiunea de
tinere = sa fie superioara tensiunii de restabilire <. tensiunea de tinere
este tensiunea de refacere a rigiditatii dielectrice dupa stingerea arcului
electric, adica curba > care interesecteaza in punctul m tensiunea de
restabilire.
8. Ce rol are bobina inseriata cu lampa cu descarcari in %apori de mercur?
Pe post de balast pentru lampa de mercur pentru limitarea curentului.
A1* Contactorul electromagnetic de +oasa tensiune
1. &efinitia contactorului.
%ontactorul electromagnetic este definit ca un apart de comutatie mecanica, actionat altfel decat manual , cu
o singura pozitie de repaus, capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa curenti nominali si curenti mai
mari decat curentii nominali, dar care apar in mod normal, cum sunt curentii de pornire ai motoarelor
electrice.
2. Care sunt partile componente ale unui contactor?
! organul motor: electromagnet
! polii pricipali: caile de curent in bobine, contacte si camera de stingere
! poli auxiliari: borne, contacte normal incise si descise pentru semnalizare si interbloca.
3. Ce materiale se folosesc la realizarea pastilelor de contact?
! duritate mecanica mare: *i, Pt
! conductivitate electrica mare: %u, (g, (u
! rezistente la temperatura ridicata: %r, +b, ,
4. )"plicati modul de stingere al arcului electric de c.a. in camera de stingere.
Prin efectul de nise arcul electric, dezvoltat intre piesele de contact, este introdus in camera de stingere si
apoi este divizat intr!un numar de segmente egal cu numarul de intervale intre placile feromagnetice sub
forma literei 1. 9n acest mod apare efectul de electrod, adica de formare a caderilor de tensiune la anod si
catod.
5. )"plicati modul de stingere al arcului electric de c.c. in camera de stingere.
(rcul electric este lungit intre doua piese in forma de 1 prin efect electrodinamic, este respins sau atras catre
o camera de stingere prin mi.loace electrodinamice, dupa care este racit la contactul cu pereti ceramici reci.
6. Care este diferenta intre un contactor de c.c. si un contactor de c.a.?
1olumul: un contactor de %% este mai mare deoarece are camere de stingere mai mari.
. &in ce cauza contactoarele pentru curenti mari se realizeaza cu dubla miscare de translatie?
Pentru intensitati mai mari de 100..=00(, masele in deplasare fiind mari, energia cinetica corespunzatoare
este importanta. 9n aceste cazuri este necesar sa se diminueze viteza de incidere a contactului, iar
cinematica aparatului comporta o miscare de translatie dubla: a contactelor si a electromagnetului.
8. &esenati sc(ema electrica de comanda a unui contactor cu buton dublu de comanda.
$. Care este diferenta intre un contactor si un intreruptor?
%ontactorul poate intrerupe doar curenti de suprasarcina, pe cand intreruptorul prote.eaza la suprasarcina
prelungita si la scurtcircuit.
A11 Contactoare statice si (ibride
1. &efinitia contactorului static
%ontactorul electromagnetic este definit ca un apart de comutatie electronica cu diode, triac, diac, tiristor,
actionart electric, capabil sa stabileasca , sa suporte si sa intrerupa curenti nominali si curenti mai mari decat
curentii nominali , dar care apar in mod normal, cum sunt curentii de pornire ai motoarelor electrice.
2. Care sunt principalele a%anta+e !minim 4# ale contactoarelor statice fata de cele electromagnetice?
! lipsa actionarilor mecanice
! lipsa zgomotului
! gabarit redus
! frecventa de comutatie mare
3. Care sunt principalele deza%anta+e !minim 4# ale contactoarelor statice fata de cele
electromagnetice?
! sensibilitate la panta curentului, la supratensiuni de comutatie
! capacitate redusa de suprasarcina
! cost de acizitie sensibil mai mare
! pierderi de energie in exploatare
4. Care sunt &,'-urile folosite la realizarea contactoarelor statice?
4ioda, tiristor, triac, diac
5. Cum se face protectia la scurtcircuit a contactorului static?
%u a.utorul siguratelor fuzibile ultrarapide.
6. Cum se face protectia la panta curentului a contactorului static?
%u a.utorul unei inductivitati.
. Cum se face protectia la supratensiune a contactorului static?
filtre R%
8. 'recizati tipurile de instalatii !minim 4# in care este indicata folosirea contactorului static.
! situatii deosebite ca pericol de explozie, lipsa de zgomot
! scemele electronice care realizeaza in principal functia de reglare si secundare functia de comutatie
! transport de energie in curent continuu
! tractiune electrica, reglarea turatiei
A12 -ntreruptorul de putere de +oasa tensiune
1. &efinitia intreruptorului.
9ntreruptorul de putere de .oasa tensiune este un aparat cu comanda mecanica, capabil sa suporte, sa
incida si sa descida curenti in conditii normale de functionare si curenti de avarie "suprasarcina prelungita,
scurtcircuit# in conditii prestabilite. (cest aparat este si aparat de protectie, deoarece este ecipat cu
declansatoare sensibile la defecte "suprasarcina, suprascurtcircuit, tensiune redusa#, care determina
intreruperea circuitului intr!un timp relativ scurt.
2. Care sunt partile componente ale unui intreruptor de +oasa tensiune?
1 ' poli principali
; ' poli auxiliari
< ! declansatoare termice "suprasarcina#
= ' declansatoare electromagnetice, scurtcircuit
>! mecanismul intreruptorului
6! declansatorul de tensiune minima
?! declansator cu curent de in.ectie
3. Ce materiale se folosesc la realizarea pastilelor de contact?
! duritate mecanica mare: *i, Pt
! conductivitate electrica mare: %u, (g, (u
! rezistente la temperatura ridicata: %r, +b, ,
4. )"plicati modul de stingere al arcului electric de c.a. in camera de stingere.
Prin efectul de nise arcul electric, dezvoltat intre piesele de contact, este introdus in camera de stingere si
apoi este divizat intr!un numar de segmente egal cu numarul de intervale intre placile feromagnetice sub
forma literei 1. 9n acest mod apare efectul de electrod, adica de formare a caderilor de tensiune la anod si
catod.
5. &esenati sc(ema bloc a unui intreruptor de putere.
1 ' poli principali
; ' poli auxiliari
< ! declansatoare termice "suprasarcina#
= ' declansatoare electromagnetice, scurtcircuit
>! mecanismul intreruptorului
6! declansatorul de tensiune minima
?! declansator cu curent de in.ectie
6. 3numerati declansatoarele@releele folosite intr!un intreruptor de putere ce prote.eaza un motor de c.a.
! declansatore termice "suprasarcina#, electromagnetice "scurtcircuit#, tensiune minima, decl cu curent de
in.ectie., releu de blocare
. 'recizati diferenta dintre un intreruptor si un intreruptor limitator.
9ntreruptorul limitator limiteaza ca amplitudine si durata curentul de scurtcircuit, intocmai ca o siguranta
fuzibila. 3ste folosit in retelele de .oasa tensiune cu curenti de scurtcircuit importanti "<0..100A(#, sigurantele
fuzibile avand efect de limitare redus.
8. Ce reprezinta caracteristica de protectie a unui intreruptor?
%aract de protectie este definita de t0f"9n# si reprezinta timpul in care este limitat curentul in functie de
valoarea acestuia.
$. Care este diferenta intre un intreruptor si un contactor?
%ontactorul incide doar curenti de suprasarcina, pe cand intreruptorul incide suprasarcina prelugita si
scurtcircuitul.
A13 Aparate de comutatie de medie tensiune. contactorul /n %id0 intreruptorul cu ulei putin
1. Care sunt partile componente ale unui contactor in %id?
%ontact fix, contact mobil, ecran de sticla, balon de sticla, burduf, resor pentru asigurarea presiunii pe
contacte, electromagnet de actionare, resornt antagonist, contacte auxiliare, inel metalic inferior, inel metalic
superior, borne de racord
2. Care sunt partile componente ale unui intreruptor cu ulei putin?
%amera de egalizarea a presiunilor, element fix de contact, anvelopa izolanta, pargie de actionare, element
mobil de contact, camera de stingere, borne
3. Care este principiul stingerii arcului electric in aparatele de comutatie in %id a%ansat?
11. Cum se stinge arcul electric in aparatele de comutatie in %id a%ansat?
Piesele de contact se afla intr!o incinta vidata si eta.sa fata de mediul ambiant. (rcul electric se dezvolta in
vapori metalici.5a separarea pieselor de contact curentul electric se scurge prin punctele de contact, care pe
masura ce piesele se indeparteaza se reduc ca numar si ca suprafata iar densitatea de curent creste.
8rmeaza topirea si vaporizarea punctelor de contact) arcul electric are drept suport material vapori metalici
proveniti din piesele de contact, vapori care difuzeaza in vid, o parte se condenseaza pe piesele de contact,
iar restul pe un ecran amplasat potrivit pentru a prote.a izolatia electrica impotriva depunerilor metalice.
Prin condensarea vaporilor metalici, vidul este refacut, cu conditia ca sa nu se elimine gaz din metalul cald.
4. Care este principiul stingerii arcului electric in aparatele de comutatie cu ulei putin?
12. Cum se stinge arcul electric in aparatele de comutatie cu ulei putin?
(paratele cu ulei putin folosesc principiul expandarii si al .etului de ulei in scopul racirii si stingerii arcului
electric, in gama de tensiuni nominale de 10..<0A1 si 6<0..;>00(. 3nergia arcului electric este folosita partial
la vaporizarea licidului si deci la formarea unei presiuni "<0..100bar# in camera de stingere, Prin aceasta se
realizeaza o transmisivitate termica sporita si se poate extragee caldura din coloana arcului electric.
5. Care este ordinul de marime al presiunii din camera de stingere in aparatele de comutatie in %id
a%ansat?
10
!6
...10
!10
Pa
6. Care este ordinul de marime al presiunii din camera de stingere in aparatele de comutatie cu ulei
putin?
<0...100 bar
. Ce semnificatie are curentul smuls?
%a urmare a difuziei rapide a vaporilor metalici, in camera de stingere, arcul electric se stinge inainte de
trecerea curentului electric, in mod natural, prin zero. 2tingerea arcului electric este precedata de aparitia
unei instabilitati inainte de taierea curentului "curentul taiat#.
8. Care este ordinul de marime indicat pentru curentul smuls?
3ste de ordinul ( sau cateva zeci de ( .
$. Care sunt functiile mecanismului de actionare la aparatele de comutatie in %id a%ansat si la
aparatele de comutatie cu ulei putin?
! satisfacerea conditilor de cinematica in raport cu parametrii electrici si necesitatile de exploatare
! miniaturizarea la maxim a mecanismului in vederea economisirii de materiale.
! realizarea unui sistem simplu si fiabil.
1*. Care sunt materialele folosite la realizarea contactelor pentru aparatele de comutatie in %id
a%ansat?
%onductivitate electrica mare %u, rezistenta la temperaturi inalte ,, +o, %r, presiune de vaporti mare Bi, 2b.
A14 ,eparatorul de medie tensiune
1. &efinitia separatorului.
2eparatorul este un aparat de comutatie mecanica destinat a suporta, in pozitia incis, curentul nominal si
curentul de scurtcircuit specificat. 9n pozitia descis asigura o distanta vizibila intre elementul fix de contact si
cel mobil. (cest aparat nu poate comuta sub curent.
2. &efinitia separatorului de sarcina.
3ste un aparat de comutatie mecanica destinat a incide curentul nominal, a suporta curentul nominal, de
suprasarcina si de scurtcircuit si de a deconecta curentul nominal.
3. Clasificarea separatoarelor in functie de rolul acestora.
4e bare ! separa barele de energie intre ele
4e cupla ! separa un circuit auxiliar pentru masura de pe o linie
4e linie ! separa o linie de energie de barele si circuitele auxiliare
4e punere la pamant ! asigura protectia utilizatorului unei instalatii impotriva tensiunilor ce pot apare ca
urmare a unei situatii de avarie.
4. Clasificarea separatoarelor in functie de modul de actionare.
! mecanica "servomotor#
! pneumatica
! manuala
5. Clasificarea separatoarelor in functie de felul miscarii cutitelor.
Rotatie sau translatie.
6. 'recizati domeniile de utilizare a separatoarelor de sarcina !3 e"emple de utilizare#.
! comutatia bateriilor de condensatoare cu puteri pana la 1;00 A1(r si tensiuni pana la ;=A1
! inclocuirea intreruptorului in punctele din retele in care puterea de scurtcircuit este foarte mica
! conectarea si deconectarea liniilor in gol si a cablurilor in gol cand curentul este mai mic decat cel nominal.
. 1ipuri de interbloca+e la separatoare.
Bloca. electromagnetic care elimina posibilitatea manevrarii separatorului daca intreruptorul este incis:
Bloca.e mecanice, pneumatice.
8. Care sunt partile componente ale unui separator?
izolator suport, cale de curent .umelata, resort pentru asigurarea presiunii in contact, bara izolanta, pargie
de actionare.
$. Care sunt partile componente ale unui separator de sarcina?
contactul de linie, transmisie izolanta, izolator suport, mecanism de actionare cu servomotor, ti.a
separatorului de punere la pamant, mecanism cu servomotor pentru pozitia >, borne
1*. Cum se realizeaza forta de apasare in contact la separatoare?
%u a.utorul unor resoarte "arcuri#.
A15 2elee si declansatoare
1. &efinitia releului.
Releul este un organ sensibil la un curent anormal, format dintr!un senzor si un sistem de contacte, cu
a.utorul carora se transmite un impuls electric in vederea deconectarii aparatului.
2. &efinitia declansatorului.
4eclansatorul este un organ sensibil la un curent anormal) format dintr!un senzor si un sistem mecanic care
transmite un impuls unui mecanism , in scopul deconectarii aparatului.
3. Care este diferenta intre un releu si un declansator?
Releul transmite un impuls electric , iar declansatorul un impuls mecanic.
4. 'recizati tipurile de relee3declansatoare cu care este ec(ipat un intreruptor ce prote+eaza un motor
asincron.
4eclansatore termice "suprasarcina#, electromagnetice "scurtcircuit#, tensiune minima, deci cu curent de
in.ectie, releu de blocare
5. Care sunt a%anta+ele protectiei electronice?
4eclansarea electronica ofera posibilitatea unei mai bune adaptari a intreruptorului la conditii de exploatare
ca: gama larga de regla. asupra intensitatii curentului) posibilitate de a fi repus in functiune imediat dupa o
declansare) sensibilitate redusa la armonice) protectie sporita a instalatiilor datorita declansarii instantanee in
cazul curentilor de scurtcircuit intensi) posibilitatea de a realiza o protectie selectiva mai fina, prin capacitatea
de esalonare a caracteristici de protectie in trepte de ordinul a 60 ms.
6. Care este diferenta intre un releu secundar si unul primar?
9n scemele de protectie primara releul sau declansatorul se monteaza direct pe calea de curent intens, iar in
scemele de protectie secundara se monteaza in secundarul unui transformator de curent de medie sau
.oasa tensiune.
. Ce reprezinta caracteristica de protectie?
%aracteristica de protectie este o caracteristica timp!curent ce reprezinta timpul dupa care este transmis
impulsul in functie de curentul ce trece prin aparat.
8. )numerati 5 tipuri de relee de timp.
! cu motor sincron R6pa!?
! eletronice +36 !1<.1 si R26a!;
! pneumatic R6P
! cu mecanism de orologie R9!<6 si R6pa!>
$. Ce aparate de comutatie sunt ec(ipate cu relee3declansatoare de curent de suprasarcina?
%ontactorul, intreruptorul de sarcina.
A16 -ncercarea contactorului de +oasa tensiune la uzura electrica in regim AC4
Rezistenta la uzura sub sarcina a unui contator este caracterizata de numarul de cicluri de actionare pe care
acasta este capabil sa!l efectueze in conditiile corespunzatoare diverselor categorii de utilizare.
1. Ce reprezinta uzura electrica? !cred#
9ncapacitatea de comutatie la parametrii nominali.
2. Ce reprezinta uzura mecanica? !cred#
8zura ce apare partilor mecanice dupa o perioada de functinare
3. Care este rolul elementelor de circuit 2p si Cp?
4aca parametrii nu corespund celor impusi de norme pentru circuitul respectiv este necesara utilizarea de
elemente de adaptare "Rezistenta si capacitati paralele#. Rezistenta Rp si capacitatea %p definesc frecventa
proprie de oscilatie si factorul de oscilatie ca parametri ai tensiunii de restabilire.
4. 4rdonati in ordinea se%eritatii urmatoarele regimuri de functionare a contactoarelor. AC10 AC30
AC4.
(%1 ' sarcini neinductive sau usor inductive: cuptoare cu rezistenta
(%< ' motor asincron cu colivie de pornire si intrerupere motor lansat
(%= ' motor cu colivie, pornire, mers in impulsuri, inversare de sens
A1 ,tatia de incercari de mare putere de +oasa tensiune
1. Ce marimi ale aparatelor de comutatie se pot %erifica intr-o statie de incercari de mare putere de
+oasa tensiune?
%apacitatea de comutatie, stabilitatea termica, stabilitatea electrodinamica.
2. &efiniti capacitatea de conectare.
%apacitatea de conectare ! cea mai mare valoare instantanee a curentului care poate fi conectat, fara ca
intrerupatorul sa se deterioreze. Practic reprezinta valoarea de lovitura a unui curent de scurtcircuit de
asimetrie maxima.
3. &efiniti capacitatea de deconectare.
%apacitatea de deconectare ! valoarea efectiva a curentului intrerupt, masurata in momentul separarii
elementlor de contact, care poate strabate aparatul fara ca acesta sa se deterioreze. 9n momentul separarii
elementelor de contact, apare tensiunea de arc.
4. &efiniti curentul de stabilitate termica.
1aloarea efectiva a curentului care poate strabate aparatul fara deteriorarea acestuia dpdv termic.
5. &efiniti curentul de stabilitate dinamica.
1aloarea de varf a curentului care poate strabate aparatul fara a produce deteriorari mecanice.
6. Ce rol au inducti%itatile din statia de incercari de mare putere de +oasa tensiune?
Rolul acestora este de a realiza un anumit defaza. intre tensiune si curent, corespunzator unui factor de
putere standardizat.
. Ce rol are intreruptorul de protectie din statia de incercari de mare putere de +oasa tensiune?
Protectie in cazul in care aparatul de incercat u functioneaza la parametrii impusi.
8. Ce rol are contactorul sincron din statia de incercari de mare putere de +oasa tensiune?
9nciderea rapida a circuitului de incercare si corelarea cu perioada tensiunii retelei de alimentare permite
alegerea unui moment de timp la care amplitudinea tensiunii are o valoare cunoscuta, de obicei zero sau
amplitudinea maxima. %urentul obtinut poate simula astfel un curent de scurtcircuit simetric sau de asimetrie
maxima.
$. Cum se masoara parametrii curentului din statia de incercari de mare putere de +oasa tensiune?
Csciloscop
1*. Cum se masoara parametrii tensiunii la bornele aparatului de incercat in statia de incercari de
mare putere de +oasa tensiune?
osciloscop
11. Care sunt partile componente ale unui contactor sincron?
+agnet permanent, coloane, armatura mobila, cutit, borne, sistem pneumatic.
12. &e ce se foloseste un sunt coa"ial si nu un sunt cu bare pentru masurarea si %izualizarea
curentului?
%urentii electrici de amplitudini mari, ce variaza in timp, produc tensiuni induse prin generarea unui camp
electromagnetic variabil in timp, fapt de poate duce la erori de masura importante in cazul folosirii unui sunt
cu bare. Fortele electrodinamice sunt de asemenea foarte mari, in cazu unui sunt cu bare actionand
perpendicular pe directia barelor, solicitandu!le mecanic. 9n cazul suntului coaxial, nu se mai induc tensiuni
parazite, ce perturba masuratorile, datorita curentului masurat. 4ivizoarele capacitive au o pla.a de frecventa
mai larga decat cele inductive, pastrand semnalul de tensiune nealterat de parametrii intinseci ai
componentelor folosite. Frecventa tensiunii care poate fi masurata este de ordinul zecilor sau sutelor de +&z.
4aca s!ar fi folosit un divizor inductiv, acesta ar fi produs erori datorita inductatei in serie sau in paralel cu
circuitul de incercat. 9n cazul in care ar fi fost in serie cu circuitul de incercat, bobinele ar fi trebuit sa suporte
curentii foarte mari care trec prin circuit.
13. Care este ordinul de marime pentru timpul propriu de actionare al unui contactor sincron?
(paratul are o precizie de aproximativ un grad electric.
14. )numerati aparatele de comutatie la care se %erifica capacitatea de conectare.
9ntreruptoare de putere,
15. )numerati aparatele de comutatie la care se %erifica capacitatea de deconectare.
9ntreruptoare de putere,
16. )numerati aparatele de comutatie la care se %erifica curentul de stabilitate termica.
9ntreruptoare, contactoare.
1. )numerati aparatele de comutatie la care se %erifica curentul de stabilitate dinamica.
9ntreruptoare, contactoare.
A2* 5erificarea stabilitatii dielectrice a aparatelor de comutatie de inalta tensiune
1. Cum apar0 cat sunt de mari si cat dureaza supratensiunile de frec%enta industriala !3 e"emple#?
6ensiunea se aplica lent, pornind de la valori mici astfe incat ca peste ?>D din valoarea estimata finala,
viteza de crestere sa nu depaseasca ;D pe secunda din aceasta valoare, daca viteza de crestere nu este
automatizata.
2. Cum apar0 cat sunt de mari si cat dureaza supratensiunile de comutatie !3 e"emple#?
Prin supratensiuni de comutaEie se FnEeleg supratensiunile care apar Fntre fazG Hi pGmInt, sau Fntre faze, Fntr!
un anumit punct al unei reEele, generate printr!o comutaEie sau un defect, Hi la care forma poate fi asimilatG,
Fn ceea ce priveHte coordonarea izolaEiei, cu unda de impuls normalizatG pentru supratensiuni de comutaEie.
2upratensiunile de acest tip sunt de obicei amortizate Hi de scurtG duratG. Jn laboratoarele de FncercGri aceste
supratensiuni sunt modelate prin unde de impuls lungi de regulG de tipul: 60@=000 s, 1?00@K00 s Hi
;>0@;>00 s. Jn Eara noastrG s!a adoptat unda standard ;>0@;>00 s.
3. Cum apar0 cat sunt de mari si cat dureaza supratensiunile atmosferice?
Prin supratensiuni de naturG atmosfericG se FnEeleg supratensiunile care apar Fntre fazG Hi pGmInt, sau Fntre
faze, Fntr!un anumit punct al reEelei Hi sunt generate de descGrcGri electrice atmosferice Hi a cGror formG
poate fi asimilatG Fn ceea ce priveHte coordonarea izolaEiei, cu cea a undei de impuls normalizate produsG Fn
laborator, de regulG 1@>0 s, 1,;@>0 s, 1,>@>0 s. Jn Eara noastrG s!a adoptat conform recomandGrilor 2R %39
600?1, unda 1,;@>0 s. (ceste descGrcGri apar sub forma loviturilor directe de trGsnet asupra liniilor Hi
staEiilor, deci Hi asupra aparatelor de comutaEie, descGrcGri Fn firul de gardG, descGrcGri Fn stIlpi, descGrcGri
indirecte, reflexii ale undelor cGlGtoare, H.a.. 2upratensiunile de acest tip sunt de obicei unidirecEionale Hi de
foarte scurtG duratG numindu!se Hi supratensiuni externe.
4. Cum se face protectia la supratensiuni?
%u a.utorul filtrelor R%.
5. Ce se intelege prin conturnare?
%onturnarea este o descarcare disruptiva care are loc de!a lungul unui dielectric solid plasat intr!un dielectric
gazos sau licid "descarcare pe suprafata izolantului#
6. Ce se intelege prin strapungere?
2trapungerea este o descarcare disruptiva care se produce , intr!un dielectric solid, conducand la pierderea
permanenta a rigiditatii dielectrice a izolantului.
. Ce se intelege prin tensiune disrupti%a 5*6?
3ste tensiunea la care probabilitatea amorsarii descarcarilor disruptive este de >0D.
8. Cum se modeleaza supratensiunea de comutatie?
$. Cum se modeleaza supratensiunea atmosferica?
C undG de impuls "Hoc# care modeleazG supratensiunile de origine atmosfericG "externe#, numitG Hi undG de
impuls LscurtGL Hi o undG de impuls care modeleazG supratensiunile de comutaEie "interne#, numitG Hi undG de
impuls LlungGL.
1*. Cum se masoara parametrii tensiunii din statia de incercari de inalta tensiune?
%u un osciloscop
8ndele de impuls standard se caracterizeazG conform figurilor 6 a, b prin:
polaritate
valoare de vIrf sau valoare de vIrf convenEionalG
durata convenEionalG a frontului 61
durata convenEionalG a semiamplitudinii 6;
durata convenEionalG pInG la tGiere 6t
durata convenEionalG a cGderii de tensiune Fn cursul tGierii
1aloarea tensiunii de Fncercare este valoarea sa de vIrf.
11. Ce rol are separatorul de punere la pamant?
4e protectie a operatorului uman in caz de avarie.
12. Cum se modifica amplitudinea tensiunii in statia de incercari de inalta tensiune?
2e mareste distanta dintre ; eclatoare.
A22 ,igurante fuzibile
1. &efinitia sigurantei fuzibile.
(parat de protectia impotriva supracurentilor si scurtcircuitelor, efectul de intrerupere a circuitului
realizandu!se prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile dimensionate corespunzator.
3. Care sunt partile componente ale unei sigurante fuzibile 7'2?
cutit pentru contact, banda fuzibila, semicarcasa din material plastic, spatiu umplut cu nisip de cuartz,
picatura cu alia. eutectic
4. &esenati caracteristica timp-curent pentru o siguranta fuzibila. t8f!-#
5. &esenati caracteristica de limitare pentru o siguranta fuzibila.
9limitat 0 f"9 prezumat! adica cel care ar trece prin rezistenta#.
6. Cum se stinge arcul electric intr-o siguranta fuzibila?
Banda fuzibila este realizata cu mai multe sectiuni, in momentul scrutcircuitului banda se va topi in dreptul
sectiunilor formandu!se mai multe arcuri electrice mai mici. %a puncte de contact vor fi bucatile de metal
topit, pe masura ce metalul topit se amesteca cu nicipul de cuart rezitivitatea acestuia creste ducand la
micsorarea arcului electric pana la disparitia aceastuia.
. Clasificati sigurantele fuzibile in functie de tipurile constructi%e.
! tubulare
! de tip 4
sunt in clasa langa geam :4
8. Clasificati sigurantele fuzibile in functie de timpul de intrerupere a unui curent de a%arie.
normale si ultra rapide
$. Care sunt asemanarile intre un intreruptor limitator si o siguranta fuzibila?
(mbele aparate de protectie limiteaza curentul inainte de a atinge valoarea maxima.