Mănușă Inteligentă Destinată Traducerii Limbajului Dactil La Persoanele Cu Deficențe de Auz

Universitatea Tehnică a Moldovei
MĂNUȘĂ INTELIGENTĂ DESTINATĂ

TRADUCERII LIMBAJULUI DACTIL LA
PERSOANELE CU DEFICENȚE DE AUZ
Student: Balan Olivian
Coordonator: Postica Vasile

lector universitar
Chişinău – 2020
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică
Departamentul Microelectronică şi Inginerie Biomedicală
Admis la susţinere
Şef departament: prof.univ.dr. Şontea Victor
„ ” 2020
MĂNUȘĂ INTELIGENTĂ DESTINATĂ

TRADUCERII LIMBAJULUI DACTIL LA
PERSOANELE CU DEFICENȚE DE AUZ
Proiect de licenţă
Student: (Balan Olivian )
Conducător: (Postica Vasile )
Consultanţi: (Gorobievschi Svetlana)
(Buzdugan Artur)
Chişinău – 2020
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică

Departamentul Microelectronică şi Inginerie Biomedicală
Programul de studii Ingineria Sistemelor Biomedicale
Aprob
Șef departament MIB
Şontea Victor, prof.univ., dr.
_________________________
„_____”_____________ 2020
CAIET DE SARCINI
pentru proiectul/teza de licenţă al studentului
Balan Olivian
1. Tema proiectului/tezei de licență Mănușa inteligentă destinată traducerii limbajului dactil la

persoanele cu deficiențe de auz.
confirmată prin hotărârea Consiliului facultății nr. 1 din „30” ocombrie 2019
2. Termenul limită de prezentare a proiectului/tezei de licență „______” ______________ 2020
3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului/tezei de licență. Articole ştinţifice și inginerești pe

sisteme de converitre a limbajului dactil. Datasheet pe senzori de deformare, pe senzori de
deplasare, pe accelerometre și giroscoape. Literatură pe principiul de lucru a senzorilor
enumerați. Datasheet pe sisteme cu microprocesoare. Literatură pe achiziționarea și
procesoarea datelor de la senzori. Literatură pe algoritmi și structuri de date.
4. Conţinutul memoriului explicativ. 1. Definirea mecanismului de auz și modalitățile de
combatere a cazurilor de hipoacuzie; 2. Elaborarea mănușii inteligente pentru traducerea
limbajului mâinii la persoanele cu deficiențe de auz; 3. Obținerea de rezultatelor și asamblarea
dispozitivului; 4. Argumentarea economică a proiectului elaborat.
5. Conţinutul părţii grafice a proiectului. Prototipul mănușii, Diagrama de nivel înalt al mănuș,
Conexiunea senzorului flex la Arduio, Circuitul de bază a senzorilor de contact, Conectarea
GY-61 la Arduiono, Conectarea Bluetooth HC-05 la Arduiono, Conectarea TTs (Text-to-
speech) la Arduiono, Schema amplasării senzorilor și giroscopului pe mănușă, Schema
modulului detector, Placa PCB, Schema modulului traductor, Arhitectura dispozitivului
elaborate.
6. Lista consultanţilor:
Confirmarea realizării activităţii

Consultant Capitol Semnătura Semnătura
consultantului (data) studentului (data)
Gorobievschi S. Argumentarea economică
Buzdugan A. Control normativ
7. Data înmânării caietului de sarcini______________________________________________________

Coordonator Postica Vasile ___________________________________________
semnătura
Sarcina a fost luată pentru a fi executată de către studentul Balan Olivian

_____________________________________________________________________
semnătura, data
PLAN CALENDARISTIC
Termenul de
Nr. crt. Denumirea etapelor de elaborare/proiectare Nota
realizare a etapelor
1. Coleactarea şi analiza informaţiei despre metodele de 10 zile
convertire a libajului dactil (04.02 – 14.02)
2. Definirea etapelor de elaborare a instalaţiei de 5 zile
convertire a libajului dactil. (15.02 – 20.02)
3. Alegerea senzorilor optimali pentru dispozitivul 7 zile
de convertire a libajului dactil (21.02 – 28.02)
4. Elaborarea schemei electrice de detectare a 25 zile
mișcărilor. (01.03 – 26.03)
5. Alegerea unității de procesare a datelor optimală 6 zile
(26.03 – 31.03)
6. Testarea schemei electrice elaborate 20 zile
(01.04 – 21.04)
7. Realizarea interconecțiunii între scheme și 20 zile
unitatea de control (22.04 – 12.05)
8. Testarea părții hardware și optimizarea 7 zile
(13.05 – 20.05)
9. Argumentarea economică şi conformarea 15 zile
lucrării. (21.05 – 05.06)
Student Balan Olivian ________________________

semnătura
Conducător de proiect/teză de licență Postica Vasile _____________________________

semnătura
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA CALCULATOARE, INFORMATICĂ ŞI MICROELECTRONICĂ
DEPARTAMENTUL MICROELECTRONICĂ ŞI INGINERIE BIOMEDICALĂ
PROGRAMUL DE STUDII INGINERIA SISTEMELOR BIOMEDICALE
AVIZ
la proiectul/teza de licenţă
Titlul Mănuşa inteligentă destinată traducerei limbajului dactil la persoanele cu deficienţe de auz.
Studentul(a) __Balan Olivian________________gr. ___ISBM-161___________________

Luând în considerare numărul mare de oameni cu hipoacuzie și
1. Actualitatea temei_________________________________________________________
___________________________________________________________________________
atenția redusă pentru oamenii cu dizabilități tema tezei este foarte actuală din punct de
___________________________________________________________________________
vedere ştiintific şi ingineresc.
2. Caracteristica proiectului/tezei de licenţă _____________________________________
Teza de licenţa este îndeplinită la un
___________________________________________________________________________
nivel ingineresc şi ştiintific foarte înalt luînd în considerare şi eforturile majore depuse
___________________________________________________________________________
de către student la realizarea acesteea, precum şi participarea la concurs studențesc.
3. Analiza prototipului_______________________________________________________
Prototipul elaborat este relativ nou, executat la un nivel
___________________________________________________________________________
ingineresc inalt şi foarte util pentru oamenii cu diazbilități de auz. A fost testat de
___________________________________________________________________________
numeroase ori in laborator si prezentat la concursuri studențești .
4. Estimarea rezultatelor obţinute______________________________________________
Rezultatele obţinute în cadrul efectuării Tezei de
___________________________________________________________________________
licenţă sunt sumate în forma de un dispozitiv real și funcționabil, care urmează a fi
___________________________________________________________________________
finalizat cu o lucrare ştiinţifică în revista Universității Tehnice a Moldovei.
___________________________________________________________________________
Rezultatele conțin
5. Corectitudinea elemente inginerești
materialului competititve cu cele raportate anteriror.
expus ___________________________________________
Materialul experimental este expus destul de
___________________________________________________________________________
corect şi organizat logic în lucrare.
6. Calitatea materialului grafic ________________________________________________
Materialul grafic reflectă multitudinea de rezultate
___________________________________________________________________________
experimentale şi sunt prezentate în un mod simplu şi clar în lucrare.
7. Valoarea practică a proiectului/tezei _________________________________________
Rezultatele tezei este cu potenţial practic
___________________________________________________________________________
luând în considerare numărul mare de persoane cu dizabilități ale auzului.
8. Observaţii şi recomandări __________________________________________________
Continuarea cercetărilor respective şi pe parcursul
___________________________________________________________________________
studiilor de masterat si doctorat.
9. Caracteristica studentului şi titlul conferit ____________________________________
Dl. Balan a demonstrat cunoştinţe
___________________________________________________________________________
profunde şi aptitudini practice de a le aplica în practica ingenerească, apreciate de
___________________________________________________________________________
asemenea și la concursuri studențești. A obţinut o practică foarte bună şi doresc să o
___________________________________________________________________________
recomand în continuare pentru studii de masterat la Departamentul MIB, UTM.
___________________________________________________________________________
Dl. Balan merită cea mai înaltă apreciere şi Titlul de Inginer Licenţiat în Inginerie
Biomedicală.
Lucrarea în forma electronică corespunde originalului prezentat către susținere publică.
Coordonatorul proiectului/tezei de licență

___lector universitar_______________________________POSTICA Vasile______
(titlul ştiinţifico-didactic, titlul științific semnătura, data numele, prenumele)
Materialul grafic reflectă multitudinea de rezultate

Rezultatelegrafic
Materialul tezei reflectă
este cu potenţial practic luînd în
experimentale şi sunt prezentate în un mod simplu şiDl.clarJumir multitudinea
a demonstrat
în lucrare. decunoştinţe
rezultate
ADNOTARE
la teza de licenţă a studentului Balan Olivian

tema „ Mănușă inteligentă pentru traducerea limbajului dactil la persoanele cu deficiențe de auz”
Lucrarea cuprinde: 4 capitole, 24 figuri, 11 tabele și 22 surse bibliografice.

Cuvinte-cheie: smart glove, dactyl language, hearing impairment, microprocessor.
Scopul lucrării constă în proiectarea suportului tehnic al unei mănuși inteligente, ce ar avea capacitatea
de a traduce rapid și eficient limbajul dactil pentru persoanele cu deficiențe de auz, utilizându-se un afișor
grafic comod și user-friendly.
Obiectivele generale – analiza bibliografică în domeniul limbajului dactil, proiectarea, elaborarea și
optimizarea părții hardware pentru mănușa inteligentă, întru-cât sa fie posibilă citirea eficientă a literelor și
semnelor limbajului dactil.
Domeniul de cercetare îl constituie combaterea problemelor de integrare în societate a persoanelor cu
deficiență de auz, și anume rezolvarea problemelor practice ce țin de comunicarea lor cu oamenii fără
deficiență de acest gen.
Originalitate ştiinţifică constă în faptul că, deși, până în prezent au fost incercări de creare a unei
asemena mănuși, acestea nu au ajuns să intre în producție din cauza componentelor scumpe și a rezultatelor
nesatisfăcătoare. Un support tehnic pentru o astfel de mănușă care ar fi compactă, adaptabilă și comodă ar
înlătura cu siguranță impedimentele ce le întâlnesc persoanele ce suferă de hipoacuzie.
Teza cuprinde în sine introducere, patru capitole, concluzii și bibliografie.
Capitolul 1 descrie aspectele teoretice despre definirea mecanismului de auz și modalitățile de
combatere a aceste deficiențe, dar și obiectivele si scopul acestei lucrări. Se descrie pe scurt care sunt
problemele de integrare în societate a persoanelor cu deficiență de auz, precum și care ar fi principalele soluții
de rezolvare a problemelor practice ce țin de comunicarea lor cu oamenii fără deficiență de acest gen.
Al doilea capitol descrie posibilele căi de rezolvare a problemelor întâlnite pentru elaborarea
dispozitivelor de convertire a limbajului dactil pentru persoanele cu hipoacuzie. De asemenea se descriu
deteliile generale a suportului tehnic care urmează a fi elaborat, se efectuează alegerea componentelor și
senzorilor optimali, precum și se elaborează schema dispozitivului propriu-zis.
Capitolul 3 conţine exemple de testare a funcţionalităţii suportului tehnic elaborat conform datelor
tehnice din capitolul precedent, precum și rezultatele în urma testării alfabetului dactil cu exemple concrete.
Se realizează optimizarea schemei electrice principiale pentru a obține o eficiență cât mai înaltă.
Ultimul capitol, al patrulea, se referă la argumentarea economică a proiectului, planul calendaristic,
analiza SWOT, analiza cheltuielilor și rentabilitatea producerii în masa a suportului tehnic.
În concluzie se remarcă că suportul tehnic este unul complet funcțional, poate fi optimizat și poate intr-
adevăr traduce limbajul dactil, cel puțin al literelor alfabetului latin.
ANNOTATION
to the Bachelor thesis of Balan Olivian
theme " Smart glove development for translating of dactyl language for people with auditory
disabilities"
The thesis includes: 4 chapters, 24 figures, 11 tables and 22 source.

Keywords: up to 5 words, in a separate row.
The purpose of the thesis consists in designing the technical support of a smart glove, which would
have the ability to quickly and efficiently translate dactyl language for people with hearing impairments, using
a convenient and user-friendly graphic display.
The general objectives - bibliographic analysis in the field of dactyl language, design, development and
optimization of the hardware for the smart glove, so that it is possible to read efficiently the letters and signs
of the dactyl language.
The research field It is to combat the problems of integration of people with hearing impairment in
society, namely to solve practical problems related to their communication with people without such
disabilities.
Scientific originality the fact is that, although so far there have been attempts to create such a glove,
they have failed to enter production due to expensive components and unsatisfactory results. A technical
support for such a glove that would be compact, adaptable and comfortable would certainly remove the
impediments faced by people suffering from hearing loss.
Thesis contains introduction, four chapters, conclusions, a bibliography list and one annex.
Chapter one describes the theoretical aspects about the definition of the hearing mechanism and the
ways to combat these deficiencies, but also the objectives and purpose of this paper. It describes briefly what
are the problems of integration in society of people with hearing impairments, as well as what would be the
main solutions to solve practical problems related to their communication with people without such
disabilities.
The second chapter describes possible ways to solve the problems encountered in developing language
conversion devices for people with hearing loss. It also describes the general details of the technical support to
be developed, the choice of optimal components and sensors is made, as well as the scheme of the device
itself.
The third chapter contains examples of testing the functionality of the technical support developed
according to the technical data in the previous chapter, as well as the results after testing the dactyl alphabet
with concrete examples. The optimization of the main electrical scheme is performed in order to obtain the
highest possible efficiency.
The last chapter, the fourth, refers to the economic argumentation of the project, the calendar plan, the
SWOT analysis, the cost analysis and the profitability of the mass production of the technical support.
In conclusion it is noted that the technical support is fully functional, can be optimized and can really
translate dactyl language, at least the letters of the Latin alphabet.
CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................9
1. DESCRIEREA APARATULUI AUDITIV ȘI IMPORTANȚA LIMBAJULUI
MIMICO-GESTUAL...........................................................................................11
1.1. Evoluția cunoștințelor despre deficiența de auz........................................11
1.2. Caracterizarea generală a handicapului de auz .......................................12
1.3. Etiologia și clasificarea deficiențelor de auz..............................................14
1.4. Testarea și diagnosticarea deficiențelor de auz........................................17
1.4.1. Testarea handicapului de auz ........................................................17
1.4.2. Diagnosticarea pierderii de auz la copii..........................................21
1.5. Metodologia demutizării deficienților de auz.............................................24
1.6. Importanța limbajului mimico-gestual ......................................................25
1.7. Soluții existente care asigură traducerea limbajului semnelor..................27
1.8. Scopul și obiectivele tezei.........................................................................29
2. ELABORAREA MĂNUȘII INTELIGENTE PENTRU TRADUCEREA
LIMBAJULUI MÂINII LA PERSOANELE CU DEFICIENȚE DE AUZ .............31
2.1. Descrierea generala a sistemului..............................................................31
2.2. Alegerea componentelor electronice .......................................................33
2.3. Asamblarea circuitului și culegerea datelor ............................................39
3. OBȚINEREA REZULTATELOR ȘI ASAMBLAREA DISPOZITIVULUI .......43
3.1. Prezentare rezultatelor obținute ..............................................................43
3.2. Schema logică a plăcii ............................................................................45
UTM 714.9 002 ME

Mod. Coala Nr. document Semnăt Data
.
Elaborat Balan Olivian Litera Coala Coli
Conducător Postica Vasile 8 59
Mănușă inteligentă
Consultant Gorobievschi S. pentru traducerea UTM FCIM
Contr. norm. Buzdugan A. limbajului la persanele ISBM - 161
Aprobat Șontea V. cu deficiențe de auz.
4. ARGUMENTAREA ECONOMICĂ A ELABORĂRII SUPORTULUI TEHNIC A
MĂNUȘII INTELIGENTE...................................................................................47
4.1. Descrierea generală a proiectului.............................................................47
4.2. Plan calendaristic de executare a proiectulu ............................................47

4.3. Analiza SWOT...........................................................................................49
4.4. Calculul indicatorilor economici.................................................................49
4.5. Concluzia privind partea economică.........................................................55
CONCLUZII GENERALE.......................................................................................56
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................57
Coală
UTM 714.9 002 ME 9

Mo Coal N. Document Semnat Data
d a
INTRODUCERE
În orice demers ştiinţific, studiul comunicării reprezintă fundamentul cunoaşterii şi al aprecierii

subiectului. Limbajul e unul din cele mai specifice mijloace umane folosite în comunicarea
interpersonală, aceasta fiind o difuziune dinamică de înţelesuri cu scopul de a direcţiona viaţa noastră
mai eficient. Hipoacuzia reprezintă deficitul senzorial cel mai frecvent întâlnit la om: afectează 8 –
10% din populaţie şi aproximativ 1 din 1000 nou-născuţi este surd.
Datele oficiale susţin că în Republica Moldova există aproximativ 150 de mii de hipoacuzici.
Hipoacuzia congenitală reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind una din cele mai
frecvente anomalii congenitale cu o frecvenţă de 1-3 la mia de nou-născuţi, 1 din 300 copii prezintă
hipoacuzie neurosenzorială congenitală uşoară, iar 1 din 1000 de copii va prezenta hipoacuzie
neurosenzorială gravă înaintea vârstei adulte [1].
Hipoacuzia este un handicap invizibil, copilul hipoacuzic arată normal somatic (cu excepția
sindroamelor genetice cu amprentă caracteristică) şi, aparent, se dezvolta normal în primul său an de
viaţă. De aceea, în lipsa unui diagnostic precoce al hipoacuziei, aceasta va fi depistată doar la vârsta de
12-24 luni când părinţii observă la copil lipsa de dezvoltare a limbajului. În Republica Moldova, vârsta
la care se depistează hipoacuzia variază între 3 şi 4 ani; la 3 ani este deja prea târziu pentru a asigura o
dezvoltare optimă a vorbirii [1]. Hipoacuzia severă, permanentă, dacă nu este detectată precoce, va
influenţa şi va determina repercusiuni grave asupra dezvoltării vorbirii, achiziţionării limbajului şi
dezvoltării cognitive, având un efect negativ asupra calităţii vieţii emoţionale şi sociale. În afara
impactului negativ asupra comunicării interumane, hipoacuzia severă bilaterală afectează şi realizarea
educaţională, sănătatea mintală, respectul de sine şi oportunităţile de angajare pe termen lung [2].
Se consideră că 90% dintre copiii hipoacuzici în vârstă de 5 ani au hipoacuzie permanentă din
perioada neonatală. Literatura de specialitate consemnează existența unor preocupări foarte vechi față
de deficienţii senzorial în general. În lucrarea „Despre simţurile celor care simt„, Aristotel afirmă că
cine s-a născut surd acela devine apoi mut. În Codicele lui Justinian se găsesc reflectate atitudinile
societății față de surzi și sunt stipulate drepturile pe care aceştia le aveau. Pentru învăţarea limbii de
câtre persoanele handicapate de auz, s-a aplicat o tehnica bazată pe imitaţie , asemănătoare cu
principiul învățării vorbirii la copilul mic normal, cât și o tehnică similară cu formarea deprinderii de a
comunica într-o limbă străina Ambele tehnici au fost cunoscute sub numele de „metoda naturală” [3].
Având în vedere toate aceste demersuri, din punct de vedere metodologic, pentru învăţarea
limbii au fost structurate trei metode principale: metode orale, metode care folosesc, preponderent,
limbajul scris și metode combinate, care fac apel și la mijloacele auxiliare (dactileme, labiolectura și
mimico-gesticulaţie) [4]. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție a limbajului gestual sunt
Coală
UTM 714.9 002 ME 10

d a
aproximativ aceleași ca și stadiile de achiziție a limbajului oral, prin urmare, copilul surd își dezvoltă
limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă optimă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă
limbajul verbal. Toate aceste motive ne-au condus la ideea creării unei mănuși inteligente, cu senzori
flexibili, accelerometru și giroscop, care ar putea traduce limbajul mâinii, într-un limbaj scris, afișat pe
un ecran sau transmis către un speaker.
Coală
UTM 714.9 002 ME 11

d a
1. DESCRIEREA APARATULUI AUDITIV ȘI IMPORTANȚA
LIMBAJULUI MIMICO-GESTUAL
Literatura de specialitate consemnează existenta unor preocupări foarte vechi față de deficienţii
senzoriali în general. În lucrarea „Despre simţurile celor care simt,, Aristotel afirmă că cine s-a născut
surd acela devine apoi mut. În Codicele lui Justinian se găsesc reflectate atitudinile societății față de
surzi și sunt stipulate drepturile pe care aceştia le aveau. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul
care a folosit limbajul oral (vorbirea articulată) ca formă a demutizării Juan Pablo Bonet, pe la 1600, a
folosit alfabetul dactil pentru formarea comunicării verbale, dar și limbajul scris, oral si mimico-
gesticular.
În secolele XIX si XX, specialiştii ruşi aduc și ei o contribuţie interesantă. Dintre cei mai
cunoscuţi, cităm pe V.I. Flery, G.A. Gurtiev, A.F.Ostogradschi, A.I.Diacikov, LV. Zankov, s.a, care au
contribuit la fundamentarea psihopedagogia a învatamântului pentru copii cu deficiente de auz.
Pentru învăţarea limbii de câtre persoanele handicapate de auz, s-a aplicat o tehnică bazata pe
imitaţie, asemănătoare cu principiul învățării vorbirii la copilul mic normal, cât și o tehnică similara cu
formarea deprinderii de a comunica într-o limbă străina. Ambele tehnici au fost cunoscute sub numele
de „metoda naturală”. Având în vedere toate aceste demersuri, din punct de vedere metodologic, pentru
învăţarea limbii au fost structurate trei metode principale:
1) metode care folosesc, preponderent limbajul oral (metode orale);
2) metode care folosesc, preponderent, limbajul scris (metode scrise);
3) metode combinate (metode mixte), care fac apel și la mijloacele auxiliare (dactileme,
labiolectura și mimico-gesticulaţie) [4].
1.1. Evoluția cunoștințelor despre deficiența de auz

Terminologie
Temenii folosiţi atât în ştiinţa, cât si în limbajul obişnuit, pentru a desemna persoanele cu
tulburări de auz, sunt: surdo-mut, surdo-vorbitor, deficient de auz, disfuncţional auditiv, hipoacuzic,
handicapat de auz, asurzit.
La început, s-a folosit termenul de surdomut, făcându-se referire la persoanele care și-au
pierdut auzul înainte de însuşirea limbajului verbal (până la 2-3 ani). Dar ulterior s-a conştientizat
faptul că între surditate și muţenie nu există o legătura indestructibilă. Termenul surdo-vorbitor se
referă la deficientul de auz demutizat și la cel asurzit, care a reuşit să-și însuşească vorbirea până la
pierderea auzului; hipoacuzicul este deficientul de auz cu reziduuri auditive, iar surditatea totală poartă
denumirea de cofoză.
Coală
UTM 714.9 002 ME 12

d a
Surditatea este urmarea unui deficit organic instalat la nivelul unuia din segmentele aparatului
auditiv, ce poate duce la mutitate, ca o consecinţă a surdităţii.
De studierea acestui tip de deficiență și de găsirea unor metode și tehnici de recuperare și
integrare socială, compensare, instrucţie si educaţie se ocupă surdo-psihopedagogia sau
psihopedagogia deficitului de auz ca ramuri ale ştiinţei defectologice.
Surdo-psihopedagogia studiază:
 cauzele surdităţii;
 prevenirea factorilor de risc;
 particularităţile dezvoltării psihice a persoanelor cu deficiente de auz;
 constată și explică timpul și gradul surzeniei, în vederea intervenţiei (timpanoplastie), tehnice
(protejare) și compensator-auditive;
 elaborează principiile încadrării în sistemul şcolar special și general, cât și în societate și în
activitatea productivă;
 studiază particularităţile vieţii și activităţii copilului cu deficiență de auz în familie, în mediul
social și evidenţiază importanța factorilor sociali și educativi în formarea personalităţii lui;
 studiază și stabileşte cauzele și consecinţele imediate și îndepărtate ale pierderii auzului;
 principiile și metodele generale și speciale de demutizare, în raport cu timpul disfuncţiei auditive
(surd, hipoacuzic, asurzit);
 metodologia recepţiei vorbirii prin labiolectura a emiterii si corectării vorbirii cu și fără ajutorul
aparaturii electroacustice.
1.2. Caracterizarea generală a handicapului de auz
Oamenii au cinci simţuri cu ajutorul cărora experimentează lumea înconjurătoare, simţurile

fiind uneltele cu care învăţăm și comunicăm. Când se naşte, copilul are mintea deschisă și pregătită
pentru recepţionarea informaţiilor prin toate aceste simţuri. Cu cât informaţiile primite sunt mai
numeroase, cu atât copilul va putea înţelege lumea înconjurătoare și se va integra mai bine în societate.
Auzul este critic pentru dezvoltarea vorbirii și a limbajului în general. De aceea este foarte
important ca pierderea de auz să fie descoperită cât mai devreme cu putinţă, întrucât o întârziere în
dezvoltarea vorbirii și a limbajului poate fi evitată dacă există o amplificare suficientă a sunetelor.
Handicapul de auz aparţine unei categorii mai ample de handicapuri – cele senzoriale (din care
face parte și deficiența de vedere) și reprezintă diminuarea sau pierderea totală sau parţială a auzului.
Prin instalarea unui deficit auditiv, activitatea și relaţiile individului cu lumea înconjurătoare sunt
puternic perturbate. Atunci când handicapul de auz există de la naştere sau când apare de timpuriu
(mica copilărie), dificultăţile în însuşirea limbajului de către copil sunt majore – vorbim despre
Coală
UTM 714.9 002 ME 13

d a
fenomenul muţeniei care însoţeşte pierderea totală a auzului. În cazul în care degradarea auzului se
produce după achiziţia structurilor verbale și nu se intervine în sens recuperator, se instalează un
proces de involuţie la nivelul întregii activităţi psihice.
Putem spune că, în timp ce pierderea auzului înaintea vârstei de 2-3 ani are drept consecinţă
mutitatea (copilul devenind surdomut), dispariţia simţului auditiv la câţiva ani după însuşirea
limbajului de către copil determină dificultăţi în menţinerea nivelului atins, chiar regresii în plan verbal
(din punct de vedere al vocabularului, al intensităţii vocii sau al exprimării gramaticale).
Efectele deficientei de auz sunt diferite deci în funcţie de vârsta la care a apărut handicapul
auditiv, de particularităţile psihice ale individului, de mediul în care trăieşte acesta, de atitudinea celor
din jur etc.
O ureche cu acuitate normală poate să suplinească surditatea celeilalte. Din punct de vedere
statistic, unul din zece oameni suferă, într-o măsură mai mare sau mai mică, de tulburări ale auzului.
Este foarte dificil de a defini dezvoltarea normală atunci când este vorba despre oameni.
Fiecare individ se dezvoltă în felul sau în ritmul său. Putem vorbi de repere generale în dezvoltarea
auzului, deşi este mai important de notat care este progresul natural al copilului prin diferitele stadii de
dezvoltare decât să ne concentrăm pe atingerea unui reper specific pentru o vârstă specifică.
Fetusul uman posedă un auz rudimentar încă din a 20-a săptămână de sarcină. Acest auz se va
dezvolta și maturiza pe tot timpul sarcinii. Fătul este apt să audă sunete din exterior, deşi aude mult
mai bine sunetele de frecvență joasă decât sunetele de frecvență înaltă. Între 0-4 luni copilul tresare la
sunete bruşte și puternice și îndreaptă privirea sau capul spre sursă sonoră. Între 3-6 luni devine
interesat de diferite sunete. Experimentează auzul producând sunete, aparent recunoscând vocile
familiare. La 6-12 luni gângureşte și începe să înţeleagă cuvinte simple cum ar fi „mama” și „pa”, fiind
în stare să execute comenzi simple. Între 12-18 luni gânguritul începe să se transforme în cuvinte,
copilul putând folosi în jur de 20 de cuvinte si înţelegând circa 50. La 2 ani poate vorbi în propoziţii
simple folosind un vocabular de aproximativ 200-300 de cuvinte. Îi place să i se citească și poate
identifica și numi lucruri observate în imagini, pentru ca la 3-4 ani să folosească cuvinte si propoziţii
pentru a-și exprima propriile nevoi, întrebări și sentimente. Vocabularul, pronunţia și înţelegerea
cuvintelor se îmbunătăţesc vizibil în această perioadă.
Atunci când există o leziune la oricare dintre părtile componente ale analizatorului auditiv,
abilităţile auditive ale copilului pot fi compromise. Numai câteva afecţiuni ale sistemului auditiv pot fi
tratate cu medicamente sau chirurgical, în timp ce majoritatea pot fi remediate cu ajutorul unei proteze
auditive.
Anumiţi factori pot influenta impactul pe care îl are pierderea de auz asupra dezvoltării
copilului. Un copil care s-a născut cu o pierdere de auz prezintă o mai mare întârziere în dezvoltarea
vorbirii și a limbajului decât un copil al cărui auz a fost afectat după însuşirea limbajului. De asemenea
Coală
UTM 714.9 002 ME 14

d a
gradul pierderii de auz are o importantă foarte mare. Cu cât pierderea de auz este mai mare, cu atât
dezvoltarea vorbirii și a limbajului va fi mai afectată.
Este foarte important faptul că pierderea de auz să fie diagnosticată și tratată cât mai devreme
posibil. Există date clare care arată că un copil cu o pierdere de auz îşi poate dezvolta vorbirea și
limbajul similar unui copil cu auz normal, dacă este protezat înainte de a împlini vârsta de 6 luni.
1.3. Etiologia și clasificarea deficiențelor de auz
I. Clasificarea B.I.A.F (Biroul Internaţional de Audiologie şi Fonologie):

Criteriul acestei clasificări îl constituie pragul senzorial al auzului.
Clasificarea B.I.A.F. cuprinde 5 categorii:
a) Audiţie normală – (0-20 dB): Poate auzi fără dificultăţi o conversaţie.
b) Hipoacuzie uşoară – (20-40 dB): Cuvintele nu sunt identificate în întregime. Poate auzi o
conversaţie dacă nu este îndepărtată sau ştearsă.
c) Hipoacuzie medie – (40-70 dB): Poate auzi conversaţia numai de foarte aproape şi cu
dificultăţi. Confuzii ale vocalelor şi consoanelor. Poate avea un retard sever al limbajului verbal.
d) Hipoacuzie severă – (70-90 dB): Numai vorbirea foarte puternică este percepută, de
asemenea şi zgomotele puternice, mai ales cele grave.
e) Hipoacuzie profundă – (>90 dB): Aude sunete foarte puternice dar care provoacă şi senzaţii
dureroase, vorbirea nu este percepută [11].
II. Clasificarea în funcţie de cauza deficienței:

O altă clasificare a surdităţii poate fi făcută după criteriul cauzei care a dus la instalarea
deficienţei. Le enumerăm pe scurt urmând ca ele să fie tratate mai pe larg în continuare. Sunt
cunoscute două categorii principale de cauze ale surdităţii şi implicit două tipuri principale:
1) Surdităţi ereditare:
 Numărul de afecţiuni genetice asociate cu surditatea este estimat la 150 şi în aproximativ
jumătate din cazurile de surditate sunt implicaţi factori genetici. Există trei modalităţi de
transmisie genetică şi anume autozomal dominantă, recesivă şi transmiterea pe cromozomii de
sex.
 Surditatea este uneori doar una din manifestările ce alcătuiesc un sindrom. Un exemplu de
afecţiune dominantă este sindromul Waardenburg, care este incriminat în 2% din cazurile de
surditate congenitală la copii.
2) Surdităţi dobândite - în funcţie de momentul apariţiei:
Coală
UTM 714.9 002 ME 15

d a
 Surditățile prenatale - mai ales cele embrionale, dar uneori și fetale. Pot fi cauzate de maladiile
infecţioase ale gravidei, viruşi ai rubeolei, oreionului, pojarului, hepatitei, paludismului matern,
tulburări metabolice, endocrine (hipotiroidismul familial), diabetul, hemoragiile, infecţii
bacteriene și prin protozoare (tuberculoza, sifilisul, medicamentele tranchilizante (morfina,
cocaina, heroina, marijuana, conterganul), cauze chimice și hormonale cum sunt
avortificientele (chinina, ergotina, apa de plumb), de asemenea: iradierea mamei cu raze X, în
timpul sarcinii, alcoolismul, incompatibilitatea sangvina între mama și fetus.
 Surditati neonatale (perinatale) - produse prin leziuni anatomo-patologice în timpul naşterii,
hemoragii meningiene, incompatibilitatea sangvina, lezarea cohleara. Avem, de asemenea,
anoxia (asfixia albastra ), cauzata de ne-oxigenarea fetusului în timpul travaliului, datorita
răsucirii cordonului ombilical, toate acestea provocând repercusiuni în dezvoltarea normala
ulterioara a sistemului nervos. Traumatismele obstreticale pot și ele provoca hemoragii în
urechea interna, icterul nuclear-bilirubinemia.
 Surdități postnatale - determinate de traumatisme cranio-cerebrale, boli infecţioase (meningita,
encefalita, scarlatina, rujeola, pojarul, tusea convulsiva, oreionul, febra tifoida, etc.), otita,
factori toxici (intoxicaţiile), boli vasculare, subalimentaţia cronica, traumatismul sonor
( întreprinderi zgomotoase ), cauze medicamentoase (streptomicina, neomicina, canamicina,
gentamicina, trombomicina și chiar aspirina și chinina doze mari). La acestea se adăuga și alte
cauze cu efecte negative la nivelul urechii interne, medii sau externe. În cazul în care leziunea
se afla în creier, surditatea este mult mai grava și poarta denumirea de surditate corticala.
III. Clasificare în funcţie de spectrul de frecvenţe afectat:
In urma acestui criteriu deosebim următoarele categorii de surditate:
a) Monotonală, în care este afectată o singură frecvenţă;
b) Bitonală, în care sunt afectate două frecvenţe;
c) Politonală, când sunt afectate un număr mare de frecvenţe;
d) Zonală, interesează o întreagă gamă de frecvenţe, de exemplu sunt afectatetoate frecvenţele
înalte;
e) Pantonală, când pierderea de auz afectează toate frecvenţele auzului normal.
Frecvenţele mai joase de 16 Hz nu sunt audibile de urechea umană (inf răsunete) percepţia
lorfăcându-se vibratil. Frecvenţele mai înalte de 18000 -20000 Hz nu se pot de asemenea percepe
acustic (ultrasunete).
Vocea umană corespunde unui spectru de frecvenţe de la 250 la 4000 Hz, cu maximă utilizare
pentru limbaj în zona frecvenţei de 500-3000 HZ. în zona 1000-2000 Hz este necesară o sensibilitate
discriminativă foarte bună a sunetelor.
Coală
UTM 714.9 002 ME 16

d a
Zona cuprinsă între 250-4000 Hz mai este denumită şi zonă focală de percepţie a limbajului.
La această zonă de frecvenţă pierderea auzului este cea mai gravă, fiind urmată de incapacitatea
perceperii limbajului. în general, la cei cu deficienţă de auz severă şi profundă cele mai puţin afectate
sunt sunetele joase, iar cele mai afectate sunt cele medii, care permit perceperea limbajului.
IV . Clasificare după criteriul posibilităţii demutizării:

a) Deficit auditiv care împiedică achiziţia limbajului prin imitaţie acustică-fonică dar care nu
împiedică achiziţia timpurie a limbajului prin labiolectură, metode orale şi compensatorii.
b) Deficit auditiv care intervine la o vârstă la care achiziţia limbajului s-a realizat deja.
c) Deficit auditiv care împiedică dezvoltarea limbajului în aceleaşi limite de timp ca şi copilul
normal, implicând întârzieri de dezvoltare a limbajului.
d) Deficit auditiv care provoacă retard al limbajului şi retard al capacităţii de achiziţie şcolară şi
de asemenea o adaptare slabă la regimul şcolar.
e) Deficit de auz care permite achiziţia, conservarea şi reproducerea limbajului vorbit dar care
afectează zonele medii-înalte ale spectrului frecvenţelor şi determină deficienţe de pronunţare
specifice: confundarea s cu z, g cu c, f cu v etc.
V. Clasificare în funcţie de momentul apariţiei surdităţii:

a) Deficit auditiv care apare până la 4-5 ani de viaţă.
b) Deficit auditiv care apare între 5-10 ani.
c) Deficit auditiv care apare după vârsta de 10 ani.
VI. Clasificare în funcţie de localizarea deficitului organic:

a) Cauze la nivelul urechii externe: malformaţii ale pavilionului urechii, absenţa pavilionului,
obstrucţia canalului conductor, excrescenţe osoase.
b) Cauze la nivelul urechii medii, otite, mastoidite, corpi străini, leziuni sau malformaţii ale
osciorelor, otoscleroza.
c) Cauze la nivelul urechii interne: leziuni sau deformări ale labirintului osos sau membranos,
ale canalelor semicirculare, ale utriculei sau saculei sau membranei tectoria, lezări ale organului Corti
sau ale membranei bazilare.
d) Leziuni ale traiectului nervului auditiv sau a zonei auditive din scoarţa cerebrală, în cazul în
care leziunea se află în creier ea este profundă şi se mai numeşte surditate corticală.
Coală
UTM 714.9 002 ME 17

d a
VII. Clasificare in functie de gradul (gravitatea) deficitului de auz identificăm:
 Hipoacuzia (diminuarea /degradarea auzului între 0-90 dB) poate avea, la rândul ei, grade diferite
de gravitate: hipoacuzie usoară (pierdere de auz de 0-30 dB ), hipoacuzie medie (între 30-60 dB ) si
hipoacuzie severă sau profundă ( între 60- 90 dB )
 Surditatea sau cofoza (pierderea totală a auzului – peste 90 dB).
1.4. Testarea și diagnosticarea deficiențelor de auz
Testarea handicapului de auz

Măsurarea auzului
Cercetările audiometrice confirmă faptul că numeroşi surzi ( peste 90%) posedă resturi de auz
de diferite grade. Aceste resturi, dacă nu sunt depistate, cunoscute şi exersate cât mai de timpuriu,
rămân inutilizabile pentru auz şi vorbire.
Resturile de auz sunt depistate prin aplicarea unor măsuri şi procedee tehnice. Dintre aceste
procedee, cele mai folosite sunt:
 acumetria fonică;
 acumetria instrumentală;
 audiometria tonală şi vocală.
Prin examenul auzului se stabileşte topografia leziunii şi tipul surdităţii (de transmisie,
percepţie sau mixtă); audiometria vocală permite precizarea capacităţii de auz pentru vorbire (pe bază
căreia se indică protezarea adecvată)
Măsurarea intensităţii; scara decibelilor
Sunetul cel mai slab pe care îl poate detecta urechea umană are o amplitudine de 20
micropascali (20 µPa). Urechea poate tolera o presiune a sunetului de 1.000.000 de ori mai mare
(măsurată în pascali).
Pentru ca măsurarea intensităţii sunetului să fie operantă se foloseşte o altă scară, a
decibelilor( dB). Decibelul este cea mai mică unitate de măsură convenţională a intensităţii sunetelor.
Scara decibelilor este logaritmică şi foloseşte pragul auzului de 20 µPa drept nivel de referinţă sau
sunet standard.
Percepţia sunetului
Atunci când ne referim la nivelul la care auzim, avem de-a face cu o experienţă pur subiectivă.
Pentru a obţine date experimentale în acest sens, înseamnă să expunem un subiect uman la un stimul
auditiv prin căşti sau cu ajutorul cuiva care vorbeşte tare şi să-i cerem să spună ceva despre senzaţia pe
care o are. Pentru început, putem să expunem subiectul la un sunet pe care îl aude şi să scădem treptat
intensitatea acestuia, cerându-i să spună momentul în care nu mai aude sunetul.
Coală
UTM 714.9 002 ME 18

d a
Datele obţinute prin aceste experimente variază deoarece oamenii au o mare diferenţă de
senzaţie auditivă. Uneori chiar aceeaşi persoană răspunde diferit depinzând de starea de confort psihic
şi fizic a individului. Acestea conduc la un grad mare de variabilitate, atunci când se ia în considerare
doar măsurarea pur fizică.
Acumetria fonică
Testarea auzului cu ajutorul vocii
Examenul auzului cu ajutorul vocii reprezintă o metodă rapidă şi la îndemână atât a
specialistului cât şi a părinţilor. Vocea utilizată la examinare este cea şoptită, vocea de comunicare
obişnuită, sau cea strigată.
Tehnica examinării:
Copilul este aşezat pe un scaun (cu spatele la examinator) cu o ureche liberă, iar cu cealaltă
astupată. Examinarea se realizează într-o cameră liniştită şi spaţioasă (de minim 6 metri). Copilul va
sta pe scaun, examinatorul fiind cel care se deplasează. Examinatorul va folosi cuvinte bi sau trisilabice
mai întâi cu tonalitate gravă, apoi cu tonalitate mai înaltă. Dacă copilul nu aude sau repetă cuvântul
greşit, examinatorul se va apropia de acestea din treaptă în treaptă şi cu aceeaşi intensitate repetă
proba.
Perceperea vocii obişnuite între 8-6 m presupune un auz normal, între 4-1 m presupune o
scădere mijlocie a auzului, sub 1 m presupune o pierdere foarte mare a auzului.
Trebuie remarcat faptul că examenul cu ajutorul vocii indică numai gradul leziunii, nu şi sediul
ei.Pentru cunoaşterea topografiei leziunii, se recomandă acumetria instrumentală şi, mai ales,
audiometria tonală şi vocală.
Acumetria instrumentală
Pentru determinarea acuităţii auditive se întrebuinţează seria de diapazoane discontinuă (a lui
Betzold) care cuprinde sunete cu variaţii din octavă în octavă (ex: 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1024,…).
Cu ajutorul diapazoanelor poate fi determinat locul şi câmpul auditiv nealterat. Astfel, în cazul
în care nu sunt percepute sunetele joase, înseamnă că sediul leziunii se află la nivelul aparatului de
transmisie, în consecinţă, tipul surdităţii va fi de transmisie.
Cele mai frecvente metode de control a audiţiei cu ajutorul diapazoanelor sunt:
 proba Schwabach –prin plasarea diapazonului pe mastoidă, se compară durata percepţiei auditive a
examinatului cu a examinatorului (presupus cu auz normal);
 proba Rinne –se verifică raportul dintre audiţia pe cale aeriană cu cea pe cale osoasă, a
examinatului;
 proba Weber –diapazonul pus în vibraţie este aşezat pe vertex, la jumătatea distanţei dintre cele
două urechi. Sunetul este perceput la mijlocul craniului dacă auzul este normal; el apare mai
puternic în urechea bolnavă în cazul în care aparatul de transmitere este lezat.
Coală
UTM 714.9 002 ME 19

d a
Audiometria tonală şi vocală
Audiometria este o metodă avansată de măsurare a auzului pe toate frecvenţele cu ajutorul unui
aparat radioelectric – audiometru (dispune de intensităţi până la 110 dB).
Audiometria tonală este efectuată cu ajutorul sunetelor generate de audiometru.
Audiometria vocală este efectuată cu vocea examinatorului şi transmisă celui examinat printr-
un microfon adaptat aparatului. Ca material verbal, se folosesc logatomi, cuvinte, propoziţii şi fraze din
vorbirea curentă.
Sunetul este generat de audiometru ca un curent electric ce va fi convertit în unde sonore de
către receptor. Receptorii sunt căştile sau vibratorul pentru conducţia osului. Căştile sunt folosite
pentru a măsura pragurile de conductibilitate aeriană.
Vibratorul este folosit pentru a măsura pragurile de conductibilitate osoasă.
Prin cască se înregistrează pragul minim al audiţiei pe cale aeriană, iar prin vibrator se
înregistrează pragul minim al audiţiei pe cale osoasă.
Testarea se începe întotdeauna cu urechea cea mai bună; dacă ambele urechi sunt aproximativ
în aceeaşi stare, se începe cu urechea dreaptă.
Se procedează la fel şi pentru celelalte frecvenţe. Astfel se stabileşte seria de praguri ale celui
examinat pentru tonurile emise de audiometru. Rezultatele se trec într-un grafic numit audiogramă.
Testarea auditivă a copiilor mici
Măsurarea auzului la neonatali este imprecisă datorită imaturităţii aparatului auditiv.
Sistemul auditiv, la naştere, chiar şi nedezvoltat, este capabil să reacţioneze difuz la sunete
puternice (60 – 100 dB). Mielinizarea creierului continuă să se realizeze progresiv în primele luni după
naştere în concordanţă cu dezvoltarea creierului, cu exerciţiul şi mediul ambiant sonor.
În selecţia şi aplicarea testelor de auz există trei principii esenţiale:
 simplitate;
 flexibilitate;
 adecvare.
Aceste principii presupun aplicarea individuală a unor probe şi procedee simple, flexibile
determinate de dezvoltarea copilului şi de răspunsurile pe care acesta poate să le dea la un anumit
moment, în raport cu vârsta lui biologică şi mintală.
Capacitatea copilului de a răspunde depinde de un număr de factori:
 vârsta cronologică ce se află, de obicei, într-un raport direct cu mielinizarea fibrelor nervoase şi
cu posibilităţile de coordonare neuromuscular;
 vârsta mintală indicator al răspunsurilor prezente şi factor determinant al capacităţii de a învăţa
răspunsuri noi;
 nivelul audibilităţii;
Coală
UTM 714.9 002 ME 20

d a
 experienţa anterioară a copilului în testarea auditivă;
 mediul în care are loc testarea (camera adecvată, jucării interesante) şi raporturile cu cel care îl
testează
Tabelul 1.1. Reacţia la sunet la sugar şi la antepreşcolari (auzitori) [16]
Vârsta în Reacţia la sunet
ani-luni
0–0 Mişcare generalizată la sunet;
Răspuns reflex (tresărire);
0–3 Încep eforturile de localizare – mişcări de ochi sau de cap spre sursa de
sunet, copilul reacţionează la deschiderea uşii, la prepararea biberonului;
râde, gângureşte
0–6 Răspuns la localizare dezvoltat destul de bine, rosteşte silabe;
0–9 Răspunsurile de localizare sunt exacte, înţelege intenţiile interlocutorului:
mângâierea, reproşul, etc.
1–0 Răspunsul la vorbire simplă, răspunde la chemare sau întrebări simple;
1–6 Recunoaşte părţile corpului, hainele, atunci când sunt denumite şi încearcă
să le şi denumească; înţelege ordinele simple
1–9 Selectează obiectele familiale la cerere, le denumeşte cu articulare
aproximativ corecte;
2-0 După 2 ½ - 3 ani apar şi posibilităţile de aplicare a audiometriei (de către
specialist)
Materialele folosite până la un an pentru testarea auzului pot fi : toba, clopoţelul, trompeta,
fluierul, ceasul şi chiar întrebări simple. Aceste instrumente pot fi folosite pentru ambele urechi sau în
mod diferenţiat pentru fiecare ureche în parte.
Nu se recomandă testarea auzului prin bufnituri sau trântiri deoarece răspunsul poate fi dat ca
urmare a vibraţiilor percepute cu corpul sau cu anumite părţi ale corpului.
Dintre probele acceptabile testării la neonatali şi la copiii mici, mai des folosite sunt: Testul
Baby Metre de Murphy şi Testul Boel. Testul Baby Metre se aplică la neonatali şi presupune emiterea
unor stimuli sonori intenşi care le declanşează reflexe arhaice. Testul Boel se aplică la copilul de la 7 –
10 luni şi numai în cazul în care este perfect sănătos.
1.4.2. Diagosticarea pierderii de auz la copii.

La copii, deficienţa de auz trebuie detectată cât mai curând posibil pentru a preîntâmpina
perturbările în dezvoltarea limbajului şi a personalităţii. Cel mai des, părinţii sesizează eventualitatea
unor pierderi de auz din momentul în care încep să se îngrijoreze de lipsa de progres în dezvoltarea
limbajului copilului.
Aşa cum arată Tucker şi Nolan M., există două categorii de teste în evaluarea auzului copiilor:
teste de triere şi de diagnosticare.
Coală
UTM 714.9 002 ME 21

d a
Testele de triere încearcă să surprindă copiii care, din anumite motive nu răspund în mod
„normal” la întrebări. Aceste teste nu îşi propun să măsoare pragul auditiv.
Testele de triere, de distragere a atenţiei, sunt teste comportamentale la care se aşteaptă ca cel
testat, copilul, să localizeze corect stimulul sonor de o intensitate minimă emis de o sursă din afara
câmpului său vizual. Se folosesc la copiii de 4 – 6 luni care pot să stea nesprijiniţi şi au controlul
capului. A doua grupă de teste de triere sunt testele „obiective”. Ele sunt destinate să identifice copiii
din grupa de „risc” la o vârstă timpurie, în perioada neonatală. Semnalul sonor va genera ca răspuns
reacţii fiziologice prin schimbarea ritmului cardiac, a respiraţiei, a tonusului muscular, mişcări ale
capului, mişcări ale pleoapelor sau ale întregului corp.
Există şi alte teste care implică înregistrarea potenţialului electric ce se formează în sistemul
auditiv ca răspuns la stimulul sonor: electro-encefalograma, audio-electro-enecefalograma.
Referitor la testele comportamentale pentru auz, există şi testul de distragere a atenţiei folosit
încă din 1944. Copilul cu vârsta între 4 şi 18 luni este aşezat pe genunchii mamei, cu faţa spre
examinator şi fără sprijin în spate. Examinatorul atrage atenţia copilului acoperind jucăria. În acest
moment, în spatele copilului, la distanţă de un metru şi la un unghi de 45 ° faţă de fiecare ureche în
parte, un alt examinator prezintă un stimul sonor pe care copilul nu trebuie să-l simtă sau să-l vadă.
Sunetele de frecvenţă înaltă şi joasă sunt prezentate la o intensitate de 5 dB, în condiţii de linişte.
Atunci când copilul nu răspunde la 60 dB se presupune că ar avea o pierdere de auz.
Acest test este considerat în Marea Britanie ca test standard pentru trierea copiilor din punct de
vedere a capacităţii auditive.
De la vârsta de 18 luni la 2 ani şi jumătate auzul copiilor poate fi testat folosind tehnicile de
cooperare. Astfel i se poate cere copilului să bea ceva, să aşeze ceva, etc. Atunci când copilul nu
răspunde se folosesc şi alte tipuri de teste pentru a obţine o imagine şi mai clară asupra auzului
acestuia.
Copiii care au atins vârsta de 2 ani şi jumătate pot în mod normal să reacţioneze la testele de
„performanţă”.
Examinatorul va cere copilului să răspundă la un stimul verbal. Testul se continuă pentru a-l
determina pe copil să răspundă la o serie de semnale ca sunetul „s” şi „ş” de frecvenţă înaltă sau la
tonurile de tril sau tonuri pure, controlate din punct de vedere al intensităţii şi frecvenţei.
Dacă copilul nu răspunde la semnalul prezentat la un anumit nivel, acesta va fi amplificat până
când copilul va răspunde. Acest nivel va indica pierderea de auz.
Unele trepte comportamentale pentru auz utilizate în trecere pot fi folosite şi ca teste de
diagnosticare aplicate în condiţii de laborator de către specialişti în evaluare audiologică.
În procedura de diagnosticare semnalul sonor de ton pur va fi emis de un audiometru. Copilul
va auzi semnalul sonor prin intermediul unor căşti fixate pe urechi. Fiecare ureche va fi testată separat.
Coală
UTM 714.9 002 ME 22

d a
Începând de la 2 ani şi jumătate, un copil poate relaţiona corect la un astfel de test dacă
specialistul are suficientă experienţă. Testul se administrează la această vârstă sub formă de joc,
cerându-i-se copilului să „bată cu ciocanul” când aude ceva în ureche. Pentru copii de vârstă mai mare
jucăria va fi înlocuită de un buton care va fi apăsat la auzirea semnalului sonor.
Se începe prin a-i da copilului un semnal sonor la un nivel care este considerat că va fi auzit de
el. Nivelul semnalului va fi diminuat în trepte de câte 10 dB, până când copilul nu mai răspunde. În
acest caz semnalul va fi amplificat cu câte 5 dB până când copilul va răspunde din nou. Semnalul sonor
va fi din nou redus cu 10 dB până la absenţa răspunsului şi apoi amplificat cu 5 dB până la apariţia
unui nou răspuns. Acela va fi considerat pragul auditiv. Pragul auditiv este considerat ca fiind cel mai
scăzut nivel la care răspunde copilul la o serie de cel puţin jumătate de încercări reuşite cu cel puţin
două răspunsuri pentru fiecare nivel sonor.
Când este transmis un semnal sonor prin căşti, acesta traversează conductul auditiv şi face să
vibreze timpanul. Aceste vibraţii sunt conduse de-a lungul urechii medii prin intermediul oscioarelor la
cohlee unde sunt transformate în impulsuri electrice. Aceste impulsuri parcurg nervul auditiv până la
cortex. Acest tip de testare se numeşte testare cu conductibilitatea aeriană şi evaluează întregul
mecanism al auzului. Deoarece, la copiii mici, durata de concentrare a atenţiei este scurtă, registrul de
frecvenţe testate va fi mai redus. Astfel se va încerca să se obţină informaţii din registrele de frecvenţă
joasă, medii şi înalte de 250, 1000 şi 4000 Hz.
Odată cu asigurarea condiţiilor de demutizare pentru surdomut și de stimulare a comunicării
verbale pentru hipoacuzici se pun bazele formării gândirii noţional-verbale și se facilitează dobândirea
de experienţe, de cunoştinţe, de cultură, imprimând caracter informativ și formativ activităţii cu
handicapaţii de auz.
Pentru realizarea acestor deziderate, școlii și cadrelor didactice le revine sarcina de a folosi o
metodologie specifică pentru formarea comunicării verbale și crearea posibilităţilor de învăţare a
limbajului. O asemenea metodologie vizează formarea comunicării verbale, care trebuie să pornească
de la ideea că procesul de învăţare se va baza pe mimico-gesticulaţie, labiolectură și, într-o oarecare
măsură, pe dactileme [7]. Dar la hipoacuzici și la surdomuţii în curs de demutizare, forma principală de
învăţare trebuie să alterneze, în funcţie de structura clasei de elevi învăţarea intelectuală și învăţarea
efectivă [9].
În acelaşi timp, învăţarea motrică și învăţarea morală vor însoţi întregul proces educativ, dată
fiind necesitatea formării unor deprinderi de abilitare psiho-motrică și a elaborării unor habitudini
psihocomportamentale. De asemenea, trebuie să se aibă în vedere, la surdomutul în curs de demutizare,
că metodologia învăţării comunicării, bazată pe utilizarea exclusivă a limbajului mimico-gesticular,
dactil etc., oricât de perfecţionate ar fi acestea, nu pot asigura exprimarea nuanţată, complexă și precisă
Coală
UTM 714.9 002 ME 23

d a
a întregului complex al gândirii, ceea ce presupune și dezvoltarea limbajului verbal prin intermediul
căruia se realizează inter-relaţionarea de tip uman și stimularea cogniției.
Dificultăţi și limitări rezultă și din faptul că limbajul gestual presupune transmiterea simultană a
semnelor, în timp ce semnalele sonore se produc succesiv, ceea ce facilitează o mai bună discriminare
a fenomenelor și cuvintelor [9]. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului,
vocabularul se îmbogăţeşte continuu și se perfecţionează pronunţia, astfel încât cuvintele învăţate
înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Cu toate acestea, handicapul de auz va influența și
în continuare modul de exprimare și calitatea vorbirii subiectului. În aceste condiţii, vorbirea
handicapaţilor de auz se menţine deficitară pe linia exprimării, a intonaţiei, a ritmului, a calităţii
articulaţiei, ceea ce afectează inteligibilitatea vorbirii.
Când se atinge stadiul de trecere de la limbajului mimico-gestual la cel verbal, la surdomutul în
curs de demutizare se creează condiţii pe plan mintal, pentru trecerea de la gândirea în imagini la
gândirea noţional-conceptuală [9]. În aceste condiţii, cuvântul stimulează nu numai dezvoltarea
gândirii, dar și a celorlalte procese psihice. În acest caz, noţiunea devine integrator al treptei senzoriale
și logice, deoarece cu ajutorul cuvântului ce o exprimă, se acumulează experienţă și se vehiculează
informaţia necesară desfăşurării operaţiilor gândirii: abstractizarea, generalizarea etc. Ca urmare,
schemele operaţionale se perfecţionează în raport de parcurgerea etapelor caracteristice gândirii și
limbajului ce se modifică calitativ și cantitativ în procesul demutizării.
Figura 1.1. Dispozitiv de ultimă generație pentru identificarea deficiențelor de auz la copii [15].
Handicapaţii de auz care nu beneficiază de demutizare au tendinţa de a se izola de auzitori, ceea

ce duce la întreţinerea unor relaţii interumane restrânse, cu efecte negative pe linia integrării
Coală
UTM 714.9 002 ME 24

d a
sociale și profesionale. Prin izolare se instalează o serie de caracteristici în care copilul handicapat
devine timid, dependent, neîncrezător în forţele proprii, anxios, negativist, lipsit de iniţiativă,
nemotivat pentru activităţi [5]. În raport însă de cantitatea si calitatea procesului recuperativ, asemenea
neajunsuri pot fi depăşite și se pot asigură condiţii normale pentru socializare și profesionalizare.
Activitatea organizată de învăţare imprimă relaţiei dintre cognitiv și afectiv un astfel de curs încât
copilul îşi formează comportamentele ce au la bază motivaţii asimilate prin înţelegere si conştientizare.
De aici și trăirea mai puţin dramatică a deficienței de care suferă [5]. În acest context, activitatea
recuperativ-compensatorie contribuie la reabilitarea socială a handicapaţilor de auz.
1.5. Metodologia demutizării deficienților de auz
Demutizarea presupune trecerea de la limbajul mimico-gesticular la cel verbal. Limbajul

mimico-gesticular presupune un ansamblu de gesturi prin care se codifică cuvinte, litere și stări de
spirit. Fazele demutizării sunt:
a) obişnuirea copilului de a vorbi prin obiecte, cu indicarea lor;
b) însuşirea noţiunilor concrete;
c) însuşirea celorlalte noţiuni [7].
Demutizarea mai înseamnă și învăţarea labio-lecturii, adică citirea cuvintelor, a frazelor de pe
buzele interlocutorului. După C. Pufan, demutizarea se produce astfel:
1) etapa premergătoare demutizării – cu predominanta gândirii și limbajului concret;
2) etapa de început a demutizării – gândirea și limbajul se realizează pe baza imaginaţiei și
parţial pe bază de cuvinte;
3) etapa demutizării concrete – predominanta gândirii și a limbajului pe bază de cuvinte și
parţial pe bază de imagini;
4) etapa demutizării realizate – când gândirea și limbajul au aceleaşi posibilităţi la auzitor.
În procesul educaţional al copiilor cu deficiente de auz se utilizează anumite forme de
comunicare:
1) Comunicarea verbală – orală, scrisă (are la bază un vocabular dirijat de reguli gramaticale și
se bazează și pe labiolectură – suport important de înţelegere).
2) Comunicarea mimico-gestuală (este cea mai la îndemână formă de comunicare, de multe ori,
folosită într-o manieră stereotipă și de auzitor).
3) Comunicarea cu ajutorul dactilemelor (are la bază un sistem de semne manuale care
înlocuiesc literele din limbajul verbal și respectă anumite „reguli gramaticale” în ceea ce
priveşte topica formulării limbajului).
Coală
UTM 714.9 002 ME 25

d a
4) Comunicarea bilingvă (comunicare verbală + comunicare mimico-gestuală, comunicare
verbală + comunicare cu dactileme).
5) Comunicare totală (presupune folosirea tuturor tipurilor de comunicare, în ideea de a se
completa reciproc și de a ajuta la corecta înţelegere a mesajului) [7].
Demutizarea presupune însuşirea celor trei laturi ale limbajului :
1) latura fonetica (articularea fonemelor și a structurilor fonetice specifice fiecărei limbi);
2) lexicul;
3) structura gramaticala.
1.6. Importanța limbajului mimico-gestual
Limbajul mimico-gestual trebuie tratat în legătură cu funcţia semiotică, cu geneza simbolului la

copil, cu evoluţia limbajului intern sau cu problema psihologică a semnificaţiei în general. Funcţia
semiotică e ea însăşi o structură și are o geneză proprie. Se consideră că funcţia semiotică e alcătuită
din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan, la copilul normal în al doilea an de viată:
imitaţia amânată, jocul simbolic, imaginea grafică, imaginea mintală și evocarea verbală. La copilul
handicapat de auz se constituie o a şasea conduită semiotică – limbajul mimico-gestual – care tinde să
compenseze conduita de evocare verbală [6].
S-a observat o insuficientă a limbajului gestual în comparaţie cu cel verbal. Limbajul verbal are
un grad înalt de convenţionalitate fată de conţinutul realităţii pe care o denumeşte; gestul însă este
strâns legat de concret.
Comunicarea prin gesturi este fată în fată, percepându-se vizual gestul și toate mişcările mimice
și expresive. Gesticulaţia are o mai mare libertate de expresie, este mai puţin limitată de organizarea
gramaticală puternic structurată [6]. Acelaşi volum de informaţie poate fi transportat în aproximativ
acelaşi volum de timp convenţional, cu ambele forme de
limbaj. Totuşi, execuţia gesturilor necesită mai mult timp în medie decât în cazul emiterii
verbale a cuvintelor. În precizarea naturii raportului dintre gesturi și cuvinte un rol mare îl joacă
contextul în care se petrec evenimentele.
În ansamblu, limbajul gestual dă impresia unei limbi abreviate mai extinsă sub unele aspecte
(bogăţie de idei comunicate printr-un gest de ex.) și mai redusă în altele, în raport cu limba sonoră, el
constituind baza de pornire pentru recuperarea deficientului de auz.
Coală
UTM 714.9 002 ME 26

d a
Figura 1.2. Alfabetul limbii române în dactileme [14]
Figura 1.3. Alfabetul în sistemul american (ASL) [14].
Coală
UTM 714.9 002 ME 27

d a
1.7. Soluții existente care asigură traducerea limbajului semnelor
1.7.1. Prototipul mănușii inteligente a doi studenți din Washington.

La Universitatea din Washington doi student au câștigat premiul Lemelson-MIT în valoare de
10.000 $ pentru o pereche de mănuși care poate traduce limbajul semnelor surdo- muților. Lemelson-
MIT reprezintă premiul pentru cei mai inventive student și absolvenți.În acest an, câștigătorii au fost
Navid Azodi și Toma Pryor care urmează cursurile Facultățîi de Cosmonautică și Aeronautică
respectiv de inginerie[10].
Invenția lor “SignAloud” este o pereche de mănuși care poate recunoaște gesturile de mâna
care corescpund cu frazele și cuvintele din limbajul semnelor. Fiecare mănușă conține senzori care
înregistrează poziția și mișcare și trimite date wireless prin Bluetooth către un computer central [10].
Calculatorul caracterizează gesturile prin diverse date statistice similar cu o rețea neuronală.
Dacă datele corespund cu un gest, cuvintele sau expresiile sunt transmise prin intermediul unui difuzor
amplasat pe mănușă.
Figura 1.4. Navid Azodi și Thomas Pryor [13].
Invenția lor a fost onorată în cadrul UW CoMotion MakerSpace-un spațiu dintr-un campus care
le oferă stundetilor instrumente și echipamente pentru a crea și inova noi tehnologii. Pentru Azodi și
Pryor asta a însemnat calea de a realiza mănușîle care reușesc să traducă Limbajul Semnelor
persoanelor cu deficiențe în vorbire și auz.
Cei doi studenți au locuit timp de un an într-un cămin de nefamiliști și așa au descoperit
pasiunea comună pentru invenție și rezolvarea problemelor. Azodi are experiență tehnică a sistemelor
din NASA, o tehnologie lidera pentru UW Information Technology și un campus reprezentativ pentru
Apple. Experiență de muncă că și voluntar care include organizarea a zeci de unități de sânge dar și
Coală
UTM 714.9 002 ME 28

d a
lucrul cu Seattle Union Gospel Mission, Northwest Harvest and Ethiopia Reads i-au dat motivația de a
construi dispozitivul care va avea un impact uriaș asupra întregii lumi. Scopul acestor mănuși pentru
dezvoltarea acestor mă̆nuşi de protecţie a fost de a oferi o limbajului semnelor şi restul lumii"spuse
Azodi.
Ideea inițială a ieșit în urmă interesului nostru comun pentru invenţie şi rezolvarea problemelor.
Echipa a primit sprijin din partea lui Mike Clarke care gestionează̆ CoMotion MakerSpace, și i-a
cunoscut mai bine după ce unul dintre cei doi studenți a cerut ajutor cu unele echipamente de sudură̆
care puteau fi folosite apoi stricate.
1.7.2. Aplicația UNI

Aplicația UNI a fost creată de o echipă de americani și a avut ca scop, înlăturarea problemelor
de comunicare între persoanele cu deficienșe de auz. Aeastă aplicație traduce limbajul mimico-gestual
în limbaj scris sau sonor. Inginerii de la Motion Savy au creat gadget-ul Leap Motion, o husă de
carcasă în care este ascuns un senzor de mișcare și care, împreună cu aplicația instalată pe tabletă, ar
putea schimba soarta deficienților de auz [8]. La moment a fost creat doar un prototip și cei de la Leap
Motion așteaptă sa fie finanțați cu cel puțin 40.000 de dolari pentru a-și duce munca până la sfârșit.
Figura 1.5. Aplicația UNI [8].
Ceea ce face această aplicație și mai interesantă este faptul că ea poate traduce atât imbajul
mimico-gestual în limbaj scris sau sonor, cît și invers, adică o persoană cu deficiențe de auz, care nu
poate citi pe buze, ar putea cu ușurință înțelege o altă persoană fără deficiențe de auz, doar privind
Coală
UTM 714.9 002 ME 29

d a
semnele ecranate pe tabletă [8].
Astfel de prototipuri ar schimba radical integrarea în societate a oamenilor cu dizabilitate

auditivă, însă din păcate încă nici un proiect la acets capitol nu a fost dus pînă la bun capăt.
1.8. Scopul și obiectivele tezei

Persoanele cu deficienţe de auz şi de vorbire sunt o categorie socială cu probleme mari de
integrare în societate, din cauza handicapului auditiv. Acest handicap aduce după sine mari lacune
informaţionale şi culturale, din cauza dificultăţilor de percepţie şi comunicare. Vocabularul unui surdo-
mut este incomparabil mai sărac decât al unei persone auzitoare. Limbajul mimico-gestual, specific
membrilor acestei categorii sociale nu este un limbaj uşor accesibil persoanelor auzitoare, motiv pentru
care comunicarea dintre surzi şi auzitori se face foarte greu.
Sistemele de recunoaștere a limbajului semnelor bazate pe mănuși cu senzori sunt niște proiecte
inovatoare, care au ca scop invățarea tuturor semnelor persoanelor cu deficiențe de auz și expunerea
clară a lor pentru persoanele fără deficințe în acest sens. Tehnologiile actuale permit efectuarea unei
mănuși inteligente, care, ar putea fi acomodată dupa persoane în parte,în funcție de specificitatea
limbajului mimico-gestual. Cercetând piața internațională, am găsit incercări în aceste directții,însă
dispozitivele create din acest domeniu, sunt prea costisitoare sau prezintă o serie de probleme. Luînd în
considerare toate aceste aspecte, am ajuns la concluzia că, achiziționarea unui astfel de dispozitiv
pentru persoanele care au nevoie, poate fi un lucru cît se poate de complicat.
Astfel, apare necesitatea de a crea un prototip de dizpozitiv funcțional, care ar fi capabil să
realizeze conversia limbajului semnelor, în așa fel, în cât să fie pe înțelesul tuturor oamenilor fără
deficiențe de auz.
Dispozitivul ce aurmează a fi creat are avantaje clare față de modele asemănătoare :

• Costul de producție mai mic decât dispozitivele rivale de pe ppiață.
• Adaptibilitatea în funcție de specificacitatea limbajului mimico-gestual.
• Comoditatea în funcționare și masa ușoară a dispozitivului.
• Compactitatea înaltă a dispozitivului, datorată numărului redus de componente.
• Exactitatea conversiei semnelr datorată sensibilității înalte a senzorilor utilizați.
• Efectuarea conversiei într-un timp rezonabil pentru o comunicare ușoară
Scopul principal al lucrării date este de a obţine o mănușă inteligentă accesibilă, capabilă să
converteze limbajul persoanelor cu deficiențe de auz, la un preț redus şi de o sensibilitate cît mai
înaltă pentru integrarea mult mai ușoară a acestora.
Coală
UTM 714.9 002 ME
d a 30
2. ELABORAREA MĂNUȘII INTELIGENTE PENTRU TRADUCEREA
LIMBAJULUI MÂINII LA PERSOANELE CU DEFICIENȚE DE AUZ
2.1. Descrierea generală a sistemului

Comunicarea între vorbitori și non-vorbitori ai limbii române a semnelor poate fi destul de
problematică, incomodă și scumpă. Acest proiect încearcă să elimine decalajul comunicării prin
proiectarea unei mănuși portabile, care surprinde gesturile ASL (American Sign Languag) ale
utilizatorului și scoate textul tradus pe un smartphone. Mănușa este echipată cu senzori flexori, senzori
de contact și un giroscop pentru a măsura flexia degetelor, contactul dintre degete și rotirea mâinii.
Mănușa cu Microcontrolerul Aurduino UNO analizează citirile senzorului pentru a identifica
gestul dintr-o bibliotecă de învățate gesturi. Modulul Bluetooth transmite gestul către un smartphone.
Folosind acest dispozitiv, într-o zi, persoanele cu deficiențe de auz, vor putea comunica cu alții într-un
mod accesibil și convenabil.
Acest proiect explorează utilizarea unei mănuși pentru a furniza traducerea limbajului semnelor
într-un mod care îmbunătățește metodele de proiectare preexistente. Deoarece ASL (American Sign
Language) este un limbaj vizual-spațial complex, proiectul propus trebuie să aibă capacitatea nu numai
să surprindă gesturile mâinilor, dar și să detecteze modificările din orientarea încheieturii mâinii și
palmei [17]. Cerințele acestui proiect includ o mănușă portabilă, fezabilă, comercializabilă, accesibilă
și durabilă. Pentru îndeplinirea celor menționate mai sus, proiectul constă dintr-o mănușă cu mai multe
subsisteme: un subsistem cu detecție flexibilă, a subsistem de detectare a contactului, un subsistem de
detectare a rotațiilor, un subsistem de procesare, un subsistem de putere, și subsistemul de ieșire.
Figura 2.1. Prototipul mănușii [18].
Coală
UTM 714.9 002 ME 31

d a
Există diferențe foarte subtile în gesturile dintre semne similare. Mecanica ASL (American
Sign Language ) face dificilă distingerea și surprinderea diferențelor dintre semne [17]. Senzorii Flex
vor fi folosite pentru a măsura flexia degetelor, senzori de contact folosiți pentru a detecta contactul
între degete [19], și un giroscop a fost folosit pentru a capta mișcarea și poziția mâinilor.
Senzorii Flex sunt senzori care măsoară gradul de îndoire a unui obiect. Ei sunt aleși pentru
acest proiect, deoarece atunci când sunt fixate pe fiecare deget al mâinii, pot fi folosiți ca măsură a
poziției degetului.
În plus, dacă se aplică senzori de contact pe vârfurile degetelor, pot oferi informații despre
fiecare deget este apăsat pe palmă sau pe alt deget. Pentru a cuantifica și măsura mișcarea, în special
rotația mânii, acest proiect folosește un giroscop.
A fost ales un microcontroller ATmega328 pentru procesarea intrării senzorilor, distingând
diferite gesturi. Această alegere s-a bazat în primul rând pe numărul pinilor analogici și digitali ai
microcontrolerului, a comunității de asistență online de încredere și a costurilor.
Programul Arduino a fost folosit pentru a configura pinii de intrare și ieșire pentru fiecare
senzor, configurarea vitezei de ceas, configurarea comunicațiilor cu convertorul analog-digital (ADC),
implementarea algoritmului de învățare și trimiterea de date valide la un modul Bluetooth. Pentru
implementarea recunoașterilor gestului pot fi utilizate diverse tipuri de algoritmi. După ce
microcontrolerul decide ce semn ASL a fost gesticulat, acesta poate trimite numele gestului către un
smartphone folosind modulul Bluetooth. Mai jos am afișat diagrama extinsă a mănușii cu trimitere a
datelor prin modula Bluetooth la un Smartphone.
Figura 2.2. Diagrama de nivel înalt al mănușii.
Coală
UTM 714.9 002 ME 32

d a
2.2. Alegerea componentelor electronice
Pentru a înțelege ce elemente electronice trebuie să alegem, este important să se înțeleagă
modul în care are loc limbajul semnelor, și anume mecanica gesturilor.
Pentru îndeplinirea proiectului, avem nevoie de mai multe subsisteme:
1. Subsistemul cu detecție flexibilă
2. Subsistemul de detectare a contactelor
3. Subsistemul de detectare a rotațiilor
4. Subsistemul de procesare
5. Subsistemul de putere
6. Subsistemul de ieșire
Fiecare sensor va furniza procesorului datele sale unice, astfel încât șă poată recunoaște
diferențele subtile între gesturi.
Figura 2.3. Conexiunea senzorului flex la Arduiono [20].
Subsistemul cu detecție flexibilă

Detectarea compresiei mâinilor în marea majoritatea proiectelor în acest domeniu se face prin
utilizarea senzorilor Flex. Deci, am decis să folosim cinci senzori flexibili pentru cele cinci degete de
mână. Un senzor Flex este de fapt un rezistor variabil, deci datele sale de ieșire sunt valoarea
rezistenței în funcție de unghiul de compresie. Am conectat senzorii flex la intrările analogice ale
Arduino Nano. Codul citește valoarea analogică provenită de la intrările analogice și o reprezintă ca
semnal analogic pentru fiecare flex.
Pe piață sunt disponibili doua tipuri de senzori care ne-ar conveni nouă:
 Flex senzor 2.2" (5.588cm) lungime.
 Flex senzor 4.5" (11.43cm) lungime.
Coală
UTM 714.9 002 ME 33

d a
Am ales să folosim dimensiunea de 2.2 "în proiectul nostru pentru a fi adecvate lungimii
degetului. Cel mai simplu mod de a încorpora acest senzor în proiectul nostru este folosind-o într-o cu
un divizor de tensiune. Acest circuit necesită un singur rezistor. Vor funcționa multe valori de la 10KΩ
la 100KΩ. O valoare între valorile de rezistență minimă și maximă este de obicei o alegere bună.
În proiectul dat am folosit un rezistor de 22 kΩ.
Subsistemul de detectare a contactelor

Senzorii Flex tipuri de senzori care măsoară gradul de îndoire a unui obiect. Aceste dispozitive
profită de rezistența unui material și de modul în care acest lucru se schimbă pe măsură ce materialul
este supus unei eforturi mecanice.
Rezistența este influențată de lungimea acelui material (L), precum și de secțiunea sa
transversală (A), de mobilitatea purtătorului de sarcină (μ) și de densitatea purtătorului de sarcină (N).
Folosind aceste proprietăți, rezistența unui material poate fi găsită folosind formula 2.1 de mai
jos:
L
R=
q e×N ×A×μ (2.1)
Observațiile ASL (American Sign Language) au arătat că majoritatea gesturilor implică

contactul între degetele diferite, palmele și alte zone ale mâinii [21], ceea ce face ca senzorii de contact
să fie vitali pentru captarea gesturilor ASL. După cum vedeți și in figura de mai jos, valoarea
rezistențeor senzorilor va fi asememanatoare pentru Litere R, U și V, de aceea senzorii de contact sunt
indisponsabili.
Figura 2.4. Litera R, U și V.
Coală
UTM 714.9 002 ME 34

d a
Este un circuit simplu cu un rezistor de 10k și Arduino pe care îl închideți/deschideți conectând
sau deconectând două bucăți de argint pentru a da 0/1 pe intrarea digitală Arduino.
Figura 2.5. Circuitul de bază a senzorilor de contact.
Subsistemul de detectare a rotațiilor

Pentru a cuantifica și măsura mișcarea, în special rotația mâinii, acest proiect folosește un
giroscop-acelerometru. Anumite litere se arata prin mișcarea specifică a mâinii, de asemenea și
anumite semne ale limbajului la persoanele cu deficiențe de auz, folosesc dinamica mâinii.
În mecanica ASL (American Sign Language ), între anumite semne similare, există diferențe
foarte subtile, astfel este foarte dificilă distingerea și surprinderea diferențelor dintre semne [17]. Spre
exemplu, reprezentarea literei “J” și a literei “I”, vor transmite aceleași valori ale senzorilor flex către
microcontroller, si pentru diferențierea acestora trebuie de utilizat neaparat gyroscopul.
Figura 2.6. Litera J al limbajului ASL (American Sign Language).
UTM 714.9 002 ME Coală

35
d a
Figura 2.7. Litera I al limbajului ASL (American Sign Language).
Eu am ales să folosesc Giroscopul cu accelerometru GY-61 deoarece corespunde cerințelor

mele și poate fi conectat cu ușurință la Aurduino UNO.
Figura 2.8. Conectarea GY-61 la Arduiono.
Modulul accelerometru GY-61 DXL335 cu giroscop pe 3 axe este un accelerometru cu trei axe
cu putere extrem de redusă de consum. Accelerometrul funcționează ca un rezistor a cărui rezistență
este relativă la accelerația pinului și a axei respective.
Coală
UTM 714.9 002 ME 36

d a
Subsistemul de procesare
Pentru a procesa semnalele de intrare, fiecare semnal analog de la senzorii flex trebuie
transformat într-un semnal digital.
Aceasta înseamnă că pentru procesarea tuturor opt senzori flex, sunt necesare opt canale de
ADC. Majoritatea microcontrolerelor sunt livrate cu niște pini de intrare analogici, dar acest număr este
limitat și poate aglomera rapid microcontrolerul.
Adăugarea ADC-urilor poate fi utilizată pentru a adăuga mai mulți pini analogi la sistemul de
procesare general. O opțiune, MCP3008 permite până la 8 canale de conversie cu 10 biți de rezoluție și
o rată de eșantionare de 200 chps. Acest lucru înseamnă că probele sale de tensiune a senzorului flex
vor avea o sensibilitate de 4mV pe bit, capturată de două ori la fiecare milisecundă, ceea ce este mai
mult decât suficient.
Toleranțele senzorilor flex vor fi flexibile, astfel încât mănușa se va putea adapta diferiților
utilizatori.
Subsistemul de ieșire
Acest sistem este ultimul pas în implementarea traducerii. După ce gestul a fost recunoscut,
ieșirea va fi transmisă unui smartphone prin Bluetooth.Apoi, numele gestului recunoscut va fi tipărit pe
ecranul smartphone-ului, astfel încât persoanele care urmăresc smartphone-ul să poată înțelege gestul.
Acest subsistem poate fi implementat cu o aplicație care ar putea fi api încărcată pe Google
Play.
Figura 2.9. Conectarea Bluetooth HC-05 la Arduino.
Coală
UTM 714.9 002 ME 37

d a
Funcționalitatea de bază a aplicației este de a conecta wireless un dispozitiv la mănușă, de a
primi datele senzorului de la mănușă, de a rula algoritmul de clasificare a gesturilor mănușii și de a
scrie ieșirea în mod clar la cranul smartphone-ului.
Funcții suplimentare includ utilizarea software-ului text-voce, astfel încât telefonul să
„vorbească” gestul tradus și să crească numărul de gesturi cunoscute potențial până la mii de gesturi.
Aceste caracteristici sunt menite să reducă complexitatea utilizării mănușii în situații de zi cu zi și de
urgență, însă în scopurile acestui proiect am constatat că a fost cel mai bine pentru a ne limita producția
doar la text.
Pentru trasmiterea datelor vom utiliza Modula Bluetooth HC-05, care spre deosebire de HC-06,
poate atât recepționa cât și transmite date.
După transformarea semnalelor primite de la mănușă în semnale text, pentru comoditatea
utilizatorului, semnalele text pot fi transformate în semnale sonore cu ajutorul Modului Emic 2 Text-
to-Speech. Acesta se conectează foarte ușor la interfața Arduino.
Sintetizator vocal multilingv transformă fluxul de text digital în vorbire naturală pe care
oamenii fără deficiențe de auz o pot azi. Interfața sa simplă bazată pe comenzi face ușor integrarea în
orice sistem încorporat.
Figura 2.10. Conectarea TTs (Text-to-speech) la Arduiono.
Coală
UTM 714.9 002 ME 38

d a
2.3. Asamblarea circuitului si culegerea datelor
Poziționarea sensorilor tactili șia senzoilor flex vor avea loc pe o mănușă conform imaginii de mai
jos.
Figura 2.11. Schema PCB a circuitului [22].
Gyro Sensorul va fi amplasat în partea superioară a mănușii ca în poza de mai jos.
Figura 2.12 Schema amplasării senzorilor și giroscopului pe mănușă.
Proiectarea circuitelor noastre constă din două module care comunică intre ele wireless.
 Modulul detector.
 Modulul traductor.
Coală
UTM 714.9 002 ME 39

d a
Figura 2.13. Schema modulului detector.
Figura 2.14. Placa PCB.
Coală
UTM 714.9 002 ME 40

d a
Figura 2.15. Schema modulului traductor.
Din căutarea altor proiecte și studierea ASL (American Sign Language) am observat că
mănușa trebuie să detecteze gesturile mâinii, compresiunile degetelor și atingerile dintre unele degete.
Compresiunile degetelor: Detectarea compresiei mâinilor în marea majoritate a proiectelor în
acest domeniu se face prin utilizarea senzorilor Flex.
Am observat că semnalul se schimbă în timp, în funcție de cât de mult este comprimat senzorul
flex. Analizarea valorilor de acest tip și utilizarea acestora pentru a reprezenta o formă specifică a
mâinii este dificilă. Deoarece este aproape imposibil de a face aceeași reprezentare a alfabetului și de a
obține aceleași valori de plutire ale rezistențelor senzorilor flex.
Pentru a rezolva această problemă am făcut următoarea procedură: Pentru fiecare senzor flex,
am acționat toate alfabetele și am înregistrat valoarea flex pentru fiecare alfabet. În funcție de aceasta,
am specificat intervalul pentru fiecare senzor flex între valorile sale minime și maxime înregistrate.
În cele din urmă, am distribuit aceste intervale în zone astfel încât valoarea flex pentru o
anumită literă să poată devia un pic, fără a se referi la altă literă.
Am măsurat rezistențele senzorilor pentru fiecare iteră in parte și le-am prezentat în tabelul de
mai jos.
UTM 714.9 002 ME Coală

41
d a
Tabelul 2.1 Valorile flex senzorilor și giroscopului pentru fiecare literă în parte.
.
După analizarea datelor am văzut date similar la anumite litere și mai jos am notat prin
ce metodă distingem o literă de cealaltă.
Tabelul 2.2 Litere similare în ASL

Litere similare Distingem cu ajutorul
D și Z Accelerometru
G, L și Q Accelerometru
H de R, V și U Accelerometru
U de R și V Accelerometru
R de V Senzor de contact
I de J Accelerometru
Coală
UTM 714.9 002 ME 42

d a
3. OBȚINEREA DE REZULTATELOR ȘI ASAMBLAREA
DISPOZITIVULUI
Acest capitol este concentrat asupra rezultatelor finale obținute în timpul proiectării,
elaborării, optimizării și testării finale a dispozitivului conceput. Procesul de realizare a fost unul
flotant, dirijat și stabil, fiind compus din mai multe etape succesive care descriu desfășurarea
componentei practice a tezei. Cercetările în domeniu au culminat cu formarea unor concluzii care au
fost utilizate drept obiective și principii pe care se bazează funcționalul dispozitivului elaborat.
Sistemul implementat constă dintr-un set de componente hardware bine determinat care
împreună formează un ansamblu corelat executînd funcții diferite integrate sub egida aceluiași scop.
Design-ul sistemului a fost ales în conformitate cu rezultatele analizei mai multor variante posibile,
evidențiindu-se prin eficiență, flexibilitate și integritate.
Figura
3.1.
Arhitectura dispozitivului elaborat.
3.1. Prezentarea rezultatelor obținute

Efectuarea pașilor descriși în capitolul 2 au condus spre obținerea prototipului final al mănușii
inteligente destinate utilizatorilor cu deficiențe pronunțate de auz, care utilizează în scopul conexiunii
cu membrii comunității limbajul dactil sau cel mimico-gestual. Mănușa obținută corespunde cerințelor
înaintate și îndeplinește funcțiile definite inițial la etapa de proiectare.
Testarea dispozitivului realizat a constat în verificarea cu strictețe a conexiunilor pentru a evita
erori nedorite și insuficiențe de semnal. Valoarea inițială indicată de senzori s-a dovedit a fi prea mare
pentru ca să încapă în cei 12 biți alocați de modulul ADC al plăcii de dezvoltare, din acest motiv am
Coală
UTM 714.9 002 ME 43

d a
decis să adaug rezistențe în valore comparabilă cu cea maximă indicată de senzori în momentul cînd
sunt încovoiați total.
Astfel, am obținut un divizor de tensiune la fiecare senzor, și a devenit posibilă preluarea
semnalului și procesarea ulterioară a acestuia. Este important de menționat că pentru universalitatea
dispozitivului și pentru comoditatea în lucru a programatorului, este necesară utilizarea rezistențelor și
senzorilor de aceeași valoare, sau calibrarea în prealabil a senzorilor pentru înlăturarea componentei de
offset.
Pentru a evita alunecările senzorului de direcție, a fost decisă plasarea lui direct pe breadboard
și de asemenea calibrarea lui la startarea aplicației. În figura următoare este prezentat aspectul final al
dispozitivului obținut, care este un prototip pentru testare și îi lipsește placa elaborată care permite
organizarea componentelor electronice și fixarea lor mai consistentă pe mănușă.
Figura 3.2. Prototipul dispozitivului final.
Coală
UTM 714.9 002 ME 44

d a
Un prin test relevant pentru asigurarea funcționalității mănușii a fost verificarea nivelului
tensiunii care cade pe senzorul flexibil șui nivelul tensiunii la nivelul divizorului de tensiune
implementat. În urma executării măsurătorilor specifice s-a dovedit că pe fiecare senzor cade tensiune
de 2 V iar tensiunea la ieșirea divizorului este de circa 1 V.
3.2. Schema logică a plăcii și placa PCB
Rezistența maximă dezvoltată de senzorii flezibili este circa 5 kOhm și valoarea rezistențelor de
asemenea este de 5 kOhm. Pentru integritatea sistemului elaborat a, hotărît să realizez o placă PCB
care să includă componentele hardware cu un indice mărit de densitate.
Figura următoare va conține schema logică a plăcii.
Figura 3.3. Schema logică a plăcii.
În contextul personalizării dispozitivului conceput, mi-am propus să realizez un design a

dispozitivului care să fie comod în utilizare și eficient ca model, utilizare și preț. Acest scop poate fi
atuns prin crrearea unei plăci de dezvoltare proprii care să fie de dimensiuni reduse și să conțină
periferiile strict necesare proiectului în cauză sau să fie adaptată conform cererilor utilizatorului.
Coală
UTM 714.9 002 ME 45

d a
Limbajul semnelor este singurul instrument de comunicare folosit de persoanele surde pentru a
se comunica între ei. Cu toate acestea, oamenii normali nu înțeleg semnul limbaj și acest lucru crează o
mare bariera de comunicare între persoanele surde și oameni normali.
În plus, limba semnelor este de asemenea, nu este ușor de învățat datorită diferențelor sale
naturale în structura și gramatica propoziției. Prin urmare, acolo este necesitatea dezvoltării unui sistem
care să poată ajuta traducerea limbajului semnelor în text și voce pentru a asigura o comunicare
eficientă se desfășoară cu ușurință în această comunitate.
Astfel pentru o comunicare eficientă este nevoie de creat 2 mănuși care sa fie conectate între ele
și cu aplicația android. Ambele mănuși vor fi echipate cu așa placă:
Figura 3.4. Placa PCB.

Coală
UTM 714.9 002 ME 46

d a
4. ARGUMENTAREA ECONOMICĂ A PRODUCERII MĂNUȘII
INTELIGENTE
4.1. Descrierea generalizată a proiectului
Sarcina principală în lucrarea dată este este implementarea unei mănuși eficiente în traducerea
limbajului la persoanele cu deficiențe de auz, care să ofere sprijin persoanelor cu probleme de auz și
comunicare în conectarea și interacțiunea lor cu societatea, pentru a le mări șansele de a-și construi un
viitor decent, a înlătura impedimentele pe care ei le întilnesc în procesul de angajare la serviciu, a lărgi
domeniile în care ei pot să-și aducă aportul, pentru a le oferi posibilitatea de a se integra în societate și
toate activitățile ei, la care participa persoa fără dizabilități.
Peste 600 de milioane de oameni suferă de o formă sau alta de dizabilitate. Hipoacuzia ocupă o
poziție întărită în această listă fiind o problemă de interes mondial. Datorită limitărilor impuse de
surditate, comunicarea cu persoanele cu deficiențe de auz poate fi dificilă. Principalele consecințe ale
deficienței de auz se rezumă la dificultatea însușirii vorbirii, a studierii limbilor, majoritatea
persoanelor cu deficienţă de auz prezentând limitări sau particularităţi în dezvoltarea limbajului sau
chiar mutitate.
Metodele existente pentru traducerea limbajului la deficienții de auz sunt complexe şi
costistitoare, iar fabricarea unpr mănuși ce ar rezolva aceste probleme necesită multe etape
tehnologice, astfel mărindu-se cheltuielele pentru fabricare, iar în rezultat se măreşte şi preţul final al
produsului. Pe lîngă toate spuse mai sus, mare parte din soluțiile existente nu sunt accesibile
persoanelor din Republica Moldova.
Metoda folosită în proiectul dat pentru traducerea limbajului la persoanele cu deficiențe de auz
este una simplă și eficientă. Semnele și gesturile realizate de utilizatori vor servi drept semnale de
intrare în circuitul dispozitivului, acestea fiind prelucrate vor fi afișate pe ecranul smartphone-ului sub
formă de literă sau cuvînt.
Crearea acestui dispozitiv este relativ ieftină deoarece se vor utiliza componente ieftine,
accesibile și ușor de asamblat, scazînd astfel costul producerii, precum şi costul final al dispozitivului.
4.2. Plan calendaristic

Partea economică ne permite să rezolvăm următoarele probleme ale procesului de realizare a
diplomei:
Coală
UTM 714.9 002 ME 47

d a
1) Planificarea, întocmirea planului calendaristic;
2) Repartizarea resurselor umane disponibile;
3) Organizarea corectă a timpului de lucru;
4) Stabilirea bugetului pentru desfăşurarea proiectului.
Luând în consideraţie că durata zilei de muncă constituie 8 ore în continuare este prezentat
planul calendaristic al proiectului în Tabelul 4.1 care include etapele, durata fiecărei etape, executanţii
etapei şi termenul de realizare.
Tabelul 4.1. Planul calendaristic de executare a lucrărilor.
Nr Denumirea etapelor de Începerea Finisarea Zile Persoane Perioada
. realizare a proiectului implicat implicate (ore)
e
1 Formularea şi acceptarea 07.10.201 13.10.2019 5 C, D 40
sarcinii tehnice 9
2 Elaborarea planului de lucru 14.10.201 27.10.2019 10 C, D 80
9
3 Studierea literaturii pentru 28.10.201 03.11.2019 5 C 40
realizarea proiectului 9
4 Analiza sistemel. or existente 04.11.201 17.11.2019 10 C 80
9
5 Stabilirea cerințelor funcționale 18.11.201 24.11.2019 5 C, D 40
față de dispozitivul proiectat 9
6 Alegerea componentelor 25.11.201 08.12.2019 10 I 80
dispozitivului 9
7 Efectuarea cablajului printat 09.12.201 15.12.2019 5 I 40
9
8 Pregătirea mănușilor și inserarea 16.12.201 29.12.2019 9 I 72
senzorilor 9
9 Asamblarea dispozitivului 30.12.201 22.03.2020 57 I 456
propriu-zis 9
10 Testarea sistemului 23.02.202 29.03.2020 5 C, D 40
0
11 Organizarea, planificarea şi 30.03.202 12.04.2020 10 E, C, D 80
întocmirea proiectului 0
12 Verificarea şi corectarea 13.04.202 03.05.2020 12 D 96
documentaţiei tehnice 0
13 Optimizarea sistemului 04.05.202 17.05.2020 10 C, D, I 80
0
13 Concluzii finale 08.05.202 22.05.2020 5 D 40
0
Durata totală a lucrului (în zile) 158 1264
Executanții antrenați în realizarea proiectului vor fi:

- Conducător de proiect ( C ) – a avut sarcina de gestionare a resurselor proiectului, de
distribuire a sarcinilor persoanelor competente si de verificare a acestora.
- Inginer ( I ) – perosana responsabilă de asamblarea dispozitivului propriu-zis.
- Consultant la partea economică ( E ) – persoana responsabilă de consultarea în tot ce ține de
Coală
UTM 714.9 002 ME
d a 48
partea economică.
- Diplomant ( D ) – persoana ce execută lucrarea de licență.
Etapele de dezvoltare a proiectului sunt prezentate în ttabelul 4.1, care include etapele de
dezvoltare a proiectului
Tabelul 4.2. Etapele de dezvoltare a proiectului

Nr Numele etapei Data începerii Data finisării Durata Durata
. ( zile lucrătoare ) ( zile )
1 Inițializarea 07.10.2019 17.11.2019 30 42
proiectului
2 Proiectarea 18.11.2019 22.12.2019 25 35
proiectului
3 Devoltarea proiectului 23.12.2019 19.04.2020 81 119
4 Finisarea proiectului 20.04.2020 22.05.2020 22 33
Total 158 229
4.3. Analiza SWOT
În Tabelul 4.2 este prezentată analiza SWOT.
Tabelul 4.3. Analiza SWOT.

MEDIUL INTERN
Puncte Forţe Puncte Slabe
1. Costul scăzut de fabricare; 1. Necesitate de construire a mănușilor de
2. Noi domenii de cercetare în Republica diferite mărimi;
Moldova; 2. Incapacitatea de a utiizare a mănușilor în
3. Adaptibilitatea mănușii în funcție de condiții nefavorabile externe.
specificacitatea limbajului mimico-gestual;
4. Lipsa rivalilor pe piata Republicii Moldova.
MEDIUL EXTERN
Oportunităţi Riscuri
1. Optimizarea continuă a dispozitivului; 1. Rezultate nevaforabile;
2. Vânzarea în masă la nivel global; 2. Nerecunoașterea anumitor gesturi;
3. Implementarea în lupta contra discriminării; 3. Timp îndelungat al testărilor.
4. Cererea ridicată pe piață.
Coală
UTM 714.9 002 ME 49

d a
Pornind de la analiza Swot, vedem că elaborarea proiectului dat, are niște puncte forte bine
stabilite, cu oportunități bine evidențiate. O astfel de combinație a factorilor în ansamblu face
profitabilă elaborarea proiectului și punerea pe piață a produsului final.
4.4. Calculul indicatorilor economici
În scopul determinării rentabilității proiectului elaborat este necesară efectuarea calculelor care
vizează cheltuielile de proiect. Toate calculele vor fi efectuate în valuta națională leu (MDL).
Investiții în imobilizări corporale și necorporale

Imobilizări necorporale – imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială,
identificabile şi controlabile de entitate, sunt deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un
an în activitatea operațională sau neoperațională a întreprinderii sau sunt destinate transmiterii în
folosinţă persoanelor fizice şi juridice. În cadrul acestui proiect activele necorporale sunt mediile de
dezvoltare implicate, programe și softuri.
Imobilizările corporale - reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, sunt deţinute
pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau pentru a fi transmise în
folosinţă terţilor sau se află în procesul creării şi nu sînt destinate vînzării. În cazul dat acestea sunt
reprezentate de - calculatorul personal și componentele adiționale necesare în procesul de elaborare
precum : imprimantă, modem.
În tabelul 4.4 sunt prezentate imobilizările corporale.
Tabelul 4.4. Imobilizări corporale
Preț
Nr. Denumirea/ Un. achiziție Valoarea
d/o tipul activului de pe unitate, Cantitatea de intrare,
măs. MDL MDL
1 Calculator personal un. 15000 1 15000
2 Imprimantă un. 3500 1 3500
3 Modem un. 700 1 700
Total x x x 19200
Coală
UTM 714.9 002 ME 50

d a
În tabelul 4.5 sunt prezentate imobilizările necorporale.
Tabelul 4.5. Imobilizări necorporale
Preț
Nr. Denumirea/ Un. achiziție Valoarea
d/o tipul activului de pe unitate, Cantitatea de intrare,
măs. MDL MDL
1 Microsoft Office un. 4000 1 4000
Total x x x 4000
Consumuri directe de materiale

Consumurile directe rde componente reprezintă valoarea materială a tuturor mijloacelor
utilizate în procesul de elaborare a proiectului și sunt incluse în costul final: elemente cu caracter
material care sunt nemijlocit utilizate la proiect. În cazul nostru, aceste consumuri sunt reprezentate
de componentele mănușii.
În tabelul 4.6 sunt reprezentate consumurile componentelor care vor servi la asamblarea a 25
de mănuși inteligente.
Tabelul 4.6. Consumul de componente a dispozitivului
Un. Preț Valoarea

Denumirea de unitate, Cantitatea totală,
măs. MDL MDL
Cablu USB unitate. 50 25 1250
Mănușă din piele unitate 200 25 5000
Senzori Flex 2.2" unitate 160 125 20000
Modul MPU-6050 unitate. 200 25 5000
Fire de conexiune unitate. 20 500 10000
Breadbord unitate 100 25 2500
ESP WROOM 32 unitate 150 25 3750
Total 47500
Consumuri directe privind retribuirea muncii

Aceste consumuri vizează costurile retribuirii muncii personalului încadrat în implementarea
proiectului care participă la formarea softului final.
În tabelul 4.7 sînt prezentate consumurile directe privind retribuirea muncii.
Coală
UTM 714.9 002 ME 51

d a
Tabelul 4.7. Retribuirea muncii
Salariul
Nr. Funcția Volumul de tarifar pe FSB, Prime și FRM,
d/o angajatului lucru, unitate de lei (MDL) adaosuri, lei (MDL)
lună/zile/ore timp, %
lei (MDL)
1 Conducător de proiect 20 500 10000 10 11000
2 Inginer 25 400 10000 10 11000
3 Consultant pe partea 3 400 1200 10 1320
economică
4 Diplomant - - - - -
Total 23320
FRM - reprezintă fondul de retribuire a muncii în baza căruia se calculează contribuţia de

asigurări sociale de stat obligatorii şi prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Defalcări în Fondul de Asigurări Sociale se calculează după formula:
DFS = FRM × Cfs(%), (4.1)

unde:
DFS – Defalcări de Asigurări Sociale, lei;
Cfs (18%) – cota Defalcărilor de Asigurări Sociale de stat obligatorii care se aprobă în fiecare
an, prin Legea bugetului Asigurărilor Sociale de stat din 2019.
Primele de Asigurării obligatorii de Asistenţă Medicală din 2019 se calculează

după formula:
FAS = FRM × Cfs(%), Unde (4.2)

FAS – contribuţia la fondul de asigurări sociale;
Cfs (4,5%) – cota contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii care se aprobă în
fiecare an
prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2019.
Avînd ca referință proiectul dat, am calculat suma venitului net obținut ca rezultat al achitării
impozitelor pentru conducătorul de proiect. Reieșind din suma calculată pentru 20 zile lucrătoare,
admitem că salariul lunar al său constituie 11 000 lei. Astfel salariul anual va constitui 132 000 lei.
Vom calcula FAM și FAS.
PAM = 4,5% × 132000 = 5940 lei.
Coală
UTM 714.9 002 ME 52

d a
DFS = 18% × 132000 = 23760 lei.
Calculul venitului impozabil:
VI=VB-FP-FAM-SP-SiP-SM, (4.3)
unde:
VI – venitul impozabil, lei;
VB – venitul brut, lei;
DFS – Defalcări de Asigurări Sociale, 18 %;
PAM – Prime de Asigurare Medicală, 4,5 %;
SP – cuantumul scutirii personale, 6%;
SiP – scutirea pentru persoana întreţinută, lei;
SM – scutirea personală majoră, lei.
FP (total) = 6% × 132000 = 7920 lei.

VI = 132000 – 7920 – 5940 – 24000 = 94140 lei.
Calculăm suma venitului net (VN), aplicînd cotele de impozitare în vigoare:
VN = VB – IV – FP – FAM, (4.4)
unde:
VB – venitul brut;
IV – impozitul pe venit;
FP – fondul de pensionare (asigurări sociale);
PAM – Prima de Asigurare Medicală,
IV = 29640 ×12% = 3557 lei
VN = 132000 – 3557 – 7920 – 5940 = 114583 lei.
Calculul DFS total pentru durata de elaborare a proiectului :
DFS = 18% × 28500 = 5130 lei.
Cheltuieli indirecte
Această categorie reprezintă consumurile volumul cărora nu depinde/depinde neesenţial de
volumul de lucrări executate în proiect, cum ar fi: consumul de energie electrică folosită pentru
iluminare, consumul efectuat pentru încălzirea spaţiului, consumuri privind paza, chiria etc.
Coală
UTM 714.9 002 ME 53

d a
Tabelul 4.7. Cheltuieli indirecte.
Denumirea Unit. de măsură Cantitatea Suma consumurilor
Pe o unitate (lei) În total (lei)
Internet lună 2.5 luni 135 337.5
Iluminarea kW/h 300 h (0.3 kW/h) 1.58 142.2
Apă m3 150 9,2 1380
Energie electrică kW/h 100 1.58 158
Transport - 100 ori 3 300
Total 2318
Fondul de amortizare a fondurilor fixe ale proiectului

Uzura ca categorie economică element al costului și al monitorizării recuperării
mijloacelor fixe, reprezintă reaprtizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe pe parcursul
timpului de funcționare utilă. Norma anuală a uzurii a fondurilor fixe se calculează în fucție de durata
utilizării activului, care se determină după categoria lui:
- imobilizări corporale 3-5 ani;
- imobilizări necorporale 2-3 ani.
Formula de calcul a fondului de amortizare este:
St∗N a
FA ❑= ∗T u, (4.5)
Nz
Unde
FA - cheltuieli de amortizare;
St - costul inițial al utilajului, lei;
Na - norma de amortizare anuală a utilajului (25% pentru active corporale și
30% pentru active necorporale)
Tu - timpul de utilizare a utilajului în proiect;
Nz -numărul de zile lucrătoare în an, 251 zile.
Fondul de amortizare a fondurilor fixe a proiectului:
15000 *0,25
FA(Calculator personal)= ×174=2600 lei;
251
35 00*0,25
FA(Imprimantă)= ×60=210 lei;
251
Coală
UTM 714.9 002 ME 54

d a
700*0,25
FA(Modem)= × 174=121 lei;
251
Tabelul 4.8. Fondul de amortizare a imobilizărilor corporale.
Nr Denumirea activului Costul Durata de utilizare în Fondul de amortizare

. proiect (zile) (MDL)
1 Calculator personal 15000 17 12998
2 Imprimantă 3500 60 418
3 Modem 700 174 121
Total 13537
Costul de elaborare a proiectului

În conformitate cu Standardul Național de Contabilitate, costul de producție reprezintă sursele
de mijloace exprimate prin valorile sale și consumate pentru identificarea costului produselor fabricate
sau serviciilor prestate.
În calculul pentru prețul de producție vom utiliza custurile determinate anterior, stabilind
totalulurile și determinînd prețul final al produsului.
Tabelul 4.9. Costul de producție al părții hardware pentru mănușa inteligentă

Articolul de calculație Valoare, lei Ponderea, %
Consumuri directe de materiale 47500 58,41
Consumuri directe privind retribuirea muncii 23320 28,67
Defalcări în Fondul Social (18%) 4198 5,16
Prime de Asigurări Medicale (4.5%) 1049 1,29
Consumuri indirecte de materiale 2318 2,85
Uzura mijloacelor fixe/amortizarea activelor nemateriale 2931 3,62
Total 81316 100
Calculul indicatorilor economico – financiari

Pentru a lansa un produs pe piață și a-i stabili un preț, care va trebui să corespundă
ansamblului prezent la momentul actual pe piață. Prețul determinat va fi adecvat circumstanțelor
lansării și va include cheltuielile de producție și profitul planificat.
Reieșind din cele expuse mai sus, prețul de realizare a produsului final va fi calculat conform
formulei: unde,
Pr – Preț de realizare,
P∏ ❑– Preț de producție,
Coală
UTM 714.9 002 ME 55

d a
P prof – Profit.
Astfel pentru calculul prețului de realizare a softului se vor lua în calcul următorii 3 factori
principali:
- profitul, care în cazul dat va fi stabilit în valoare de 20% din prețul de producție;
- numărul de copii care se preconizează a fi vândute, în cazul dat va fi 30 unități;
- TVA, 20%.
Pentru aceasta va fi nevoie de următoarele formule:
P prof =P∏ ❑∗20 % ( 4.6 )
Pb=P ∏ ❑+ P ( 4.7 ) ( 4.7 )
prof
Pr =Pb +TVA ( 4.8 )

Pr
Pc = ( 4.9 )
N
unde,
Pb– Prețul brut,

Pc – Prețul pe copie,
Pr – Preț de realizare,
N – Numărul total de copii realizate.
Astfel, am obținut
P prof =81316∗20 %=16263 lei

Pb=81316+16263=97579lei
Pr =97579+ ( 97579∗20 % )=117095 lei
117095
Pc = =4683lei
25
Astfel, pretul de realizare a unei copii de produs va fi 4683lei, în cazul producției a 25 de

mănuși.
Coală
UTM 714.9 002 ME 56

d a
4.5. Concluzii privind partea economică
Argumentarea economică are ca scop determinarea rentabilității produsului în condițiile pieții

locale și internaționale. Efectuând compartimentul părții economice am acumulat abilități în a gestiona
adecvat resursele materiale si umane.
Trecând toate etape de calcul al indicatorilor economici, am calculat prețul de realizare final al
produsul, care constituie 4684 și este unul cât se poate de competitiv cu rivalii de pe piață și unul
accesibil clienților din Republica Moldova. Un asemenea produs, ajunge să coste mii de euro, nefiind
optimizat și nefiind accesibil pieții locale. Produsul este unul cât se poate de inovatv și este menit
pentru o cauză nobilă, și anume pentru integrarea deficienților de auz în societate și combaterea a orice
fel de bariere pe care aceștia le întâmpină.
Luînd în considerare prețul final de realizare, ajungem la concluzia că realizarea unei astfel de
mănuși poate fi un produs cât se poate de profitabil, atât pe piața locală cât si pe cea internațională.
Coală
UTM 525.4 002 ME 57
d a
CONCLUZII GENERALE
Problemele abordate în lucrarea dată sunt consacrate elaborării unui dispozitiv universal care ar
permite traducerea limbajului dactil în informație optică pentru persoanele cu deficiențe de auz. Astfel,
dispozitivul elaborat este consacrat asigurării comunicării persoanelor cu deficiențe de auz (surzi, muţi
ori surdomuţi) cu alte persoane care nu cunosc acest limbajul cu ajutorul mâinii. În general, acest
proiect a fost unul de succes. A fost lung și dificil, dar a meritat. În această lucrare s-au abordat mai
multe subiecte, idei și domenii inginerești diferite. Acest proiect a implicat multe modificări de-a
lungul drumului pentru a rezolva problemele găsite în designul mănușii.
Hardware-ul creat a fost utilizat pentru a arăta viabilitatea produsului, și combinat cu software-
ul efectuat de colega de proiect, a arătat că este posibil de implementat un produs calitativ și cu
adevărat funcționabil, indispensabil deficienților de auz.
Chiar dacă au fost limitări în ceea ce ține de elementele tehnice, mănușa noastră a fost capabilă
să detecteze majoritatea literelor latine, cu mici întârzieri sau erori. Compacticitatea înaltă a
dispozitivului, dar și adaptibilitatea mănușii la diferiți utilizatori o face să fie eficientă într-adevar în
rezolvarea scopurilor propus. Scopul principal al lucrării și anume cel de a crea o mănușă inteligentă,
accesibilă și capabilă să converteze dactilemele în mesaj afișat pe telefon, a fost atins.
Analiza SWOT dar și calculul prețului de realizare ne-a demonstrat că acest produs este unul
rentabil, iar cheltuielile anuale care au ca scop rezolvarea problemelor întâlnite de deficienții de auz,
impedimentele pe care aceștia le întâmpină in viața de zi cu zi fac și mai necesară crearea unui astfel de
produs.
Lucrând la acest proiect, s-a realizat familiarizarea cu ceea ce înseamnă deficiență de auz și am
înțeles cât de importantă este integrarea în societatea a deficienților de orice fel.
Coală
UTM 714.9 002 ME 58

d a
BIBLIOGRAFIE
1. Buică , Cristian- Bazele defectologiei, Aramis Print, 2004;

2. Barbu F., (2006) Surditate şi comunicare , Asociaţia Acusticienilor Audioprotezişti,
București
3. Caraman, Măescu, Lucia – Metodologia procesului demutizării, ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1983;
4. Târdea, Vasile- Limbajul mimico-gesticular al surdomuţilor şi raportul său cu limbajul oral,
1962;
5. Verza , Emil- Probleme de defectologie, Bucureşti 1998;
6. Dragutoiu I. – Limbajul mimico-gestual”, Ed. ProHumanitate, 1992, Sibiu.
7. Caraiman M. – Metodologia procesului demutizarii, Ed. Didactica si Pedagogica, 1982,
Bucuresti.
8. Hopkins, Jason (2008). Choosing how to write sign language: a sociolinguistic perspective,
International Journal of the Sociology of Language. 2008 (192): 75–90.
9. Anca M. D. – Psihologia deficientilor de auz, Presa Universitara Clujeana, 2006, Cluj-Napoca.
10. S.P. More and A. Sattar, Hand Gesture Recognition System using Image Processing,
International Conference on Electrical, Electronics and Optimization Techniques, Vol. 3, pp. 1-4,
April 2015.
11. Lee J, Lee Y, Lee E, Hong S (2004) Hand region extraction and gesture recognition from video
stream with complex background through entropy analysis. In: Engineering in Medicine and
Biol-ogy Society, 2004. IEMBS’04. 26th annual international confer-ence of the IEEE, IEEE,
pp1513–1516
12. A. Rajamohan, R. Hemavathy and M. Dhanalakshmi, Deaf-Mute Communication Interpreter,
International Journal of Scientific Engineering and Technology, Vol. 2, pp. 336-341, May 2013.
13. K. Gunasekaran and R. Maniknandan, Sign Language to Speech Translation System Using PIC
Microcontroller, International Journal of Engineering and Technology, Vol. 5, pp. 1024-1028,
May 2013.
14. Section 7.8 IEEE Code of Ethics, IEEE. “IEEE Code Of Ethics,” IEEE. Web. 25 Feb, 2013
Disponibil: http://www.ieeeorg/about/corporate/governance/p7-8.html
15. Texas Instruments, I2C Multiplexer, Disponibil: http://www.ti.com/lit/ds/symlink/tca9548a.pdf
16. Stănică, I; Sopa. M- Elemente de psihopedagogia deficienţilor de auz, Bucureşti, 1994;
17. P. Verma, S.L. Shimi and S. Chatterji, Design of Smart Gloves, International Journal of
Engineering Research & Technology, Vol. 3, pp. 210- 214, November 2014.
18. K. Rastogi and P. Bhardwaj, A Review Paper on Smart Glove - Converts Gestures into Speech
and Text, International Journal on Recent and Innovation Trends in Computing and
Communication, Vol. 4, pp. 92-94, May 2016.
19. K. Kashyap, A. Saxena, H. Kaur, A. Tandon and K. Mehrotra, Digital Text and Speech
Synthesizer Using Smart Glove for Deaf and Dumb, International Journal of Advanced Research
in Electronics and Communication Engineering, Vol. 6, pp. 421-428, May 2017.
20. K.V. Fale, A. Phalke, P. Chaudhari and P. Jadhav, Smart Glove: Gesture Vocalizer for Deaf and
Dumb People, International Journal of Innovative Research in Computer and Communication
Engineering, Vol. 4, pp. 6800-6806, April 2016.
21. G. Welch, G. Bishop, Lecture – An Introduction To Kalman Filter, 2001 Disponibil:
http://www.cs.unc.edu/~tracker/media/pdf/SIGGRAPH2001_CoursePack_08.pdf
22. B. Bahan. (1996). Non-Manual Realization of Agreement In American Sign Language. Ph.D.
dissertation, Applied Linguistics, Boston U., Boston, MA, 1996.
Coală
UTM 525.4 002 ME 59
d a

Mănușă Inteligentă Destinată Traducerii Limbajului Dactil La Persoanele Cu Deficențe de Auz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mănușă Inteligentă Destinată Traducerii Limbajului Dactil La Persoanele Cu Deficențe de Auz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

MĂNUȘĂ INTELIGENTĂ DESTINATĂ

Student: Balan Olivian

Coordonator: Postica Vasile

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică

Departamentul Microelectronică şi Inginerie Biomedicală

Şef departament: prof.univ.dr. Şontea Victor

MĂNUȘĂ INTELIGENTĂ DESTINATĂ

Student: (Balan Olivian )

Conducător: (Postica Vasile )

Consultanţi: (Gorobievschi Svetlana)

Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică

1. Tema proiectului/tezei de licență Mănușa inteligentă destinată traducerii limbajului dactil la

3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului/tezei de licență. Articole ştinţifice și inginerești pe

Confirmarea realizării activităţii

7. Data înmânării caietului de sarcini______________________________________________________

Sarcina a fost luată pentru a fi executată de către studentul Balan Olivian

Student Balan Olivian ________________________

Conducător de proiect/teză de licență Postica Vasile _____________________________

Studentul(a) __Balan Olivian________________gr. ___ISBM-161___________________

Coordonatorul proiectului/tezei de licență

Materialul grafic reflectă multitudinea de rezultate

la teza de licenţă a studentului Balan Olivian

Lucrarea cuprinde: 4 capitole, 24 figuri, 11 tabele și 22 surse bibliografice.

The thesis includes: 4 chapters, 24 figures, 11 tables and 22 source.

1. DESCRIEREA APARATULUI AUDITIV ȘI IMPORTANȚA LIMBAJULUI

1.1. Evoluția cunoștințelor despre deficiența de auz........................................11

1.2. Caracterizarea generală a handicapului de auz .......................................12

1.3. Etiologia și clasificarea deficiențelor de auz..............................................14

1.4. Testarea și diagnosticarea deficiențelor de auz........................................17

1.4.1. Testarea handicapului de auz ........................................................17

1.4.2. Diagnosticarea pierderii de auz la copii..........................................21

1.5. Metodologia demutizării deficienților de auz.............................................24

1.6. Importanța limbajului mimico-gestual ......................................................25

1.7. Soluții existente care asigură traducerea limbajului semnelor..................27

1.8. Scopul și obiectivele tezei.........................................................................29

2. ELABORAREA MĂNUȘII INTELIGENTE PENTRU TRADUCEREA

LIMBAJULUI MÂINII LA PERSOANELE CU DEFICIENȚE DE AUZ .............31

2.1. Descrierea generala a sistemului..............................................................31

2.2. Alegerea componentelor electronice .......................................................33

2.3. Asamblarea circuitului și culegerea datelor ............................................39

3. OBȚINEREA REZULTATELOR ȘI ASAMBLAREA DISPOZITIVULUI .......43

3.1. Prezentare rezultatelor obținute ..............................................................43

3.2. Schema logică a plăcii ............................................................................45

UTM 714.9 002 ME

4.1. Descrierea generală a proiectului.............................................................47

4.2. Plan calendaristic de executare a proiectulu ............................................47

4.4. Calculul indicatorilor economici.................................................................49

4.5. Concluzia privind partea economică.........................................................55

UTM 714.9 002 ME 9

În orice demers ştiinţific, studiul comunicării reprezintă fundamentul cunoaşterii şi al aprecierii

UTM 714.9 002 ME 10

UTM 714.9 002 ME 11

1.1. Evoluția cunoștințelor despre deficiența de auz

UTM 714.9 002 ME 12

1.2. Caracterizarea generală a handicapului de auz

Oamenii au cinci simţuri cu ajutorul cărora experimentează lumea înconjurătoare, simţurile

UTM 714.9 002 ME 13

UTM 714.9 002 ME 14

1.3. Etiologia și clasificarea deficiențelor de auz

I. Clasificarea B.I.A.F (Biroul Internaţional de Audiologie şi Fonologie):

II. Clasificarea în funcţie de cauza deficienței:

Studentul(a) Balan Olivian____________gr. _ISBM-161___________________