Sunteți pe pagina 1din 95

VERSIUNE: DRAFT

FIABILITATE, MENTENANTA, RISC. Probleme si exercitii pentru studenti 2008-2009
FIABILITATE, MENTENANTA, RISC.
Probleme si exercitii pentru studenti
2008-2009

A.P. ULMEANU, H.I. PETCU, A.R. BUDU, M.C. DUMITRESCU, E.I. ANGHEL

2

VERSIUNE: DRAFT

0.1 Evenimente aleatoare, probabilitati si distributii A- 1. Dati o forma simplificata pentru urmatoarele evenimente:
0.1 Evenimente aleatoare, probabilitati si distributii
A- 1. Dati o forma simplificata pentru urmatoarele evenimente:
1)(A ∩ B) ∪ (A ∩ C);
2)(A ∪ B) ∩ (A ∪ C);
3)(A ∪ B) ∩ (A ∪ B);
4)(A ∪ B) ∩ (A ∪ C);
Solutie Se noteaza cu N X nr. de cazuri favorabile evenimentului X.
Avem urmatoarele relatii:
=
(1)
N A∩B
+ N A∩B∩C
N A∩B∩C
(2)
+ N A∩B∩C
N A∩C = N A∩B∩C

Rezulta:

N (AB)(AC) = N ABC + N ABC + N ABC

(3)

A- 2. Exprimati evenimentele urmatoare cu ajutorul evenimentelor A, B, C si a operatiilor de reuniune, intersectie, respectiv complementaritate:

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII

3

1) Cele trei evenimente sunt realizate; 2) A si B sunt realizate, dar nu si
1) Cele trei evenimente sunt realizate;
2) A si B sunt realizate, dar nu si C;
3) A si C sunt realizate, dar nu si B;
4) B este realizat, dar nici unul din celelalte doua;
5) A este realizat si cel putin unul din celelalte doua evenimente;
6) Cel putin unul din cele trei evenimente este realizat;
7) Exact unul dintre evenimente este realizat;
8) Cel mult unul din evenimente este realizat.
Solutie
A ∩ B
∩ C
(4)
A ∩ B
∩ C
(5)
A ∩ C
∩ B
(6)
B
∩ A ∩ C
(7)
A ∩ (B
∪ C)
(8)
(A
∪ B
∪ C)
(9)
(A ∩ B ∩ C) ∪ (B
∩ A ∩ C) ∪ (C ∩ A ∩ B)
(10)
(A ∪ B ∪ C)
(11)

A- 3. Fie p probabilitatea de realizare a oricareia din evenimentele A, B sau C, considerate trei evenimente independente. Exprimati probabilitatile de mai sus.

4

VERSIUNE: DRAFT

A- 4. O banca are L = 1000 de clienti, fiecare cu un depozit de
A- 4. O banca are L = 1000 de clienti, fiecare cu un depozit de e1000. Prob-
abilitatea ca un client sa-si retraga cei e1000 intr-o zi este de 0.001. Care
este nivelul minim de lichiditate pe care banca trebuie sa-l aiba disponi-
bil intr-o zi oarecare pentru a satisface cererile cotidiene de retragere ?
Managementul bancii impune un nivel de 99.9% de satisfactie a clientilor.
Altfel spus, 999 de clienti din 1000 sa aiba sansa de a avea un raspuns
pozitiv la cererea lor. Premiza: clientii bancii au o viata linistita, nu se
preocupa unul de celelalt si nu intra in panica.
Solutie
Fie N numarul de clienti care doresc sa-si retraga depozitul de e1000 in
aceeasi zi. In premizele expuse in enunt, avem:
P (N = 0) = p L = 0.999 1000 = 0.367695
1
P (N = 1) = C L (1 − p)p L−1 = 0.369063
k
P(N = k) = C L (1 − p) k p L−k
Fie S min nivelul minim de lichiditate cerut in enunt si fie S suma dorita de
catre clienti a fi retrasa intr-o zi oarecare. Conform enuntului, dorim ca
in 99.9% din cazuri sa avem acoperita suma dorita, respectiv S > S min :

P(S < S min ) = 0.999

Pe de alta parte, fiecare client de acest tip ar dori sa retraga e1000, deci S = N · 1000.

Deci

P(N [S min /1000]) = 0.001

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII respectiv P(N < [S min /1000]) = 0.999 unde
0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII
respectiv
P(N < [S min /1000]) = 0.999
unde N ∼ Bin(L, p).
Pentru un numar intreg n dat,fie:
n−1
k
F (n, p) =
C L p k (1 − p) L−k = P rob(N < n)
k=0
Se cauta valoarea lui n, astfel incat n este parte intreaga din F −1 (0.999, p =
0.999) plus 1. Dupa cum se observa in tabelul 1, valoarea cautata a lui
n este 5.
In concluzie, nivelul minim de lichiditate este S min este e5000.
Observatie. In Mathematica urmatoarele linii calculeaza direct valoarea
ceruta a cuantilei:
<< Statistics‘DiscreteDistributions‘
BD=BinomialDistribution[1000,0.999];
Nmin=Quantile[BD,0.999];
Table 1: Valorile functiei de repartitie binomiale F (n, p) pentru p = 0.999
n
F (n, p)
0
0.367695
1
0.735758
2
0.91979
3
0.981072
4
0.9963619
5
0.9994107
A- 5. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea L =
10000 de clienti ?

5

A- 6. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea L = 1000000 de clienti, iar nivelul de semnificatie ar scade la 99%?

Remarca. Pentru valori mari ale lui L se poate utiliza relatia: C L p k (1 p) Lk e λ · λ k /k! pentru orice k 0, cu λ = L · p.

k

VERSIUNE: DRAFT

6 A- 7. In fiecare an, independent de alti ani, un sofer are probabilitatea p
6
A- 7. In fiecare an, independent de alti ani, un sofer are probabilitatea p
de a avea un accident (daca este barbat), respectiv q daca este femeie.
O companie de asigurari are un numar egal de soferi barbati, respectiv
femei asigurati. Un asigurat este ales aleator.
i Care este probabilitatea ca acel asigurat sa fi avut un accident
la sfarsitul anului ?
ii Aratati ca probabilitatea ca acest asigurat sa fi avut doi ani
consecutivi accident este (p 2 + q 2 )/2;
iii Din lista celor care au avut un accident in anul respectiv, se
extrage aleator un nume. Care este probabilitatea ca acel asig-
urat sa fi avut un accident si in cel de-al doilea an ?
iv Care este probabilitatea ca un sofer care a avut n accidente
anuale consecutive sa fie barbat ? Dar femeie ?
Solutie Compania de asigurari are un numar egal de asigurati femei /
barbati. In consecinta, probabilitatile de a alege aleator un barbat, re-
spectiv o femeie din lista celor asigurati sunt egale intre ele si egale cu
0.5, adica P (F ) = P (B) = 0.5.
Din teorema probabilitatilor totale, rezulta probabilitatea ca asiguratul
ales aleator sa fi avut un accident in anul respectiv:
P (A) = P (B) · P (A|B) +
P (F ) · P (A|F ) = 0.5 · (p + q)
(12)
Fie A 1 evenimentul ”‘asiguratul ales a avut un accident in primul an”’,
respectiv A 2 evenimentul ”‘asiguratul respectiv a avut un accident in al
doilea an”’. Se doreste evaluarea probabilitatii P (A 1 ∩ A 2 ).
Conform teorema probabilitatilor totale,avem:
P(A 1 ∩ A 2 ) = P(A 1 ∩ A 2 |B) · P(B) + P(A 1 ∩ A 2 |F ) · P (F )
(13)

P(A 1 A 2 ) = P(A 1 |B)·P(A 2 |B)·P(B)+P(A 1 |F)·P(A 2 |F )·P (F ) (14)

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII

In acest caz se doreste evaluarea probabilitatii P (A 2 |A 1 ). Avem: P(A
In acest caz se doreste evaluarea probabilitatii P (A 2 |A 1 ). Avem:
P(A 2 |A 1 ) = P(A 1 ∩ A 2 )/P (A 1 ) = (p 2 + q 2 )/2 · 2/(p + q)
(16)
Rezulta:
P(A 2 |A 1 ) = (p 2 + q 2 )/(p + q)
(17)
A- 8. Intr-o zi sunt planificare sa functioneze in Sistemul Energetic National
un numar egal de hidrogeneratoare, respectiv turbogeneratoare. In fiecare
ora, independent de alte ore, probabilitatea de a avea o avarie la un grup
hidrogenerator este aceeasi q 1 = 0.005, respectiv aceleasi premize pentru
un grup turbogenerator, dar q 2 = 0.01. La sfarsitul unui zile, un grup
este ales aleator din lista respectiva programata sa opereze in SEN.
i Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a suferit o
avarie in respectiva zi ?
ii Care este probabilitatea ca grupul ales sa aiba o avarie in
primele 12 ore din ziua respectiva ?
iii Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie in ziua
respectiva sa fie hidrogenerator ?
iv Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie in ziua
respectiva sa fie turbogenerator ?
v Intr-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o
avarie la un turbogenerator ?
vi Intr-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o
avarie la un hidrogenerator ?
Solutie

i) Fie H evenimentul ”grupul ales este hidrogenerator”, respectiv T evenimentul ”grupul ales este turbogenerator”. Evident, H si T sunt doua evenimente mutual exclusive (incompatibile): H T = Φ.

Fie A evenimentul ”grupul ales a suferit o avarie in respectiva zi”. Acest eveniment se poate realiza fie impreuna cu H, fie impreuna cu T :

A = (A H) (A T)

7

Evident, evenimentele A H si A T sunt mutual exclusive.

VERSIUNE: DRAFT

8 Aplicand teorema probabilitatilor totale, rezulta: P(A) = P(H) · P(A|H) + P(T) · P(A|T)
8
Aplicand teorema probabilitatilor totale, rezulta:
P(A) = P(H) · P(A|H) + P(T) · P(A|T)
Data fiind ipoteza unui numar egal de hidrogeneratoare / turbogenera-
toare, avem P (H) = P (T ) = p = 0.5
Pe de alta parte, probabilitatea ca intr-o zi un hidrogenerator sa func-
tioneze cu succes este data de relatia:
P (A|H) = (1 − q 1 ) 24 = 0.886653
respectiv, disponibilitatea unei zile la nivelulul unui turbogenerator este:
P (A|T ) = (1 − q 2 ) 24 = 0.785678
Rezulta:
P (A) = p · (1 − P (A|H)) + (1 − P (A|T ))
Numeric se obtine:
P (A) = 0.5 · ((1 − 0.886653) + (1 − 0.785678)) = 0.1638345
ii) Probabilitatea ca in primele 12 ore un hidrogenerator sa functioneze
cu succes este data de relatia:
P 12 (A|H) = (1 − q 1 ) 12 = 0.941623
respectiv, disponibilitatea similara la nivelulul unui turbogenerator este:
P 12 (A|T ) = (1 − q 2 ) 12 = 0.886385
Rezulta:
P 12 (A) = p · (1 − P 12 (A|H)) + (1 − P 12 (A|T ))

Numeric se obtine:

P 12 (A) = 0.5 · ((1 0.941623) + (1 0.886385)) = 0.085996

iii)

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII A- 9. Probabilitatea ca un grup care a avut
0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII
A- 9. Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie in ziua respectiva sa fie
hidrogenerator este probabilitatea conditionata P (H|A).
Aceasta se poate calcula cu relatia urmatoarea ce deriva din aplicarea
teoremei intersectiei si cea a probabilitatiilor totale:
P(H|A) = P(A P(A) ∩ H)
= P (A|H) · P (H)/p · (1 − P (A|H)) + (1 − P (A|T ))
A- 10. Fie un sistem de monitorizare a unui parametru de mediu. Fie X o
v.a. discreta ”‘numarul de avertizari, respectiv depasiri ale parametrului
peste limita de atentie, dar sub limita de alarmare - intr-o ora”’, respectiv
Y o v.a. discreta ”‘numarul de depasiri ale parametrului peste limita de
alarmare - in aceeasi ora”’. Din 60 de masuratori independente minut
cu minut intr-o ora oarecare, sunt de asteptat 1/2 sa fie normale (sub
limita de atentie), 1/4 sa fie de avertizare (peste limita de atentie, dar
sub cea de alarmare), respectiv 1/4 sa fie de alarmare.
i Care este probabilitatea ca X sa fie mai mare sau egal decat
2 ?
ii Care este probabilitatea ca Y sa fie mai mare sau egal decat 2
?
iii Care este probabilitatea de a avea cel putin o valoare anormala
(avertizare / alarmare) ?
iv Care este probabilitatea a avea o ora cu X = 1, respectiv
Y = 1 ?
A- 11. Fie un supermarket care este vizitat intr-o zi de n persoane. O per-
soana oarecare are probabilitatea p de a cumpara ceva din magazin,
respectiv 1 − p de a pleca fara a cumpara nimic. La sfarsitul zilei, soft-
ul este imposibilitate de a furniza cati clienti au trecut pe la casele de

9

marcat. Fie N numarul de clienti care au cumparat cel putin un produs

din magazin si deci au trecut pe la vreo casa de marcat.

a Propuneti o distributie discreta pentru v.a. N ;

b Propuneti o distributie discreta aproximativa pentru v.a. N -

in cazul unui numar mare de clienti;

VERSIUNE: DRAFT

10

c Pentru p = 0.9 si n = 70 calculati probabilitatea de a avea cel
c Pentru p = 0.9 si n = 70 calculati probabilitatea de a avea cel
putin 50 de clienti care sa isi faca cumparaturi de la respectivul
supermarket in ziua data.
A- 12. Domnul X are un rendez-vous cu Doamna Y azi intre orele 17 si 18.
Fiecare dintre ei se decide de a nu il astepta pe celalalt mai mult de
t = 10 minute, nici unul nu cunoaste momentul de timp la care celalalt
va ajunge. Se presupune ca fiecare dintre ei soseste independent unul de
celalalt si ca avem o distributie uniforma a timpului la care se ajunge la
rendez-vous.
a Determinati probabilitatea unei intalniri;
b Doamna Y ajunge la momentul de timp t intre orele 17 si 18.
Care este probabilitatea ca sa il intalneasca pe Domnul X ?
c Sosind la ora t, Doamna Y nu gaseste pe nimeni. Care este
probabilitatea de a-l intalni pe Domnul X in aceste conditii ?
A- 13. Pentru enuntul de mai sus, se doreste ca probabilitatea unei intalniri
sa fie 0.5. Care trebuie sa fie durata t de timp in acest caz ?
A- 14. Un punct material P se deplaseaza prin salturi succesive in varfurile
A, B, C si centrul de greutate G al unui triunghi echilateral. La momen-
tul de timp t = 0 el se gaseste in centrul de greutate G. Apoi sare -de o
maniera echiprobabila- spre unul dintre varfurile triunghiului A,B,C. In
continuare sare echiprobabil la orice moment de timp t = n (n=1,2, )
spre oricare din cele trei puncte conexe in raport cu punctul unde se afla.
a Calculati probabilitatea ca el sa revina pentru prima data la
t = n in G;
b Calculati probabilitatea ca el sa revina in G.

Solutie a) Daca la t = 0 punctul material se afla in centrul de greutate G, atunci la t = 1 poate fi - de o maniera echiprobabila intr-unul din varfurile triunghiului A, B sau C (probabilitate 1/3). Deci, probabilitatea de revenire in G pentru prima data are sens pentru n 2.

Fie A k evenimentul ”P revine pentru prima data in G la momentul t = k”.

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 11 Atunci, probabilitatea ceruta se poate exprima sub forma:
0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII
11
Atunci, probabilitatea ceruta se poate exprima sub forma:
P(A 1 ∩ A 2 ∩
∩ A n−1 ∩ A n )
Pornind de la teorema intersectiei, probabilitatea de mai sus se poate
scrie astfel:
P(A 1 ∩ A 2 ∩
∩ A n−1 ∩ A n ) =
= P(A 1 ) · P(A 2 |A 1 ) · P(A 3 |A 1 ∩ A 2 )··· P(A n |A 1 ∩ A 2
∩ A n−1 )
la t = 1, avem P (A 1 ) = 1 deoarece P se gaseste sigur intr-unul din
varfurile triunghiului, deci sigur nu in punctul G.
Pe de alta parte, daca la t = k − 1, P se afla intr-unul din varfurile
triunghiului, atunci sunt 2/3 sanse sa evite G la momentul urmator de
timp t = k:
P(A k |A 1 ∩ A 2
∩ A k−1 ) =
2/3
In consecinta,avem:
P(A k |A 1 ∩ A 2
∩ A k−1 ) =
1/3
Deci, probabilitatea ceruta este:
P(A 1 ∩ A 2 ∩
∩ A n−1 ∩ A n ) = 1 · 2/3 · · · 2/3 · 1/3 = 1/3 · (2/3) n−2
b) Fie B evenimentul ”Punctul material P revine in G”.
Evident, B se poate realiza daca A 2 se realizeaza sau A 3 se realizeaza
sau
A k se realizeaza
B =
A k
k=2

Evenimentele A k sunt 2 cate 2 incompatibile.

P(B) =

∞ ∞

k=2

P(A k ) = 1/3 ·

k=2

(2/3) n2

Seria k=2 (2/3) n2 se poate scrie sub forma 1/(1 2/3). Rezulta ca P (B ) = 1. Evenimentul B este cert; punctul material va reveni in G de o maniera sigura.

VERSIUNE: DRAFT

12

A- 15. Calculati cerintele de mai sus, dar pentru alte conditii initiale: la t =
A- 15. Calculati cerintele de mai sus, dar pentru alte conditii initiale: la
t = 0 punctul material P se afla in varful A al triunghiului echilaterial
A- 16. Intr-o centrala electrica, doua evenimente A si B pot apare aleator in
aceeasi zi dintr-o luna, independent unul de celalalt.
Zilele in care pot apare evenimentele respective sunt numerotate de la 1
la n − 2. Oricare din cele doua evenimente de mai sus ramane activ inca
2 zile de la ziua aparitiei, dupa care este resetat. Rezulta ca zilele in care
putem avea ambele evenimentele realizate (aparute sau active) sunt de
la 1 la n.
a Calculati probabilitate de a avea cele doua evenimente aparute
- in aceeasi zi;
b Calculati probabilitatea de a avea cele doua evenimente aparute
- cu o zi diferenta intre ele;
c Calculati probabilitatea de a avea ambele evenimente aparute
/ active - in cel putin o zi;
Solutie
a) Fie A k evenimentul ”A apare in ziua k”, respectiv B k evenimentul ”B
apare in ziua k”.
Fie E evenimentul ”A si B apar in aceeasi zi”:
n−2
E =
(A k ∩ B k )
k=1
Pentru orice k, (1 ≤ k ≤ n − 2), evenimentele A k ∩B k sunt incompatibile
doua cate doua, intrucat ele pot apare impreuna fie in prima ziua, fie in a
doua zi,
, fie in a (n − 2)-a zi. Pe de alta parte, data fiind independenta
evenimentelor in discutie, avem:

P(A k B k ) = P(A k )P(B k )

Rezulta:

P(E) =

n2

k=1

P(A k )P(B k )

Daca se alege o distributie echiprobabila (uniforma), avem P (A k ) =

1/(n 2), respectiv P (B k ) = 1/(n 2), cu k = 1, 2,

n 2.

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII

13

Rezulta: n−2 P(E) = 1/(n − 2) 2 = n − 2/(n − 2) 2
Rezulta:
n−2
P(E) =
1/(n − 2) 2 = n − 2/(n − 2) 2 = 1/(n − 2)
k=1
b)
O zi diferenta intre aparitii este echivalent cu unul dintre urmatoarele
evenimente realizate: A k ∩B k+1 , cu 1 ≤ k ≤ n−3, respectiv evenimentul
A
apare cu 1 zi inaintea lui B sau B j ∩ A j+1 , cu 1 ≤ j ≤ n − 3, respectiv
evenimentul B apare cu 1 zi inaintea lui A.
Fie F evenimentul cautat:
= n−3
n−3
F
(A k ∩ B k+1 ) 
(B j ∩ A j+1 ) 
k=1
j=1
Evenimentele A k ∩ B k+1 cu 1 ≤ k ≤ n − 3 si B j ∩ A j+1 cu 1 ≤ j ≤ n − 3
formeaza 2 · (n − 3) evenimentele incompatibile doua cate doua, respectiv
de la A apare in prima zi si B apare in a doua zi,
,
pana la A apare
in a (n − 3)-a zi si B apare in a n − 2-a zi (respectiv (n − 3) situatii +
B
apare in prima zi si A apare in a doua zi,
,
pana la B apare in a
(n − 3)-a zi si A apare in a (n − 2)-a zi (respectiv (n − 3) situatii). In
total 2 · (n − 3).
Rezulta:
n−3
n−3
P(F) =
P(A k ∩ B k+1 ) +
P(B j ∩ A j+1 )
k=1
j=1
respectiv
P (F ) = (n − 3)/(n − 2) 2 + (n − 3)/(n − 2) 2 = 2 · (n − 3)/(n − 2) 2
c)
Fie G evenimentul ”A si B apar la doua zile diferenta”’:
= n−4
n−4
G
(A k ∩ B k+2 ) 
(B j ∩ A j+2 ) 
k=1
j=1

Evenimentele A k B k+2 cu 1 k n 4 si B j A j+2 cu 1 j n 4

formeaza 2 · (n 4) evenimentele incompatibile doua cate doua, respectiv

, pana la A apare

de la A apare in prima zi si B apare in a treia zi,

14

VERSIUNE: DRAFT

in a (n − 4)-a zi si B apare in a (n − 2)-a zi
in a (n − 4)-a zi si B apare in a (n − 2)-a zi (respectiv (n − 4) situatii
+ B apare in prima zi si A apare in a treia zi,
, pana la B apare in a
(n − 4)-a zi si A apare in a (n − 2)-a zi (respectiv (n − 4) situatii).
total 2 · (n − 4).
In
Rezulta:
n−4
n−4
P(G) =
P(A k ∩ B k+2 ) +
P(B j ∩ A j+2 )
k=1
j=1
respectiv
P (G) = (n − 4)/(n − 2) 2 + (n − 4)/(n − 2) 2 = 2(n − 4)/(n − 2) 2
Fie H evenimentul ”A si B sunt active cel putin o zi”, respectiv H =
E ∪ F ∪ G. In termen de probabilitati, avem:
P(H) = P(E) + P(F) + P(G)
Se obtine: P (H) = 1/(n − 2) + 2(n − 3)/(n − 2) 2 + 2(n − 4)/(n − 2) 2 =
(5n − 16)/(n − 2) 2
A- 17. O familie cu doi copii, avand copilul cel mare baiat este aleasa aleator.
Care este probabilitatea de a fi o fata cel de-al doilea copil al acestei
familii ?
Solutie
Fie p probabilitatea ca un copil sa se nasca baiat, respectiv q probabil-
itatea ca un copil sa se nasca fata. Se poate presupune independenta
acestor doua evenimente, respectiv indiferent cati baieti sau cate fete
sunt intr-un esantion dat, probabilitatea ca urmatorul copil care se va
naste sa fie baiat / fata este aceeasi / neschimbata, indiferent cati baieti
/ fete existau la acel moment in respectivul esantion. De asemenea, se
poate presupune ca p = q = 0.5.

Lista familiilor cu doi copii cuprinde combinatiile: (B, B), (B, F ), (F, B) si (F, F ), unde prima litera se refera la primul copil nascut in familie, respectiv a doua litera se refera la cel de-al doilea copil nascut.

Din aceasta lista au fost selectate ulterior in vedere extragerii aleatoare specificate in enunt numai familiile cu (B, B), (B, F ). Rezulta ca exista un caz favorabil din doua, deci probabilitatea ceruta este 1/2.

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 15 A- 18. O familie cu doi copii, avand
0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII
15
A- 18. O familie cu doi copii, avand cel putin un baiat, este aleasa aleator.
Care este probabilitatea ca, in aceste conditii, aceasta familie sa aiba o
fata ?
Solutie
Ca si in enuntul de mai sus, lista familiilor cu doi copii cuprinde combi-
natiile: (B, B), (B, F ), (F, B) si (F, F ).
Din aceasta lista au fost selectate ulterior in vedere extragerii aleatoare
specificate in enunt numai familiile avand cel putin un baiat, respectiv
(B, B), (B, F ), (F, B).
Rezulta ca exista doua cazuri favorabile din trei, deci probabilitatea
ceruta este 2/3.
A- 19. Probabilitatea de a avea un accident intr-un minut oarecare intr-o
sectiune data a unei autostrazi este q = 10 −5 . Care este probabilitatea
P de a nu avea nici un accident intr-un an in sectiunea respectiva, in
aceste conditii ?
Solutie
Probabilitatea de a nu avea nici un accident in sectiunea data, intr-un
minut oarecare este p = 1 − q = 0.99999.
Intr-un an sunt N = 8760 · 60 = 525600 minute.
Probabilitatea ceruta este
P = p N = 0.99999 525600 = 5.216 · 10 −3
A- 20. Pentru enuntul de mai sus, in ipoteza unei distributii exponentiale
a v.a. T ”durata intre doua accidente consecutive in sectiunea data a
autostrazii” (variabila numita si interval de recurenta), sa se exprime:
a Intensitatea λ a producerii unui accident;

b Calculati valoarea asteptata a intervalului de recurenta.

Solutie

a) In cazul distributiei exponentiale T Exp(λ), probabilitatea de suc- ces, respectiv t = 1 an fara nici un astfel de eveniment rutier este:

R(t) = e λ·t

VERSIUNE: DRAFT

16 Impunand R(t) = p N se obtine dupa logaritmare o intensitate exprimata in h
16
Impunand
R(t) = p N
se obtine dupa logaritmare o intensitate exprimata in h −1 :
λ = N/t · ln(1/p) = 8760 · 60 ln(1/0.99999) ≈ 6 · 10 −4
8760
b) Valoarea asteptata a intervalului de recurenta este media variabilei
aleatoare T .
E[T] = ∞ t · f (t)dt = ∞ t · (−)R (t)dt
0
0
Integrand prin parti, se obtine:
E[T] = ∞ R(t)dt = 1/λ
0
Valoarea asteptata este deci E[T ] = 1/λ = 1666.666 h, respectiv 69.4
zile.
A- 21. Intr-o statie de metrou, garniturile se succed din zece in zece minute.
O
garnitura este programata sa soseasca la fiecare 10 minute, incepand
cu
orele 5 : 00. Timpul de stationare al unei garnituri la peroanele statiei
este de 1 minut.
Perturbatiile din trafic pot provoca o abatere stardard de 2 minute, in
raport cu ora programata de sosire in statie, respectiv o distributie nor-
mala a timpului de intrare in statie al garniturii, cu o valoare asteptata
egala cu ora si minutul programat, respectiv σ = 2 minute.
Un calator poate sosi aleator in statie intre orele 7 : 54 si 8 : 06.
Care este probabilitatea ca acest calator sa gaseasca deja un tren in statie
?
Solutie

Fie X o v.a. continua desemnand momentul de timp la care calatorul

intra pe peronul statiei respective. Conform enuntului, distributia lui X

este uniforma X Unif (7H : 54min, 8H : 06min).

Fie Y o v.a. continua desemnand timpul de intrare in statie al garniturii

de metrou programata sa soseasca la ora 7H:50min. Distributia lui Y

este normala Y N (µ = 7H : 55min, σ = 2min).

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII

17

Fie Z = X − Y . X si Y sunt doua v.a. independente. Sosirea
Fie Z = X − Y . X si Y sunt doua v.a. independente. Sosirea cala-
torului pe peron nu modifica (creste / scade) probabilitatea ca metroul
sa soseasca la timp in statie si reciproc. Cerinta din enunt se exprima
astfel: 0 < Z < 1min, respectiv 0 < Z < 0.0167h.
Figure 1: Cele doua v.a. X si Y si trei cazuri analizate
Fie f 1 (x) densitatea de probabilitate a v.a. X, respectiv f 2 (x) densitatea
de probabilitate a v.a. Y . Atunci, functia de repartitie a v.a. Z este
data de relatia:
F(z) = 0<x−y<z f 1 (x)f 2 (y)dxdy
(18)
Probabilitatea ceruta in enunt este:
P = F (z = 0.0167h) − F (z = 0)
(19)
Avem:
f 1 (z) = 5h −1

pentru 7.9h x 8.1h.

, in rest.

respectiv

f 1 (z) = 0

f 2 (z) = 1/(0.033 2π)e 0.5((x7.92)/0.033) 2

(20)

VERSIUNE: DRAFT

18 Fie schimbarea de variabila u = x − y; v = y. Rezulta: z
18
Fie schimbarea de variabila u = x − y; v = y. Rezulta:
z
F(z) =
−∞ du
f 1 (u + v)f 2 (v)dv
(21)
−∞
respectiv
z
8.1
5/(0.033 √ 2π)e −0.5((x−7.92)/0.033) 2
F(z) =
−∞ du
(22)
7.9
Integrand in Mathematica se obtine:
P = F (z = 0.0167h) − F (z = 0) = 0.0500
(23)
A- 22. Un sistem de securitate detecteaza orice scurgere de gaze intr-o cladire
si izoleaza alimentarea prin inchiderea unei electrovalve in caz de nece-
sitate.
Probabilitatea ca sistemul de detectie sa functioneze corect la solicitare
este p S = 0.95, iar probabilitatea ca electrovalva sa izoleze corect urmare
a
solicitarii este p EV = 0.999. Intr-o zi oarecare, probabilitatea de a avea
o
scurgere de gaze este q = 10 −4 . Pentru o durata de timp de calcul de
T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile:
a Calculati probabilitatea de aparitie P a cel putin unei scurgeri
de gaze;
b Calculati numarul cel mai probabil N de evenimente / solici-
tari ale sistemului de securitate;
c Calculati probabilitatea P T OP de aparitie a evenimentului T OP
: ”Scurgere de gaze in cladire fara raspuns adecvat din partea
sistemului de securitate”.
Solutie a) Fie p probabilitatea de a nu avea intr-o zi oarecare o scurgere

de gaze, respectiv o stare de succes:

p = 1 q = 0.9999

Fie M o v.a. discreta semnificand numarul de zile pe perioada supusa

analizei T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile in care au avut loc scurg-

eri de gaze (detectate sau nu), evenimente considerate independente.

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 19 Rezulta ca M urmeaza o distributie binomiala de
0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII
19
Rezulta ca M urmeaza o distributie binomiala de parametrii N , respec-
tiv q = 1 − p.
M ∼ Bin(N, q)
0 1
k
N
M
C N q k p N−k
k
N
p N
Nqp N−1
q
Probabilitatea ceruta in enunt este P = P rob(M ≥ 1) = 1 − P (M =
0) =
1 − (1 − q) N .
Pentru N = 3650
zile si q
= 10 / −4, se obtine
P = 1 − 0.9999 3 · 650 = 0.305816.
b) Numarul cel mai probabil N de evenimente / solicitari ale sistemului
de securitate este valoarea v.a. M cu cea mai mare probabilitate de
aparitie, respectiv moda acestei v.a. Pentru a gasi aceasta valoare, se
studiaza monotonia sirului:
N k q k p N−k ,
p N , Nqp N−1 ,
C
, q N
Termenii sirului fiind pozitivi, este suficienta calcularea raportului P (M =
k + 1)/P (M = k) si compararea acestui raport cu 1. In cazul nostru, se
obtine:
k+1 q k+1 p N−k−1
C
· N − k
N
= q
k
C
q k p N−k
p k + 1
N
Rezulta necesara comparatia q(N − k) cu p(k + 1), pentru q, p, respectiv
N date, k parametru, cu valori naturale in multimea {0, 1, 2,
, N }.
Primul k care satisface k ≥ qN − p este valoarea (moda) cautata. Cu
observatia ca daca qN − p este o valoarea intreaga si pozitiva, atunci
v.a. M are doua mode, respectiv qN − p si qN − p + 1. In cazul nostru,
qN − p = 0.0001 · 3650 − 0.9999 = −0.6349. Deci, M = 0 este valoarea
cea mai probabila, cel mai probabil ne asteptam ca in 10 ani sa nu existe
nici o scurgere de gaze.

Discutie. Daca instalatia imbatraneste in cei 10 ani si q creste la 10 3 ,

atunci moda devine qN p = 0.001·36500.9999 = 2.6501. In acest caz,

cel mai probabil ne-am astepta la 3 solicitari ale sistemului de securitate

in perioada de timp supusa analizei.

c) Neaparitia evenimentului T OP in cei T = 10 ani presupune ca la orice

eventuala solicitare, sistemul de securitate sa fie disponibil.

VERSIUNE: DRAFT

20 Fie n numarul de solicitari ale acestui sistem de securitate. Disponibilitatea la solicitare a
20
Fie n numarul de solicitari ale acestui sistem de securitate.
Disponibilitatea la solicitare a sistemului de securitate A(n) va fi egala
cu (p S p EV ) n .
Rezulta urmatoarele posibilitati de neaparitie a evenimentului T OP :
n
A(n)
0
1
1
p S p EV
2
(p S p EV ) 2
k
(p S p EV ) k
Rezulta
P T OP = P (M = 0) + P (M = 1) · p S p EV + P (M = 2) · (p S p EV ) 2 +
cu
P (M = 0) = p N = 0.694184
P (M = 1) = N (1 − p)p N = 0.253102
P (M = 2) = N (N − 1)/2(1 − p) 2 p N−2 = 0.046238
P (M = 3) = N (N − 1)(N − 2)/6 · (1 − p) 3 p N−3 = 5.623 · 10 −3
.
.
.

Deci, probabilitatea de neaparitie a evenimentului T OP este:

P T OP = 0.694184 + 0.253102 · 0.94905 + 0.046238 · 0.94905 2 +

Probabilitatea de aparitie a evenimentului T OP este:

P T OP = 1 P T OP = 0.018871

VERSIUNE: DRAFT

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 21 A- 23. Pentru enuntul de mai sus, se
0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII
21
A- 23. Pentru enuntul de mai sus, se impune prin normele de autorizare a
functionarii ca P T OP sa fie cel mult egal cu 10 −4 pe perioada analizata,
respectiv la 10000 de clienti in 10 ani sa existe cel mult 1 eveniment
de tip T OP . Estimati care trebuie sa fie disponibilitatea sistemului de
securitate p S p EV in acest caz, pentru q = 1 − p = 0.0001.
A- 24. Fie o componenta avind o distributie lognormala a timpului sau de
reparatii (indisponibilitate) LogLN (a = 6; b = 1.2).
a Calculati durata asteptata (medie) a timpului de reparatii;
b Calculati abaterea standard a timpului de reparatii;
c Daca la momentul de timp egal cu 75% din durata asteptata
de mai sus componenta era inca in reparatii, care este proba-
bilitatea ca reparatia sa se incheie in termenul asteptat (100%
din valoarea asteptata).
d Indicati abcisa pentru care densitatea de probabilitate are un
maxim;
e Indicati abcisa pentru care intensitatea de reparare are un
maxim;
A- 25. Fie n variabile aleatoare independente distribuite exponential X 1 ∼
Exp[λ 1 ], X 2 ∼ Exp[λ 2 ],
X n ∼ Exp[λ n ]. Atunci sa se arate ca:
a min(X 1 , X 2 ,
, X n ) ∼ Exp[n · λ];
n
b max(X 1 , X 2 ,
, X n ) ∼ Exp[λ/ i=1
(1/i)];
c Demonstrati ca prima varianta este cazul distributiei duratei
de viata a unui sistem serie de n componente independente,
avand respectiv
intensitatile de defectare λ 1 ,λ 2 ,
, λ n ;
d Demonstrati ca a doua varianta este cazul distributiei duratei
de viata a unui sistem paralel de n componente independente,

avand respectiv intensitatile de defectare λ 1 ,λ 2 ,

, λ n .

A- 26. Fie X 1 si X 2 doua variabile aleatoare independente distribuite expo-

nential X 1

se determine densitatea de probabilitate a distributiei v.a. S. Indicatie.

Exp[λ 1 ], X 2 Exp[λ 2 ]. Se defineste v.a. S = X 1 +X 2 . Sa

Se vor trata cazurile: λ 1 = λ 2 , respectiv λ 1 = λ 2 .

VERSIUNE: DRAFT

22 0.2 Estimari statistice A- 27. O moneda este banuita ca nu e perfecta, in
22
0.2 Estimari statistice
A- 27. O moneda este banuita ca nu e perfecta, in sensul ca probabilitatea
de aparitie p a fetei cap este diferita de 0.5. Apriori, distributia pentru
p este din clasa distributiilor Beta, avand densitatea de probabilitate
proportionala cu p 10 · (1 − p) 14 pe intervalul [0, 1]. Pentru a obtine o mai
mare certitudine asupra lui p, moneda este arunca de 5 ori: de 3 ori a
aparut fata cap, respectiv de 2 ori cealalta fata. Exprimati distributia
aposteriori pentru p.
Solutie
I. Apriori.
In cazul distributiei Beta, densitatea de probabilitate este data de relatia:
f (p) = 1/B(11, 15) · p 10 · (1 − p) 14
(24)
unde B(α = 11, β = 15) este integrala Beta (Euler de primul tip):
B(α, β) = 1 x α−1 · (1 − x) β−1 dx
0
Functia de repartitie este data de relatia:
F(p) = p f (x)dx
(25)
0

Figure 2: Densitatea apriori

II. Aposteriori.

de probabilitate a v.a. p

0.2. ESTIMARI STATISTICE

VERSIUNE: DRAFT

23

Fie N v.a. discreta semnificand numarul de aparitii ale fetei cap din n aruncari. Atunci,
Fie N v.a. discreta semnificand numarul de aparitii ale fetei cap din n
aruncari.
Atunci, probabilitatea de a avea k aparitii ale fetei cap la aruncarea unei
astfel de monezi este:
n!
P(N = k) = 1
− k)! · p k · (1 − p) n−k dp
(26)
k! · (n
0
De asemenea, referitor la evenimentul de a avea ”probabilitatea p de
aparitie a acestei fete in intervalul (a, b) si N = k” avem relatia:
b
n!
P(a < p < b N = k) =
− k)! · p k · (1 − p) n−k dp
(27)
k! · (n
a
˜
Se noteaza functia aposteriori de repartitie a lui p cu F (p). Tinind seama
de relatiile de mai sus si de teorema probabilitatilor conditionate, avem:
p
n!
k!·(n−k)! · x k · (1 − x) n−k F (x)dx
0
˜
F(p) =
(28)
1
n!
k!·(n−k)! · x k · (1 − x) n−k F (x)dx
0
˜
Densitatea aposteriori ceruta este derivata acestei functii
F (p) si este
reprezentata grafic in figura alaturata.

Figure 3: Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p

III. Remarca.

Daca apriori nu este disponibila nici o informatie tehnica, atunci dis-

tributia pentru p este uniforma. Orice valoare a lui p este posibila si

24

VERSIUNE: DRAFT

echiprobabila. Entropia informationala este maxima in acest caz. Ur- mand aceeasi abordare ca mai sus,
echiprobabila. Entropia informationala este maxima in acest caz. Ur-
mand aceeasi abordare ca mai sus, este suficient sa remarcam ca in acest
caz avem distributia apriori Beta, dar cu parametrii α = 1, respectiv
beta = 1.
Densitatea apriori de probabilitate este reprezentata grafic in figura alat-
urata.
Figure 4: Densitatea apriori
de probabilitate a v.a. p
Comparativ, densitatea aposteriori in acest caz este reprezentata grafic.
Figure 5: Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p

VERSIUNE: DRAFT

0.2. ESTIMARI STATISTICE 25 A- 28. O componenta in asteptare refuza solicitarea de a demara
0.2. ESTIMARI STATISTICE
25
A- 28. O componenta in asteptare refuza solicitarea de a demara de m = 2
ori in n = 10 teste independente. Indicati estimatorul de verosimilitate
maxima pentru probabilitatea de refuz p.
Solutie
Fie p probabilitatea de refuz la solicitare si N o v.a. discreta semnificand
numarul de refuzuri inregistrate din n teste independente. In aceste
conditii, N urmeaza o distributie binomiala, de parametrii n = 10 si q.
N ∼ Bin(n, p)
(29)
Fie m = 2 numarul inregistrat de refuzuri.
Functia de verosimilitate este L(p|n, m) = C
acestei functii de verosimilitate este:
m ·p m (1−p) n−m . Logaritmul
n
ln(L(p|n, m)) = ln(C
m ) + m · ln(p) + (n − m) · ln(1 − p)
(30)
n
Din conditia de extrem in raport cu p se obtine anularea derivatei intai
a logaritmului functiei de verosimilitate, respectiv
m/p − (n − m)/(1 − p) = 0
Estimatorul de verosimilitate maxima al lui p rezulta:
pˆ = m/n
(31)
A- 29. Se arunca o moneda de n = 20 ori. Fata cap a aparut de 14 ori. Se
doreste sa se testeze statistic - cu un prag de semnificatie de 1% - daca
moneda este perfecta.
Solutie
Fie ipoteza H 0 : moneda este perfecta (probabilitatea de aparitie p =

0.5).

Daca prelucram datele in aceasta ipoteza, cel mai probabil ar fi sa ob- servam 10 rezultate favorabile (aparitia fetei cap, respectiv 10 rezultate nefavorabile). Faptul ca am observat 14 aparitii se poate explica astfel:

moneda este perfecta (H 0 este adevarata), rezultatul este pus pe seama intamplarii;

26

VERSIUNE: DRAFT

• moneda nu este perfecta. Putem respinge H 0 ? Raspunsul la intrebare este dat
• moneda nu este perfecta. Putem respinge H 0 ?
Raspunsul la intrebare este dat de pragul de semnificatie ales. Practic,
sa acceptam ca intr-un caz din 100 de repetari ale experimentului sa
punem pe seama intamplarii / sansei faptul ca moneda este perfecta -
dar observam N ≥ 14 sau N ≤ 6.
Etapele necesare validarii / invalidarii ipotezei initiale sunt urmatoarele:
1. In ipoteza ca H 0 este adevarata, se evalueaza probabilitatea eveni-
mentului (N ≥ 14) (N ≤ 6);
2. daca probabilitatea obtinuta este mai mica decat pragul de semnifi-
catie, atunci ipoteza initiala poate fi respinsa, un asemenea rezultat
observat nu poate fi acceptat numai pe seama intamplarii;
3. daca probabilitatea obtinuta este mai mare decat pragul de sem-
nificatie, atunci ipoteza initiala nu poate fi respinsa, un asemenea
rezultat poate fi pus pe seama intamplarii, nu avem motive sa cre-
dem ca moneda nu este ’corecta’ - numai pe seama observatiilor
prelucrate.
Probabilitatea ca N ≤ 6 este data de relatia:
6
P (N ≤ 6) =
C 2 0 k · 0.5 k · 0.5 20−k
k=0
.
Probabilitatea ca N ≥ 14 este data de relatia:
20
P (N ≥ 14) =
C 2 0 k · 0.5 k · 0.5 20−k
k=14
Fie integrala Beta incompleta:
I x (α, β) = 1/B(α, β) x z α−1
· (1 − z) β−1 dz
(32)
0

pentru orice x [0, 1], respectiv α 0, β 0.

Avem urmatoarele relatii de calcul utilizate curent in practica estimarilor de acest tip:

I p (m, n m + 1) =

n

k=m

k

n

C

· p k · (1 p) nk

(33)

VERSIUNE: DRAFT

0.2. ESTIMARI STATISTICE 27 m n C k ·p k ·(1−p) n−k = 1− C
0.2. ESTIMARI STATISTICE
27
m
n
C
k ·p k ·(1−p) n−k = 1−
C
k ·p k ·(1−p) n−k = 1−I p (m+1, n−m)
n
n
k=0
k=m+1
(34)
1 − I p (m + 1, n − m) ≡ I 1−p (n − m, m + 1)
(35)
In cazul nostru, avem urmatoarele relatii de calcul:
6
k
C 20 · 0.5 k · 0.5 20−k = I 0.5 (20 − 6, 6 + 1) = 0.0576591
(36)
k=0
20
k
C 20 · 0.5 k · 0.5 20−k = I 0.5 (14, 20 − 14 + 1) = 0.0576591
(37)
k=14
Rezulta probabilitatea ceruta 0.1153182. Cum aceasta depaseste pragul
de semnificatie propus, rezulta ca ipoteza initiala nu poate fi respinsa.
A- 30. O componenta in asteptare refuza solicitarea de a demara de m = 2
ori in n = 10 teste independente. Indicati un interval de incredere pentru
estimarea probabilitatii de refuz p. Pragul de semnificatie este de 5%.

28

VERSIUNE: DRAFT

0.3 Componente binare A- 31. Fie un sistem cu 7 componente binare, identice si independente.
0.3 Componente binare
A- 31. Fie un sistem cu 7 componente binare, identice si independente. Prob-
abilitatea de succes a unei componente este p = 0.99, iar probabilitatea
de insucces este q = 0.01. Se cunosc sase urmatoarele trasee minimale ale
acestei sistem: {1, 2}, {3, 4, 6}, {3, 5, 6, 7}, {2, 3, 7}, {1, 5, 6} si {1, 4, 6, 7}.
Sa se exprime si sa se calculeze:
a Taieturile minimale;
b Probabilitatea de succes a sistemului P - bazata pe lista de
trasee minimale din enunt ;
c Probabilitatea de insucces a sistemului Q - bazata pe lista de
taieturi minimale obtinute mai sus;
d Sa se verifice relatia P + Q = 1.
A- 32. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes a sistemului de
mai sus functie de parametrul p ∈ [0, 1].
A- 33. Sa se exprime o aproximare de tip majorant / minorant a probabil-
itatii de succes P a sistemului de mai sus. Se va considera un sistem
echivalent format dintr-un paralel de cele 6 trasee minimale.

Figure 6: Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al probabilitatii de succes

A- 34. Sa se exprime o alta aproximare de tip majorant / minorat a proba- bilitatii de succes P . Sa se propuna in aces sens un alt sistem echivalent format dintr-un un paralel din cele n taieturi minimale necesare in eval- uarii probabilitatii de insucces Q si apoi sa se aplice P = 1 Q.

0.3. COMPONENTE BINARE

VERSIUNE: DRAFT

29

A- 35. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes P si a celor doua
A- 35. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes P si a celor doua
aproximari obtinute - functie de parametrul p ∈ [0, 1].
A- 36. Fie un sistem format din trei componente: B, C si S. Componenta S
are doua moduri mutual
exclusive de defectare S 1 si
S 2 . De exemplu: S 1 :
componenta S refuza deschiderea; S 2 : componenta S refuza inchiderea.
Aceste doua moduri de defectare nu pot apare simultan. Sistemul anal-
izat cuprinde alte doua componente B si C. Aceste doua componente B,
C
se pot defecta independent una de cealalta. Sistemul este indisponibil
daca este satisfacuta relatia logica: (B ∪S 1 )∩(C∪S 2 ). Fie probabilitatile
de aparitie ale evenimentelor descrise mai sus:
P (B) = 0.0010;
P (C) = 0.0008;
P(S 1 ) =
0.0006;
P(S 2 ) = 0.0004.
Sa se exprime:
a Arborele de defectare (eveniment TOP: indisponibilitatea sis-
temului) ;
b Probabilitatea de insucces a sistemului.
A- 37. Fie un sistem de alimentare cu energie format din doua cai de curent
L 1 si L 2 . Iesirea din functiune a caii de curent L 1 conduce la suprain-
carcarea L 2 si poate produce iesirea din functiune a acesteia prin efectul
de domino, daca calea de curent L 1 nu este repusa in functiune in mai
putin de 10 min.
Iesirea din functiune a caii de curent L 2 conduce la supraincarcarea L 1
si poate produce iesirea din functiune a acesteia prin acelasi efect de
domino, daca calea de curent L 2 nu este repusa in functiune in mai
putin de 20 min.

Sistemul este indisponibil daca ambele linii sunt indisponibile. Sa se exprime si sa se calculeze indisponibilitatea acestui sistem.

Se cunosc:

- distributia timpului de restabilire L 1 : Exp[µ 1 = 1/10min 1 ] ;

- distributia timpului de restabilire L 2 : Exp[µ 2 = 1/15min 1 ] ;

- distributia timpului de functionare L 1 : Exp[λ 1 = 1/800ore 1 ];

30

VERSIUNE: DRAFT

- distributia timpului de functionare L 2 : Exp[λ 2 = 1/600ore −1 ]. Solutie
- distributia timpului de functionare L 2 : Exp[λ 2 = 1/600ore −1 ].
Solutie
- Indisponibilitatea stationara a liniei
L 1 este
q
=
λ
/(λ
+
µ 1 )
=
1
1
1
1/800/(1/800 + 1/10 · 60) = 2.0829 · 10 −4 ;
- Indisponibilitatea stationara a liniei L 2 este
q 2 = λ 2 /(λ 2
+
µ 2 )
=
1/600/(1/600 + 1/15 · 60) = 4.1649 · 10 −4 .
Sistemul este indisponibil atunci cand L 1 este indisponibila si L 2 nu se
restabileste inainte de timpul critic impus (20 min) sau atunci cand L 2
este indisponibila si L 1 nu se restabileste inainte de timpul critic im-
pus (10 min). Sistemul este indisponibil practic numai datorita aparitiei
efectului de domino.
Q = q 1 · (1 − e −1/15·20 ) + q 2 · (1 − e −1/10·10 ) = 4.1665 · 10 −4 .
(38)
A- 38. Fie o intersectie dirijata cu semafor. Un automobil A se apropie de in-
tersectie, avand culoarea rosie. Un al doilea automobil B este in urma lui
A. Automobilul C are prioritate, avand culoarea verde. Fie evenimentele
urmatoare: a - automobilul A nu reuseste sa opreasca ; b - automobilul
B nu opreste; c - automobilul C reuseste sa evite neacordarea de priori-
tate. Sa se construiasca arborele de evenimente care sa caute conditiile
in care poate apare un accident (evenimentul T OP ).
Solutie
Cauzele evenimentului T OP sunt urmatoarele:
- fie automobilul A stopeaza si automobilul B nu poate frana la timp;
- fie automobilul A nu poate frana si se ciocneste cu C ;
Rezulta ecuatia logica a evenimentului:
T OP = (a ∩ c) ∪ (a ∩ b)
(39)
Forma disjunctiv normala a functiei de structura este urmatoarea:

T OP = φ(a, b, c) = (a b c) (a b c) (a b c) (a b c)

(40)

In primul termen avem atat a cat si b nu opresc, in conditiile in care c nu reuseste sa evite acest fapt; in al doilea termen a nu reuseste sa opreasca, b se opreste, iar c nu reuseste sa evite; in cel de-al treilea termen b nu reuseste sa se opreasca la timp, a si c opresc; in ultimul termen, c nu reuseste sa il evite pe b.

0.3. COMPONENTE BINARE

VERSIUNE: DRAFT

31

A- 39. Sa se exprime probabilitatea de aparitie a evenimentului T OP de mai sus.
A- 39. Sa se exprime probabilitatea de aparitie a evenimentului T OP de mai
sus. Se cunosc probabilitatile de aparitie ale evenimentelor: p a = 0.05;
p b = 0.1; p c = 0.01.
A- 40. Fie un sistem de detectare a scaparilor de gaze intr-un spatiu inchis.
Doua detectori D 1 si D 2 transfera impulsul catre o unitate logica (UL).
In eventualitatea aparitiei a cel putin unui semnal de la cei doi detectori,
sistemul are trei functii: - izoleaza alimentare cu gaze (releul R 1 );
- informeaza operatorul printr-o semnalizare acustica si optica (lampa
L);
- izoleaza consumatorii electrici din spatiul protejat.
In conditiile in care operatorul este informat, acesta poate interveni man-
ual - daca izolarea automata nu se realizeaza. Evenimentul TOP are loc
daca cel putin una dintre izolari nu se realizeaza (automat / manual).
Sa se construiasca arborele de defectari pentru evenimentul TOP si sa
se evidentieze taieturile minimale / implicantii.

Figure 7: Sistemul de detectare a scaparilor de gaze

32

VERSIUNE: DRAFT

Figure 8: Arborii de defectari pentru sistemul de detectare a scaparilor de gaze
Figure 8: Arborii de defectari pentru sistemul de detectare a scaparilor de gaze

0.3. COMPONENTE BINARE

VERSIUNE: DRAFT

33

Figure 9: Arborii de defectari pentru sistemul de detectare a scaparilor de gaze
Figure 9: Arborii de defectari pentru sistemul de detectare a scaparilor de gaze

VERSIUNE: DRAFT

34 A- 41. (sesiune iarna 2008). Fie un sistem cu 3 componente binare, iden- tice
34
A- 41. (sesiune iarna 2008). Fie un sistem cu 3 componente binare, iden-
tice si independente. Probabilitatea de succes a unei componente este
p = 0.9, iar intensitatea sa de defectare este λ = 0.01 ore −1 . Functia
de structura a sistemului este ϕ(x 1 , x 2 , x 3 ) = (x 1 x 2 ) +(x 1 x 3 ). Sa se
˙
calculeze:
- probabilitatea P de succes a sistemului;
- frecventa ν asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
Solutie.
Functia de structura a sistemului este ϕ(x 1 ,
x 2 , x 3 ) = x 1 (x 2 +x 3 ). Sis-
˙
temul are doua trasee minimale: (1, 2) si (1, 3).
Aceasta functie se poate descompune conform teoremei Shannon:
ϕ(x 1 , x 2 , x 3 ) = x 1 ϕ(1, x 2 , x 3 ) + x¯ 1 ϕ(0, x 2 , x 3 ), unde:
ϕ(1,
x 2 , x 3 )
=
x 2 +x 3 ;
˙
ϕ(0,
x 2 , x 3 ) = 0.
In acord cu descompunerea de mai sus a functiei de structura a sistemu-
lui, probabilitatea P de succes a sistemului este:
P = p 1 · P ϕ(1,x 2 ,x 3 ) + q 1 · P ϕ(0,x 2 ,x 3 )
Avem:
p 2 + p 3
− p 2 · p 3 ;
P ϕ(1,x 2 ,x 3 ) =
P ϕ(0,x 2 ,x 3 ) = 0.
Probabilitatea P de succes a sistemului devine:

P = p 1 · (p 2 + p 3 p 2 · p 3 ) + (1 p 1 ) · 0.

Inlocuind cu datele din enunt, se obtine P = p · (2p p 2 ) = 0.891 .

Frecventa ν asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului se ex-

prima:

ν

3

= i=1 ν i · I B (i).

VERSIUNE: DRAFT

0.3. COMPONENTE BINARE 35 Pentru o componenta i ∈ {1, 2, 3} avem ν i
0.3. COMPONENTE BINARE
35
Pentru o componenta i ∈ {1, 2, 3} avem
ν i = 1/(MUT i + MDT i ) = (λ i · µ i )/(λ i + µ i )
Timpii medii de succes, respectiv insucces sunt urmatorii: MUT =
1/λ = 100 ore, iar MDT = (1 − p)/(p · λ) = 0.1/(0.9 · 0.01) = 11.11 ore.
Frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a unei componente
este: ν 1 = ν 2 = ν 3 = 1/111.11 = 9 · 10 −3 ore −1 .
Pentru componenta i, factorul de importanta probabilista Barlow este
dat de relatia:
I B (i) = ∂P/∂p i = P ϕ(x i :=1) − P ϕ(x i :=0)
Avem urmatorii factori de importanta probabilista Barlow:
I B (1) =
∂P/∂p 1 =
p 2 + p 3 − p 2 · p 3 = 2 · p − p 2 = 0.99;
I B (2) =
∂P/∂p
=
p 1 · (1 − p 3 ) =
p 1 · q 3 =
0.09;
2
I B (3) = ∂P/∂p 3 = p 1 · (1 − p 2 ) = p 1 · q 2 = 0.09.
Rezulta frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului:
ν = (0.99 + 0.09 + 0.09) · 9 · 10 −3 = 1.053 · 10 −2 ore −1
Timpul mediu de succes al sistemului este:
MUT = P/ν = 0.891/(1.053 · 10 −2 ) = 84.61 ore;
Timpul mediu de insucces al sistemului este:

MDT = Q/ν = (1 0.891)/(1.053 · 10 2 ) = 10.35 ore.

A- 42. Fie un sistem cu 3 componente binare, identice si independente. Sis-

temul are urmatorii vectori critici: ( 1, ¯ 2, 3), (1, 2, 3),(1, 2, 3), (1, 2, 3).

Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0.9.

culeze:

Sa se cal-

¯

¯

¯

¯

VERSIUNE: DRAFT

36

- probabilitatea P de succes a sistemului; - factorii de importanta structurala ai fiecarei componente;
- probabilitatea P de succes a sistemului;
- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente;
- frecventa ν asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
A- 43. Fie un sistem cu 3 componente binare si independente. Probabili-
tatile de succes ale componentelor sunt: p 1 = 0.99, p 2 = 0.9, p 3 = 0.95.
Intensitatile de defectare ale componentelor sunt: λ 1 = 0.0001 ore −1 ,
λ 2 = 0.002 ore −1 , λ 3 = 0.005 ore −1 . Probabilitatea
de insucces a unei
componente i ∈ {1, 2, 3} este notata cu q i = 1 − p i . Daca componenta
1 a sistemului este in stare de succes, atunci probabilitatea de succes
a sistemului este p 3 + q 3 · p 4 , iar daca componenta 1 a sistemului este
in stare de insucces, atunci probabilitatea de insucces a sistemului este
q 2 + p 2 · q 3 · q 4 . Sa se exprime:
- diagrama de fiabilitate a sistemului;
- probabilitatea P de succes a sistemului;
- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente;
- frecventa ν asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
A- 44. Fie T temperatura la intrarea intr-o turbina cu abur. Acest parametru
este monitorizat minut cu minut, fiind doua praguri critice: t 1 pragul
minim admis, respectiv t 2 pragul maxim admis in exploatare. Fie A
evenimentul: temperatura aburului intre t 1 si t 2 (operare normala), B:

temperatura aburului sub pragul critic t 1 , respectiv C temperatura abu- rului peste pragul critic t 2 . Evident, A, B si C sunt mutual exclusive. La pasul n + 1 de timp dat, probabilitatile evenimentelor respective sunt conditionate de starea la pasul anterior de timp, astfel: P (A n+1 |A n ) = 0.99, P (B n+1 |A n ) = 0.005, P (C n+1 |A n ) = 0.005, P (B n+1 |B n ) = 0.05, P(A n+1 |B n ) = 0.95, P (A n+1 |C n ) = 0.9, P (C n+1 |C n ) = 0.1. La n = 0 evenimentul A este prezent.

Sa se calculeze:

0.3. COMPONENTE BINARE

VERSIUNE: DRAFT

37

- probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in starea A;
- probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in starea A;
- probabilitatea pana la momentul n = 60 turbina sa se afle neintrerupt
in starea A;
- frecventa asteptata de intrare in starea B;
- frecventa asteptata de intrare in starea C;
- timpul mediu de operare neintrerupta;
- timpul mediu de sejur in starea B;
- timpul mediu de sejur in starea C.
Solutie
Matricea probabilitatilor de tranzitie este:
0.99
0.05
0.05
Π = 
0.95
0.05
0
0.9
0
0.1
Probabilitatile de stare la pasul de timp n sunt date de ecuatia:
p(n) = p(0) Π n
unde p(n) = (p A (n), p B (n), p C (n)).
Probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in starea A este
data de relatia:
p A (n) = p(0) Π n 1 3,1
Aceasta probabilitate reprezinta disponibilitatea turbinei la momentul
de timp considerat.
Probabilitatea pana la momentul n = 60 turbina sa se afle neintrerupt
in starea A reprezinta fiabilitatea acestui echipament:

r A (n) = p 1 (0) Π 11 n 1 1 = 0.99 60 = 0.5471566

Pana la pasul n, numarul asteptat de intrari in starea B in intervalul

considerat este:

ω B (n) = Π(1, 2) ·

n1

k=0

p A (k)

VERSIUNE: DRAFT

38 Avem Π(1, 2) = 0.05 si n−1 p A (k) = p(0) (I+Π+Π 2
38
Avem
Π(1, 2) = 0.05
si
n−1
p A (k) = p(0) (I+Π+Π 2 +Π 3
.+Π n−1 ) 1 3,1 = p(0) (Π n −I) (Π−I) −1 1 3,1
k=0
cu I matricea unitate si 1 3,1 = (1, 0, 0) T .
Pana la pasul n, numarul asteptat de intrari in starea C in intervalul
considerat este:
n−1
ω C (n) = Π(1, 3) ·
p A (k)
k=0
Avem
Π(1, 3) = 0.05
si
n−1
p A (k) = p(0) (I+Π+Π 2 +Π 3
.+Π n−1 ) 1 3,1 = p(0) (Π n −I) (Π−I) −1 1 3,1
k=0
Frecventa asimptotica de intrare in starea B rezulta:
ν B = lim n→∞ ω B (n)/n = p(0) (Π − I) −1 1 3,1
Timpul mediu de operare neintrerupta reprezinta timpul asteptat de
sejur in starea A este:
MUT = p A /(p A ·(Π(1, 2)+Π(1, 3))) = 1/(Π(1, 2)+Π(1, 3)) = 1/0.1 = 10
Timpul mediu de sejur in starea B este:

MDT 1 = p B /(p B · Π(2, 1)) = 1/Π(2, 1) = 1/0.95 = 1.05

Timpul mediu de sejur in starea C este:

MDT 2 = p C /(p C · Π(3, 1)) = 1/Π(3, 1) = 1/0.9 = 1.11

0.3. COMPONENTE BINARE

VERSIUNE: DRAFT

39

A- 45. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C. Sa se gaseasca o forma
A- 45. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C. Sa se gaseasca o
forma normal disjuncta pentru:
- evenimentul E = (A ⊕ C) ∪ (B ∩ C);
- evenimentul F = (A ⊕ B) ∩ C;
- evenimentul G = @(A, B, C, 2).
Solutie
Table 2: Tabela de adevar pentru evenimentul E
A
B
C
A ⊕ C
B ∩ C
E
1
1
1
0
1
1
0
1
1
1
1
1
1
0
1
0
0
0
1
1
0
1
0
1
1
0
0
1
0
1
0
0
1
1
0
1
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Din tabelul 2 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul E:
¯
¯
¯ ¯
¯
¯
E = (A∩B ∩C)∪( A∩B ∩C)∪(A∩B ∩ C)∪(A∩ B ∩ C)∪( A∩ B ∩C)

Figure 10: Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a evenimentului E

40

VERSIUNE: DRAFT

Table 3: Tabela de adevar pentru evenimentul F A B C A ⊕ B F
Table 3: Tabela de adevar pentru evenimentul F
A
B
C
A ⊕ B
F
1
1
1
0
0
0
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
1
1
0
0
1
0
1
0
0
0
0
0
0
Din tabelul 3 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul F :
¯
¯
¯
F = ( A ∩ B ∩ C) ∪ (A ∩ B
∩ C)
Figure 11: Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a evenimentului F

Evenimentul G se realizeaza daca cel putin 2 din cele 3 evenimente pro-

puse A, B, C sunt realizate. In consecinta, tabela de adevar asociata

evenimentului G este prezentata alaturat.

Din tabelul 4 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul G:

¯

¯

¯

G = (A B C) ( A B C) (A B C) (A B C)

VERSIUNE: DRAFT

0.3. COMPONENTE BINARE

41

Table 4: Tabela de adevar pentru evenimentul G A B C G 1 1 1
Table 4: Tabela de adevar pentru evenimentul G
A
B
C
G
1
1
1
1
0
1
1
1
1
0
1
1
1
1
0
1
1
0
0
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
0
0
Figure 12: Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a evenimentului G
A- 46. Fie un sistem cu 2 componente binare si independente A, B, operind
in doua faze consecutive de durate θ 1 , respectiv θ 2 .
Structura logica a sistemului in cele doua faze este urmatoarea:
- Faza
1:
A ∩ B ;
- Faza 2: A ∪ B.

Sa se exprime probabilitatea insuccesului sistemului. Aplicatie numerica pentru θ 1 = 100 h, θ 2 = 100 h, λ A = 0.001 h 1 , λ B = 0.002 h 1 .

Solutie Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul primei faze este:

Q 1 = 1 e λ A ·θ 1 · e λ B ·θ 1

42

VERSIUNE: DRAFT

Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul celei de-a doua faze
Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul celei de-a
doua faze este:
Q 2 = 1 − (1 − Q 1 ) · (e −λ A ·θ 2 + e −λ B ·θ 2 − e −(λ A +λ B )·θ 2 )
Pentru datele din enunt avem: Q 1 = 0.25918, respectiv Q 2 = 0.27196.
A- 47. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial
X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie Z = X + Y .
Sa se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa fie mai mica sau
egala decat 2.
A- 48. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial
X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie Z = (X + Y )/2.
Sa se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa fie mare strict
decat 1.
A- 49. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial
X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y
∼ Bin(n = 3, p = 0.8).
Fie Z = X · Y . Sa
se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa ia valori in multimea
{1, 2, 3, 4}.
A- 50. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial
X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie Z = X/Y . Sa
se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa ia valori in intervalul
[0, 1].
A- 51. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite bino-
mial X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie
Z = max{X, Y }. Sa se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca
Z sa ia valori in multimea {0, 1, 2, 3, 4}.
A- 52. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial

X Bin(n = 2, p = 0.9), Y Bin(n = 3, p = 0.8). Sa se exprime si sa

se calculeze probabilitatea ca X sa ia valori mai mici sau egale decat Y.

A- 53. O structur˘a de rezistent¸a dintr-o central˘a electrica este supus˘a la dou˘a tipuri independente de solicit˘ari:

- static˘a (S);

- dinamic˘a (D).

0.3. COMPONENTE BINARE

VERSIUNE: DRAFT

43

Fie doua variabile aleatoare independente caracterizand cele doua solic- itari, respectiv doua cazuri de studiu
Fie doua variabile aleatoare independente caracterizand cele doua solic-
itari, respectiv doua cazuri de studiu propuse:
i) S ∼ N (µ S , σ S ), respectiv D ∼ N (µ D , σ D );
ii) S ∼ Exp(λ S ), respectiv D ∼ Exp(λ D ).
Sa se exprime in cele doua cazuri media si abaterea standard a solicitarii
totale a structurii T = S + D. In ipoteza ca rezistenta R a structurii este
o variabila aleatoare distribuita normala R ∼ N (µ R , σ R ), sa se evalueze
riscul ruperii structurii de rezistenta.
Aplicatie numerica: µ S = 6MPa, σ S = 1MPa, µ D = 8MPa, σ D =
2MPa, µ R = 21MP a, σ R = 3MPa, λ D = 1/6MPa −1 , λ S = 1/8MPa −1 .
A- 54. Nivelul maxim anual al unui curs de apa este o variabila aleatoare
notata cu H si avand o distributie triunghiulara descrisa in figura ??.
- Sa se determine nivelul H 20 care are o medie de 20 de ani a intervalului
de recurenta (periodicitate);
- Sa se calculeze probabilitatea ca in urmatorii 20 de ani H sa depaseasca
cel putin o data valoarea H 20 ;
- Sa se calculeze probabilitatea ca in urmatorii 5 ani H sa depaseasca
exact o data valoarea H 20 ;
- Care este probabilitatea ca H 20 sa fie depasit de cel mult doua ori in
urmatorii 10 ani.
A- 55. In operatia de calibrare a unui traductor de nivel este necesara deter-
minarea valorii nivelului cu o precizie de ±1cm, cu un nivel de incredere
de 99%. Dintr-un studiu preliminar a rezultat ca abaterea standard a
erorii de masura a nivelului este σ = 3.5cm. Presupunand ca toate ob-
servatiile sunt independente:
a) determinati numarul minim de observatii / operatii;
b) daca 150 de operatii de calibrare au fost repetate, care este nivelul de
incredere asociat ?

A- 56. Timpul de operare al unei pompe de retea termoficare este o v.a. continua distribuita exponential de valoare medie 24 de luni. Programul

de inspectie al unei astfel de pompe prevede o interventie de acest gen la fiecare 5 luni.

a) Care este probabilitatea ca o pompa de termoficare sa aiba nevoie de

VERSIUNE: DRAFT

44 o reparatie inainte de prima inspectie programata ? b) Daca o astfel de pompa
44
o reparatie inainte de prima inspectie programata ?
b) Daca o astfel de pompa nu s-a defectat inainte de prima inspectie pro-
gramata, care este probabilitatea de a o gasi operationala si la a doua
inspectie programata ?
c) Un punct termic are 5 astfel de pompe identice in operare. Pre-
supunand ca timpii lor de operare sunt v.a. identic si independent dis-
tribuite, sa se calculeze probabilitatea de a avea cel mult o pompa care
sa aiba nevoie de reparare inainte de data fixata pentru inspectie.
d) Care ar trebuie sa fie periodicitatea inspectiilor, daca se impune ca
probabilitatea de sus sa nu depaseasca valoarea 0.1 ?
Solutie
a) Intensitatea de defectare a unei pompe este λ = 1/24 luni −1 . Rezulta
probabilitatea ceruta:
q = P rob{T f < 5luni} = 1 − e λ·5 = 1 − e 5/24 = 0.188.
b) Probabilitatea de a nu gasi pompa operationala inainte de cea de-a
doua inspectie programata este:
e −5λ − e −10λ
P{5 < T f ≤ 10|T f > 5} = P{5 P{T < f T f > ≤ 5} 10}
=
= 0.253
e −5λ
In consecinta, probabilitatea ceruta este
P{T f > 10|T f > 5} = 1 − P{5 < T f ≤ 10|T f > 5} = 0.747
.
c)
In conditiile date, numarul de pompe N in stare de succes (operare)
urmeaza o distributie binomiala de parametrii n = 5, respectiv p =
1 − q = 0.812. Probabilitatea ceruta este

.

P{N 4} =

5

k=4

p k (1 p) nk = 5p 4 (1 p) + p 5 = 0.7616

VERSIUNE: DRAFT

0.4. INEGALITATILE CEBISEV SI MARKOV 45 0.4 Inegalitatile Cebisev si Markov A- 57. Fie X
0.4. INEGALITATILE CEBISEV SI MARKOV
45
0.4 Inegalitatile Cebisev si Markov
A- 57. Fie X numarul de grupuri energetice care sunt in functionare intr-o
zi data in cadrul SEN. Ne intereseza probabilitatea P (50 < X < 70) in
urmatoarele cazuri:
a Numarul mediu (asteptat) de grupuri este E[X] = 60, iar dis-
persia acestui numar este V ar[X] = E[(X − 60) 2 ] = 4;
b Numarul mediu (asteptat) de grupuri este E[X] = 60, iar mo-
mentul centrat de ordin 4 este E[(X − 60) 4 ] = 625.
Solutie
Pentru orice distributie a lui X, este adevarata inegalitatea Markov:
P(|X| ≥ α) ≤ α −k · E[|X| k ]
pentru orice α > 0, cu conditia ca momentul de ordinul k al v.a. X sa
existe.
Un caz particular se obtine pentru k = 2, luind |X − µ| in loc de |X|,
unde µ = E |X|:
P(|X − µ| ≥ α) ≤ α −2 · E[(X − µ) 2 ] = α −2
· V ar(X).
Aceasta inegalitate este in mod uzual cunoscuta ca sub numele de ine-
galitate Cebisev.
a) Avem µ = 60 si V ar(X) = 4. Probabilitatea ceruta se poate scrie
astfel: P (50 < X < 70) = P (|X − 60| < 10) = 1 − P (|X − 60| ≥ 10).
Aplicind inegalitatea lui Cebisev pentru α = 10 si V ar(X) = 4, obtinem:
P (|X − 60| ≥ 10) ≤ 10 −2 · 4 = 0.04
In consecinta, P (50 < X < 70) ≥ 0.96. Probabilitatea ca numarul de
grupuri sa fie intre 50 si 70 este cel putin egala cu 96%.

b) In acest caz, se aplica inegalitatea lui Markov:

P (|X 60| ≥ 10) 10 4 · 625 = 0.0625.

In consecinta, P (50 < X < 70) 0.9375. Probabilitatea ca numarul de grupuri sa fie intre 50 si 70 este cel putin egala cu 93.75%.

VERSIUNE: DRAFT

46 A- 58. Fie X numarul de grupuri energetice disponibile dintr-o centrala elec- trica. Numarul
46
A- 58. Fie X numarul de grupuri energetice disponibile dintr-o centrala elec-
trica. Numarul mediu (asteptat) este µ = E[X] = 2, iar dispersia acestui
numar este σ 2 = V ar[X] = E[(X − 2) 2 ] = 1. Care este probabilitatea
P (X < 3) ?
Solutie
In acest caz, pentru α > 0 inegalitatea lui Cebisev se scrie sub forma:
P ((X − µ)/σ ≥ α) ≤ 1/(1 + α 2 ).
respectiv
P ((X − µ)/σ < α) ≥ α 2 /(1 + α 2 ).
Probabilitatea ceruta corespunde valorii α = 1.
Rezulta:
P (X < 3) ≥ α 2 /(1 + α 2 ) = 0.5
Probabilitatea ca numarul de grupuri sa fie mai mic decat 3 este cel putin
egala cu 50%.
A- 59. Fie X o v.a. distribuita binomial X ∼ Bin(n = 4, p = 0.5). Se
verifica ca in acest caz E[X] = n·p = 2, respectiv V ar[X] = n·p·(1−p) =
1. Care este probabilitatea P (X < 3) ?
Solutie
Probabilitatea este
2
k
P
(X < 3) =
C
(1−p) k p k = (1−p) 4 +4p(1−p) 3 +6p 2 (1−p) 2 = 0.6875
4
k=0
.
A- 60. Fie X o v.a. distribuita gaussian X ∼ N (µ = 2, σ = 1).
probabilitatea P (X < 3) ?
Care este

Solutie Probabilitatea ceruta este data de relatia

P (X < 3) = 1/(σ · 2π)

3

−∞

e (xµ) 2 /(2σ 2 ) dx

Pentru datele din enunt, se obtine P (X < 3) = 0.84134.

0.5. SISTEME BINARE

VERSIUNE: DRAFT

47

0.5 Sisteme binare A- 61. Fie reteaua de transport al energiei electrice din figura 13.
0.5 Sisteme binare
A- 61. Fie reteaua de transport al energiei electrice din figura 13. Este for-
mata din statiile 1, 2, 3 si 4, respectiv liniile A, B, C si D. Sistemul este
in stare de insucces daca ambii receptori conectati respectiv la statiile
3, respectiv 4 nu sunt alimentati. Liniile sunt considerate ca au capac-
itate infinita de transport. Statiile sunt considerate noduri ideale (fara
defect). Liniile au urmatoarele indisponibilitati: q A = 0.05, q B = 0.07,
q C = 0.06, q D = 0.03, respectiv q E = 0.02. Intensitatile de defectare
sunt: λ A = 0.001h −1 , λ B = 0.002h −1 , λ C = 0.003h −1 , λ D = 0.0005h −1 ,
respectiv λ E = 0.0005h −1 .
Sa se calculeze:
a) Indisponibilitatea sistemului;
b) Factorii de importanta structurali;
c) Factorii de importanta probabilisti;
d) Timpul mediu de succes MUT;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Figure 13: Retea electrica

Solutie

a) Pentru statia 3 avem urmatoarele trasee minimale: T 1 = {A, C},

T 2 = {B, E}, T 3 = {A, D, E} si T 4 = {B, C, D}. Pentru statia 4 avem urmatoarele trasee minimale: T 5 = {B}, T 6 = {A, D} respectiv T 7 =

VERSIUNE: DRAFT

48 {A, C, E}. Sistemul este in stare de succes daca cel putin una din
48
{A, C, E}. Sistemul este in stare de succes daca cel putin una din cele
doua statii 3, respectiv 4 este alimentata:
7
SUCCES =
T i
i=1
In baza regulilor de reducere booleana, avem urmatoarele relatii:
T 2 ∪ T 5 = T 5
T 4 ∪ T 5 = T 5
Rezulta ca starea de succes este data de relatia:
SUCCES = T 1 ∪ T 3 ∪ T 5 ∪ T 6 ∪ T 7
Se mai pot scrie, de asemenea, urmatoarele relatii de reducere logica:
T 3 ∪ T 6 = T 6
T 1 ∪ T 7 = T 1
In consecinta, starea de succes este data de relatia:

SUCCES = T 1 T 5 T 6

Inainte de a scrie o forma disjuncta normala a acestei functii, sa re- marcam faptul ca linia E nu este in acest caz o componenta esentiala. Oricare ar fi stare de ei (succes / insucces), probabilitatea de a asigura starea de succes considerata a sistemului nu este afectata.

0.5. SISTEME BINARE

VERSIUNE: DRAFT

49

Table 5: Tabela de adevar pentru evenimentul SUCCES A B C D A ∩ C
Table 5: Tabela de adevar pentru evenimentul SUCCES
A
B
C
D
A ∩ C
A ∩ D
SUCCES
1
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
0
0
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
0
1
1
1
1
1
0
1
0
1
0
0
1
1
0
0
0
0
1
0
1
0
0
1
0
1
1
0
0
0
1
1
0
0
1
0
1
1
1
1
0
0
0
0
1
1
0
1
0
1
0
1
1
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii dis-
juncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv liniile 6, 12, 14,
15, respectiv 16 din tabelul 5 rezulta indisponibilitatea sistemului:
Q = q A q B p C p D + p A q B q C q D + q A q B p C q D
+ q A q B q C p D + q A q B q C q D
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0.0036197.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii dis-
juncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5,
7, 8, 9, 10, 11, respectiv 13 din tabelul 5 rezulta disponibilitatea sistemu-
lui:

P =

p A p B p C p D + q A p B p C p D + p A q B p C p D +

+p A p B q C p D +p A q B q C p D

+

+

p A p B p C q D p A p B q C q D

+

+

+q A p B q C q D .

q A p B q C p D p A q B p C q D

+

+

VERSIUNE: DRAFT

50 Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0.9963803. Se verifica relatia P +
50
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0.9963803.
Se verifica relatia P + Q = 1.
Functia de structura a sistemului ce modeleaza insuccesul acestuia este:
φ(x A , x B , x C , x D ) =
x¯ A x¯ B x C x D + x A x¯ B x¯ C x¯ D + +¯x A x¯ B x C x¯ D +
+¯x A x¯ B x¯ C x D + x¯ A x¯ B x¯ C x¯ D .
unde x i = 1 daca componenta i ∈ {A, B, C, D} este in stare de succes,
respectiv x i = 0 daca componenta i este in stare de insucces.
b) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta struc-
turala Birnbaum este dat de relatia:
ϕ
I B (i) = n ϕ (i)
2
N−1
unde N este numarul de componente esentiale ale sistemului;
n ϕ (i) este numarul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 5 rezulta vectorii critici pentru fiecare componenta anal-
izata. La schimbarea starii componentei i din succes in insucces (respec-
tiv x i = 1 in x i = 0) starea sistemului din 1 (eveniment SUCCES real-
izat) comuta in 0 (eveniment SUCCES nerealizat). Din cele 16 stari ale
sistemului evidentiate in tabelul 5, fiecare componenta i ∈ {A, B, C, D}
are 8 cazuri in care ea se afla in stare de succes, respectiv 8 cazuri in care
componenta nu se afla in stare de succes. Spre exemplu, pentru compo-
nenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12 din tabelul 5 pentru
care aceasta se afla in stare de succes. Linia 12 corespunde unei stari de
insucces a sistemului. Analizand cele 7 stari ramase, avem urmatoarele

rezultate:

- (1, 1, 1, 1) SUCCES (0, 1, 1, 1) SUCCES;

- (1, 0, 1, 1) SUCCES (0, 0, 1, 1) SUCCES - vector critic;

- (1, 1, 0, 1) SUCCES (0, 1, 0, 1) SUCCES;

- (1, 1, 1, 0) SUCCES (0, 1, 1, 0) SUCCES;

- (1, 0, 0, 1) SUCCES (0, 0, 0, 1) SUCCES - vector critic;

VERSIUNE: DRAFT

0.5. SISTEME BINARE 51 - (1, 1, 0, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 0,
0.5. SISTEME BINARE
51
- (1, 1, 0, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SUCCES;
-
(1, 0, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SUCCES - vector critic.
In consecinta n ϕ (A) = 3, respectiv I B (A) = 3/8.
ϕ
Similar, pentru componenta B avem urmatorii vectori critici: (0, 1, 1, 1),
(0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
Avem n ϕ (B) = 5, respectiv I B (B) = 5/8.
ϕ
Pentru componenta C un singur vector critic: (1, 0, 1, 1).
Avem n ϕ (C) = 1, respectiv I B (C) = 1/8.
ϕ
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1).
In consecinta, n ϕ (D) = 1, respectiv I B (D) = 1/8.
ϕ
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si
Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent (pentru care
functia sa de structura ϕ(x) este monotona) avem:
ϕ
I BP (i) = 1 (∂Q/∂q i ) q j →q dq = 1 (Q[q i → 1] − Q[q i → 0]) q j →q dq
0
0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar q i este probabil-
itatea de insucces a componentei i, iar j este orice alta componenta a
sistemului diferita de i.
Tinand seama ca P si Q sunt legate prin relatia P + Q = 1, factorul de
importanta propus se poate scrie / calcula si sub forma:
ϕ
I BP (i) = 1 (∂P/∂p i ) p j →p dp = 1 (P[p i → 1] − P [p i → 0]) p j →p dp
0
0

Pentru componenta A avem:

∂Q/∂q A = p C p D q B + p D q B q C + p C q B q D

respectiv:

(∂Q/∂q A ) q j q = (1 q) 2 q + 2(1 q)q 2 = q q 3

VERSIUNE: DRAFT

52 Relatia de mai sus se verifica: Q[q A → 1] q j →q =
52
Relatia de mai sus se verifica:
Q[q A → 1] q j →q = q
respectiv :
Q[q A → 0] q j →q = q 3
Aceasta relatia se mai poate verifica, de asemenea, intr-o maniera foarte
simpla.
Atunci cand linia A este disponibila 100% din timp (q A = 0), traseele
sistemului analizat devin urmatoarele: T 1 = {C}, T 5 = {B}, respectiv
T 6 = {D}.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem paralel
3 × 100%:
Q[q A → 0] q j →q = q 3
Atunci cand linia A este indisponibila 100% din timp (q A = 1), sistemul
are un singur traseu T 5 = {B}.
Q[q A → 1] q j →q = q
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem 1 ×100%:
Rezulta
ϕ
I BP (A) = 1 (q
− q 3 )dq = (q 2 /2 − q 4 /4) q=1
q=0 = 1/2 − 1/4 = 1/4
0
Pentru componenta B avem:

∂Q/∂q B = p C p D q A + p D q A q C + p C q A q D + p A q C q D + q A q C q D

respectiv:

(∂Q/∂q B ) q j q = (1 q) 2 q + 3(1 q)q 2 + q 3

= q + q 2 q 3

Un simplu calcul de verificare arata ca atunci cand linia B este disponi-

bila 100% din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul in stare de succes,

VERSIUNE: DRAFT

0.5. SISTEME BINARE 53 intrucat statia A este conectata prin aceasta linie sigura cu cel
0.5. SISTEME BINARE
53
intrucat statia A este conectata prin aceasta linie sigura cu cel putin un
nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este deci:
Q[q B → 0] q j →q = 0
Evident, atunci cand linia B este indisponibila 100% din timp (q B = 1),
sistemul are urmatoarele trasee minimale: {A, C}, {A, D} . Indisponi-
bilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem serie format din
linia A in serie cu cuplul (C, D):
Q[q B → 0]
=
q A + q C q D − q A q C q D
respectiv: Q[q B → 0] q j →q = q
+ q 2 − q 3
Rezulta
ϕ
I BP (B) = 1 (q + q 2 − q 3 )dq = (q 2 /2
+ q 3 /3 − q 4 /4) q=1
q=0 = 7/12
0
Pentru componenta C avem:
∂Q/∂q C = p D q A q B + p A q B q D + q A q B q D
respectiv:
(∂Q/∂q C ) q j →q = 2(1 − q) 2 q + q 3 = 2q − 4q 2 + 3q 3
Rezulta
ϕ
I BP (C) = 1 (q − 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 − 4q 3 /3 + 3q 4 /4) q=1
q=0 = 5/12
0
Similar, pentru componenta D avem:
∂Q/∂q D = p C q A q B + p A q B q C + q A q B q C

respectiv:

(∂Q/∂q D ) q j q = 2(1 q) 2 q + q 3 = 2q 4q 2 + 3q 3

Rezulta

I BP (D) = 1 (q 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 4q 3 /3 + 3q 4 /4) q=1

ϕ

0

q=0 = 5/12

54

VERSIUNE: DRAFT

c) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta marginala (probabilista tip Birnbaum)se poate
c) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta marginala
(probabilista tip Birnbaum)se poate calcula cu una din urmatoarele re-
latii:
I B (i) = ∂Q ∂q i = Q[q i → 1] − Q[q i → 0]
respectiv
I B (i) = ∂p ∂P i
= P[p i → 1] − P [p i → 0]
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea
de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv p i este probabilitatea de
succes a componentei i, q i este probabilitatea de insuccces a componentei
i (p i + q i = 1).
Factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan se poate calcula
cu relatia:
t
I B (i, τ )f i (τ )dτ
0
I BP (i, t) =
n
t
I B (j, τ )f j (τ )dτ
j=1 0
unde t este momentul de timp considerat, f i (τ ) este densitatea de prob-
abilitate asociata v.a. timpul de succes al componentei i. De exem-
plu, pentru o distributie exponentiala avem densitatea de probabilitate
f i (τ) = λ i e −λ i τ .
La nivelul sistemului format din cele n componente:
- pentru orice componenta i a sistemului este adevarata inegalitatea:
0 ≤ I BP (i, t) ≤ 1
- pentru sistem

n

i=1

I BP (i, t) = 1

Pentru t → ∞, factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan

devine:

I BP (i) = I B (i)f i (τ )

0

0.5. SISTEME BINARE

VERSIUNE: DRAFT

55

A- 62. Fie, din nou, reteaua de transport al energiei electrice din figura 13. Sistemul
A- 62. Fie, din nou, reteaua de transport al energiei electrice din figura 13.
Sistemul este in stare de insucces daca cel putin unul din cei doi receptori
conectati respectiv la statiile 3, respectiv 4 nu sunt alimentati. Liniile
sunt considerate ca au capacitate infinita de transport. Statiile sunt
considerate noduri ideale (fara defect). Liniile au urmatoarele indisponi-
bilitati: q A = 0.05, q B = 0.07, q C = 0.06, q D = 0.03, respectiv q E =
0.02. Intensitatile de defectare sunt: λ A = 0.001h −1 , λ B = 0.002h −1 ,
λ C = 0.003h −1 , λ D = 0.0005h −1 , respectiv λ E = 0.0005h −1 .
Sa se calculeze in acest caz:
a) Indisponibilitatea sistemului;
b) Factorii de importanta structurali;
c) Factorii de importanta probabilisti;
d) Timpul mediu de succes MUT;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Solutie
a) Ca si in exercitiul precendent, pentru statia 3 avem urmatoarele trasee
minimale:
T 1 = {A, C}, T 2 = {B, E}, T 3 = {A, D, E} si T 4 = {B, C, D}.
Pentru statia 4 avem urmatoarele trasee minimale: T 5 = {B}, T 6 =
{A, D} respectiv T 7 = {A, C, E}. Sistemul este in stare de succes daca
ambele statii 3, respectiv 4 sunt alimentate:
SUCCES = S 3 ∩ S 4
unde SUCCES 3 = ∪ i=1 4 T i , respectiv SUCCES 4 =
7
i=5 T i .
Inainte de a scrie o forma disjuncta normala a acestei functii, sa remar-
cam faptul ca linia E este in acest caz o componenta esentiala.

56

VERSIUNE: DRAFT

Table 6: Tabela de adevar pentru evenimentele S 3 , S 4 , respectiv SUCCES
Table 6: Tabela de adevar pentru evenimentele S 3 , S 4 , respectiv SUCCES
Nr. crt.
A
B
C
D
E
S
S
SUCCES
3
4
1 1
1
1
1
1
1
1
1
2 1
1
1
1
0
1
1
1
3 1
1
1
0
1
1
1
1
4 1
1
0
1
1
1
1
1
5 1
0
1
1
1
1
1
1
6 0
1
1
1
1
1
1
1
7 0
0
1
1
1
0
0
0
8 0
1
0
1
1
1
1
1
9 0
1
1
0
1
1
1
1
10 0
1
1
1
0
1
1
1
11 1
0
0
1
1
1
1
1
12 1
0
1
0
1
1
1
1
13 1
0
1
1
0
1
1
1
14 1
1
0
0
1
1
1
1
15 1
1
0
1
0
0
1
0
16 1
1
1
0
0
1
1
1
17 0
0
0
1
1
0
0
0
18 0
0
1
0
1
0
0
0
19 0
0
1
1
0
0
0
0
20 1
0
0
0
1
0
0
0
21 1
0
0
1
0
1
0
0
22 1
0
1
0
0
0
0
0
23 1
1
0
0
0
0
1
0
24 0
1
0
0
1
1
1
1
25 0
1
1
0
0
0
0
0
26 0
1
0
1
0
0
0
0
27 0
0
0
0
1
0
0
0
28 0
0
0
1
0
0
0
0
29 0
0
1
0
0
0
0
0
30 0
1
0
0
0
0
0
0
31 1
0
0
0
0
0
0
0
32 0
0
0
0
0
0
0
0

Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii dis- juncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv liniile 7, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27,28, 29, 30, 31 respectiv 32 din tabelul 6

VERSIUNE: DRAFT

0.5. SISTEME BINARE 57 rezulta indisponibilitatea sistemului: Q = q A q B p C
0.5. SISTEME BINARE
57
rezulta indisponibilitatea sistemului:
Q =
q A q B p C p D p E + p A p B q C p D q E + q A q B q C p D p E +
+q A q B p C q D p E
+
q A q B p C p D q E
+
p A q B q C q D p E
+
+p A q B q C p D q E
+
p A q B p C q D q E
+
p A p B q C q D q E
+
+q A p B p C q D q E
+
q A p B q C p D q E + q A q B q C q D p E
+
+q A q B q C p D q E + q A q B p C q D q E + +q A p B q C q D q E +
+p A q B q C q D q E
+ q A q B q C q D q E .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0.00487684, fata de 0.0036197
in exercitiul precedent.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii dis-
juncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5,
6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, respectiv 24 din tabelul 5 rezulta disponi-
bilitatea sistemului:
P =
p A p B p C p D + q A p B p C p D
+ p A q B p C p D +
+p A p B q C p D
+
p A p B p C q D
+ q A p B q C p D +
+p A q B q C p D
+
p A p B q C q D
+ p A q B p C q D +
+q A p B q C q D .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0.9963803.
Se verifica relatia P + Q = 1.

Functia de structura a sistemului ce modeleaza insuccesul acestuia este:

φ(x A , x B , x C , x D ) =

x¯ A x¯ B x C x D + x A x¯ B x¯ C x¯ D + +¯x A x¯ B x C x¯ D +

x A x¯ B x¯ C x D + x¯ A x¯ B x¯ C x¯ D .

VERSIUNE: DRAFT

58 unde x i = 1 daca componenta i ∈ {A, B, C, D} este
58
unde x i = 1 daca componenta i ∈ {A, B, C, D} este in stare de succes,
respectiv x i = 0 daca componenta i este in stare de insucces.
b) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta struc-
turala Birnbaum este dat de relatia:
ϕ
I B (i) = n ϕ (i)
2
N−1
unde N este numarul de componente esentiale ale sistemului;
n ϕ (i) este numarul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 5 rezulta vectorii critici pentru fiecare componenta anal-
izata. La schimbarea starii componentei i din succes in insucces (respec-
tiv x i = 1 in x i = 0) starea sistemului din 1 (eveniment SUCCES real-
izat) comuta in 0 (eveniment SUCCES nerealizat). Din cele 16 stari ale
sistemului evidentiate in tabelul 5, fiecare componenta i ∈ {A, B, C, D}
are 8 cazuri in care ea se afla in stare de succes, respectiv 8 cazuri in care
componenta nu se afla in stare de succes. Spre exemplu, pentru compo-
nenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12 din tabelul 5 pentru
care aceasta se afla in stare de succes. Linia 12 corespunde unei stari de
insucces a sistemului. Analizand cele 7 stari ramase, avem urmatoarele
rezultate:
- (1, 1, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 1) ∈ SUCCES;
- (1, 0, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 1) ∈ SUCCES - vector critic;
- (1, 1, 0, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 1) ∈ SUCCES;
- (1, 1, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 0) ∈ SUCCES;
- (1, 0, 0, 1) ∈ SUCCES → (0, 0, 0, 1) ∈ SUCCES - vector critic;
- (1, 1, 0, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SUCCES;
- (1, 0, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SUCCES - vector critic.
ϕ
In consecinta n ϕ (A) = 3, respectiv I B (A) = 3/8.

Similar, pentru componenta B avem urmatorii vectori critici: (0, 1, 1, 1),

(0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).

ϕ

Avem n ϕ (B) = 5, respectiv I B (B) = 5/8.

Pentru componenta C un singur vector critic: (1, 0, 1, 1).

ϕ

Avem n ϕ (C) = 1, respectiv I B (C) = 1/8.

VERSIUNE: DRAFT

0.5. SISTEME BINARE 59 De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1,
0.5. SISTEME BINARE
59
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1).
In consecinta, n ϕ (D) = 1, respectiv I B (D) = 1/8.
ϕ
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si
Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent (pentru care
functia sa de structura ϕ(x) este monotona) avem:
ϕ
I BP (i) = 1 (∂Q/∂q i ) q j →q dq = 1 (Q[q i → 1] − Q[q i → 0]) q j →q dq
0
0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar q i este probabil-
itatea de insucces a componentei i, iar j este orice alta componenta a
sistemului diferita de i.
Tinand seama ca P si Q sunt legate prin relatia P + Q = 1, factorul de
importanta propus se poate scrie / calcula si sub forma:
ϕ
I BP (i) = 1 (∂P/∂p i ) p j →p dp = 1 (P[p i → 1] − P [p i → 0]) p j →p dp
0
0
Pentru componenta A avem:
∂Q/∂q A = p C p D q B + p D q B q C + p C q B q D
respectiv:
(∂Q/∂q A ) q j →q = (1 − q) 2 q + 2(1 − q)q 2 = q − q 3
Relatia de mai sus se verifica:
Q[q A → 1] q j →q = q
respectiv :
Q[q A → 0] q j →q = q 3

Aceasta relatia se mai poate verifica, de asemenea, intr-o maniera foarte simpla.

Atunci cand linia A este disponibila 100% din timp (q A = 0), traseele sistemului analizat devin urmatoarele: T 1 = {C}, T 5 = {B}, respectiv

VERSIUNE: DRAFT

60 T 6 = {D}. Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem
60
T 6 = {D}.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem paralel
3 × 100%:
Q[q A → 0] q j →q = q 3
Atunci cand linia A este indisponibila 100% din timp (q A = 1), sistemul
are un singur traseu T 5 = {B}.
Q[q A → 1] q j →q = q
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem 1 ×100%:
Rezulta
ϕ
I BP (A) = 1 (q
− q 3 )dq = (q 2 /2 − q 4 /4) q=1
q=0 = 1/2 − 1/4 = 1/4
0
Pentru componenta B avem:
∂Q/∂q B = p C p D q A + p D q A q C + p C q A q D + p A q C q D + q A q C q D
respectiv:
(∂Q/∂q B ) q j →q = (1 − q) 2 q + 3(1 − q)q 2 + q 3
= q + q 2 − q 3
Un simplu calcul de verificare arata ca atunci cand linia B este disponi-
bila 100% din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul in stare de succes,
intrucat statia A este conectata prin aceasta linie sigura cu cel putin un
nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este deci:
Q[q B → 0] q j →q = 0

Evident, atunci cand linia B este indisponibila 100% din timp (q B = 1),

sistemul are urmatoarele trasee minimale: {A, C}, {A, D} . Indisponi-

bilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem serie format din

linia A in serie cu cuplul (C, D):

Q[q B 0] = q A + q C q D q A q C q D

VERSIUNE: DRAFT

0.5. SISTEME BINARE 61 respectiv: Q[q B → 0] q j →q = q +
0.5. SISTEME BINARE
61
respectiv: Q[q B → 0] q j →q = q + q 2 − q 3
Rezulta
ϕ
I BP (B) = 1 (q + q 2 − q 3 )dq = (q 2 /2 + q 3 /3 − q 4 /4) q=1 q=0 = 7/12
0
Pentru componenta C avem:
∂Q/∂q C = p D q A q B +
p A q B q D + q A q B q D
respectiv:
(∂Q/∂q C ) q j →q = 2(1 − q) 2 q + q 3 = 2q − 4q 2 + 3q 3
Rezulta
ϕ
I BP (C) = 1 (q − 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 − 4q 3 /3 + 3q 4 /4) q=1
q=0 = 5/12
0
Similar, pentru componenta D avem:
∂Q/∂q D = p C q A q B + p A q B q C + q A q B q C
respectiv:
(∂Q/∂q D ) q j →q = 2(1 − q) 2 q + q 3 = 2q − 4q 2 + 3q 3
Rezulta
ϕ
I BP (D) = 1 (q − 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 − 4q 3 /3 + 3q 4 /4) q=1
q=0 = 5/12
0
c) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta marginala
(probabilista tip Birnbaum)se poate calcula cu una din urmatoarele re-
latii:
I B (i) = ∂Q ∂q i
= Q[q i →
1] − Q[q i →
0]
respectiv
I B (i) = ∂p ∂P i
= P[p i → 1] − P [p i → 0]

unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea

de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv p i este probabilitatea de

62

VERSIUNE: DRAFT

succes a componentei i, q i este probabilitatea de insuccces a componentei i (p i
succes a componentei i, q i este probabilitatea de insuccces a componentei
i (p i + q i = 1).
Factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan se poate calcula
cu relatia:
t
I B (i, τ )f i (τ )dτ
0
I BP (i, t) =
n
t
I B (j, τ )f j (τ )dτ
j=1 0
unde t este momentul de timp considerat, f i (τ ) este densitatea de prob-
abilitate asociata v.a. timpul de succes al componentei i. De exem-
plu, pentru o distributie exponentiala avem densitatea de probabilitate
f i (τ) = λ i e −λ i τ .