Fiabilitate

VERSIUNE: DRAFT
FIABILITATE, MENTENANTA, RISC.

Probleme si exercitii pentru studenti
A.P. ULMEANU, H.I. PETCU, A.R. BUDU, M.C. DUMITRESCU, E.I. ANGHEL
2008-2009
VERSIUNE: DRAFT
0.1 Evenimente aleatoare, probabilitati si distributii

A- 1. Dati o forma simplificata pentru urmatoarele evenimente:
1)(A ∩ B) ∪ (A ∩ C);
2)(A ∪ B) ∩ (A ∪ C);
3)(A ∪ B) ∩ (A ∪ B);
4)(A ∪ B) ∩ (A ∪ C);
Solutie Se noteaza cu NX nr. de cazuri favorabile evenimentului X.

Avem urmatoarele relatii:
NA∩B = NA∩B∩C + NA∩B∩C (1)
NA∩C = NA∩B∩C + NA∩B∩C (2)
Rezulta:
N(A∩B)∪(A∩C) = NA∩B∩C + NA∩B∩C + NA∩B∩C (3)
A- 2. Exprimati evenimentele urmatoare cu ajutorul evenimentelor A, B, C

si a operatiilor de reuniune, intersectie, respectiv complementaritate:
VERSIUNE: DRAFT
0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 3
1) Cele trei evenimente sunt realizate;

2) A si B sunt realizate, dar nu si C;
3) A si C sunt realizate, dar nu si B;
4) B este realizat, dar nici unul din celelalte doua;
5) A este realizat si cel putin unul din celelalte doua evenimente;
6) Cel putin unul din cele trei evenimente este realizat;
7) Exact unul dintre evenimente este realizat;
8) Cel mult unul din evenimente este realizat.
Solutie
A∩B∩C (4)
A∩B∩C (5)
A∩C ∩B (6)
B∩A∩C (7)
A ∩ (B ∪ C) (8)
(A ∪ B ∪ C) (9)
(A ∩ B ∩ C) ∪ (B ∩ A ∩ C) ∪ (C ∩ A ∩ B) (10)
(A ∪ B ∪ C) (11)
A- 3. Fie p probabilitatea de realizare a oricareia din evenimentele A, B sau

C, considerate trei evenimente independente. Exprimati probabilitatile
de mai sus.
VERSIUNE: DRAFT
A- 4. O banca are L = 1000 de clienti, fiecare cu un depozit de e1000. Prob-

abilitatea ca un client sa-si retraga cei e1000 intr-o zi este de 0.001. Care
este nivelul minim de lichiditate pe care banca trebuie sa-l aiba disponi-
bil intr-o zi oarecare pentru a satisface cererile cotidiene de retragere ?
Managementul bancii impune un nivel de 99.9% de satisfactie a clientilor.
Altfel spus, 999 de clienti din 1000 sa aiba sansa de a avea un raspuns
pozitiv la cererea lor. Premiza: clientii bancii au o viata linistita, nu se
preocupa unul de celelalt si nu intra in panica.
Solutie
Fie N numarul de clienti care doresc sa-si retraga depozitul de e1000 in

aceeasi zi. In premizele expuse in enunt, avem:
P (N = 0) = pL = 0.9991000 = 0.367695
P (N = 1) = CL1 (1 − p)pL−1 = 0.369063
.....
P (N = k) = CLk (1 − p)k pL−k
.....
Fie Smin nivelul minim de lichiditate cerut in enunt si fie S suma dorita de
catre clienti a fi retrasa intr-o zi oarecare. Conform enuntului, dorim ca
in 99.9% din cazuri sa avem acoperita suma dorita, respectiv S > Smin :
P (S < Smin ) = 0.999
Pe de alta parte, fiecare client de acest tip ar dori sa retraga e1000, deci
S = N · 1000.
Deci
P (N ≥ [Smin /1000]) = 0.001
VERSIUNE: DRAFT
respectiv
P (N < [Smin /1000]) = 0.999
unde N ∼ Bin(L, p).
Pentru un numar intreg n dat,fie:
n−1
X
F (n, p) = CLk pk (1 − p)L−k = P rob(N < n)
k=0
Se cauta valoarea lui n, astfel incat n este parte intreaga din F −1 (0.999, p =
0.999) plus 1. Dupa cum se observa in tabelul 1, valoarea cautata a lui
n este 5.
In concluzie, nivelul minim de lichiditate este Smin este e5000.
Observatie. In Mathematica urmatoarele linii calculeaza direct valoarea

ceruta a cuantilei:
<< Statistics‘DiscreteDistributions‘
BD=BinomialDistribution[1000,0.999];
Nmin=Quantile[BD,0.999];
Table 1: Valorile functiei de repartitie binomiale F (n, p) pentru p = 0.999

n F (n, p)
0 0.367695
1 0.735758
2 0.91979
3 0.981072
4 0.9963619
5 0.9994107
A- 5. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea L =

10000 de clienti ?
A- 6. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea L =

1000000 de clienti, iar nivelul de semnificatie ar scade la 99%?
Remarca. Pentru valori mari ale lui L se poate utiliza relatia: CLk pk (1 −
p)L−k → e−λ · λk /k! pentru orice k ≥ 0, cu λ = L · p.
VERSIUNE: DRAFT
A- 7. In fiecare an, independent de alti ani, un sofer are probabilitatea p

de a avea un accident (daca este barbat), respectiv q daca este femeie.
O companie de asigurari are un numar egal de soferi barbati, respectiv
femei asigurati. Un asigurat este ales aleator.
i Care este probabilitatea ca acel asigurat sa fi avut un accident

la sfarsitul anului ?
ii Aratati ca probabilitatea ca acest asigurat sa fi avut doi ani
consecutivi accident este (p2 + q 2 )/2;
iii Din lista celor care au avut un accident in anul respectiv, se
extrage aleator un nume. Care este probabilitatea ca acel asig-
urat sa fi avut un accident si in cel de-al doilea an ?
iv Care este probabilitatea ca un sofer care a avut n accidente
anuale consecutive sa fie barbat ? Dar femeie ?
Solutie Compania de asigurari are un numar egal de asigurati femei /

barbati. In consecinta, probabilitatile de a alege aleator un barbat, re-
spectiv o femeie din lista celor asigurati sunt egale intre ele si egale cu
0.5, adica P (F ) = P (B) = 0.5.
Din teorema probabilitatilor totale, rezulta probabilitatea ca asiguratul
ales aleator sa fi avut un accident in anul respectiv:
P (A) = P (B) · P (A|B) + P (F ) · P (A|F ) = 0.5 · (p + q) (12)
Fie A1 evenimentul ”‘asiguratul ales a avut un accident in primul an”’,

respectiv A2 evenimentul ”‘asiguratul respectiv a avut un accident in al
doilea an”’. Se doreste evaluarea probabilitatii P (A1 ∩ A2 ).
Conform teorema probabilitatilor totale,avem:
P (A1 ∩ A2 ) = P (A1 ∩ A2 |B) · P (B) + P (A1 ∩ A2 |F ) · P (F ) (13)
P (A1 ∩A2 ) = P (A1 |B)·P (A2 |B)·P (B)+P (A1 |F )·P (A2 |F )·P (F ) (14)
P (A1 ∩ A2 ) = 0.5 · (p2 + q 2 ) (15)

VERSIUNE: DRAFT
In acest caz se doreste evaluarea probabilitatii P (A2 |A1 ). Avem:
P (A2 |A1 ) = P (A1 ∩ A2 )/P (A1 ) = (p2 + q 2 )/2 · 2/(p + q) (16)
Rezulta:
P (A2 |A1 ) = (p2 + q 2 )/(p + q) (17)
A- 8. Intr-o zi sunt planificare sa functioneze in Sistemul Energetic National

un numar egal de hidrogeneratoare, respectiv turbogeneratoare. In fiecare
ora, independent de alte ore, probabilitatea de a avea o avarie la un grup
hidrogenerator este aceeasi q1 = 0.005, respectiv aceleasi premize pentru
un grup turbogenerator, dar q2 = 0.01. La sfarsitul unui zile, un grup
este ales aleator din lista respectiva programata sa opereze in SEN.
i Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a suferit o

avarie in respectiva zi ?
ii Care este probabilitatea ca grupul ales sa aiba o avarie in
primele 12 ore din ziua respectiva ?
iii Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie in ziua
respectiva sa fie hidrogenerator ?
iv Care este probabilitatea ca un grup care a avut o avarie in ziua
respectiva sa fie turbogenerator ?
v Intr-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o
avarie la un turbogenerator ?
vi Intr-un minut oarecare, care este probabilitatea de a avea o
avarie la un hidrogenerator ?
Solutie
i) Fie H evenimentul ”grupul ales este hidrogenerator”, respectiv T
evenimentul ”grupul ales este turbogenerator”. Evident, H si T sunt
doua evenimente mutual exclusive (incompatibile): H ∩ T = Φ.
Fie A evenimentul ”grupul ales a suferit o avarie in respectiva zi”. Acest
eveniment se poate realiza fie impreuna cu H, fie impreuna cu T :
A = (A ∩ H) ∪ (A ∩ T )
Evident, evenimentele A ∩ H si A ∩ T sunt mutual exclusive.

VERSIUNE: DRAFT
Aplicand teorema probabilitatilor totale, rezulta:
P (A) = P (H) · P (A|H) + P (T ) · P (A|T )
Data fiind ipoteza unui numar egal de hidrogeneratoare / turbogenera-

toare, avem P (H) = P (T ) = p = 0.5
Pe de alta parte, probabilitatea ca intr-o zi un hidrogenerator sa func-

tioneze cu succes este data de relatia:
P (A|H) = (1 − q1 )24 = 0.886653
respectiv, disponibilitatea unei zile la nivelulul unui turbogenerator este:
P (A|T ) = (1 − q2 )24 = 0.785678
Rezulta:
P (A) = p · (1 − P (A|H)) + (1 − P (A|T ))
Numeric se obtine:
P (A) = 0.5 · ((1 − 0.886653) + (1 − 0.785678)) = 0.1638345
ii) Probabilitatea ca in primele 12 ore un hidrogenerator sa functioneze

cu succes este data de relatia:
P12 (A|H) = (1 − q1 )12 = 0.941623
respectiv, disponibilitatea similara la nivelulul unui turbogenerator este:
P12 (A|T ) = (1 − q2 )12 = 0.886385
Rezulta:
P12 (A) = p · (1 − P12 (A|H)) + (1 − P12 (A|T ))
Numeric se obtine:
P12 (A) = 0.5 · ((1 − 0.941623) + (1 − 0.886385)) = 0.085996
iii)
VERSIUNE: DRAFT
A- 9. Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie in ziua respectiva sa fie

hidrogenerator este probabilitatea conditionata P (H|A).
Aceasta se poate calcula cu relatia urmatoarea ce deriva din aplicarea

teoremei intersectiei si cea a probabilitatiilor totale:
P (A ∩ H)
P (H|A) = = P (A|H) · P (H)/p · (1 − P (A|H)) + (1 − P (A|T ))
P (A)
A- 10. Fie un sistem de monitorizare a unui parametru de mediu. Fie X o

v.a. discreta ”‘numarul de avertizari, respectiv depasiri ale parametrului
peste limita de atentie, dar sub limita de alarmare - intr-o ora”’, respectiv
Y o v.a. discreta ”‘numarul de depasiri ale parametrului peste limita de
alarmare - in aceeasi ora”’. Din 60 de masuratori independente minut
cu minut intr-o ora oarecare, sunt de asteptat 1/2 sa fie normale (sub
limita de atentie), 1/4 sa fie de avertizare (peste limita de atentie, dar
sub cea de alarmare), respectiv 1/4 sa fie de alarmare.
i Care este probabilitatea ca X sa fie mai mare sau egal decat

2?
ii Care este probabilitatea ca Y sa fie mai mare sau egal decat 2

?
iii Care este probabilitatea de a avea cel putin o valoare anormala

(avertizare / alarmare) ?
iv Care este probabilitatea a avea o ora cu X = 1, respectiv

Y =1?
A- 11. Fie un supermarket care este vizitat intr-o zi de n persoane. O per-

soana oarecare are probabilitatea p de a cumpara ceva din magazin,
respectiv 1 − p de a pleca fara a cumpara nimic. La sfarsitul zilei, soft-
ul este imposibilitate de a furniza cati clienti au trecut pe la casele de
marcat. Fie N numarul de clienti care au cumparat cel putin un produs
din magazin si deci au trecut pe la vreo casa de marcat.
a Propuneti o distributie discreta pentru v.a. N ;
b Propuneti o distributie discreta aproximativa pentru v.a. N -

in cazul unui numar mare de clienti;
VERSIUNE: DRAFT
10
c Pentru p = 0.9 si n = 70 calculati probabilitatea de a avea cel

putin 50 de clienti care sa isi faca cumparaturi de la respectivul
supermarket in ziua data.
A- 12. Domnul X are un rendez-vous cu Doamna Y azi intre orele 17 si 18.

Fiecare dintre ei se decide de a nu il astepta pe celalalt mai mult de
t = 10 minute, nici unul nu cunoaste momentul de timp la care celalalt
va ajunge. Se presupune ca fiecare dintre ei soseste independent unul de
celalalt si ca avem o distributie uniforma a timpului la care se ajunge la
rendez-vous.
a Determinati probabilitatea unei intalniri;

b Doamna Y ajunge la momentul de timp t intre orele 17 si 18.
Care este probabilitatea ca sa il intalneasca pe Domnul X ?
c Sosind la ora t, Doamna Y nu gaseste pe nimeni. Care este
probabilitatea de a-l intalni pe Domnul X in aceste conditii ?
A- 13. Pentru enuntul de mai sus, se doreste ca probabilitatea unei intalniri

sa fie 0.5. Care trebuie sa fie durata t de timp in acest caz ?
A- 14. Un punct material P se deplaseaza prin salturi succesive in varfurile

A, B, C si centrul de greutate G al unui triunghi echilateral. La momen-
tul de timp t = 0 el se gaseste in centrul de greutate G. Apoi sare -de o
maniera echiprobabila- spre unul dintre varfurile triunghiului A,B,C. In
continuare sare echiprobabil la orice moment de timp t = n (n=1,2,...)
spre oricare din cele trei puncte conexe in raport cu punctul unde se afla.
a Calculati probabilitatea ca el sa revina pentru prima data la

t = n in G;
b Calculati probabilitatea ca el sa revina in G.
Solutie
a) Daca la t = 0 punctul material se afla in centrul de greutate G, atunci
la t = 1 poate fi - de o maniera echiprobabila intr-unul din varfurile
triunghiului A, B sau C (probabilitate 1/3). Deci, probabilitatea de
revenire in G pentru prima data are sens pentru n ≥ 2.
Fie Ak evenimentul ”P revine pentru prima data in G la momentul t =
k”.
VERSIUNE: DRAFT
Atunci, probabilitatea ceruta se poate exprima sub forma:
P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An−1 ∩ An )
Pornind de la teorema intersectiei, probabilitatea de mai sus se poate

scrie astfel:
P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An−1 ∩ An ) =
= P (A1 ) · P (A2 |A1 ) · P (A3 |A1 ∩ A2 ) · · · P (An |A1 ∩ A2 . . . ∩ An−1 )
la t = 1, avem P (A1 ) = 1 deoarece P se gaseste sigur intr-unul din

varfurile triunghiului, deci sigur nu in punctul G.
Pe de alta parte, daca la t = k − 1, P se afla intr-unul din varfurile
triunghiului, atunci sunt 2/3 sanse sa evite G la momentul urmator de
timp t = k:
P (Ak |A1 ∩ A2 . . . ∩ Ak−1 ) = 2/3
In consecinta,avem:
P (Ak |A1 ∩ A2 . . . ∩ Ak−1 ) = 1/3
Deci, probabilitatea ceruta este:
P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An−1 ∩ An ) = 1 · 2/3 · · · 2/3 · 1/3 = 1/3 · (2/3)n−2
b) Fie B evenimentul ”Punctul material P revine in G”.

Evident, B se poate realiza daca A2 se realizeaza sau A3 se realizeaza
sau ... Ak se realizeaza .....
∞
[
B= Ak
k=2
Evenimentele Ak sunt 2 cate 2 incompatibile.

∞
X ∞
X
P (B) = P (Ak ) = 1/3 · (2/3)n−2
k=2 k=2
P∞ n−2
Seria k=2 (2/3) se poate scrie sub forma 1/(1 − 2/3). Rezulta ca
P (B) = 1. Evenimentul B este cert; punctul material va reveni in G de
o maniera sigura.
VERSIUNE: DRAFT
12
A- 15. Calculati cerintele de mai sus, dar pentru alte conditii initiale: la
t = 0 punctul material P se afla in varful A al triunghiului echilaterial
A- 16. Intr-o centrala electrica, doua evenimente A si B pot apare aleator in

aceeasi zi dintr-o luna, independent unul de celalalt.
Zilele in care pot apare evenimentele respective sunt numerotate de la 1
la n − 2. Oricare din cele doua evenimente de mai sus ramane activ inca
2 zile de la ziua aparitiei, dupa care este resetat. Rezulta ca zilele in care
putem avea ambele evenimentele realizate (aparute sau active) sunt de
la 1 la n.
a Calculati probabilitate de a avea cele doua evenimente aparute

- in aceeasi zi;
b Calculati probabilitatea de a avea cele doua evenimente aparute
- cu o zi diferenta intre ele;
c Calculati probabilitatea de a avea ambele evenimente aparute
/ active - in cel putin o zi;
Solutie
a) Fie Ak evenimentul ”A apare in ziua k”, respectiv Bk evenimentul ”B
apare in ziua k”.
Fie E evenimentul ”A si B apar in aceeasi zi”:
n−2
[
E= (Ak ∩ Bk )
k=1
Pentru orice k, (1 ≤ k ≤ n − 2), evenimentele Ak ∩ Bk sunt incompatibile

doua cate doua, intrucat ele pot apare impreuna fie in prima ziua, fie in a
doua zi, ..., fie in a (n − 2)-a zi. Pe de alta parte, data fiind independenta
evenimentelor in discutie, avem:
P (Ak ∩ Bk ) = P (Ak )P (Bk )
Rezulta:
n−2
X
P (E) = P (Ak )P (Bk )
k=1
Daca se alege o distributie echiprobabila (uniforma), avem P (Ak ) =

1/(n − 2), respectiv P (Bk ) = 1/(n − 2), cu k = 1, 2, . . . n − 2.
VERSIUNE: DRAFT
Rezulta:
n−2
X
P (E) = 1/(n − 2)2 = n − 2/(n − 2)2 = 1/(n − 2)
k=1
b) O zi diferenta intre aparitii este echivalent cu unul dintre urmatoarele

evenimente realizate: Ak ∩Bk+1 , cu 1 ≤ k ≤ n−3, respectiv evenimentul
A apare cu 1 zi inaintea lui B sau Bj ∩ Aj+1 , cu 1 ≤ j ≤ n − 3, respectiv
evenimentul B apare cu 1 zi inaintea lui A.
Fie F evenimentul cautat:
 
n−3 n−3
!
[ [ [
F = (Ak ∩ Bk+1 )  (Bj ∩ Aj+1 )
k=1 j=1
Evenimentele Ak ∩ Bk+1 cu 1 ≤ k ≤ n − 3 si Bj ∩ Aj+1 cu 1 ≤ j ≤ n − 3

formeaza 2 · (n − 3) evenimentele incompatibile doua cate doua, respectiv
de la A apare in prima zi si B apare in a doua zi, ..., pana la A apare
in a (n − 3)-a zi si B apare in a n − 2-a zi (respectiv (n − 3) situatii +
B apare in prima zi si A apare in a doua zi, ..., pana la B apare in a
(n − 3)-a zi si A apare in a (n − 2)-a zi (respectiv (n − 3) situatii). In
total 2 · (n − 3).
Rezulta:
n−3
X n−3
X
P (F ) = P (Ak ∩ Bk+1 ) + P (Bj ∩ Aj+1 )
k=1 j=1
respectiv
P (F ) = (n − 3)/(n − 2)2 + (n − 3)/(n − 2)2 = 2 · (n − 3)/(n − 2)2
c) Fie G evenimentul ”A si B apar la doua zile diferenta”’:
 
n−4 n−4
!
[ [ [
G= (Ak ∩ Bk+2 )  (Bj ∩ Aj+2 )
k=1 j=1
Evenimentele Ak ∩ Bk+2 cu 1 ≤ k ≤ n − 4 si Bj ∩ Aj+2 cu 1 ≤ j ≤ n − 4

formeaza 2 · (n − 4) evenimentele incompatibile doua cate doua, respectiv
de la A apare in prima zi si B apare in a treia zi, ..., pana la A apare
VERSIUNE: DRAFT
14
in a (n − 4)-a zi si B apare in a (n − 2)-a zi (respectiv (n − 4) situatii

+ B apare in prima zi si A apare in a treia zi, ..., pana la B apare in a
(n − 4)-a zi si A apare in a (n − 2)-a zi (respectiv (n − 4) situatii). In
total 2 · (n − 4).
Rezulta:
n−4
X n−4
X
P (G) = P (Ak ∩ Bk+2 ) + P (Bj ∩ Aj+2 )
k=1 j=1
respectiv
P (G) = (n − 4)/(n − 2)2 + (n − 4)/(n − 2)2 = 2(n − 4)/(n − 2)2
Fie H evenimentul ”A si B sunt active cel putin o zi”, respectiv H =

E ∪ F ∪ G. In termen de probabilitati, avem:
P (H) = P (E) + P (F ) + P (G)
Se obtine: P (H) = 1/(n − 2) + 2(n − 3)/(n − 2)2 + 2(n − 4)/(n − 2)2 =

(5n − 16)/(n − 2)2
A- 17. O familie cu doi copii, avand copilul cel mare baiat este aleasa aleator.
Care este probabilitatea de a fi o fata cel de-al doilea copil al acestei
familii ?
Solutie
Fie p probabilitatea ca un copil sa se nasca baiat, respectiv q probabil-
itatea ca un copil sa se nasca fata. Se poate presupune independenta
acestor doua evenimente, respectiv indiferent cati baieti sau cate fete
sunt intr-un esantion dat, probabilitatea ca urmatorul copil care se va
naste sa fie baiat / fata este aceeasi / neschimbata, indiferent cati baieti
/ fete existau la acel moment in respectivul esantion. De asemenea, se
poate presupune ca p = q = 0.5.
Lista familiilor cu doi copii cuprinde combinatiile: (B, B), (B, F ), (F, B)
si (F, F ), unde prima litera se refera la primul copil nascut in familie,
respectiv a doua litera se refera la cel de-al doilea copil nascut.
Din aceasta lista au fost selectate ulterior in vedere extragerii aleatoare
specificate in enunt numai familiile cu (B, B), (B, F ). Rezulta ca exista
un caz favorabil din doua, deci probabilitatea ceruta este 1/2.
VERSIUNE: DRAFT
A- 18. O familie cu doi copii, avand cel putin un baiat, este aleasa aleator.
Care este probabilitatea ca, in aceste conditii, aceasta familie sa aiba o
fata ?
Solutie
Ca si in enuntul de mai sus, lista familiilor cu doi copii cuprinde combi-
natiile: (B, B), (B, F ), (F, B) si (F, F ).
Din aceasta lista au fost selectate ulterior in vedere extragerii aleatoare
specificate in enunt numai familiile avand cel putin un baiat, respectiv
(B, B), (B, F ), (F, B).
Rezulta ca exista doua cazuri favorabile din trei, deci probabilitatea
ceruta este 2/3.
A- 19. Probabilitatea de a avea un accident intr-un minut oarecare intr-o

sectiune data a unei autostrazi este q = 10−5 . Care este probabilitatea
P de a nu avea nici un accident intr-un an in sectiunea respectiva, in
aceste conditii ?
Solutie
Probabilitatea de a nu avea nici un accident in sectiunea data, intr-un
minut oarecare este p = 1 − q = 0.99999.
Intr-un an sunt N = 8760 · 60 = 525600 minute.
Probabilitatea ceruta este
P = pN = 0.99999525600 = 5.216 · 10−3
A- 20. Pentru enuntul de mai sus, in ipoteza unei distributii exponentiale

a v.a. T ”durata intre doua accidente consecutive in sectiunea data a
autostrazii” (variabila numita si interval de recurenta), sa se exprime:
a Intensitatea λ a producerii unui accident;

b Calculati valoarea asteptata a intervalului de recurenta.
Solutie
a) In cazul distributiei exponentiale T ∼ Exp(λ), probabilitatea de suc-
ces, respectiv t = 1 an fara nici un astfel de eveniment rutier este:
R(t) = e−λ·t
VERSIUNE: DRAFT
16
Impunand
R(t) = pN
se obtine dupa logaritmare o intensitate exprimata in h−1 :
8760 · 60
λ = N/t · ln(1/p) = ln(1/0.99999) ≈ 6 · 10−4
8760
b) Valoarea asteptata a intervalului de recurenta este media variabilei
aleatoare T .
Z ∞ Z ∞
E[T ] = t · f (t)dt = t · (−)R0 (t)dt
0 0
Integrand prin parti, se obtine:

Z ∞
E[T ] = R(t)dt = 1/λ
0
Valoarea asteptata este deci E[T ] = 1/λ = 1666.666 h, respectiv 69.4

zile.
A- 21. Intr-o statie de metrou, garniturile se succed din zece in zece minute.
O garnitura este programata sa soseasca la fiecare 10 minute, incepand
cu orele 5 : 00. Timpul de stationare al unei garnituri la peroanele statiei
este de 1 minut.
Perturbatiile din trafic pot provoca o abatere stardard de 2 minute, in
raport cu ora programata de sosire in statie, respectiv o distributie nor-
mala a timpului de intrare in statie al garniturii, cu o valoare asteptata
egala cu ora si minutul programat, respectiv σ = 2 minute.
Un calator poate sosi aleator in statie intre orele 7 : 54 si 8 : 06.
Care este probabilitatea ca acest calator sa gaseasca deja un tren in statie
?
Solutie
Fie X o v.a. continua desemnand momentul de timp la care calatorul
intra pe peronul statiei respective. Conform enuntului, distributia lui X
este uniforma X ∼ U nif (7H : 54min, 8H : 06min).
Fie Y o v.a. continua desemnand timpul de intrare in statie al garniturii
de metrou programata sa soseasca la ora 7H:50min. Distributia lui Y
este normala Y ∼ N (µ = 7H : 55min, σ = 2min).
VERSIUNE: DRAFT
Fie Z = X − Y . X si Y sunt doua v.a. independente. Sosirea cala-

torului pe peron nu modifica (creste / scade) probabilitatea ca metroul
sa soseasca la timp in statie si reciproc. Cerinta din enunt se exprima
astfel: 0 < Z < 1min, respectiv 0 < Z < 0.0167h.
Figure 1: Cele doua v.a. X si Y si trei cazuri analizate
Fie f1 (x) densitatea de probabilitate a v.a. X, respectiv f2 (x) densitatea

de probabilitate a v.a. Y . Atunci, functia de repartitie a v.a. Z este
data de relatia:
Z Z
F (z) = f1 (x)f2 (y)dxdy (18)
0<x−y<z
Probabilitatea ceruta in enunt este:
P = F (z = 0.0167h) − F (z = 0) (19)
Avem:
f1 (z) = 5h−1
pentru 7.9h ≤ x ≤ 8.1h.
f1 (z) = 0
, in rest.
respectiv
√ 2
f2 (z) = 1/(0.033 2π)e−0.5((x−7.92)/0.033) (20)
VERSIUNE: DRAFT
18
Fie schimbarea de variabila u = x − y; v = y. Rezulta:
Z z Z ∞
F (z) = du f1 (u + v)f2 (v)dv (21)
−∞ −∞
respectiv
Z z Z 8.1 √ 2
F (z) = du 5/(0.033 2π)e−0.5((x−7.92)/0.033) (22)
−∞ 7.9
Integrand in Mathematica se obtine:
P = F (z = 0.0167h) − F (z = 0) = 0.0500 (23)
A- 22. Un sistem de securitate detecteaza orice scurgere de gaze intr-o cladire

si izoleaza alimentarea prin inchiderea unei electrovalve in caz de nece-
sitate.
Probabilitatea ca sistemul de detectie sa functioneze corect la solicitare
este pS = 0.95, iar probabilitatea ca electrovalva sa izoleze corect urmare
a solicitarii este pEV = 0.999. Intr-o zi oarecare, probabilitatea de a avea
o scurgere de gaze este q = 10−4 . Pentru o durata de timp de calcul de
T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile:
a Calculati probabilitatea de aparitie P a cel putin unei scurgeri

de gaze;
b Calculati numarul cel mai probabil N de evenimente / solici-
tari ale sistemului de securitate;
c Calculati probabilitatea PT OP de aparitie a evenimentului T OP
: ”Scurgere de gaze in cladire fara raspuns adecvat din partea
sistemului de securitate”.
Solutie a) Fie p probabilitatea de a nu avea intr-o zi oarecare o scurgere

de gaze, respectiv o stare de succes:
p = 1 − q = 0.9999
Fie M o v.a. discreta semnificand numarul de zile pe perioada supusa

analizei T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile in care au avut loc scurg-
eri de gaze (detectate sau nu), evenimente considerate independente.
VERSIUNE: DRAFT
Rezulta ca M urmeaza o distributie binomiala de parametrii N , respec-

tiv q = 1 − p.
M ∼ Bin(N, q)

0 1 ... k ... N
M
pN k q k pN −k ... q N
N qpN −1 ... CN
Probabilitatea ceruta in enunt este P = P rob(M ≥ 1) = 1 − P (M =

0) = 1 − (1 − q)N . Pentru N = 3650 zile si q = 10/ −4, se obtine
P = 1 − 0.99993 · 650 = 0.305816.
b) Numarul cel mai probabil N de evenimente / solicitari ale sistemului
de securitate este valoarea v.a. M cu cea mai mare probabilitate de
aparitie, respectiv moda acestei v.a. Pentru a gasi aceasta valoare, se
studiaza monotonia sirului:
k k N −k
pN , N qpN −1 , ...CN q p , ..., q N
Termenii sirului fiind pozitivi, este suficienta calcularea raportului P (M =

k + 1)/P (M = k) si compararea acestui raport cu 1. In cazul nostru, se
obtine:
k+1 k+1 N −k−1

CN q p q N −k
k k N −k
= ·
CN q p p k+1
Rezulta necesara comparatia q(N − k) cu p(k + 1), pentru q, p, respectiv

N date, k parametru, cu valori naturale in multimea {0, 1, 2, . . . , N }.
Primul k care satisface k ≥ qN − p este valoarea (moda) cautata. Cu
observatia ca daca qN − p este o valoarea intreaga si pozitiva, atunci
v.a. M are doua mode, respectiv qN − p si qN − p + 1. In cazul nostru,
qN − p = 0.0001 · 3650 − 0.9999 = −0.6349. Deci, M = 0 este valoarea
cea mai probabila, cel mai probabil ne asteptam ca in 10 ani sa nu existe
nici o scurgere de gaze.
Discutie. Daca instalatia imbatraneste in cei 10 ani si q creste la 10−3 ,
atunci moda devine qN −p = 0.001·3650−0.9999 = 2.6501. In acest caz,
cel mai probabil ne-am astepta la 3 solicitari ale sistemului de securitate
in perioada de timp supusa analizei.
c) Neaparitia evenimentului T OP in cei T = 10 ani presupune ca la orice
eventuala solicitare, sistemul de securitate sa fie disponibil.
VERSIUNE: DRAFT
20
Fie n numarul de solicitari ale acestui sistem de securitate.
Disponibilitatea la solicitare a sistemului de securitate A(n) va fi egala

cu (pS pEV )n .
Rezulta urmatoarele posibilitati de neaparitie a evenimentului T OP :
n A(n)
0 1
1 pS pEV
2 (pS pEV )2
... ...
k (pS pEV )k
... ...
Rezulta
PT OP = P (M = 0) + P (M = 1) · pS pEV + P (M = 2) · (pS pEV )2 + . . .
cu
P (M = 0) = pN = 0.694184
P (M = 1) = N (1 − p)pN = 0.253102
P (M = 2) = N (N − 1)/2(1 − p)2 pN −2 = 0.046238
P (M = 3) = N (N − 1)(N − 2)/6 · (1 − p)3 pN −3 = 5.623 · 10−3
...
Deci, probabilitatea de neaparitie a evenimentului T OP este:
PT OP = 0.694184 + 0.253102 · 0.94905 + 0.046238 · 0.949052 + . . .
Probabilitatea de aparitie a evenimentului T OP este:
PT OP = 1 − PT OP ∼
= 0.018871
VERSIUNE: DRAFT
A- 23. Pentru enuntul de mai sus, se impune prin normele de autorizare a

functionarii ca PT OP sa fie cel mult egal cu 10−4 pe perioada analizata,
respectiv la 10000 de clienti in 10 ani sa existe cel mult 1 eveniment
de tip T OP . Estimati care trebuie sa fie disponibilitatea sistemului de
securitate pS pEV in acest caz, pentru q = 1 − p = 0.0001.
A- 24. Fie o componenta avind o distributie lognormala a timpului sau de

reparatii (indisponibilitate) LogLN (a = 6; b = 1.2).
a Calculati durata asteptata (medie) a timpului de reparatii;

b Calculati abaterea standard a timpului de reparatii;
c Daca la momentul de timp egal cu 75% din durata asteptata
de mai sus componenta era inca in reparatii, care este proba-
bilitatea ca reparatia sa se incheie in termenul asteptat (100%
din valoarea asteptata).
d Indicati abcisa pentru care densitatea de probabilitate are un
maxim;
e Indicati abcisa pentru care intensitatea de reparare are un
maxim;
A- 25. Fie n variabile aleatoare independente distribuite exponential X1 ∼

Exp[λ1 ], X2 ∼ Exp[λ2 ], . . . Xn ∼ Exp[λn ]. Atunci sa se arate ca:
a min(X1 , X2 , . . . , Xn ) ∼ Exp[n · λ];

b max(X1 , X2 , . . . , Xn ) ∼ Exp[λ/ ni=1 (1/i)];
P
c Demonstrati ca prima varianta este cazul distributiei duratei

de viata a unui sistem serie de n componente independente,
avand respectiv intensitatile de defectare λ1 ,λ2 , . . . , λn ;
d Demonstrati ca a doua varianta este cazul distributiei duratei
de viata a unui sistem paralel de n componente independente,
avand respectiv intensitatile de defectare λ1 ,λ2 , . . . , λn .
A- 26. Fie X1 si X2 doua variabile aleatoare independente distribuite expo-

nential X1 ∼ Exp[λ1 ], X2 ∼ Exp[λ2 ]. Se defineste v.a. S = X1 + X2 . Sa
se determine densitatea de probabilitate a distributiei v.a. S. Indicatie.
Se vor trata cazurile: λ1 = λ2 , respectiv λ1 6= λ2 .
VERSIUNE: DRAFT
22
0.2 Estimari statistice
A- 27. O moneda este banuita ca nu e perfecta, in sensul ca probabilitatea

de aparitie p a fetei cap este diferita de 0.5. Apriori, distributia pentru
p este din clasa distributiilor Beta, avand densitatea de probabilitate
proportionala cu p10 · (1 − p)14 pe intervalul [0, 1]. Pentru a obtine o mai
mare certitudine asupra lui p, moneda este arunca de 5 ori: de 3 ori a
aparut fata cap, respectiv de 2 ori cealalta fata. Exprimati distributia
aposteriori pentru p.
Solutie
I. Apriori.
In cazul distributiei Beta, densitatea de probabilitate este data de relatia:
f (p) = 1/B(11, 15) · p10 · (1 − p)14 (24)
unde B(α = 11, β = 15) este integrala Beta (Euler de primul tip):
Z 1
B(α, β) = xα−1 · (1 − x)β−1 dx
0
Functia de repartitie este data de relatia:

Z p
F (p) = f (x)dx (25)
0
Figure 2: Densitatea a priori de probabilitate a v.a. p
II. Aposteriori.
VERSIUNE: DRAFT
0.2. ESTIMARI STATISTICE 23
Fie N v.a. discreta semnificand numarul de aparitii ale fetei cap din n
aruncari.
Atunci, probabilitatea de a avea k aparitii ale fetei cap la aruncarea unei
astfel de monezi este:
Z 1
n!
P (N = k) = · pk · (1 − p)n−k dp (26)
0 k! · (n − k)!
De asemenea, referitor la evenimentul de a avea ”probabilitatea p de

aparitie a acestei fete in intervalul (a, b) si N = k” avem relatia:
Z b
\ n!
P (a < p < b N = k) = · pk · (1 − p)n−k dp (27)
a k! · (n − k)!
Se noteaza functia aposteriori de repartitie a lui p cu F̃ (p). Tinind seama

de relatiile de mai sus si de teorema probabilitatilor conditionate, avem:
Rp n! k n−k F (x)dx
0 k!·(n−k)! · x · (1 − x)
F̃ (p) = R 1 n!
(28)
· x k · (1 − x)n−k F (x)dx
0 k!·(n−k)!
Densitatea aposteriori ceruta este derivata acestei functii F̃ (p) si este

reprezentata grafic in figura alaturata.
Figure 3: Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p
III. Remarca.
Daca apriori nu este disponibila nici o informatie tehnica, atunci dis-
tributia pentru p este uniforma. Orice valoare a lui p este posibila si
VERSIUNE: DRAFT
24
echiprobabila. Entropia informationala este maxima in acest caz. Ur-

mand aceeasi abordare ca mai sus, este suficient sa remarcam ca in acest
caz avem distributia apriori Beta, dar cu parametrii α = 1, respectiv
beta = 1.
Densitatea apriori de probabilitate este reprezentata grafic in figura alat-
urata.
Figure 4: Densitatea a priori de probabilitate a v.a. p
Comparativ, densitatea aposteriori in acest caz este reprezentata grafic.
Figure 5: Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p

VERSIUNE: DRAFT
A- 28. O componenta in asteptare refuza solicitarea de a demara de m = 2

ori in n = 10 teste independente. Indicati estimatorul de verosimilitate
maxima pentru probabilitatea de refuz p.
Solutie
Fie p probabilitatea de refuz la solicitare si N o v.a. discreta semnificand
numarul de refuzuri inregistrate din n teste independente. In aceste
conditii, N urmeaza o distributie binomiala, de parametrii n = 10 si q.
N ∼ Bin(n, p) (29)
Fie m = 2 numarul inregistrat de refuzuri.

Functia de verosimilitate este L(p|n, m) = Cnm ·pm (1−p)n−m . Logaritmul
acestei functii de verosimilitate este:
ln(L(p|n, m)) = ln(Cnm ) + m · ln(p) + (n − m) · ln(1 − p) (30)
Din conditia de extrem in raport cu p se obtine anularea derivatei intai

a logaritmului functiei de verosimilitate, respectiv
m/p − (n − m)/(1 − p) = 0
Estimatorul de verosimilitate maxima al lui p rezulta:
p̂ = m/n (31)
A- 29. Se arunca o moneda de n = 20 ori. Fata cap a aparut de 14 ori. Se

doreste sa se testeze statistic - cu un prag de semnificatie de 1% - daca
moneda este perfecta.
Solutie
Fie ipoteza H0 : moneda este perfecta (probabilitatea de aparitie p =
0.5).
Daca prelucram datele in aceasta ipoteza, cel mai probabil ar fi sa ob-
servam 10 rezultate favorabile (aparitia fetei cap, respectiv 10 rezultate
nefavorabile). Faptul ca am observat 14 aparitii se poate explica astfel:
• moneda este perfecta (H0 este adevarata), rezultatul este pus pe

seama intamplarii;
VERSIUNE: DRAFT
26
• moneda nu este perfecta. Putem respinge H0 ?
Raspunsul la intrebare este dat de pragul de semnificatie ales. Practic,

sa acceptam ca intr-un caz din 100 de repetari ale experimentului sa
punem pe seama intamplarii / sansei faptul ca moneda este perfecta -
dar observam N ≥ 14 sau N ≤ 6.
Etapele necesare validarii / invalidarii ipotezei initiale sunt urmatoarele:
1. In ipoteza ca H0 este adevarata, se evalueaza probabilitatea eveni-

S
mentului (N ≥ 14) (N ≤ 6);
2. daca probabilitatea obtinuta este mai mica decat pragul de semnifi-
catie, atunci ipoteza initiala poate fi respinsa, un asemenea rezultat
observat nu poate fi acceptat numai pe seama intamplarii;
3. daca probabilitatea obtinuta este mai mare decat pragul de sem-
nificatie, atunci ipoteza initiala nu poate fi respinsa, un asemenea
rezultat poate fi pus pe seama intamplarii, nu avem motive sa cre-
dem ca moneda nu este ’corecta’ - numai pe seama observatiilor
prelucrate.
Probabilitatea ca N ≤ 6 este data de relatia:

6
X
P (N ≤ 6) = C2 0k · 0.5k · 0.520−k
k=0
.
Probabilitatea ca N ≥ 14 este data de relatia:
20
X
P (N ≥ 14) = C2 0k · 0.5k · 0.520−k
k=14
Fie integrala Beta incompleta:

Z x
Ix (α, β) = 1/B(α, β) z α−1 · (1 − z)β−1 dz (32)
0
pentru orice x ∈ [0, 1], respectiv α ≥ 0, β ≥ 0.

Avem urmatoarele relatii de calcul utilizate curent in practica estimarilor
de acest tip:
n
X
Ip (m, n − m + 1) = Cnk · pk · (1 − p)n−k (33)
k=m
VERSIUNE: DRAFT
m
X n
X
Cnk ·pk ·(1−p)n−k = 1− Cnk ·pk ·(1−p)n−k = 1−Ip (m+1, n−m)
k=0 k=m+1
(34)
1 − Ip (m + 1, n − m) ≡ I1−p (n − m, m + 1) (35)
In cazul nostru, avem urmatoarele relatii de calcul:
6
X
k
C20 · 0.5k · 0.520−k = I0.5 (20 − 6, 6 + 1) = 0.0576591 (36)
k=0
20
X
k
C20 · 0.5k · 0.520−k = I0.5 (14, 20 − 14 + 1) = 0.0576591 (37)
k=14
Rezulta probabilitatea ceruta 0.1153182. Cum aceasta depaseste pragul

de semnificatie propus, rezulta ca ipoteza initiala nu poate fi respinsa.
A- 30. O componenta in asteptare refuza solicitarea de a demara de m = 2

ori in n = 10 teste independente. Indicati un interval de incredere pentru
estimarea probabilitatii de refuz p. Pragul de semnificatie este de 5%.
VERSIUNE: DRAFT
28
0.3 Componente binare
A- 31. Fie un sistem cu 7 componente binare, identice si independente. Prob-

abilitatea de succes a unei componente este p = 0.99, iar probabilitatea
de insucces este q = 0.01. Se cunosc sase urmatoarele trasee minimale ale
acestei sistem: {1, 2}, {3, 4, 6}, {3, 5, 6, 7}, {2, 3, 7}, {1, 5, 6} si {1, 4, 6, 7}.
Sa se exprime si sa se calculeze:
a Taieturile minimale;
b Probabilitatea de succes a sistemului P - bazata pe lista de

trasee minimale din enunt ;
c Probabilitatea de insucces a sistemului Q - bazata pe lista de

taieturi minimale obtinute mai sus;
d Sa se verifice relatia P + Q = 1.
A- 32. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes a sistemului de

mai sus functie de parametrul p ∈ [0, 1].
A- 33. Sa se exprime o aproximare de tip majorant / minorant a probabil-

itatii de succes P a sistemului de mai sus. Se va considera un sistem
echivalent format dintr-un paralel de cele 6 trasee minimale.
Figure 6: Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al probabilitatii de succes
A- 34. Sa se exprime o alta aproximare de tip majorant / minorat a proba-

bilitatii de succes P . Sa se propuna in aces sens un alt sistem echivalent
format dintr-un un paralel din cele n taieturi minimale necesare in eval-
uarii probabilitatii de insucces Q si apoi sa se aplice P = 1 − Q.
VERSIUNE: DRAFT
0.3. COMPONENTE BINARE 29
A- 35. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes P si a celor doua

aproximari obtinute - functie de parametrul p ∈ [0, 1].
A- 36. Fie un sistem format din trei componente: B, C si S. Componenta S

are doua moduri mutual exclusive de defectare S1 si S2 . De exemplu: S1 :
componenta S refuza deschiderea; S2 : componenta S refuza inchiderea.
Aceste doua moduri de defectare nu pot apare simultan. Sistemul anal-
izat cuprinde alte doua componente B si C. Aceste doua componente B,
C se pot defecta independent una de cealalta. Sistemul este indisponibil
daca este satisfacuta relatia logica: (B ∪S1 )∩(C ∪S2 ). Fie probabilitatile
de aparitie ale evenimentelor descrise mai sus:
P (B) = 0.0010;
P (C) = 0.0008;
P (S1 ) = 0.0006;
P (S2 ) = 0.0004.
Sa se exprime:
a Arborele de defectare (eveniment TOP: indisponibilitatea sis-

temului) ;
b Probabilitatea de insucces a sistemului.
A- 37. Fie un sistem de alimentare cu energie format din doua cai de curent
L1 si L2 . Iesirea din functiune a caii de curent L1 conduce la suprain-
carcarea L2 si poate produce iesirea din functiune a acesteia prin efectul
de domino, daca calea de curent L1 nu este repusa in functiune in mai
putin de 10 min.
Iesirea din functiune a caii de curent L2 conduce la supraincarcarea L1

si poate produce iesirea din functiune a acesteia prin acelasi efect de
domino, daca calea de curent L2 nu este repusa in functiune in mai
putin de 20 min.
Sistemul este indisponibil daca ambele linii sunt indisponibile. Sa se

exprime si sa se calculeze indisponibilitatea acestui sistem.
Se cunosc:
- distributia timpului de restabilire L1 : Exp[µ1 = 1/10min−1 ] ;
- distributia timpului de restabilire L2 : Exp[µ2 = 1/15min−1 ] ;
- distributia timpului de functionare L1 : Exp[λ1 = 1/800ore−1 ];
VERSIUNE: DRAFT
30
- distributia timpului de functionare L2 : Exp[λ2 = 1/600ore−1 ].
Solutie
- Indisponibilitatea stationara a liniei L1 este q1 = λ1 /(λ1 + µ1 ) =
1/800/(1/800 + 1/10 · 60) = 2.0829 · 10−4 ;
- Indisponibilitatea stationara a liniei L2 este q2 = λ2 /(λ2 + µ2 ) =
1/600/(1/600 + 1/15 · 60) = 4.1649 · 10−4 .
Sistemul este indisponibil atunci cand L1 este indisponibila si L2 nu se
restabileste inainte de timpul critic impus (20 min) sau atunci cand L2
este indisponibila si L1 nu se restabileste inainte de timpul critic im-
pus (10 min). Sistemul este indisponibil practic numai datorita aparitiei
efectului de domino.
Q = q1 · (1 − e−1/15·20 ) + q2 · (1 − e−1/10·10 ) = 4.1665 · 10−4 . (38)
A- 38. Fie o intersectie dirijata cu semafor. Un automobil A se apropie de in-

tersectie, avand culoarea rosie. Un al doilea automobil B este in urma lui
A. Automobilul C are prioritate, avand culoarea verde. Fie evenimentele
urmatoare: a - automobilul A nu reuseste sa opreasca ; b - automobilul
B nu opreste; c - automobilul C reuseste sa evite neacordarea de priori-
tate. Sa se construiasca arborele de evenimente care sa caute conditiile
in care poate apare un accident (evenimentul T OP ).
Solutie
Cauzele evenimentului T OP sunt urmatoarele:
- fie automobilul A stopeaza si automobilul B nu poate frana la timp;
- fie automobilul A nu poate frana si se ciocneste cu C;
Rezulta ecuatia logica a evenimentului:
T OP = (a ∩ c) ∪ (a ∩ b) (39)
Forma disjunctiv normala a functiei de structura este urmatoarea:
T OP = φ(a, b, c) = (a ∩ b ∩ c) ∪ (a ∩ b ∩ c) ∪ (a ∩ b ∩ c) ∪ (a ∩ b ∩ c) (40)
In primul termen avem atat a cat si b nu opresc, in conditiile in care c nu

reuseste sa evite acest fapt; in al doilea termen a nu reuseste sa opreasca,
b se opreste, iar c nu reuseste sa evite; in cel de-al treilea termen b nu
reuseste sa se opreasca la timp, a si c opresc; in ultimul termen, c nu
reuseste sa il evite pe b.
VERSIUNE: DRAFT
A- 39. Sa se exprime probabilitatea de aparitie a evenimentului T OP de mai

sus. Se cunosc probabilitatile de aparitie ale evenimentelor: pa = 0.05;
pb = 0.1; pc = 0.01.
A- 40. Fie un sistem de detectare a scaparilor de gaze intr-un spatiu inchis.

Doua detectori D1 si D2 transfera impulsul catre o unitate logica (U L).
In eventualitatea aparitiei a cel putin unui semnal de la cei doi detectori,
sistemul are trei functii: - izoleaza alimentare cu gaze (releul R1 );
- informeaza operatorul printr-o semnalizare acustica si optica (lampa
L);
- izoleaza consumatorii electrici din spatiul protejat.
In conditiile in care operatorul este informat, acesta poate interveni man-

ual - daca izolarea automata nu se realizeaza. Evenimentul TOP are loc
daca cel putin una dintre izolari nu se realizeaza (automat / manual).
Sa se construiasca arborele de defectari pentru evenimentul TOP si sa

se evidentieze taieturile minimale / implicantii.
Figure 7: Sistemul de detectare a scaparilor de gaze

VERSIUNE: DRAFT
32
Figure 8: Arborii de defectari pentru sistemul de detectare a scaparilor de gaze

VERSIUNE: DRAFT
Figure 9: Arborii de defectari pentru sistemul de detectare a scaparilor de gaze

VERSIUNE: DRAFT
34
A- 41. (sesiune iarna 2008). Fie un sistem cu 3 componente binare, iden-

tice si independente. Probabilitatea de succes a unei componente este
p = 0.9, iar intensitatea sa de defectare este λ = 0.01 ore−1 . Functia
de structura a sistemului este ϕ(x1 , x2 , x3 ) = (x1 ? x2 )+̇(x1 ? x3 ). Sa se
calculeze:
- probabilitatea P de succes a sistemului;
- frecventa ν asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului;
- timpul mediu de succes M U T al sistemului;
- timpul mediu de insucces M DT al sistemului.
Solutie.
Functia de structura a sistemului este ϕ(x1 , x2 , x3 ) = x1 ? (x2 +̇x3 ). Sis-
temul are doua trasee minimale: (1, 2) si (1, 3).
Aceasta functie se poate descompune conform teoremei Shannon:
ϕ(x1 , x2 , x3 ) = x1 ? ϕ(1, x2 , x3 ) + x¯1 ? ϕ(0, x2 , x3 ), unde:
ϕ(1, x2 , x3 ) = x2 +̇x3 ;
ϕ(0, x2 , x3 ) = 0.
In acord cu descompunerea de mai sus a functiei de structura a sistemu-

lui, probabilitatea P de succes a sistemului este:
P = p1 · Pϕ(1,x2 ,x3 ) + q1 · Pϕ(0,x2 ,x3 )
Avem:
Pϕ(1,x2 ,x3 ) = p2 + p3 − p2 · p3 ;
Pϕ(0,x2 ,x3 ) = 0.
Probabilitatea P de succes a sistemului devine:
P = p1 · (p2 + p3 − p2 · p3 ) + (1 − p1 ) · 0.
Inlocuind cu datele din enunt, se obtine P = p · (2p − p2 ) = 0.891 .

Frecventa ν asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului se ex-
prima:
ν = 3i=1 νi · IB (i).
P
VERSIUNE: DRAFT
Pentru o componenta i ∈ {1, 2, 3} avem
νi = 1/(M U Ti + M DTi ) = (λi · µi )/(λi + µi )
Timpii medii de succes, respectiv insucces sunt urmatorii: M U T =

1/λ = 100 ore, iar M DT = (1 − p)/(p · λ) = 0.1/(0.9 · 0.01) = 11.11 ore.
Frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a unei componente

este: ν1 = ν2 = ν3 = 1/111.11 = 9 · 10−3 ore−1 .
Pentru componenta i, factorul de importanta probabilista Barlow este

dat de relatia:
IB (i) = ∂P/∂pi = Pϕ(xi :=1) − Pϕ(xi :=0)
Avem urmatorii factori de importanta probabilista Barlow:

IB (1) = ∂P/∂p1 = p2 + p3 − p2 · p3 = 2 · p − p2 = 0.99;
IB (2) = ∂P/∂p2 = p1 · (1 − p3 ) = p1 · q3 = 0.09;
IB (3) = ∂P/∂p3 = p1 · (1 − p2 ) = p1 · q2 = 0.09.
Rezulta frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului:
ν = (0.99 + 0.09 + 0.09) · 9 · 10−3 = 1.053 · 10−2 ore−1
Timpul mediu de succes al sistemului este:

M U T = P/ν = 0.891/(1.053 · 10−2 ) = 84.61 ore;
Timpul mediu de insucces al sistemului este:
M DT = Q/ν = (1 − 0.891)/(1.053 · 10−2 ) = 10.35 ore.
A- 42. Fie un sistem cu 3 componente binare, identice si independente. Sis-

temul are urmatorii vectori critici: (1̄, 2, 3), (1, 2̄, 3),(1, 2, 3̄), (1, 2̄, 3̄).
Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0.9. Sa se cal-
culeze:
VERSIUNE: DRAFT
36

- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente;
A- 43. Fie un sistem cu 3 componente binare si independente. Probabili-

tatile de succes ale componentelor sunt: p1 = 0.99, p2 = 0.9, p3 = 0.95.
Intensitatile de defectare ale componentelor sunt: λ1 = 0.0001 ore−1 ,
λ2 = 0.002 ore−1 , λ3 = 0.005 ore−1 . Probabilitatea de insucces a unei
componente i ∈ {1, 2, 3} este notata cu qi = 1 − pi . Daca componenta
1 a sistemului este in stare de succes, atunci probabilitatea de succes
a sistemului este p3 + q3 · p4 , iar daca componenta 1 a sistemului este
in stare de insucces, atunci probabilitatea de insucces a sistemului este
q2 + p2 · q3 · q4 . Sa se exprime:
- diagrama de fiabilitate a sistemului;
- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente;
A- 44. Fie T temperatura la intrarea intr-o turbina cu abur. Acest parametru

este monitorizat minut cu minut, fiind doua praguri critice: t1 pragul
minim admis, respectiv t2 pragul maxim admis in exploatare. Fie A
evenimentul: temperatura aburului intre t1 si t2 (operare normala), B:
temperatura aburului sub pragul critic t1 , respectiv C temperatura abu-
rului peste pragul critic t2 . Evident, A, B si C sunt mutual exclusive.
La pasul n + 1 de timp dat, probabilitatile evenimentelor respective sunt
conditionate de starea la pasul anterior de timp, astfel: P (An+1 |An ) =
0.99, P (Bn+1 |An ) = 0.005, P (Cn+1 |An ) = 0.005, P (Bn+1 |Bn ) = 0.05,
P (An+1 |Bn ) = 0.95, P (An+1 |Cn ) = 0.9, P (Cn+1 |Cn ) = 0.1. La n = 0
evenimentul A este prezent.
Sa se calculeze:
VERSIUNE: DRAFT
- probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in starea A;

- probabilitatea pana la momentul n = 60 turbina sa se afle neintrerupt
in starea A;
- frecventa asteptata de intrare in starea B;
- frecventa asteptata de intrare in starea C;
- timpul mediu de operare neintrerupta;
- timpul mediu de sejur in starea B;
- timpul mediu de sejur in starea C.
Solutie
Matricea probabilitatilor de tranzitie este:
 
0.99 0.05 0.05
Π =  0.95 0.05 0 
0.9 0 0.1
Probabilitatile de stare la pasul de timp n sunt date de ecuatia:
p(n) = p(0) ? Πn
unde p(n) = (pA (n), pB (n), pC (n)).
Probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in starea A este

data de relatia:
pA (n) = p(0) ? Πn ? 13,1
Aceasta probabilitate reprezinta disponibilitatea turbinei la momentul

de timp considerat.
Probabilitatea pana la momentul n = 60 turbina sa se afle neintrerupt

in starea A reprezinta fiabilitatea acestui echipament:
rA (n) = p1 (0) ? Πn11 ? 11 = 0.9960 = 0.5471566
Pana la pasul n, numarul asteptat de intrari in starea B in intervalul

considerat este:
n−1
X
ωB (n) = Π(1, 2) · pA (k)
k=0
VERSIUNE: DRAFT
38
Avem
Π(1, 2) = 0.05
si
n−1
X
pA (k) = p(0)?(I+Π+Π2 +Π3 +. . .+Πn−1 )?13,1 = p(0)?(Πn −I)?(Π−I)−1 ?13,1
k=0
cu I matricea unitate si 13,1 = (1, 0, 0)T .
Pana la pasul n, numarul asteptat de intrari in starea C in intervalul

considerat este:
n−1
X
ωC (n) = Π(1, 3) · pA (k)
k=0
Avem
Π(1, 3) = 0.05
si
n−1
X
pA (k) = p(0)?(I+Π+Π2 +Π3 +. . .+Πn−1 )?13,1 = p(0)?(Πn −I)?(Π−I)−1 ?13,1
k=0
Frecventa asimptotica de intrare in starea B rezulta:
νB = limn→∞ ωB (n)/n = p(0) ? (Π − I)−1 ? 13,1
Timpul mediu de operare neintrerupta reprezinta timpul asteptat de

sejur in starea A este:
M U T = pA /(pA ·(Π(1, 2)+Π(1, 3))) = 1/(Π(1, 2)+Π(1, 3)) = 1/0.1 = 10
Timpul mediu de sejur in starea B este:
M DT1 = pB /(pB · Π(2, 1)) = 1/Π(2, 1) = 1/0.95 = 1.05
Timpul mediu de sejur in starea C este:
M DT2 = pC /(pC · Π(3, 1)) = 1/Π(3, 1) = 1/0.9 = 1.11

VERSIUNE: DRAFT
A- 45. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C. Sa se gaseasca o

forma normal disjuncta pentru:
- evenimentul E = (A ⊕ C) ∪ (B ∩ C);
- evenimentul F = (A ⊕ B) ∩ C;
- evenimentul G = @(A, B, C, 2).
Solutie
Table 2: Tabela de adevar pentru evenimentul E

A B C A⊕C B∩C E
1 1 1 0 1 1
0 1 1 1 1 1
1 0 1 0 0 0
1 1 0 1 0 1
1 0 0 1 0 1
0 0 1 1 0 1
0 1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
Din tabelul 2 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul E:
E = (A ∩ B ∩ C) ∪ (Ā ∩ B ∩ C) ∪ (A ∩ B ∩ C̄) ∪ (A ∩ B̄ ∩ C̄) ∪ (Ā ∩ B̄ ∩ C)
Figure 10: Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a evenimentului E

VERSIUNE: DRAFT
40
Table 3: Tabela de adevar pentru evenimentul F

A B C A⊕B F
1 1 1 0 0
0 1 1 1 1
1 0 1 1 1
1 1 0 0 0
1 0 0 1 0
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 0 0 0 0
Din tabelul 3 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul F :
F = (Ā ∩ B ∩ C) ∪ (A ∩ B̄ ∩ C̄)
Figure 11: Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a evenimentului F
Evenimentul G se realizeaza daca cel putin 2 din cele 3 evenimente pro-

puse A, B, C sunt realizate. In consecinta, tabela de adevar asociata
evenimentului G este prezentata alaturat.
Din tabelul 4 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul G:
G = (A ∩ B ∩ C) ∪ (Ā ∩ B ∩ C) ∪ (A ∩ B̄ ∩ C) ∪ (A ∩ B ∩ C̄)
VERSIUNE: DRAFT
Table 4: Tabela de adevar pentru evenimentul G

A B C G
1 1 1 1
0 1 1 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 0
0 0 0 0
Figure 12: Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a evenimentului G
A- 46. Fie un sistem cu 2 componente binare si independente A, B, operind

in doua faze consecutive de durate θ1 , respectiv θ2 .
Structura logica a sistemului in cele doua faze este urmatoarea:
- Faza 1: A ∩ B ;
- Faza 2: A ∪ B.
Sa se exprime probabilitatea insuccesului sistemului. Aplicatie numerica
pentru θ1 = 100 h, θ2 = 100 h, λA = 0.001 h−1 , λB = 0.002 h−1 .
Solutie
Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul primei
faze este:
Q1 = 1 − e−λA ·θ1 · e−λB ·θ1
VERSIUNE: DRAFT
42
Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul celei de-a

doua faze este:
Q2 = 1 − (1 − Q1 ) · (e−λA ·θ2 + e−λB ·θ2 − e−(λA +λB )·θ2 )
Pentru datele din enunt avem: Q1 = 0.25918, respectiv Q2 = 0.27196.
A- 47. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial

X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie Z = X + Y .
Sa se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa fie mai mica sau
egala decat 2.

X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie Z = (X + Y )/2.
Sa se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa fie mare strict
decat 1.

X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie Z = X · Y . Sa
se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa ia valori in multimea
{1, 2, 3, 4}.

X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie Z = X/Y . Sa
se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca Z sa ia valori in intervalul
[0, 1].
A- 51. Fie X si Y doua variabile aleatoare independente distribuite bino-

mial X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Fie
Z = max{X, Y }. Sa se exprime si sa se calculeze probabilitatea ca
Z sa ia valori in multimea {0, 1, 2, 3, 4}.

X ∼ Bin(n = 2, p = 0.9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0.8). Sa se exprime si sa
se calculeze probabilitatea ca X sa ia valori mai mici sau egale decat Y.
A- 53. O structură de rezistenţa dintr-o centrală electrica este supusă la două

tipuri independente de solicitări:
- statică (S);
- dinamică (D).
VERSIUNE: DRAFT
Fie doua variabile aleatoare independente caracterizand cele doua solic-

itari, respectiv doua cazuri de studiu propuse:
i) S ∼ N (µS , σS ), respectiv D ∼ N (µD , σD );
ii) S ∼ Exp(λS ), respectiv D ∼ Exp(λD ).
Sa se exprime in cele doua cazuri media si abaterea standard a solicitarii
totale a structurii T = S + D. In ipoteza ca rezistenta R a structurii este
o variabila aleatoare distribuita normala R ∼ N (µR , σR ), sa se evalueze
riscul ruperii structurii de rezistenta.
Aplicatie numerica: µS = 6M P a, σS = 1M P a, µD = 8M P a, σD =
2M P a, µR = 21M P a, σR = 3M P a, λD = 1/6M P a−1 , λS = 1/8M P a−1 .
A- 54. Nivelul maxim anual al unui curs de apa este o variabila aleatoare
notata cu H si avand o distributie triunghiulara descrisa in figura ??.
- Sa se determine nivelul H20 care are o medie de 20 de ani a intervalului
de recurenta (periodicitate);
- Sa se calculeze probabilitatea ca in urmatorii 20 de ani H sa depaseasca
cel putin o data valoarea H20 ;
- Sa se calculeze probabilitatea ca in urmatorii 5 ani H sa depaseasca
exact o data valoarea H20 ;
- Care este probabilitatea ca H20 sa fie depasit de cel mult doua ori in
urmatorii 10 ani.
A- 55. In operatia de calibrare a unui traductor de nivel este necesara deter-

minarea valorii nivelului cu o precizie de ±1cm, cu un nivel de incredere
de 99%. Dintr-un studiu preliminar a rezultat ca abaterea standard a
erorii de masura a nivelului este σ = 3.5cm. Presupunand ca toate ob-
servatiile sunt independente:
a) determinati numarul minim de observatii / operatii;
b) daca 150 de operatii de calibrare au fost repetate, care este nivelul de
incredere asociat ?
A- 56. Timpul de operare al unei pompe de retea termoficare este o v.a.

continua distribuita exponential de valoare medie 24 de luni. Programul
de inspectie al unei astfel de pompe prevede o interventie de acest gen
la fiecare 5 luni.
a) Care este probabilitatea ca o pompa de termoficare sa aiba nevoie de
VERSIUNE: DRAFT
44
o reparatie inainte de prima inspectie programata ?

b) Daca o astfel de pompa nu s-a defectat inainte de prima inspectie pro-
gramata, care este probabilitatea de a o gasi operationala si la a doua
inspectie programata ?
c) Un punct termic are 5 astfel de pompe identice in operare. Pre-
supunand ca timpii lor de operare sunt v.a. identic si independent dis-
tribuite, sa se calculeze probabilitatea de a avea cel mult o pompa care
sa aiba nevoie de reparare inainte de data fixata pentru inspectie.
d) Care ar trebuie sa fie periodicitatea inspectiilor, daca se impune ca
probabilitatea de sus sa nu depaseasca valoarea 0.1 ?
Solutie
a) Intensitatea de defectare a unei pompe este λ = 1/24 luni−1 . Rezulta
probabilitatea ceruta:
q = P rob{Tf < 5luni} = 1 − eλ·5 = 1 − e5/24 = 0.188.
b) Probabilitatea de a nu gasi pompa operationala inainte de cea de-a

doua inspectie programata este:
P {5 < Tf ≤ 10} e−5λ − e−10λ

P {5 < Tf ≤ 10|Tf > 5} = = = 0.253
P {Tf > 5} e−5λ
In consecinta, probabilitatea ceruta este
P {Tf > 10|Tf > 5} = 1 − P {5 < Tf ≤ 10|Tf > 5} = 0.747
c) In conditiile date, numarul de pompe N in stare de succes (operare)

urmeaza o distributie binomiala de parametrii n = 5, respectiv p =
1 − q = 0.812. Probabilitatea ceruta este
5
X
P {N ≥ 4} = pk (1 − p)n−k = 5p4 (1 − p) + p5 = 0.7616
k=4
.
VERSIUNE: DRAFT
0.4. INEGALITATILE CEBISEV SI MARKOV 45
0.4 Inegalitatile Cebisev si Markov
A- 57. Fie X numarul de grupuri energetice care sunt in functionare intr-o

zi data in cadrul SEN. Ne intereseza probabilitatea P (50 < X < 70) in
urmatoarele cazuri:
a Numarul mediu (asteptat) de grupuri este E[X] = 60, iar dis-

persia acestui numar este V ar[X] = E[(X − 60)2 ] = 4;
b Numarul mediu (asteptat) de grupuri este E[X] = 60, iar mo-
mentul centrat de ordin 4 este E[(X − 60)4 ] = 625.
Solutie
Pentru orice distributie a lui X, este adevarata inegalitatea Markov:
P (|X| ≥ α) ≤ α−k · E[|X|k ]
pentru orice α > 0, cu conditia ca momentul de ordinul k al v.a. X sa

existe.
Un caz particular se obtine pentru k = 2, luind |X − µ| in loc de |X|,
unde µ = E |X|:
P (|X − µ| ≥ α) ≤ α−2 · E[(X − µ)2 ] = α−2 · V ar(X).
Aceasta inegalitate este in mod uzual cunoscuta ca sub numele de ine-

galitate Cebisev.
a) Avem µ = 60 si V ar(X) = 4. Probabilitatea ceruta se poate scrie
astfel: P (50 < X < 70) = P (|X − 60| < 10) = 1 − P (|X − 60| ≥ 10).
Aplicind inegalitatea lui Cebisev pentru α = 10 si V ar(X) = 4, obtinem:
P (|X − 60| ≥ 10) ≤ 10−2 · 4 = 0.04
In consecinta, P (50 < X < 70) ≥ 0.96. Probabilitatea ca numarul de

grupuri sa fie intre 50 si 70 este cel putin egala cu 96%.
b) In acest caz, se aplica inegalitatea lui Markov:

P (|X − 60| ≥ 10) ≤ 10−4 · 625 = 0.0625.
In consecinta, P (50 < X < 70) ≥ 0.9375. Probabilitatea ca numarul de
grupuri sa fie intre 50 si 70 este cel putin egala cu 93.75%.
VERSIUNE: DRAFT
46
A- 58. Fie X numarul de grupuri energetice disponibile dintr-o centrala elec-

trica. Numarul mediu (asteptat) este µ = E[X] = 2, iar dispersia acestui
numar este σ 2 = V ar[X] = E[(X − 2)2 ] = 1. Care este probabilitatea
P (X < 3) ?
Solutie
In acest caz, pentru α > 0 inegalitatea lui Cebisev se scrie sub forma:
P ((X − µ)/σ ≥ α) ≤ 1/(1 + α2 ).
respectiv
P ((X − µ)/σ < α) ≥ α2 /(1 + α2 ).
Probabilitatea ceruta corespunde valorii α = 1.
Rezulta:
P (X < 3) ≥ α2 /(1 + α2 ) = 0.5
Probabilitatea ca numarul de grupuri sa fie mai mic decat 3 este cel putin
egala cu 50%.
A- 59. Fie X o v.a. distribuita binomial X ∼ Bin(n = 4, p = 0.5). Se

verifica ca in acest caz E[X] = n·p = 2, respectiv V ar[X] = n·p·(1−p) =
1. Care este probabilitatea P (X < 3) ?
Solutie
Probabilitatea este
2
X
P (X < 3) = C4k (1−p)k pk = (1−p)4 +4p(1−p)3 +6p2 (1−p)2 = 0.6875
k=0
.
A- 60. Fie X o v.a. distribuita gaussian X ∼ N (µ = 2, σ = 1). Care este

probabilitatea P (X < 3) ?
Solutie
Probabilitatea ceruta este data de relatia
√ Z 3
2 2
P (X < 3) = 1/(σ · 2π) e−(x−µ) /(2σ ) dx
−∞
Pentru datele din enunt, se obtine P (X < 3) = 0.84134.

VERSIUNE: DRAFT
0.5. SISTEME BINARE 47
0.5 Sisteme binare
A- 61. Fie reteaua de transport al energiei electrice din figura 13. Este for-
mata din statiile 1, 2, 3 si 4, respectiv liniile A, B, C si D. Sistemul este
in stare de insucces daca ambii receptori conectati respectiv la statiile
3, respectiv 4 nu sunt alimentati. Liniile sunt considerate ca au capac-
itate infinita de transport. Statiile sunt considerate noduri ideale (fara
defect). Liniile au urmatoarele indisponibilitati: qA = 0.05, qB = 0.07,
qC = 0.06, qD = 0.03, respectiv qE = 0.02. Intensitatile de defectare
sunt: λA = 0.001h−1 , λB = 0.002h−1 , λC = 0.003h−1 , λD = 0.0005h−1 ,
respectiv λE = 0.0005h−1 .
Sa se calculeze:
a) Indisponibilitatea sistemului;
b) Factorii de importanta structurali;
c) Factorii de importanta probabilisti;
d) Timpul mediu de succes MUT;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Figure 13: Retea electrica
Solutie
a) Pentru statia 3 avem urmatoarele trasee minimale: T1 = {A, C},

T2 = {B, E}, T3 = {A, D, E} si T4 = {B, C, D}. Pentru statia 4 avem
urmatoarele trasee minimale: T5 = {B}, T6 = {A, D} respectiv T7 =
VERSIUNE: DRAFT
48
{A, C, E}. Sistemul este in stare de succes daca cel putin una din cele
doua statii 3, respectiv 4 este alimentata:
7
[
SU CCES = Ti
i=1
In baza regulilor de reducere booleana, avem urmatoarele relatii:
T2 ∪ T5 = T5
T4 ∪ T5 = T5
Rezulta ca starea de succes este data de relatia:
SU CCES = T1 ∪ T3 ∪ T5 ∪ T6 ∪ T7
Se mai pot scrie, de asemenea, urmatoarele relatii de reducere logica:
T3 ∪ T6 = T6
T1 ∪ T7 = T1
In consecinta, starea de succes este data de relatia:
SU CCES = T1 ∪ T5 ∪ T6
Inainte de a scrie o forma disjuncta normala a acestei functii, sa re-

marcam faptul ca linia E nu este in acest caz o componenta esentiala.
Oricare ar fi stare de ei (succes / insucces), probabilitatea de a asigura
starea de succes considerata a sistemului nu este afectata.
VERSIUNE: DRAFT
Table 5: Tabela de adevar pentru evenimentul SU CCES

A B C D A ∩ C A ∩ D SUCCES
1 1 1 1 1 1 1
0 1 1 1 0 0 1
1 0 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 1 1
1 1 1 0 1 0 1
0 0 1 1 0 0 0
0 1 0 1 0 0 1
0 1 1 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 0 0 0 1
1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 1
0 0 1 0 0 0 0
0 0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii dis-

juncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv liniile 6, 12, 14,
15, respectiv 16 din tabelul 5 rezulta indisponibilitatea sistemului:
Q = qA qB pC pD + pA qB qC qD + qA qB pC qD + qA qB qC pD + qA qB qC qD
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0.0036197.

juncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5,
7, 8, 9, 10, 11, respectiv 13 din tabelul 5 rezulta disponibilitatea sistemu-
lui:
P = pA pB pC pD + qA pB pC pD + pA qB pC pD +
+pA pB qC pD + pA pB pC qD + qA pB qC pD +
+pA qB qC pD + pA pB qC qD + pA qB pC qD +
+qA pB qC qD .
VERSIUNE: DRAFT
50
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0.9963803.

Se verifica relatia P + Q = 1.
Functia de structura a sistemului ce modeleaza insuccesul acestuia este:
φ(xA , xB , xC , xD ) = x̄A x̄B xC xD + xA x̄B x̄C x̄D + +x̄A x̄B xC x̄D +

+x̄A x̄B x̄C xD + x̄A x̄B x̄C x̄D .
unde xi = 1 daca componenta i ∈ {A, B, C, D} este in stare de succes,

respectiv xi = 0 daca componenta i este in stare de insucces.
b) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta struc-

turala Birnbaum este dat de relatia:
ϕ nϕ (i)
IB (i) =
2N −1
unde N este numarul de componente esentiale ale sistemului;

nϕ (i) este numarul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 5 rezulta vectorii critici pentru fiecare componenta anal-

izata. La schimbarea starii componentei i din succes in insucces (respec-
tiv xi = 1 in xi = 0) starea sistemului din 1 (eveniment SUCCES real-
izat) comuta in 0 (eveniment SUCCES nerealizat). Din cele 16 stari ale
sistemului evidentiate in tabelul 5, fiecare componenta i ∈ {A, B, C, D}
are 8 cazuri in care ea se afla in stare de succes, respectiv 8 cazuri in care
componenta nu se afla in stare de succes. Spre exemplu, pentru compo-
nenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12 din tabelul 5 pentru
care aceasta se afla in stare de succes. Linia 12 corespunde unei stari de
insucces a sistemului. Analizand cele 7 stari ramase, avem urmatoarele
rezultate:
- (1, 1, 1, 1) ∈ SU CCES → (0, 1, 1, 1) ∈ SU CCES;
- (1, 0, 1, 1) ∈ SU CCES → (0, 0, 1, 1) ∈ SU CCES - vector critic;
- (1, 1, 0, 1) ∈ SU CCES → (0, 1, 0, 1) ∈ SU CCES;
- (1, 1, 1, 0) ∈ SU CCES → (0, 1, 1, 0) ∈ SU CCES;
VERSIUNE: DRAFT
- (1, 1, 0, 0) ∈ SU CCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SU CCES;

- (1, 0, 1, 0) ∈ SU CCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SU CCES - vector critic.
ϕ
In consecinta nϕ (A) = 3, respectiv IB (A) = 3/8.
Similar, pentru componenta B avem urmatorii vectori critici: (0, 1, 1, 1),

(0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
ϕ
Avem nϕ (B) = 5, respectiv IB (B) = 5/8.
Pentru componenta C un singur vector critic: (1, 0, 1, 1).

ϕ
Avem nϕ (C) = 1, respectiv IB (C) = 1/8.
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1).

ϕ
In consecinta, nϕ (D) = 1, respectiv IB (D) = 1/8.
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si

Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent (pentru care
functia sa de structura ϕ(x) este monotona) avem:
Z 1 Z 1
ϕ
IBP (i) = (∂Q/∂qi )qj →q dq = (Q[qi → 1] − Q[qi → 0])qj →q dq
0 0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este probabil-

itatea de insucces a componentei i, iar j este orice alta componenta a
sistemului diferita de i.
Tinand seama ca P si Q sunt legate prin relatia P + Q = 1, factorul de

importanta propus se poate scrie / calcula si sub forma:
Z 1 Z 1
ϕ
IBP (i) = (∂P/∂pi )pj →p dp = (P [pi → 1] − P [pi → 0])pj →p dp
0 0
Pentru componenta A avem:
∂Q/∂qA = pC pD qB + pD qB qC + pC qB qD
respectiv:
(∂Q/∂qA )qj →q = (1 − q)2 q + 2(1 − q)q 2 = q − q 3

VERSIUNE: DRAFT
52
Relatia de mai sus se verifica:
Q[qA → 1]qj →q = q
respectiv :
Q[qA → 0]qj →q = q 3
Aceasta relatia se mai poate verifica, de asemenea, intr-o maniera foarte

simpla.
Atunci cand linia A este disponibila 100% din timp (qA = 0), traseele
sistemului analizat devin urmatoarele: T1 = {C}, T5 = {B}, respectiv
T6 = {D}.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem paralel

3 × 100%:
Q[qA → 0]qj →q = q 3
Atunci cand linia A este indisponibila 100% din timp (qA = 1), sistemul
are un singur traseu T5 = {B}.
Q[qA → 1]qj →q = q
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem 1×100%:

Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (A) = (q − q 3 )dq = (q 2 /2 − q 4 /4)kq=1
q=0 = 1/2 − 1/4 = 1/4
0
Pentru componenta B avem:
∂Q/∂qB = pC pD qA + pD qA qC + pC qA qD + pA qC qD + qA qC qD
respectiv:
(∂Q/∂qB )qj →q = (1 − q)2 q + 3(1 − q)q 2 + q 3 = q + q 2 − q 3
Un simplu calcul de verificare arata ca atunci cand linia B este disponi-

bila 100% din timp (qB = 0), sistemul va fi tot timpul in stare de succes,
VERSIUNE: DRAFT
intrucat statia A este conectata prin aceasta linie sigura cu cel putin un
nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este deci:
Q[qB → 0]qj →q = 0
Evident, atunci cand linia B este indisponibila 100% din timp (qB = 1),
sistemul are urmatoarele trasee minimale: {A, C}, {A, D} . Indisponi-
bilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem serie format din
linia A in serie cu cuplul (C, D):
Q[qB → 0] = qA + qC qD − qA qC qD
respectiv: Q[qB → 0]qj →q = q + q 2 − q 3

Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (B) = (q + q 2 − q 3 )dq = (q 2 /2 + q 3 /3 − q 4 /4)kq=1
q=0 = 7/12
0
Pentru componenta C avem:
∂Q/∂qC = pD qA qB + pA qB qD + qA qB qD
respectiv:
(∂Q/∂qC )qj →q = 2(1 − q)2 q + q 3 = 2q − 4q 2 + 3q 3
Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (C) = (q − 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 − 4q 3 /3 + 3q 4 /4)kq=1
q=0 = 5/12
0
Similar, pentru componenta D avem:
∂Q/∂qD = pC qA qB + pA qB qC + qA qB qC
respectiv:
(∂Q/∂qD )qj →q = 2(1 − q)2 q + q 3 = 2q − 4q 2 + 3q 3
Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (D) = (q − 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 − 4q 3 /3 + 3q 4 /4)kq=1
q=0 = 5/12
0
VERSIUNE: DRAFT
54
c) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta marginala

(probabilista tip Birnbaum)se poate calcula cu una din urmatoarele re-
latii:
∂Q
IB (i) = = Q[qi → 1] − Q[qi → 0]
∂qi
respectiv
∂P
IB (i) = = P [pi → 1] − P [pi → 0]
∂pi
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea
de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi este probabilitatea de
succes a componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei
i (pi + qi = 1).
Factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan se poate calcula

cu relatia: Rt
IB (i, τ )fi (τ )dτ
0
IBP (i, t) = Pn Rt
j=1 0 IB (j, τ )fj (τ )dτ
unde t este momentul de timp considerat, fi (τ ) este densitatea de prob-

abilitate asociata v.a. timpul de succes al componentei i. De exem-
plu, pentru o distributie exponentiala avem densitatea de probabilitate
fi (τ ) = λi e−λi τ .
La nivelul sistemului format din cele n componente:

- pentru orice componenta i a sistemului este adevarata inegalitatea:
0 ≤ IBP (i, t) ≤ 1
- pentru sistem
n
X
IBP (i, t) = 1
i=1
Pentru t → ∞, factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan

devine: Z ∞
IBP (i) = IB (i)fi (τ )dτ
0
VERSIUNE: DRAFT
A- 62. Fie, din nou, reteaua de transport al energiei electrice din figura 13.
Sistemul este in stare de insucces daca cel putin unul din cei doi receptori
conectati respectiv la statiile 3, respectiv 4 nu sunt alimentati. Liniile
sunt considerate ca au capacitate infinita de transport. Statiile sunt
considerate noduri ideale (fara defect). Liniile au urmatoarele indisponi-
bilitati: qA = 0.05, qB = 0.07, qC = 0.06, qD = 0.03, respectiv qE =
0.02. Intensitatile de defectare sunt: λA = 0.001h−1 , λB = 0.002h−1 ,
λC = 0.003h−1 , λD = 0.0005h−1 , respectiv λE = 0.0005h−1 .
Sa se calculeze in acest caz:
a) Indisponibilitatea sistemului;
b) Factorii de importanta structurali;
c) Factorii de importanta probabilisti;
d) Timpul mediu de succes MUT;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Solutie
a) Ca si in exercitiul precendent, pentru statia 3 avem urmatoarele trasee

minimale: T1 = {A, C}, T2 = {B, E}, T3 = {A, D, E} si T4 = {B, C, D}.
Pentru statia 4 avem urmatoarele trasee minimale: T5 = {B}, T6 =
{A, D} respectiv T7 = {A, C, E}. Sistemul este in stare de succes daca
ambele statii 3, respectiv 4 sunt alimentate:
SU CCES = S3 ∩ S4
S7
unde SU CCES3 = ∪4i=1 Ti , respectiv SU CCES4 = i=5 Ti .
Inainte de a scrie o forma disjuncta normala a acestei functii, sa remar-

cam faptul ca linia E este in acest caz o componenta esentiala.
VERSIUNE: DRAFT
56
Table 6: Tabela de adevar pentru evenimentele S3 , S4 , respectiv SU CCES

Nr. crt. A B C D E S3 S4 SU CCES
1 1 1 1 1 1 1 1 1
2 1 1 1 1 0 1 1 1
3 1 1 1 0 1 1 1 1
4 1 1 0 1 1 1 1 1
5 1 0 1 1 1 1 1 1
6 0 1 1 1 1 1 1 1
7 0 0 1 1 1 0 0 0
8 0 1 0 1 1 1 1 1
9 0 1 1 0 1 1 1 1
10 0 1 1 1 0 1 1 1
11 1 0 0 1 1 1 1 1
12 1 0 1 0 1 1 1 1
13 1 0 1 1 0 1 1 1
14 1 1 0 0 1 1 1 1
15 1 1 0 1 0 0 1 0
16 1 1 1 0 0 1 1 1
17 0 0 0 1 1 0 0 0
18 0 0 1 0 1 0 0 0
19 0 0 1 1 0 0 0 0
20 1 0 0 0 1 0 0 0
21 1 0 0 1 0 1 0 0
22 1 0 1 0 0 0 0 0
23 1 1 0 0 0 0 1 0
24 0 1 0 0 1 1 1 1
25 0 1 1 0 0 0 0 0
26 0 1 0 1 0 0 0 0
27 0 0 0 0 1 0 0 0
28 0 0 0 1 0 0 0 0
29 0 0 1 0 0 0 0 0
30 0 1 0 0 0 0 0 0
31 1 0 0 0 0 0 0 0
32 0 0 0 0 0 0 0 0

juncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv liniile 7, 15, 17,
18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27,28, 29, 30, 31 respectiv 32 din tabelul 6
VERSIUNE: DRAFT
rezulta indisponibilitatea sistemului:
Q= qA qB pC pD pE + pA pB qC pD qE + qA qB qC pD pE +
+qA qB pC qD pE + qA qB pC pD qE + pA qB qC qD pE +
+pA qB qC pD qE + pA qB pC qD qE + pA pB qC qD qE +
+qA pB pC qD qE + qA pB qC pD qE + qA qB qC qD pE +
+qA qB qC pD qE + qA qB pC qD qE + +qA pB qC qD qE +
+pA qB qC qD qE + qA qB qC qD qE .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0.00487684, fata de 0.0036197

in exercitiul precedent.

juncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5,
6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, respectiv 24 din tabelul 5 rezulta disponi-
bilitatea sistemului:
P = pA pB pC pD + qA pB pC pD + pA qB pC pD +
+pA pB qC pD + pA pB pC qD + qA pB qC pD +
+pA qB qC pD + pA pB qC qD + pA qB pC qD +
+qA pB qC qD .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0.9963803.

Se verifica relatia P + Q = 1.
Functia de structura a sistemului ce modeleaza insuccesul acestuia este:
φ(xA , xB , xC , xD ) = x̄A x̄B xC xD + xA x̄B x̄C x̄D + +x̄A x̄B xC x̄D +

+x̄A x̄B x̄C xD + x̄A x̄B x̄C x̄D .
VERSIUNE: DRAFT
58
unde xi = 1 daca componenta i ∈ {A, B, C, D} este in stare de succes,

respectiv xi = 0 daca componenta i este in stare de insucces.
b) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta struc-
turala Birnbaum este dat de relatia:
ϕ nϕ (i)
IB (i) =
2N −1
unde N este numarul de componente esentiale ale sistemului;

nϕ (i) este numarul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 5 rezulta vectorii critici pentru fiecare componenta anal-

izata. La schimbarea starii componentei i din succes in insucces (respec-
tiv xi = 1 in xi = 0) starea sistemului din 1 (eveniment SUCCES real-
izat) comuta in 0 (eveniment SUCCES nerealizat). Din cele 16 stari ale
sistemului evidentiate in tabelul 5, fiecare componenta i ∈ {A, B, C, D}
are 8 cazuri in care ea se afla in stare de succes, respectiv 8 cazuri in care
componenta nu se afla in stare de succes. Spre exemplu, pentru compo-
nenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12 din tabelul 5 pentru
care aceasta se afla in stare de succes. Linia 12 corespunde unei stari de
insucces a sistemului. Analizand cele 7 stari ramase, avem urmatoarele
rezultate:
- (1, 1, 1, 1) ∈ SU CCES → (0, 1, 1, 1) ∈ SU CCES;
- (1, 1, 0, 1) ∈ SU CCES → (0, 1, 0, 1) ∈ SU CCES;
- (1, 1, 1, 0) ∈ SU CCES → (0, 1, 1, 0) ∈ SU CCES;
- (1, 1, 0, 0) ∈ SU CCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SU CCES;
- (1, 0, 1, 0) ∈ SU CCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SU CCES - vector critic.
ϕ
In consecinta nϕ (A) = 3, respectiv IB (A) = 3/8.
Similar, pentru componenta B avem urmatorii vectori critici: (0, 1, 1, 1),

(0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
ϕ
Avem nϕ (B) = 5, respectiv IB (B) = 5/8.
Pentru componenta C un singur vector critic: (1, 0, 1, 1).

ϕ
Avem nϕ (C) = 1, respectiv IB (C) = 1/8.
VERSIUNE: DRAFT
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1).

ϕ
In consecinta, nϕ (D) = 1, respectiv IB (D) = 1/8.
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si

Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent (pentru care
functia sa de structura ϕ(x) este monotona) avem:
Z 1 Z 1
ϕ
IBP (i) = (∂Q/∂qi )qj →q dq = (Q[qi → 1] − Q[qi → 0])qj →q dq
0 0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este probabil-
itatea de insucces a componentei i, iar j este orice alta componenta a
sistemului diferita de i.
Tinand seama ca P si Q sunt legate prin relatia P + Q = 1, factorul de

importanta propus se poate scrie / calcula si sub forma:
Z 1 Z 1
ϕ
IBP (i) = (∂P/∂pi )pj →p dp = (P [pi → 1] − P [pi → 0])pj →p dp
0 0
Pentru componenta A avem:
∂Q/∂qA = pC pD qB + pD qB qC + pC qB qD
respectiv:
(∂Q/∂qA )qj →q = (1 − q)2 q + 2(1 − q)q 2 = q − q 3
Relatia de mai sus se verifica:
Q[qA → 1]qj →q = q
respectiv :
Q[qA → 0]qj →q = q 3
Aceasta relatia se mai poate verifica, de asemenea, intr-o maniera foarte

simpla.
Atunci cand linia A este disponibila 100% din timp (qA = 0), traseele
sistemului analizat devin urmatoarele: T1 = {C}, T5 = {B}, respectiv
VERSIUNE: DRAFT
60
T6 = {D}.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem paralel

3 × 100%:
Q[qA → 0]qj →q = q 3
Atunci cand linia A este indisponibila 100% din timp (qA = 1), sistemul
are un singur traseu T5 = {B}.
Q[qA → 1]qj →q = q
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem 1×100%:

Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (A) = (q − q 3 )dq = (q 2 /2 − q 4 /4)kq=1
q=0 = 1/2 − 1/4 = 1/4
0
Pentru componenta B avem:
∂Q/∂qB = pC pD qA + pD qA qC + pC qA qD + pA qC qD + qA qC qD
respectiv:
(∂Q/∂qB )qj →q = (1 − q)2 q + 3(1 − q)q 2 + q 3 = q + q 2 − q 3
Un simplu calcul de verificare arata ca atunci cand linia B este disponi-

bila 100% din timp (qB = 0), sistemul va fi tot timpul in stare de succes,
intrucat statia A este conectata prin aceasta linie sigura cu cel putin un
nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este deci:
Q[qB → 0]qj →q = 0
Evident, atunci cand linia B este indisponibila 100% din timp (qB = 1),
sistemul are urmatoarele trasee minimale: {A, C}, {A, D} . Indisponi-
bilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem serie format din
linia A in serie cu cuplul (C, D):
Q[qB → 0] = qA + qC qD − qA qC qD
VERSIUNE: DRAFT
respectiv: Q[qB → 0]qj →q = q + q 2 − q 3

Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (B) = (q + q 2 − q 3 )dq = (q 2 /2 + q 3 /3 − q 4 /4)kq=1
q=0 = 7/12
0
Pentru componenta C avem:
∂Q/∂qC = pD qA qB + pA qB qD + qA qB qD
respectiv:
(∂Q/∂qC )qj →q = 2(1 − q)2 q + q 3 = 2q − 4q 2 + 3q 3
Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (C) = (q − 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 − 4q 3 /3 + 3q 4 /4)kq=1
q=0 = 5/12
0
Similar, pentru componenta D avem:
∂Q/∂qD = pC qA qB + pA qB qC + qA qB qC
respectiv:
(∂Q/∂qD )qj →q = 2(1 − q)2 q + q 3 = 2q − 4q 2 + 3q 3
Rezulta
Z 1
ϕ
IBP (D) = (q − 4q 2 + 3q 3 )dq = (2q 2 /2 − 4q 3 /3 + 3q 4 /4)kq=1
q=0 = 5/12
0
c) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta marginala

(probabilista tip Birnbaum)se poate calcula cu una din urmatoarele re-
latii:
∂Q
IB (i) = = Q[qi → 1] − Q[qi → 0]
∂qi
respectiv
∂P
IB (i) = = P [pi → 1] − P [pi → 0]
∂pi
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea
de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi este probabilitatea de
VERSIUNE: DRAFT
62
succes a componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei

i (pi + qi = 1).
Factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan se poate calcula
cu relatia: Rt
IB (i, τ )fi (τ )dτ
0
IBP (i, t) = Pn Rt
j=1 0 IB (j, τ )fj (τ )dτ
unde t este momentul de timp considerat, fi (τ ) este densitatea de prob-

abilitate asociata v.a. timpul de succes al componentei i. De exem-
plu, pentru o distributie exponentiala avem densitatea de probabilitate
fi (τ ) = λi e−λi τ .
La nivelul sistemului format din cele n componente:

- pentru orice componenta i a sistemului este adevarata inegalitatea:
0 ≤ IBP (i, t) ≤ 1
- pentru sistem
n
X
IBP (i, t) = 1
i=1
Pentru t → ∞, factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan

devine: Z ∞
IBP (i) = IB (i)fi (τ )dτ
0
A- 63. Fie sistemul de alimentare cu energie din figura a unor consumatorilor

vitali (pompe de ulei ungere lagare, pompe ulei etansare H2 , etc.) ai unui
turbogenerator.
In regim normal, bara B de 0.4kV este alimentata din retea, prin trans-
formatorul T R. La pierderea alimentarii normale, un grup Diesel este
solicitat sa demareze si sa asigure alimentarea serviciilor vitale. Sa se
construiasca arborele de evenimente pentru urmatoarele date:
Eveniment initiator IE: ”Pierderea alimentarii din retea”
Evenimente semnificative:
RD1: ”Refuz deschidere intreruptor I1 ”
RI2: ”Refuz inchidere intreruptor I2 ”
RDDiesel: ”Refuz demarare grup Diesel”
D: ”Grupul Diesel se opreste in avarie”
VERSIUNE: DRAFT
Sa se calculeze pE probabilitatea aparitiei evenimentului E ”Pierderea

alimentarii consumatorilor vitali” si 3E frecventa asteptata de aparitie
a acestui eveniment. Intensitatea pierderii alimentarii din retea λR =
1/12000 ore;
Durata asteptata a restabilirii alimentarii din retea τR = 8 ore;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RD1: γRD1 = 0.001;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RI2: γRI2 = 0.0005;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RDDiesel: γD = 0.01;
Intensitatea de defectare a grupului Diesel: λD = 0.001 ore.
Figure 14: Sistemul electric analizat

VERSIUNE: DRAFT
64
Figure 15: Arborele de evenimente
Solutie
Dupa cum se observa in figura 15, sunt 4 secvente care conduc la eveni-
mente nedorite EN1 , EN2 , EN3 , respectiv EN4 , disjuncte doua cate
doua. Probabilitatea aparitiei evenimentului E este asadar suma acestor
probabilitati:
4
X
pE = P (ENi ) = 1 − PSU CCES
i=1
Pe de alta parte pE se poate exprima in functie de probabilitatea de

succes pE = 1 − PSU CCES unde
PSU CCES = (1 − γRD1 )(1 − γRI2 )(1 − γD )exp(−λD τR )
Numeric, se obtine:
PSU CCES = 0.999 · 0.9995 · 0.99 · exp(−0.001 · 8) = 0.980639.

Rezulta pE = 1 − pSU CCES = 0.019361.
Frecventa asteptata de aparitie a evenimentului E este:
νE = pE λR = 1.6134 · 10−6 ore−1

VERSIUNE: DRAFT
Deci, este de asteptat ca o data la 70 ani sa apara o pierdere a alimentarii

normale a consumatorilor vitali urmata de un refuz al alimentarii de
securitate din grupul Diesel.
A- 64. Pentru sistemul de alimentare prezentat mai sus, sa se calculeze frecven-

tele de aparitie ale evenimentelor nedorite, νEN 1 , νEN 2 , νEN 3 , respectiv
νEN 4 . Care este cel mai frecvent eveniment nedorit ?
A- 65. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura 16 format din
8 linii de transport si 7 statii de interconexiune. Doua surse de energie
G1 si G2 sunt disponibile, fiecare incarcate la 300 MW, disponibilitatea
stationara este pG = 0.95, egala la ambele surse, de asemenea, timpul
mediu egal de indisponibilitate M DTG = 24h. In punctele de racord
R1 si R2 se solicita cate 300MW. Fiecare linie de transport are urma-
toarele caracteristici: capacitatea de transport 300MW, timpul mediu de
indisponibilitate M DT = 12h, iar indisponibilitatea stationara q = 0.01.
Sa se calculeze: disponibilitatea pR1 , respectiv frecventa asteptata a in-
treruperilor νR1 la nivelul punctului de racord R1.
Figure 16: Sistemul electric analizat

VERSIUNE: DRAFT
66
Solutie
Fie xi variabila indicatoare pentru o componenta i a sistemului de trans-
port din figura 16.
Astfel, i ∈ {G1, G2, B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
Prin conventie, xi = 1, daca componenta i este disponibila, respectiv

xi = 0, daca componenta i este indisponibila.
Etapele calculului sunt urmatoarele:

- calculul indicatorilor la nivelul barelor B3, respectiv B4;
- calculul indicatorilor la nivelul barei B7;
- calculul indicatorilor la nivelul barelor B5, respectiv B6.
La nivelul barei B3, exista doua trasee minimale, in raport cu nivelul

de succes ”Putere tranzitata 300 MW”: T 1 = {G1, 8}, respectiv T 2 =
{G2, 1, 8}.
Urmatoarea ecuatia logica leaga nivelul de succes de mai sus de disponi-

bilitatea a cel putin unui traseu din cele doua mentionate T1 , T2 :
xB3 = xT 1 u xT 2
Descompunand in produse disjuncte, ecuatia se poate scrie sub forma:
xB3 = xT 1 u x̄T 1 xT 2
cu x̄T 1 = x̄G1 u x̄8 .
Rezulta x̄T 1 xT 2 = x̄G1 xG2 x1 x8 u x̄8 xG2 x1 x8 = x̄G1 xG2 x1 x8 .
Ecuatia logica devine:
xB3 = xG1 x8 u x̄G1 xG2 x1 x8
Probabilitatea de succes la nivelul barei B3 devine
pB3 = pG1 p8 + (1 − pG 1)pG2 p1 p8 = pG p + (1 − pG )pG p2
Similar, din conditii de simetrie a schemei electrice si a datelor de disponi-

bilitate, probabilitatea de succes la nivelul barei B4 este
pB4 = pG2 p2 + (1 − pG2 )pG1 p1 p2 = pG p + (1 − pG )pG p2

VERSIUNE: DRAFT
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere νB3 se parcurg urma-

toarele etape:
- se evalueaza factorii de importanta probabilisti Birnbaum IBk pentru

fiecare componenta k cu relatia:
IBk = ∂pB3 /∂pk = (pB3 |pk = 1) − (pB3 |pk = 0)
- se calculeaza frecventele asteptate de intrerupere ale componentelor k:
νk = 1/(M U Tk + M DTk ) = pk /M U Tk = qk /M DTk
- se calculeaza frecventa asteptata de intrerupere νB3 :

X
νB3 = νk IBk
k
Se obtin urmatorii factori de importanta probabilisti Birnbaum:

- pentru generatorul G1:
IBG1 = ∂pB3 /∂pG1 = p8 − pG2 p1 p8 = p − pG p2
- pentru generatorul G2:
IBG2 = ∂pB3 /∂pG2 = (1 − pG1 )p1 p8 = (1 − pG )p2
- pentru bara 1:
IB1 = ∂pB3 /∂p1 = (1 − pG 1)pG2 p8 = (1 − pG )pG p
- pentru bara 8:
IB8 = ∂pB3 /∂p8 = pG1 + (1 − pG1 )pG2 p1 = pG + pG (1 − pG )p
Valorile calculate pentru indicatorii de mai sus sunt prezentate in tabelul

7:
Table 7: Datele de intrare pentru calculul indicatorilor la nivelul barei B3

Componenta ν IB ν · IB
- h−1 - h−1
G1 2.08333 · 10−3 0.0495 1.031248 · 10−4
G2 2.08333 · 10−3 0.049005 1.020936 · 10−4
1 8.33333 · 10−4 0.047025 3.918748 · 10−5
8 8.33333 · 10−4 0.997025 8.308538 · 10−4
VERSIUNE: DRAFT
68
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere νB3 = 1.075259 · 10−3 h−1 .

De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B3 este
pB3 = pG p + (1 − pG )pG p2 .
Numeric se obtine: pB3 = 0.987055.
Timpul mediu de succes (asteptat intre doua intreruperi consecutive) la
nivelul barei B3 este
M U TB3 = pB3 /νB3 = 917.97h.
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B3 este
M DTB3 = qB3 /νB3 = 12.04h
Similar, din motive de simetrie a schemei electrice si a datelor de intrare,
frecventa asteptata de intrerupere la nivelul barei B4 este
νB4 = 1.075259 · 10−3 h−1 .
De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B4 este pB4 =
0.987055.
nivelul barei B4 este
M U TB4 = pB4 /νB4 = 917.97h.
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B4 este
M DTB4 = qB4 /νB4 = 12.04h.
Schema electrica de calcul devine:
Figure 17: Schema de calcul (pasul 2). Sursele de energie fictive de la nivelul barelor
B3 , respectiv B4 au indicatorii calculati la nivelul acestor bare
VERSIUNE: DRAFT
Fie vectorul de stare x = (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).

Pentru evaluarea indicatorilor, se apeleaza la tehnica de factorizare,
bazata pe teorema lui C.E. Shannon, scrisa in raport cu o variabila in-
dicatoare aleasa judicios, de exemplu x7 :
ϕ(x) = x7 · ϕ(xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) u x̄7 · ϕ(xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
Figure 18: Schema de calcul - cazul x7 = 1
Figure 19: Schema de calcul - cazul x7 = 0
Cazul x7 = 0.
VERSIUNE: DRAFT
70
In acest caz, pentru succesul in nodul de racord R1, Diagrama de Decizie

Binara (BDD) este prezentata in figura 20.
Figure 20: Modelarea succesului (nod 1), respectiv insuccesului (nod 0) in punctul
de racord R1 printr-o Diagrama de Decizie Binara - cazul x7 = 0
Pentru succesul in punctul de racord R1 exista doua secvente / produse

disjuncte care parcurg BDD de la radacina (root) catre nodul 1:
xB3 x6
x̄B3 xB4 x4 x5 x6
Cazul x7 = 1.
VERSIUNE: DRAFT
Pentru succesul in punctul de racord R1 exista patru secvente / produse

xB3 x6
xB3 x5 x̄6
xB3 xB4 x4 x̄5 x̄6
x̄B3 xB4 x4
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teoremei C.E.

Shannon, scrisa in raport cu variabila indicatoare x7 :
pR1 = p7 ·P (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1)+(1−p7 )·P (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
unde din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din parcurgere
BDD, se pot scrie urmatoarele relatii de calcul:
P (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = p6 pB3 + pB4 (1 − pB3 )p4 p5 p6

VERSIUNE: DRAFT
72
respectiv
P (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = pB3 p6 + pB3 p5 (1 − p6 ) +

+pB3 pB4 p4 (1 − p5 )(1 − p6 ) + (1 − pB3 )pB4 p4
Numeric rezulta:
P (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = 0.989582

P (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = 0.999702
Probabilitatea de succes in nodul de racord R1 rezulta:
pR1 = 0.99 · 0.999702 + 0.01 · 0.989582 = 0.999601
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere la nivelul punctului

de racord R1, in tabelul 8 se prezinta factorii de importanta probabilista
Birnbaum IB pentru fiecare dintre ecuatiile 41, respectiv 65.
Table 8: Calculul frecventei asteptatate de intrerupere punct de racord R1

- h−1 - h−1
B3 1.075259 · 10 −3 0.0229078 2.463182 · 10−5
B4 1.075259 · 10−3 0.0129097 1.388127 · 10−5
4 8.33333 · 10−4 0.0128713 1.072604 · 10−5
5 8.33333 · 10−4 0.000348182 2.901515 · 10−7
6 8.33333 · 10−4 0.0102187 8.51558 · 10−6
7 8.33333 · 10−4 0.01012 8.43333 · 10−6
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere la nivelul punctului de racord

R1:
= 6.647823 · 10−5 h−1

P
νR1 = i∈{B3,B4,4,5,6,7} νi IBi

nivelul racordului R1 este:
M U TR1 = pR1 /νR1 = 0.999601/(6.647823 · 10−5 ) = 15036.5 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R1 este:
M DTR1 = qR1 /νR1 = (1 − 0.999601)/(6.647823 · 10−5 ) = 6 h
VERSIUNE: DRAFT
A- 66. Sa se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul de

transport al energiei electrice prezentat in figura 16 la nivelul punctului
de racord R2.
Solutie
Schema electrica de calcul este cea din figura 17.

Fie vectorul de stare x = (xB3 , xB4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).
Pentru evaluarea indicatorilor, se apeleaza, de asemenea, la tehnica de
factorizare, bazata pe teorema lui C.E. Shannon, scrisa in raport cu o
variabila indicatoare aleasa judicios, de exemplu x4 :
ϕ(x) = x4 · ϕ(xB3 , xB4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) u x̄4 · ϕ(xB3 , xB4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
Diagramele de decizie binare sunt prezentate in figurile 22, respectiv 23.

Cazul x4 = 1.
VERSIUNE: DRAFT
74
Pentru succesul in punctul de racord R2 exista trei secvente / produse

xB4 x3
xB4 xB3 x̄3 x5
x̄B4 xB3 x̄3 x5
Cazul x4 = 0.
In acest caz, pentru succesul in punctul de racord R2 exista o singura

secventa / produs disjunct care parcurge BDD de la radacina (root) catre
nodul 1:
xB4 x3
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teoremei C.E.

Shannon, scrisa in raport cu variabila indicatoare x4 :
pR2 = p4 ·P (xB3 , xB4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 )+(1−p4 )·P (xB3 , xB4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
unde, din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din parcurgere
BDD, se pot scrie urmatoarele relatii de calcul:
VERSIUNE: DRAFT
P (xB3 , xB4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) = p3 pB4 + pB3 pB4 (1 − p3 )p5 + pB3 (1 − pB4 )p5
respectiv
P (xB3 , xB4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 ) = p3 pB4
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere la nivelul punctului

de racord R2, in tabelul 9 se prezinta factorii de importanta probabilista
Birnbaum IB pentru fiecare dintre ecuatiile 41, respectiv 65.
Table 9: Calculul frecventei asteptatate de intrerupere punct de racord R2

- h −1 - h−1
B3 1.075259 · 10−3 0.0223615 2.40444 · 10−5
B4 1.075259 · 10−3 0.0322615 3.468947 · 10−5
3 8.33333 · 10−4 0.0321656 2.680465 · 10−5
4 8.33333 · 10−4 0.022295 1.857916 · 10−5
5 8.33333 · 10 −4 0.033395 2.782915 · 10−5
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere la nivelul punctului de racord

R2:
= 1.319468 · 10−4 h−1

P
νR1 = i∈{B3,B4,3,4,5} νi IBi

nivelul racordului R2 este:
M U TR2 = pR2 /νR2 = 0.999257/(1.319468 · 10−4 ) = 7573.18 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R2 este:

M DTR2 = qR2 /νR2 = (1 − 0.999257)/(1.319468 · 10−4 ) = 5.63 h
A- 67. Sa se calculeze urmatorii indicatori de performabilitate pentru sis-

temul de transport al energiei electrice prezentat:
SAIFI / System Average Interruption Frequency Index / Frecventa astep-

tata de intrerupere la nivel sistem;
SAIDI / System Average Interruption Duration Index / Durata astep-
tata de intrerupere la nivel sistem;
VERSIUNE: DRAFT
76
CAIDI / Customer Average Interruption Duration Index / Durata astep-

tata de intrerupere la nivel consumator.
Solutie
Fie N numarul de puncte de racord ale schemei electrice, cu i = 1, 2, . . . N
si Ci numarul de consumatori alimentati in punctul de racord i. Fie qi
indisponibilitatea in asigurarea energiei in punctul de racord i, respectiv
M DTi timpul asteptat de intrerupere in punctul de racord i.
Cei trei indicatori de performabilitate de mai sus sunt estimati fie in sen-
sul valorii asteptate din punct de vedere probabilistic, fie evaluati post-
calcul, dupa incheierea unei perioade de timp de referinta (un an), acesta
fiind din punct de vedere statistic.
De remarcat ca, pentru un numar mare de ani observati, indicatorul

statistic tinde spre valorile estimate in sens probabilist.
Din punct de vedere statistic, SAIFI reprezinta numarul total de con-

sumatori intrerupti intr-un an divizat la numarul total de consumatori
deserviti de sistem.
Din punct de vedere probabilistic, SAIFI este media ponderata a frecven-

telor de intrerupere:
N
X N
X
SAIF I = νi Ci / Ci
i=1 i=1
Din punct de vedere statistic, SAIDI reprezinta suma duratelor de intre-

rupere a consumatorilor intr-un an divizat la numarul total de consuma-
tori deserviti de sistem. Este exprimat in minute/an.
Din punct de vedere probabilistic, SAIDI este media ponderata a in-

disponibilitatilor in alimentarea consumatorilor deserviti de sistem:
N
X N
X
SAIDI = qi C i / Ci
i=1 i=1
Din punct de vedere statistic, CAIDI reprezinta suma duratelor de in-

trerupere a consumatorilor intr-un an divizat la numarul de consumatori
afectati / intrerupti.
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT
VERSIUNE: DRAFT

Fiabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VERSIUNE: DRAFT

FIABILITATE, MENTENANTA, RISC.

0.1 Evenimente aleatoare, probabilitati si distributii

Solutie Se noteaza cu NX nr. de cazuri favorabile evenimentului X.

NA∩B = NA∩B∩C + NA∩B∩C (1)

NA∩C = NA∩B∩C + NA∩B∩C (2)

N(A∩B)∪(A∩C) = NA∩B∩C + NA∩B∩C + NA∩B∩C (3)

A- 2. Exprimati evenimentele urmatoare cu ajutorul evenimentelor A, B, C

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 3

1) Cele trei evenimente sunt realizate;

A- 3. Fie p probabilitatea de realizare a oricareia din evenimentele A, B sau

A- 4. O banca are L = 1000 de clienti, fiecare cu un depozit de e1000. Prob-

Fie N numarul de clienti care doresc sa-si retraga depozitul de e1000 in

P (N = 1) = CL1 (1 − p)pL−1 = 0.369063

P (N = k) = CLk (1 − p)k pL−k

P (S < Smin ) = 0.999

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 5

unde N ∼ Bin(L, p).

Pentru un numar intreg n dat,fie:

In concluzie, nivelul minim de lichiditate este Smin este e5000.

Observatie. In Mathematica urmatoarele linii calculeaza direct valoarea

Table 1: Valorile functiei de repartitie binomiale F (n, p) pentru p = 0.999

A- 5. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea L =

A- 6. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea L =

A- 7. In fiecare an, independent de alti ani, un sofer are probabilitatea p

i Care este probabilitatea ca acel asigurat sa fi avut un accident

Solutie Compania de asigurari are un numar egal de asigurati femei /

P (A) = P (B) · P (A|B) + P (F ) · P (A|F ) = 0.5 · (p + q) (12)

Fie A1 evenimentul ”‘asiguratul ales a avut un accident in primul an”’,

P (A1 ∩ A2 ) = P (A1 ∩ A2 |B) · P (B) + P (A1 ∩ A2 |F ) · P (F ) (13)

P (A1 ∩ A2 ) = 0.5 · (p2 + q 2 ) (15)

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 7

In acest caz se doreste evaluarea probabilitatii P (A2 |A1 ). Avem:

P (A2 |A1 ) = P (A1 ∩ A2 )/P (A1 ) = (p2 + q 2 )/2 · 2/(p + q) (16)

A- 8. Intr-o zi sunt planificare sa functioneze in Sistemul Energetic National

i Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a suferit o

Evident, evenimentele A ∩ H si A ∩ T sunt mutual exclusive.

Aplicand teorema probabilitatilor totale, rezulta:

P (A) = P (H) · P (A|H) + P (T ) · P (A|T )

Data fiind ipoteza unui numar egal de hidrogeneratoare / turbogenera-

Pe de alta parte, probabilitatea ca intr-o zi un hidrogenerator sa func-

P (A|H) = (1 − q1 )24 = 0.886653

respectiv, disponibilitatea unei zile la nivelulul unui turbogenerator este:

P (A|T ) = (1 − q2 )24 = 0.785678

P (A) = 0.5 · ((1 − 0.886653) + (1 − 0.785678)) = 0.1638345

ii) Probabilitatea ca in primele 12 ore un hidrogenerator sa functioneze

P12 (A|H) = (1 − q1 )12 = 0.941623

respectiv, disponibilitatea similara la nivelulul unui turbogenerator este:

P12 (A|T ) = (1 − q2 )12 = 0.886385

P12 (A) = 0.5 · ((1 − 0.941623) + (1 − 0.886385)) = 0.085996

0.1. EVENIMENTE ALEATOARE, PROBABILITATI SI DISTRIBUTII 9

A- 9. Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie in ziua respectiva sa fie

Aceasta se poate calcula cu relatia urmatoarea ce deriva din aplicarea

A- 10. Fie un sistem de monitorizare a unui parametru de mediu. Fie X o

i Care este probabilitatea ca X sa fie mai mare sau egal decat

ii Care este probabilitatea ca Y sa fie mai mare sau egal decat 2

iii Care este probabilitatea de a avea cel putin o valoare anormala

iv Care este probabilitatea a avea o ora cu X = 1, respectiv

A- 11. Fie un supermarket care este vizitat intr-o zi de n persoane. O per-

a Propuneti o distributie discreta pentru v.a. N ;

b Propuneti o distributie discreta aproximativa pentru v.a. N -

c Pentru p = 0.9 si n = 70 calculati probabilitatea de a avea cel

A- 12. Domnul X are un rendez-vous cu Doamna Y azi intre orele 17 si 18.